Author: theophyle

Lipsa de vulnerabilitate si pozitia imperiala jucata in occident (destul de convingator) de liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, este la fel de mincinoasa ca si cele jucate in trecut de tatal lui spiritual  Iuri Vladimirovici Andropov.

 In afara de vulnerabilitatile economice cunoscute, Rusia lui Putin se confrunta cu doua probleme majore despre care vad ca mass-media autohona nu prea le-a adus in discutie. Prima problema a rusilor ar fi islamismul militant existent in unele din fostele republici sovietice, si a doua problema mai putin acuta dar care se amplifica destul de rapid este natalitatea scazuta, securitatea alimentara si nivelul catastrofal al sistemului de santate rus.

 In procesul de transformare din Rodina-mat’ (mama sovietelor) in Rosiya-Matuşca (mama Rusiei) s-a varsat mult sange. De la Marea Nordului la Marea Neagra si de la Marea Neagra la cea Caspica, nimic insa asemanator cu ceea ce s-a intamplat si ceea ce a continuat sa se intample pana in zilele noastre in regiunea care separa Rusia de Orientul Mijlociu, teritoriul dintre cele doua mari, cea  Caspica in Asia  si cea Neagra la granitele de est ale Europei.

 Regiunea respectiva este compusa din Cecenia, Inguşetia si Osetia de Nord,  Cerchezia, Daghestan, Cabardino-Balcaria, Karaciai-Cerchezia, Nogai si in sfarsit Ţinutul Stavropol (Stavropol Karai).

 Toata regiunea mentionata  a cunoscut dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice o renastere religioasa de proportii, intalnita numai in Bosnia post-Iugoslava. Patronii islamului Shiit (Iranul) si celui Sunit (Arabia Saudita) si-au disputat influentele in regiune de la ajutoare umanitare, trimiterea de clerici misionari si pana la sustinerea masiva cu arme si “voluntari” a miscarilor iredentiste din aceasta regiune.

 Istoria apropiata a relatiilor dintre rusi si populatia din aceste regiuni este una dintre cele mai sangeroase din istoria comunismului sovietic si dupa disolutia sovietelor a ramas la acelasi nivel de violenta, poate si mai intensa. Luptele pentru influnta dintre turci, rusi si persani dateaza de pe timpul lui Ivan al-IV-lea (“cel Groaznic”) si sunt memorate de istoria regiunii inca din secolul al XV-lea si al XVI-lea. In cel de al II-lea Razboi Mondial, Germania nazista a organizat trupe de voluntari care au actionat impotriva Rusiei Sovietice conduse de Khasan Israilov si Mairbek Sheripov, care au produs pagube insemnate in spatele frontului Germano-Sovietic. La 13 octombrie 1943 rusii au reactionat cu o violenta deosebita, poate mult mai mare decat a fost cunoscuta in anii ‘20 si ‘30 in Ucraina. In operatinea “Lentila” au fost transferati 120 de mii de rusi in teritoriul cecen si multe zeci de mii de ceceni au fost trimisi in Siberia sau pur si simplu lichidati fizic de nefastul general NKVD, Gveshiani, care a operat dupa 1944 si in Basarabia.  Statistica oficiala vorbeste de un numar de 400 de mii de exilati si 40 de mii de morti. Surse academice din occident vorbesc de 700 de mii de exilati si 144 de mii de victime, ucise de trupele NKVD sub comanda lui Beria intre anii 1944 – 1948. In 2004, Parlamentul European a “luat cunostiinta” (was acknowledged) de actul de genocid comis de rusi in aceste teritorii, fara a avea insa o pozitie clara in acest sens.

Dupa perioada sovietica, Cecenia a cunoscut doua conflicte majore – primul intre anii 1994 –1996, cunoscut ca Primul Razboi Cecen, care s-a terminat cu 5.700 de soldati rusi morti (oficial) si cu 17.300 insurgenti ceceni omorati. Statisticile oficiale vorbesc despre 38 de mii de civili omorati. Tratatul de la Moscova a amnistiat pe rusii si pe cecenii care au comis crime de razboi si a acordat Ceceniei o autonomie completa.

 In august 1999, liderul iredentist Shamil Basayev, impreuna cu teroristul islamist de origine saudita Ibn Al-Khattab (Afganistan, Bosnia, Tajikistan) intra in fruntea unei grupari armate in Dagestan si declanseaza cel de al Doilea Razboi Cecen, mai crunt decat primul si cu victime mai numeroase (8 mii de morti la rusi si 14 mii la insurgenti). Represiunea crancena a revoltei cecene de catre Primul Ministru de atunci Vladimir Putin il vor transforma pe acesta in Presedintele Rusiei si “tatucul” ei pana in zilele noastre. Razboiul se termina formal pe 16 Aprilie 2009. De facto continua pana in zilele noastre.

 A doua problema – natalitatea. Populatia Federatiei Ruse de etnia rusă include cam 80 % din populatie; 73% din populatie trăieste în mediul urban, în timp ce 27% în cel rural. Populatia din Rusia este de 141.927.297 dupa recensământul din 1 ianuarie 2010. În 2008, populatia a scăzut cu 121.400 de persoane, sau cu -0.085% (în 2007 – cu 212.000, sau 0,15%, iar în 2006 – cu 532.600 de persoane, sau 0,37%). În 2008, migratia a continuat să crească cu un ritm de 2,7% cu 281,615 emigranti care soseau în Federatia Rusă, din care 95% au venit din tările CSI, marea majoritate fiind rusi sau vorbitori de limbă rusă.

 Numărul de emigranti din Rusia a scăzut cu 16% la 39.508, din care 66% s-au dus în alte state CSI. Există, de asemenea o valoare estimată de 10 milioane de imigranti ilegali din statele ex-sovietice în Rusia. Aproximativ 116 milioane rusi etnici trăiesc în Rusia si aproximativ 20 de milioane mai locuiesc si în alte foste republici ale Uniunii Sovietice, cea mai mare parte în Ucraina si Kazahstan. Numărul de decese în cursul anului 2008 a fost cu 363.500 mai mare decât numărul de nasteri. Acest număr este în scădere de la 477.700 în 2007, si 687.100 în 2006. Potrivit datelor publicate de Directia de Statistică a statului federal rus, rata mortalitătii în Rusia a scăzut cu 4% în 2007, fată de 2006, ajungând la aproximativ 2 milioane de decese, în timp ce rata natalitătii a crescut cu 8,3% de la an la an la o valoare estimată de 1.6 milioane de nou-născuti. Ministerul rus al Sănătătii si Afacerilor Sociale prezice că până în 2011, rata de deces va fi egală cu rata natalitătii ca urmare a cresterii fertilitătii si scăderea mortalitătii. Parerea mea – slabe sperante!

“Prietenia fatisa” (pana mai de ieri) intre Uniunea Europeana si Federatia Rusa sunt elementele unei coexistente necesare intre un urias, care are nevoie urgenta de tehnologie Europeana si care poate plati cu materii prime necesare Europei in special energie si o Uniune de state care are nevoie de piete de desfacere. Exista o mare problema, problema pe care ambele parti nu doresc sa le discute si nici macar nu doresc sa fie amintite de altii. Folosindu-ma de o metafora pot sustine ca “acei copii nascuti din parinti batrani pot iesi cate odata idioti”. Ambii parteneri ai “coexistentei pasnice”  traiesc cu o bomba care va exploda foarte curand, poate intr-o generatie, poate in doua. Bomba se numeste imbatranirea ireversibila a populatiei. Daca in Europa imbatranirea este eleganta, lenta si comoda, in Rusia ea imbraca cele mai mizerablie forme ale conditiei umane: alcoolism, tuberculoza si SIDA.   Daca in Europa occidentala durata medie a vietii este de peste  78 de ani (in Romania cam 73),  barbatii rusi traiesc in medie 59.3 ani si femeile 73.

 Deci Rusia lui Putin este la fel de vulnerabila ca si Uniunea Sovietica a ultimilor conducatori rusi inaintea colapsului final. Eu zic ca este bine ca citiorul roman sa cunoasca si aceste fapte.

Bibliografie

CIA – Yearbook 2009;
ECFR – The European Council on Foreign Relations – The Spectre of a Multipolar Europe;
PGA – Politeia Geopolitical Analyses –  New Geopoltical Trends;
Ron Asmus, “Is enlargement dead?” German Marshall Fund, May 2010;
Wiki under GNU.

Bună dimineata intr-o zi de marti.  Vremea se va răci în toată ţara şi va fi în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi va ploua în est, local în centru şi pe arii restrânse în celelalte regiuni. Vor fi mai ales averse, însoţite de descărcări electrice şi izolat posibil grindină.

 În Moldova şi la munte cantităţile de apă vor depăşi izolat 20…25 l/mp. În zona montană înaltă precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-vestul ţării şi, trecător, în timpul averselor, în est. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 grade în Dealurile de Vest şi 17 grade în Lunca Dunării, iar cele minime între -2 şi 8 grade.

 În Bucureşti, cerul va fi temporar noros, iar în cursul zilei vor fi ploi de scurtă durată, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă, în scădere faţă de ziua precedentă, va fi de 15…16 grade, iar cea minimă de 3…5 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4793 RON; 1 USD = 3. 2528 RON; 1 EURO = 1. 3771 USD; Francul elvetian 3. 6729 RON. Gramul de aur 138.3008 RON.

USL în luna de fiere. Cum colaborează PSD şi PNL în teritoriu, la 30 de zile de la divorţ. Uniunea Social Liberală împlineşte azi o lună de la divorţul dintre PSD şi PNL. Care a fost efectul în teritoriu? Cei care au plătit cu posturile au fost prefecţii şi unii directori din instituţiile deconcentrate25 februarie: USL s-a rupt oficial, după ce liberalii au ieşit de la guvernare. La centru, au urmat apoi scene paradoxale. Liderul PNL Crin Antonescu şi-a dat demisia din fruntea Senatului, fiind înlocuit cu un fost liberal, Călin Popescu Tăriceanu, aflat acum în barca premierului Victor Ponta. În teritoriu, apele nu sunt la fel de tulburi, iar liderii politici nu sunt cuprinşi de vrajbă. Marţi, când se împlineşte exact o lună de la îngroparea proiectului USL, e lesne de observat că cel mai mult au plătit prefecţii, deşi, oficial, ei nu au fost numiţi politic. Totuşi, Guvernul i-a schimbat rapid din funcţie pe cei sprijiniţi de PNL. În rest, în cele mai multe judeţe, USL funcţionează în linişte, mai ales în consiliile judeţene sau în cele locale, acolo unde se împart banii. Analiza „Adevărul“ arată că puţine sunt cazurile în care s-a trecut la decapitarea unor directori de instituţii deconcentrate. Iaşi: În Consiliul Judeţean, o alianţă adhoc formată din consilierii PSD-PPDD-PDL a votat pentru demiterea din funcţie a vicepreşedintelui liberal, Victor Chirilă. În acest moment, CJ Iaşi este condus de liberalul Cristian Adomniţei, secondat de un reprezentant al PSD şi unul al PPDD. O strategie asemănătoare urmează să fie aplicată şi la nivelul Consiliului Local Iaşi, condus de primarul PSD, Gheorghe Nichita. În rândul şefilor de deconcentrate este o chestiune de zile până când directorul Aeroportului Internaţional Iaşi, liberalul Marius Bodea, va fi înlocuit. Dolj: Deputatul Cosmin Enea de la PNL a demisionat din partid şi s-a înscris în PSD. În aceeaşi zi, 12 primari liberali din judeţ au anunţat că susţin Guvernul Ponta. Integral aduce Adevarul

 PNL: Ponta îşi bate joc de pensionari încercând să-i păcălească cu majorări, dar aplică decizia CCR. Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, susţine că premierul Victor Ponta îşi “bate joc” de pensionari şi încearcă să-i păcălească pe aceştia că majorează pensiile, pentru că, de fapt, el doar aplică o decizie a Curții Constituționale. “Domnule Ponta, nu vă mai bateți joc de pensionari! Nu-i mai păcăliți cu majorări de pensii, când de fapt nu faceți decât să aplicați legea și decizia Curții Constituționale! Românii au în primul rând dreptul la respect! Anunțurile triumfaliste ale premierului Victor Ponta și ale ministrului Muncii, Rovana Plumb, cu privire la majorarea pensiilor, reprezintă praf în ochii alegătorilor, fiind o nouă temă de campanie electorală, inventată în laboratoarele PSD”, susţine Pocora. Aceasta mai spune că premierul Ponta și ministrul Muncii, Rovana Plumb, „își asumă meritele pe care nu le au”. “Ei nu fac altceva decât să pună în aplicare o decizie a Curții Constituționale din noiembrie 2013, care îi privește pe cei care s-au pensionat după data de 1 ianuarie 2011. Ipocrizia și demagogia liderilor PSD este cu atât mai mare cu cât știu foarte bine că recalcularea a peste 200.000 de pensii a fost decisă prin ordonanță de urgență în decembrie 2013, iar la pregătirea implementării acestei măsuri a lucrat intens fostul lor coleg din Guvernul USL, ministrul liberal al Muncii, doamna Mariana Câmpeanu”, mai afirmă Pocora. Aduce B1TV

Suprataxa pe combustibili / Petroliștii: ce au câștigat, ce pierd. Promisiunile premierului Victor Ponta legate de impactul accizei suplimentare de 7 eurocenti pe litru asupra preţului carburanţilor sunt contrazise de Ministerul de Finanţe, care a prognozat o creştere cu 41 de bani pe litrul de combustibil după data de 1 aprilie. Promisiunile primului ministru au la bază faptul că guvernul a adoptat, încă din decembrie 2013, o serie de facilităţi acordate petroliştilor, cu speranţa că aceştia vor fi dispuşi să suporte o parte din impactul creat de introducerea accizei suplimentare la carburanţi. De la declaraţii de intenţie și speranțe la realitatea cifrelor. Miza taxei de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil reprezenta pentru guvern încasări suplimentare la bugetul de stat estimate la 650 mililoane de euro. Victor Ponta asigura opinia publică la începutul lui decembrie 2013: „O să discutăm în perioada următoare tot pachetul fiscal prin care putem face că preţurile la combustibil să nu afecteze în mod semnificativ nici populaţia, nici economia”. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că speră ca viitoarea creştere să fie suportată de producător, iar premierul Victor Ponta a declarat chiar că nu va avea loc o majorare a preţurilor la pompă pentru că accizarea suplimentară va fi compensată de scăderea cotaţiilor internaţionale la petrol. 3 luni mai târziu, Ministerul Finanţelor este categoric: “De la 1 aprilie, preţul carburanţilor comercializaţi pe piaţa locală va fi mai mare cu 41 de bani, scumpire cauzată de majorarea accizei cu 7 eurocenţi/litru”. Afirmaţia, este conţinută de un răspuns adresat de Ministerul Finanţelor, sub semnătura secretarului de stat Dan Manolescu, adresat deputatului Adrian Gurzău, care a interpelat ministerul în legătură cu impactul accizei pe carburanţi. Integral aduce Curs de Guvernare

25 martie, ultima zi de plată a taxelor pentru beneficiarii de venituri din activităţi independente şi cedarea folosinţei bunurilor. 25 martie este ultima zi în care pot fi plătite taxele pentru primul trimestru al acestui an. Este vorba despre cei care obţin venituri din activităţi independente şi cedarea folosinţei bunurilor. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor realizate din arendare şi din activităţi agricole, trebuie să facă marţi plăţile anticipate pentru trimestrul I al anului 2014. Impozitele se plătesc la trezoreria de care aparţine unitatea fiscală în raza căreia îşi are domiciliul contribuabilul. Tot până pe 25 martie, Fiscul aşteaptă şi „Decontul de taxă pe valoarea adăugată” – Formularul 300, document ce trebuie depus de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA. Marţi este de asemenea termenul limită şi pentru depunerea „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţă nominală a persoanelor asigurate” – Formularul 112. Digi24.

Stenogramele care l-au înfundat pe “Împărat”. Excelenţa Sa, Mişu Vlasov: “Aveţi banii la dumneavoastră?” Puternicul şef al CCIR, Mihail Vlasov, a fost interceptat ambiental atunci când cerea şpăgile de la un om de afaceri. Banii folosiţi la flagrant au fost marcaţi cu “mită”. Judecătorii arată că Vlasov este un pericol social, iar probele procurorilor DNA, în acest caz, sunt temeinice. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov (71 de ani), arestat pentru o şpagă de un milion de euro, va fi adus mâine în faţa judecătorilor Curţii Supreme. El a declarat recurs împotriva deciziei de arestare. “Evenimentul zilei” prezintă care sunt principalele probe ale procurorilor DNA, care l-au trimis după gratii pe Vlasov. Detaliile apar în motivarea arestării preventive, din 19 martie 2014, dată de Curtea de Apel Bucureşti. Totul începe pe data de 17 martie 2014, atunci când omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki a făcut un denunţ la DNA, în care arăta că şeful CCIR i-a cerut şpagă pentru rezolvarea unui proces la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional (CACI). Litigiul – Petroczki şi partenerul său de afaceri, Daniel Adam, aveau pe rol dosarul de arbitraj nr.174/ RIC/2013, în care au calitatea de reclamant-pârât. Obiectul respectivului proces îl constituie pretenţiile formulate de către Infopressgroup SA, care le cerea suma de 15 milioane de lei. Cererea reconvenţională, făcută de Petroczki şi Adam, are ca obiect plata sumei de 270.000 de euro. Şpaga – Avocatul celor doi a fost contactat de Vlasov care le-a transmis că vrea să-i cunoască, deoerece este interesat de industria de tipar din România. Petroczki s-a dus la întâlnirea cu Vlasov, pe 13 martie, iar acesta i-ar fi dat de înţeles că are influenţă asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă CCIR. El a cerut, pentru serviciile sale, şpaga în trei rate: 200.000 de euro, 300.000 de euro şi 500.000 de euro. Flagrantul s-a făcut pe data de 18 martie, când Vlasov s-a întâlnit cu Petroczki la un hotel şi i-a dat prima tranşă. Integral in EVZ

Adevărata „URGENŢĂ” pentru care Guvernul Ponta a schimbat pe şest legea electorală. Pentru a-şi completa majoritatea la limită de care depinde în Parlament, Guvernul a modificat miercuri legea electorală prin ordonanţă de urgenţă fără a lansa nicio zi în dezbatere publică proiectul pus pe hârtie de Ministerul de Interne, sub semnătura vicepremierului Gabriel Oprea. Potrivit documentelor care au însoţit ordonanţa, pe 19 martie, în Guvern, justificarea oficială a “urgenţei” este aceea că mai multe colegii parlamentare au fost vacantate în ţară, iar Executivul este obligat de lege să organizeze alegeri parţiale în cel mult trei luni. În septembrie 2013, când Gândul a semnalat această situaţie, arătând că 600.000 de cetăţeni sunt nereprezentaţi în Parlament, premierul Victor Ponta a susţinut că nu există nicio urgenţă în acest sens. După ce a tergiversat mai multe luni ilegal alegerile în colegiile parlamentare vacantate, Guvernul a decis să le organizeze pe 25 mai, simultan cu europarlamentarele, ignorând o altă lege. La iniţiativa Ministerului de Interne, Executivul a modificat miercuri legea electorală fără un anunţ prealabil şi fără a pune textul în dezbatere nicio zi, cu toate că normele privind transparenţa decizională obligă la un “preaviz” de cel puţin 10 zile. Integral aduce Gandul.

Traian Basescu, discutii cu Barack Obama si Serghei Lavrov, in marja Summitul Securitatii Nucleare de la Haga. Presedintele Traian Basescu a avut luni o discutie cu omologul sau american, Barack Obama, in marja Summitul Securitatii Nucleare de la Haga, potrivit unor fotografii postate pe site-ul Administratiei Prezidentiale. In acest moment nu exista informatii despre subiectul discutiei dintre cei doi si nici durata intrevederii. Intr-una dintre fotografii apare langa cei doi si Elio Di Rupo, premierul Belgiei, iar in celelalte fotografii langa Traian Basescu apare Matteo Renzi, noul premier al Italiei. In alte imagini publicate ulterior de presidency.ro, Traian Basescu apare discutind cu ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Presedintele Traian Basescu a declarat luni, inaintea plecarii la Summitul Securitatii Nucleare de la Haga, ca va profita de ocazie pentru a-i informa pe sefii de stat prezenti la eveniment cu privire la situatia din regiune si la nevoia de repozitionare a resurselor militare ale NATO ca urmare a activitatilor Federatiei Ruse in contextul crizei din Ucraina. Presedintele american Barack Obama a ajuns luni dimineata in Olanda pentru discutii dominate de criza ucraineana, care ar putea conduce la excluderea Rusiei din clubul celor mai bogate natiuni, G8, in semn de represalii fata de anexarea Crimeei. Liderii G7 se reunesc luni seara, la Haga, la initiativa lui Obama, in marja unui summit dedicat securitatii nucleare, care ar urma insa sa fie complet eclipsat de discutiile legate de Ucraina. Aduce Hotnews

Ghidul CSM – salvarea coruptiei. Consiliul Superior al Magistraturii vrea sa impiedice accesul presei la informatiile din dosarele penale de interes major, cum ar fi cele de coruptie, elaborand un NOU ghid de comunicare intre magistrati si presa care sa se sincronizeaza cu noile Coduri penale. Or, acestea din urma secretizeaza totul, pana la judecarea fondului, si nici atunci nu exista acces liber si nelimitat la dosare de interes public. Pana la data de 1 februarie anul acesta, cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, jurnalistii aveau acces la dosare, uneori chiar inainte de inceperea urmaririi penale impotriva unei persoane, deoarece politica penala era transparenta, iar criteriul – interesul public. De interes public sunt acele dosare care vizeaza infractiuni de coruptie, delapidarea, evaziunea fiscala, spalarea de bani, inselaciunile in dauna interesului public sau infractiuni cu violenta, precum omorul. Accesul presei era permis în toate fazele înfăptuirii actului de justiţie, de la referatul prin care procurorii cereau arestarea preventivă – care includea şi interceptările –, la motivele pentru care un inculpat a fost sau nu a fost arestat. De asemenea, era permis accesul la copierea rechizitoriului, era permis accesul la tot dosarul dedus judecăţii. Această transparenţă a funcţionat doar până la data de 1 februarie, anul acesta. Cum mimează actualul CSM transparenţa, dorinţa de colaborare cu societatea civilă. După intrarea în vigoare a noilor Coduri, presa nu a mai avut acces decât la nişte comunicate seci, fără subiect (numele personajelor care au comis infracţiunile fiind anonimizate). Doar DNA dă comunicate cu numele persoanelor pentru care s-a început urmărirea penală împotriva suspec­tului sau numele persoanei pentru s-a pus în mişcare acţiunea penală, prin reţinerea inculpatului. Însă, nici de la DNA nu se mai obţin informaţii în dosare în care se fac investigaţii ce vizează prejudicii produse banilor publici şi comunitari de circa 160 de milioane de euro, spre exemplu. Şi nu se dau informaţii pentru că DNA nu are voie. Dacă ar da informaţii, potrivit noilor Coduri Penale, autorul transparenţei e pasibil de puşcărie. Cum presa a acuzat în ultima perioadă lipsa de transparenţă, CSM a demarat modificarea vechiului ghid ce asigura TRANSPARENŢA şi  care bene­ficiase de finanţare din partea Ambasadei Olandei la Bucureşti. Modificare, chipurile,  necesară armonizării ghidului de comunicare cu noile Coduri penale. Integral aduce Romania Libera

Bancherii rămaşi fără clienţi coboară sub 10% dobânzile la creditele de consum. Bancherii caută să resusciteze vânzarea de credite de consum cu dobânzi mai mici şi reduceri de comisioane, după ce criza le-a subţiat vizibil bilanţurile şi le-a scăzut veniturile, ţinta principală fiind clienţii care au avut un comportament de plată bun în trecut sau îşi încasează veniturile în cont. CEC Bank, singura bancă de top rămasă în portofoliul statului, vinde până la finalul lunii mai credite în lei cu dobândă efectivă de 9,2% pe an, în condiţiile în care a eliminat temporar comisioanele de analiză şi administrare. Rata pentru un credit de 25.000 de lei pe o perioadă de 5 ani este de circa 520 lei/lună. „Există o tendinţă destul de clară confirmată de scădere a dobânzilor la credite. Băncile merg din promoţie în promoţie. Este o competiţie acerbă. Dobânda este la acelaşi nivel cu ţările din jur sau chiar mai jos. Creditul de nevoi personale are în spate costuri destul de ridicate, are un risc mai mare decât un credit ipotecar“, a declarat Bogdan Spuză, director de marketing şi segmente de retail în cadrul BRD. BCR şi BRD, cele mai mari două bănci locale, au dobânzi efective de circa 10% pe an pentru clienţii care au şi cont de salariu deschis la bancă, în timp ce clienţii standard plătesc cu aproximativ un punct procentual mai mult. Niciun credit cu DAE mai mare de 14% nu mai intră în prezent în top zece cele mai bune oferte existente pe piaţă. Chiar dacă dobânzile la credite au scăzut vizibil în ultimii ani, bancherii au avut grijă să reducă în paralel şi bonficaţiile la depozite, care ajung la 2-3% pe an în prezent astfel că marja de câştig din dobândă rămâne ridicată. De exemplu, în 2009 dobânzile la depozitele în lei ajungeau la 15% pe an. Mai mult, bancherii reuşesc să se împrumute acum de pe piaţa monetară la o dobândă de numai 3% pe an. Practic, marja de dobândă ridicată a convins bancherii să reia în mod constant în ultimii ani promoţiile la creditele de consum. Stocul creditelor de consum a scăzut în prezent la 53 miliarde de lei, faţă de un vârf de 76 miliarde de lei în 2009, în timp ce numărul conturilor de credit a săzut sub 3 milioane. La începutul crizei existau aproape 5 milioane de conturi de credit. Chiar dacă perioada de criză a şters 1,8 milioane de credite de consum din bilanţurile băncilor şi aproape o treime din stocul de împrumuturi, bancherii au reuşit să compenseze o parte din această pierdere prin vânzări mai mari de împrumuturi pentru achiziţia de locuinţe şi carduri de credit. Integral aduce Ziarul Financiar.

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Zborul MH370: Prăbușirea este confirmată, dar recuperarea cutiilor negre și a resturilor avionului va fi foarte dificilă. Malaezia a confirmat luni că Boeingul 777 al companiei sale naționale, ce a decolat pe 8 martie de la Kuala Lumpur către Beijing cu 239 de persoane la bord și a dispărut de pe radar la o oră după ce s-a ridicat de la sol, s-a prăbușit în Oceanul Indian departe de coastele Australiei, relatează agențiile internaționale de presă. Însă misterul ce învăluie acest zbor care s-a abătut semnificativ de la rută va fi greu de elucidat, mai ales că recuperarea cutiilor negre și a resturilor aparatului se anunță foarte dificilă. Potrivit autorităților malaeziene, datele furnizate de operatorii sateliților Inmarsat și AAIB (Biroul britanic de investigare a accidentelor aeriene) indică faptul că avionul s-a îndreptat către sud, într-o direcție opusă planului său de zbor, și ultima sa poziție a fost în mijlocul Oceanului Indian, la circa 2.500 de kilometri de coastele de sud-vest ale Australiei. De asemenea, posibile resturi ale aparatului au fost observate de sateliți și avioane în respectiva zonă a oceanului. Conform datelor disponibile până în prezent, transponderul avionului (emitățorul radio) ar fi fost deconectat intenționat de la bordul avionului pentru ca acesta să nu mai poată fi detectat de radar și să fie deturnat către o altă destinație. După deconectarea acestui instrument, avionul ar fi fost direcționat ori pe un culoar către Asia Centrală, ori pe un altul către sudul Oceanului Indian. Însă cei mai mulți experți au privilegiat acest al doilea culoar deasupra oceanului, întrucât chiar și fără transponder avionul ar fi fost detectat de radarele militare ce supraveghează spațiile aeriene naționale. Însă chiar dacă se va reuși delimitarea perimetrului prăbușirii, recuperarea resturilor avionului va fi extrem de dificilă, fiind o zonă foarte ostilă, departe de uscat și cu ape adânci și agitate. Departamentul american al Apărării a trimis în zonă un sonar capabil să detecteze semnalele cele două cutii negre ale avionului, care înregistrează parametrii de zbor și conversațiile dintre piloți, dar de obicei aceste semnale slăbesc în intensitate și emiterea lor încetează complet după 30 de zile. Integral aduce Agerpres

Der Spiegel: Dubla catastrofă. Familiile pasagerilor de pe zborul Malaysian Airlines MH370 au trebuit să aștepte peste două săptămâni pentru a afla care este soarta rudelor lor. Sunt moarte în urma prăbușirii avionului în Ocean, cel puțin asta este concluzia oficială a anchetei. Iar ei trebuie să creadă acest lucru, deși toată investigația este bazată numai pe indicii. Nimeni nu poate afirma că înțelege prin ce trec aceste familii. Nimeni în afara familiilor victimelor tragediei AirFrance 447 care a luat viața a 228 de oameni. Atunci, rudele victimelor au aflat ce înseamnă incertitudinea până când au fost găsite niște rămășițe de avion. Ancheta cu privire la cauza accidentului a durat ani de zile. Concluzia nu poate fi decât una: în vremurile în care la bordul unui avion se poate naviga pe internet și se poate și vorbi la telefon, aeronavele trebuie dotate cu tehnică ce permite localizarea lor în fiecare moment. Iar cinismul premierului malaezian a atins cote maxime atunci când a explicat cum savanții de la Inmarsat au analizat semnalele din satelit și au ajuns la concluzia că ultimul semnal a venit din mijlocul Oceanului Indian, deci departe de orice pistă de aterizare, deci pasagerii sunt morți. Mai grav e că tehnica există deja, dar e scumpă, iar piloții se plâng că le sunt lezate drepturile personale dacă datele din cutia neagră sunt transmise automat și neîncetat prin satelit către stații terestre. Și să zicem că așa ar fi, tot mai există alte metode: semnale automate în caz de urgență, balize care se desprind de fuselaj în contact cu apa și multe altele. Companiile aeriene au refuzat să instaleze astfel de sisteme argumentând că asemenea urgențe sunt extrem de rare, iar tehnologia costă bani. Numai că în ultimii cinci ani am asistat consternați la două asemenea accidente. Așa că a sosit momentul ca legiuitorii să impună orice mijloc pentru ca grija față de pasageri să devină prioritate. Integral aduce RFI

Prima sută de zile a Cabinetului Merkel III. Marea Coaliție de la Berlin este de 100 de zile în funcție: multe frecușuri, contre, scandaluri, demisii și o conjunctură internațională care acaparează actualitatea. De regulă, prima sută de zile dintr-un mandat de patru ani se consideră a fi perioada aceea în care închizi ochii și lași protagoniștii să se aclimatizeze. Dar dacă protagoniștii noi sunt aceiași actori care știu, de fapt, cum merg lucrurile? Au și ei nevoie de rodaj? Conservatorii Angelei Merkel și partenerii lor social-democrați au destul de puține motive de laudă, la sfârșitul acestei prime secvențe din ciclul electoral. Cel puțin în privința politicilor interne, singura realizare deosebită ar fi propunerea unui buget fără îndatoriri suplimentare pentru 2015. Cu toate acestea, social-democrații, care au făcut deja bilanțul perioadei scurse de la instalarea noului Cabinet, se declară mulțumiți de prestația lor la guvernare și se consideră chiar îndreptățiți să se pronunțe motorul coaliției. Arși, probabil, cu dezastrul înregistrat la urne la capătul precedentei perioade în care au jucat rolul partenerului minor într-o coaliție condusă de Angela Merkel, social-democrații au decis să vorbească mult mai mult de data aceasta. Și au început să o facă, susținând că nici o altă guvernare germană nu a avut, în prima sută de zile, atâtea proiecte legislative în lucru. Agenda SPD include câteva puncte fără de care nici nu ar fi acceptat să participe la guvernare. Cel mai important este salariul minim. Da, proiectul de lege este în lucru – dar partenerii conservatori ai SPD au extins lista cu excepții de la aplicarea legii. Dacă au făcut-o pentru a proteja branșele prietene casieriilor de partid sau din orgoliu, e greu de spus. În orice caz, social-democrații și creștin-socialii (gruparea conservatoare din Bavaria) au de lămurit o chestiune de încredere reciprocă, iscată din afacerea Sebastian Edathy, parlamentarul SPD al cărui nume apare pe lista consumatorilor de pornografie juvenilă. În acest scandal a plătit, până acum, doar fostul ministru creștin-social de Interne, Hans-Peter Friedrich, care, la acea vreme, a dat drumul unor informații despre ancheta în derulare și a trebuit, între timp, să predea mandatul de ministru al Agriculturii, dobândit în noua echipă Merkel III. Conservatorii bavarezi așteaptă ca SPD să identifice persoanele care au beneficiat de scurgerile de secrete. Cea mai recentă problemă în interiorul coailiției vine de la poziția pe care Germania ar trebui să o adopte în chestiunea ucraineană. Ministra Apărării, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat în câteva rânduri – cel mai recent într-un interviu publicat de revista Der Spiegel – pentru o întărire a prezenței Alianței Nord-Atlantice la granițele răsăritene. Social-democrații sunt, însă, nemulțumiți de o asemenea perspectivă; lăsând la o parte amiciția lor tradițională cu Moscova și ignorând chiar prezența fostului cancelar SPD Gerhard Schröder în stafful Gazprom, semnalul transmis Angelei Merkel de „tovarășii” de coaliție este limpede: „Propunerea ministrei nu duce decât la escaladare (…) consolidează tabăra durilor din Rusia și naște așteptări nerealiste în Ucraina”. Integral aduce Deutsche Welle

Tabla de şah de la Haga – Summitul de Securitate Nucleară, umbrit de discuţiile privind situaţia din Ucraina. Summitul de Securitate Nucleară de la Haga este prilejul întâlnirii între 53 de lideri ai lumii, lucru important în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi în cel al sancţiunilor impuse de Occident Rusiei. În acest context, preşedintele Traian Băsescu a discutat la telefon cu vicepreşedintele american Joe Biden. Vicepreşedintele Biden şi preşedintele Traian Băsescu au discutat ieri la telefon despre tensiunile din Ucraina şi din regiune, măsurile necesare pentru a susţine Ucraina, nevoia de a intensifica sancţiunile dacă Rusia va continua pe această direcţie, dar şi nevoia de măsuri suplimentare pentru consilidarea NATO. Ieri, în deschiderea summitului de securitate nucleară de la Haga, Traian Băsescu a avut scurte întrevederi cu preşedintele american Barack Obama, dar şi cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. La plecarea de la Bucureşti Traian Băsescu a anunţat că va informa liderii occidentali despre situaţia din regiune şi va cere măsuri suplimentare. Preşedintele Traian Băsescu va vorbi în cadrul Summitului de Securitate Nucleară în această dimineaţă, iar apoi va face declaraţii privind lucrările summit-ului, dar şi chestiunilor care s-au discutat la nivelul liderilor mondiali. G7, mai important decât Summitul de Securitate Nucleară La adăpostul summit-ului de securitate nucleară, un eveniment în cea mai mare parte închis presei, cele mai importante şapte state industrializate s-au întâlnit în formatul G7, după excluderea temporară a Rusiei. Pentru Barack Obama, Haga este un tur de forţă. După o întâlnire cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, acesta s-a întâlnit bilateral cu preşedintele chinez Xi Jinping. Înainte de summitul de securitate nucleară, Obama s-a întâlnit cu celelalte şase state industrializate pentru a discuta sancţiunile care pot fi impuse Rusiei. Liderii au anunţat anularea G8 de la Soci şi mutarea lui la Bruxelles. În acest context, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, consideră că nu este o dramă, mai ales că G8 este un format informal şi pentru Rusia va fi un experiment să funcţioneze aşa timp de un sau doi. „Statele din cadrul G7 au o viziune comună cu privire la cele mai importante domenii care ar trebui să fie vizate de posibile noi sancţiuni. Este vorba despre domeniul energetic, băncile şi finanţele, armamentul. Asemenea sancţiuni ar afecta toate părţile, însă cel mai mult vor avea de plătit rusii, deoarece vor fi izolaţi la nivel global. Rămân însă deschise căile diplomatice pentru a calma situaţia din Ucraina”, a declarat un oficial american de rang înalt sub protecţia anonimatului. Integral aduce Adevarul

Le Monde: Twitter-ul interzis în Turcia crește necontenit. Cinci zile au trecut de când premierul turc Recep Tayyip Erdogan a decis că rețeaua de socializare e instrument diavolesc de propagandă și manipulare și destabilizare a măritei sale țări. Așa că trebuia interzis. Numai că în vremurile noastre, a interzice ceva digital este luat ca pe o provocare personală de orice programator. Rezultatul este că au fost postate pe Twitter mai multe mesaje din Turcia de când e interzis decât în cea mai bună perioadă a rețelei. Iar creșterea este de 138%! Degeaba vrea primul ministru să submineze canalele pe care fuseseră publicate înregistrările telefonice ale unor discuții între el și fiul său în care vorbeau despre milioane de euro ce trebuiau fi puse la adăpost. Dincolo de ridicolul situației, interzicerea oficială a rețelei Twitter arată și disensiunile din interiorul administrației de la Ankara. În timp ce premierul acuză rețelele de socializare în ansamblul lor că servesc unor interese oculte, președintele Abdullah Gul – aprig utilizator de Twitter – dezaprobă măsura decisă de primul ministru. Gul vorbea duminică despre o situație extrem de neplăcută pentru o țară dezvoltată precum Turcia care este un actor regional cu greutate și care se află în negocieri de aderare cu UE. Președintele estima că problema va fi rezolvată în câteva zile. Nu e nici pe departe prima dată când președintele și premierul au păreri diferite și nici nu se mai sfiesc să le arate în public. Abdullah Gul a respins de mai multe ori și teoria preferată a premierului Erdogan despre complotul care vrea să destabilizeze Turcia. Aduce RFI

The New York Times: NSA a accesat reţelele companiei chineze de telecomunicaţii Huawei. Agenţia americană pentru Securitatea Naţională a accesat reţelele grupului chinez de telecomunicaţii Huawei, în scopuri de spionaj, în contextul în care activităţile companiei erau considerate de mult timp ameninţări la adresa securităţii Statelor Unite, scrie ziarul The New York Times. Washingtonul suspectează Huawei că oferă asistenţă tehnică armatei chineze şi hackerilor recrutaţi de serviciile de informaţii de la Beijing pentru facilitarea spionajului militar şi industrial împotriva Statelor Unite. Pentru limitarea activităţilor de spionaj, Statele Unite au impus restricţii comerciale companiei chineze de telecomunicaţii. În paralel, Agenţia americană pentru Securitatea Naţională a accesat reţelele informatice ale sediului central al Huawei, în Shenzhen, conform unor documente furnizate de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia. Scopul operaţiunilor NSA, care aveau numele de cod “Shotgiant”, a fost depistarea eventualelor legături între Huawei şi armata chineză, arată un document din anul 2010. În plus, specialiştii NSA au dezvoltat echipamente compatibile cu tehnologia fabricată de Huawei, scopul fiind spionarea clienţilor străini care ar cumpăra aparatură de telecomunicaţii chineză, inclusiv în ţări aliate ale Statelor Unite. “Multe dintre ţintele noastre comunică prin produse fabricate de Huawei. Vrem să ne asigurăm că ştim să folosim aceste produse pentru a avea acces la reţelele de interes”, precizează un document secret al NSA. Aduce Gandul.

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Ucraina: Obama și aliații săi lasă Rusia fără G8. Președintele american Barack Obama și aliații săi au anulat luni summitul G8 prevăzut în iunie la Soci pentru a sancționa Rusia după intervenția ei în Crimeea, de unde Kievul a început să-și retragă ultimele trupe, notează AFP. G8, a cărui anulare a fost presimțită puternic, va fi înlocuit cu un G7 la Bruxelles fără Rusia, în timp ce o excludere permanentă din G8, discutată înainte de reuniune, nu a fost în final confirmată. Barack Obama și colegii săi din Canada, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie și Japonia au afișat unitatea lor în reuniunea de o oră și jumătate de la Haga pe marginea unui summit asupra securității nucleare. Anularea G8 este “poate unul dintre gesturile cele mai semnificative, deoarece arată că toate aceste țări, foarte diferite, nu acceptă faptul împlinit al anexării Crimeii”, a comentat ministrul de externe francez Laurent Fabius. Occidentalii au amenințat de asemenea Rusia cu sancțiuni mai serioase, de ordin economic, dacă președintele Vladimir Putin amenință mai mult integritatea teritoriului ucrainean. Chiar înainte de G7, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a relativizat amenințarea Occidentului, asigurând că o astfel de excludere nu ar fi o “mare tragedie” pentru țara sa. Rusia a fost admisă în G7 în 1998 pentru a forma G8. Integral aduce Agerpres  Ucraina: G7 gata să întărească sancțiunile contra Rusiei. Țările G7 au avertizat luni Rusia că sunt gata să întărească sancțiunile în caz de escaladare în Ucraina, într-un comunicat comun difuzat la sfârșitul unei reuniuni extraordinare la Haga și citat de AFP. Confirmând decizia lor de a nu se duce la summitul G8 prevăzut la Soci /Rusia/ în iunie, aceste țări au pus în gardă contra unor “sancțiuni coordonate sectoriale care vor afecta și mai mult economia rusă, dacă Rusia continuă această escaladare”. Agerpres

Kievul a decis să-şi transfere trupele din Crimeea în Ucraina. Autorităţile de la Kiev au decis luni să-şi retragă trupele din Peninsula Crimeea, a anunţat preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov, în contextul în care majoritatea bazelor ucrainene din peninsulă se află sub controlul Rusiei. “Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a ordonat Ministerul Apărării să redesfăşoare unităţile militare care se află în Crimeea”, a declarat Turcinov în faţa liderilor grupurilor parlamentare. Peninsula a fost anexată de Rusia vineri, în pofida sancţiunilor şi protestelor Occidentului. Anunţul lui Turcinov marchează o schimbare de poziţie a autorităţilor ucrainene, care au autorizat anterior militarii să deschidă focul pentru a-şi apăra bazele din Crimeea, ocupată de peste trei săptămâni de trupe ruse. Însă decizia finală aparţine comandanţilor de pe teren. Controlul asupra bazelor a fost preluat de către ruşi practic fără confruntări militare. Forţe ruse şi proruse au preluat controlul în ultimele zile şi asupra mai multor nave din flota ucraineană, care are cele mai multe porturi pe peninsulă. Forţe ruse au luat cu asalt luni dimineaţa o bază militară ucraineană la Feodosia, în Crimeea, o opraţiune în cursul căreia mai mulţi puşcaşi marini ucraineni au fost răniţi, iar alţi 60-80 de militari au fost capturaţi, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Mediafax  Ministrul rus al Apărării se află în Crimeea. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, se află în Crimeea pentru a inspecta instituţiile militare, au anunţat luni agenţiile ruse. Ministrul este primul oficial de rang înalt de la Moscova care merge în peninsula ucraineană de la anexarea ei de către Rusia. În ultimele zile, forţele ruse au preluat fără luptă şi aproape în totalitate controlul bazelor ucrainene din peninsulă. Mediafax 

Criza ucraineana incepe sa-si arate efectele asupra economiei Rusiei: Fuga de capitaluri de 65 – 70 mld dolari, crestere aproape de zero, inflatie in urcare. Rusia se confrunta cu o fuga de capitaluri, estimata la 65 – 70 de miliarde de dolari in primul trimestru, peste nivelul inregistrat in intreg anul 2013, din cauza evenimentelor din Crimeea, a afirmat luni Andrei Klepach, ministrul adjunct al Economiei, care a creionat un tablou ingrijorator pentru economia Rusiei: crestere aproape de zero, inflatie in urcare. “Racirea relatiilor (cu Occidentul) apare drept un factor negativ important pentru cresterea economica si afecteaza fuga de capitaluri”, a subliniat acest responsabil, citat de agentia Prime Tass, preluata de France Presse. Fuga capitalurilor este un indicator foarte urmarit de mediul economic, fiind considerat un barometru al climatului afacerilor intr-o tara. Iesirile nete de capitaluri private au crescut cu 15%, la 62,7 miliarde dolari, anul trecut, potrivit statisticilor bancii centrale a Rusiei, dupa ce inregistrasera o scadere in 2012. Klepach a apreciat ca PIB-ul Rusiei ar trebuie inregistreze in primul trimestru o crestere “un pic peste zero” si a evocat o “problema de stagnare”. Acesta a observat, de asemenea, o accelerare a inflatiei in martie, pe care o atribuie devalorizarii rublei. “Ne asteptam in martie la o accelerare a inflatiei la 0,9-1%, superior asteptarilor noastre. In ritm anualizat, aceasta inseamna o crestere (a preturilor) de 6,9% – 7%”, a explicat acesta. Cresterea inflatiei arata cum o dubla devalorizata majoreaza costurile cu importurile, in conditiile in care atat rusii cat si strainii se grabesc sa scape de investitiile in ruble. Agentia Reuters noteaza ca aceste cifre economice reprezinta un semnal ca tensiunile internationale legate de Ucraina au inceput deja sa genereze costuri severe pentru economica Rusiei. Integral aduce Mediafax

Iulia Timoşenko îndeamnă ucrainenii la război cu Rusia în cadrul unei conversaţii interceptate. Fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, ar fi declarat în cadrul unei convorbiri telefonice cu fostul ministru adjunct ucrainean al Apărării şi Securităţii Naţionale, Nestor Şufrici, că ea este gata să ia o mitralieră şi să lupte împotriva ruşilor, la fel cum ar trebui să facă şi ceilalţi ucraineni, relatează site-ul Russia Today. Potrivit unei interceptări telefonice, Iulia Timoşenko, un critic vehement al preşedintelui rus Vladimir Putin, ar fi declarat că ucrainenii trebuie să pună mâna pe arme şi să lupte împotriva ruşilor, chiar ea fiind gata să facă un asemenea gest. „Eu însămi sunt gata să iau o armă şi să-l împuşc pe acest nemernic”, poate fi auzită Iulia Timoşenko într-o convorbire la telefon cu Nestor Şufrici, referindu-se cel mai probabil la preşedintele rus Vladimir Putin. „Trebuie să punem mâna pe arme şi să-i împuşcăm pe kaţapi (ruşi, termen depreciativ – n.r.), alături de liderul lor. Îmi pare rău că nu am fost aici să pot conduce o astfel de acţiune. Nici măcar în glumă nu i-aş fi lăsat să se atingă de Crimeea”, ar fi spus Iulia Timoşenko, potrivit înregistrării telefonice. Sursa citată notează că autenticitatea discuţiei telefonice a fost confirmată de fostul premier ucrainean, cu excepţia părţii în care ea ar face referire la eliminarea ruşilor din Ucraina. Pe de altă parte însă, fostul ministru adjunct ucrainean al Apărării şi Securităţii Naţionale, Nestor Şufrici, a declarat că înregistrarea este contrafăcută. „Conversaţia nu a avut loc”, a anunţat serviciul de presă Shufrych în legătură cu acest subiect. Iulia Timoşenko este un critic frecvent al preşedintelui rus Vladimir Putin, în special după ce a fost închisă în 2012 din cauza semnării abuzive a unui contract de gaze naturale cu Federaţia Rusă. Iulia Timoşenko a fost prim-ministrul Ucrainei în perioada 2007-2010. Integral aduce Adevarul.

Între Washington, Haga şi Simferopol. Conducerea ucraineană a ordonat retragerea trupelor ei din Crimeea. Anterior, forţele ruseşti au luat cu asalt una din ultimele baze militare din peninsulă ale guvernului din Kiev. Iar preşedintele SUA a ajuns în Olanda. Concomitent, Victoria Nuland, adjuncta şefului diplomaţiei americane s-a folosit de ocazia împlinirii a 10 ani de la aderararea României la NATO spre a da asigurări românilor. La Haga, şeful statului american urmează să ia parte la o întâlnire a G-7, convocată chiar de el. Fără participarea Rusiei, desigur. Spre supărarea unor oficiali şi experţi germani, care mizează în continuare pe dialogul cu Putin, ca şi cum Moscova n-ar fi comis nicio agresiune şi nu şi-ar fi alipit fraudulos teritoriul unui stat străin, Rusia nu mai face parte din grupul celor mai puternice state industrializate. Ca atare, G-8 a încetat să existe, iar acest fapt e pe cale de a se oficializa. Preşedintele american a declarat în context că Rusia va trebui să înţeagă „consecinţele politice şi economice” ale faptelor ei. Unii analişti occidentali consideră că, date fiind orgoliul, ambiţiile şi vanitatea liderului de la Kremlin, expluzarea din grupul celor opt îi provoacă fostului KGB-ist din Dresda substanţiale iritări. La Haga urma să aibă loc o conferinţă pe teme de securitate nucleară, comunitatea internaţională fiind de multă vreme îngrijorată de eventualitatea terorismului nuclear, ca şi de soarta arsenalelor atomice sovietice. La reuniune vor participa 50 de state. Rusia nu va mai fi în măsură să contribuie, probabil, la aplanarea temerilor legate de acest arsenal. În schimb, Kremlinul alimentează în continuare îngrijorările statelor vecine ameninţate de agresiva politică neoimperială a Rusiei. Spre a le aplana pe cele româneşti, Victoria Nuland, subsecretar de stat al Departamentului de Stat american, a transmis un mesaj de felicitare Bucureştiului, cu prilejul împlinirii unui deceniu de la aderarea României la NATO. Vice-şefa diplomaţiei americane a ţinut să reamintească nu doar de cooperarea militară a celor două ţări în “Balcani şi Afganistan, în Marea Neagră şi Marea Mediterană” (uitând să menţioneze Irakul), ci şi de angajamentul solemn (de într-ajutorare militară) conţinut în prevederile articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. În context, Nuland a ţinut să reafirme “în faţa poporului român că Statele Unite îşi respectă angajamentele”. Integral aduce Deutsche Welle

Marile companii energetice din Europa au ajutat Rusia să-şi clădească imperiul gazelor naturale numit Gazprom. Italienii şi nemţii au fost cei mai cooperanţi aliaţi. După prăbuşirea URSS-ului, italienii au ajutat Rusia să îşi modernizeze infra­structura de transport al gazelor şi au sprijinit eforturile Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, să-şi întărească controlul în sectorul strategic al  gazelor. Tot marile companii italiene  au participat alături de Gazprom la proiecte energetice importante, precum construirea gazoductului South Stream, care ar lega câmpurile ruseşti de gaze de centrul şi sudul Europei. Germanii au ajutat monopolul rusesc al exporturilor de gaze să se înrădăcineze adânc în piaţa europeană prin companii precum BASF, principalul producător de chimicale la nivel mondial şi cel mai mare consumator de gaze din Germania, şi prin participarea la proiecte ca Nord Stream, care aduce gaze ruseşti în nordul Europei. De numele a două mari companii energetice italiene, Eni şi Enel, se leagă istoria controversată de după faliment a companiei Yukos, cândva unul dintre cei mai mari producători de petrol şi gaze din Rusia şi condus de un oligarh a cărui putere l-a speriat chiar şi pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin. În 2007, Eni şi Enel au cumpărat o parte din activele care aparţineau companiei falimentare Yukos, inclusiv 20% în compania Gazpromneft, subsidiara petrolieră a Gazprom, şi producătorii de gaze ArcticGaz şi Urengoil, potrivit Financial Times. Înainte de licitaţie, cele două companii italiene şi Gazprom au semnat un acord prin care ruşii puteau cumpăra în întregime activele cumpărate de Eni şi Enel sau participaţii majoritare la aceste afaceri. Tranzacţiile au ajutat Kremlinul să-şi consolideze controlul în sectorul strategic al petrolului şi gazelor naturale, notează The Wall Street Journal. Unii analişti consideră că parteneriatele italo-ruseşti din domeniul energetic nu sunt numai rezultatul exigenţelor economice, ci şi al politicilor personale ale fostului premier italian Silvio Berlusconi, care a condus guvernul italian în trei mandate în perioada 1994-2011 şi a fost prieten apropiat cu liderii de la Kremlin, în special cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit World Politics Review.  Yukos a aparţinut oligarhului rus Mihail Hodor­kovski, acuzat de fraudă în 2003 şi întemniţat până în decembrie 2013, când a fost graţiat de Putin. În 2003, guvernul rus a acuzat compania de o evaziune fiscală enormă şi a ordonat îngheţarea activelor acesteia. Yukos a fost declarată falimentară în 2006 şi lichidată un an mai târziu. O mare parte din activele companiei au fost vândute la preţuri reduse companiilor petroliere con­trolate de guvernul rus. În 2004, Yuganskneftegaz, cea mai importantă subsidiară a Yukos, a fost scosă la licitaţie şi vândută unei companii necunoscute, Baikalfinansgrup, care a fost apoi achiziţionată de compania petrolieră rusă Rosneft, deţinută de stat. „În sectorul energetic, Italia este unul dintre principalii susţinători ai cooperării cu Rusia, după cum o arată şi implicarea activă a celei mai mari companii energetice italiene, Eni, în crearea a numeroase companii de tip joint venture cu Gazprom şi alţi parteneri ruşi”, scrie cercetătorul italian Marco Siddi în studiul „Relaţii italiano-ruseşti: politică, energie şi alte afaceri“, publicat pe site-ul Academia.edu. Integral aduce Ziarul Financiar

Perceptia este ca romanii se intorc  in perioada alegerilor la primele zile ale democratiei primordiale inainte de a devenit originala sub obladuirea lui Iliescu si cohorta lui fesenista, care se simte bine mersi pana in zilele noastre. Exact ca dupa un meci obositor, vechii fesenisti isi schimba intre ei tricourile ude de transpiratia muncii grele pe care au sustinut-o pentru a agonisi cateva milioane de euro, pe ici pe colo cateva zeci, pregatindu-se sa inceapa inca un meci cu aceleasi rezultate scontate. Aflandu-ne la sfarsitul perioadei transferurilor, echipele cauta fiecare baieti (si fete) capabili sa dea cu capul si sa bata eficient mingea in plasa adversarului.

 Dezbaterile publice de la tocşourile mogulizate si pana la adunarile de ridicarea moralului “oamenilor nostri din teritoriu,” care trebuie sa explice electoratului de ce “noi” suntem mai bun decat “ei”, apar candidatii pe care cetateanul  “alegator” trebuie sa-i voteze dupa perioada legala in care va hotari cine sunt mai ticalosi – “ai lor” sau “ai nostri”?

 In aceasta perioada aproape clasica apare si mascota Romaniei contemporane, o cioara vopsita. Acea cioara vopsita pe care ne-o arata ei inainte de alegeri si pe care ne-o insusim noi in dezbaterile publice sau private, cand disputam care cioara este vopsita mai frumos, pentru ca in inima noastra stim ca cioara tot cioara ramane, chiar daca au vopsit-o cu sarguinta. Daca nu esti complet idiot nu poti sa nu recunosti tiparele inselaciunii si sa cunosti consecintele acestor tipare si, din nefericire, sa  continui sa te comporti ca si cum acestea nu ar exista.

 Cioara vopsita este aratata publicului de parca ar fi o privighetoare si candidatii proaspeti prezentati publicului niste atleti ai dreptatii si ai eficientei, care se aliniaza la startul unei competitii in slujba natiunii si al statului stramosilor nostri. Marea problema a fost, este si va continua sa fie faptul ca fiecare cioara vopsita isi aduce cioroii ei, culegatori de spaga spaga si beneficii aici sau la Bruxelles. Vorbeam de metoda, de tipar, credeti voi ca tiparele s-au schimbat cand ciorile vopsite s-au schimbat sau se vor schimba? Aiurea, fiecare cioara cu sinecuristii si beneficiarii ei!

 Cred ca v-am povestit o data despre Antistene, care susţinea că unui subiect nu i se poate atribui nici un epitet, deci nu putem afirma ca „omul este bun”, ci doar „omul este om”. Politicianul este politician si afaceristul este afacerist si totusi la ambii putem schimba, eu zic totusi ca  epitetul care poate fi atribuit, este  – corupt. Asadar politicianul este corupt si afaceristul este la randul lui corupt. Logic, nu? Aproape, desi cred ca nu toti si-ar dori acest statut, ambii stiu insa ca fara aceasta coruptie politicianul nu poate fi ales si afaceristul nu poate face afaceri. Mergand mai departe folosindu-ne de aceasi logica putem afirma ca multi dintre politicieni sunt si afaceristi si corupti.

 A inceput balul mascat am intrat in zodia ciorilor vopsite!

Bună dimineata intr-o zi de luni.  Instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în majoritatea zonelor, începând de luni după-amiază, mai întâi în jumătatea vestică, unde vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului, apoi, până marţi seara, în centrul, sudul şi estul ţării, potrivit unei informări a ANM.

Informarea emisă duminică de Administraţia Naţională de Meteorologie este valabilă de luni, ora 14.00, până marţi, la ora 22.00. Vremea va fi mult mai caldă decât în mod obişnuit la această dată în cea mai mare parte a ţării, dar instabilitatea atmosferică se va accentua treptat, începând din vest, în majoritatea zonelor. Astfel, nebulozitatea va fi temporar accentuată şi vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, în cursul după-amiezei şi al serii pe arii extinse în jumătatea de vest a teritoriului, iar noaptea local în centru şi în sud şi izolat în rest. Cantităţile de apă vor depăşi izolat 20…25 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Pe crestele montane, în a doua parte a intervalului, precipitaţiile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Valorile termice se vor menţine peste mediile climatologice specifice, exceptând vestul extrem al teritoriului, unde răcirea vremii va determina un regim apropiat de cel normal al datei; astfel, temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 13 şi 23 de grade, iar cele minime între 2 şi 11 grade.

 În Bucureşti, vremea se va menţine mult mai caldă decât în mod normal pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate seara şi noaptea când vor fi averse, posibil însoţite de fenomene electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 22 de grade, iar cea minimă va fi de 9…10 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4816 RON; 1 USD = 3. 2488 RON; 1 EURO = 1. 3795 USD; Francul elvetian 3. 6801 RON. Gramul de aur 139.7942 RON.

 Cum a decurs primul antrenament de campanie pentru partide: de la imnul Champions League la “Jos Guvernul!” PSD, PNL, PDL şi PMP au organizat, la sfârşitul săptămânii, ample manifestaţii, în care au testat primele mesaje electorale, cu o lună înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. PSD a fost primul partid care a depus la Biroul Electoral Central (BEC) lista cu candidaţii pentru euroalegerile din 25 mai. Numeroşi susţinători, echipaţi cu steaguri şi eşarfe roşii, au întâmpinat sâmbătă delegaţia PSD, condusă chiar de Victor Ponta. Premierul s-a întreţinut amical cu simpatizanţii social-democraţi şi a trimis câteva săgeţi către rivalii de dreapta. „Pot să vă garantez că doamnele şi domnii care ne vor reprezenta în PE nu vor face cum am văzut în această săptămână cu două doamne care s-au comportat şi se comportă aşa ca un fel de ţaţe europene. Amândouă, sigur, creaţii, la propriu sau la figurat, ale domnului preşedinte Băsescu“, a spus Ponta, cu referire la Elena Băsescu şi la Monica Macovei. Liberalii s-au reunit şi ei, sâmbătă, la Brăila, pentru a-şi prezenta candidaţii la euroalegeri, într-un eveniment care a debutat pe ritmurile imnului „Champions League“. Atmosfera a fost întreţinută de un decor pe măsură: o scenă pe care a fost postată cupa eurocampionilor. Sub sloganul „EuroCampioni la fapte!“, integral aduce Adevarul. 

Maria Grapini ucide din nou limba română: A vorbit despre ”romatism” și ”reomatism”, în încercarea de a ataca postul B1 TV. Ministrul Turismului, Maria Grapini, face din nou greșeli gramaticale, la doar o zi după ce a declarat că este fericită că jumătate dintre români suferă de reumatism. ”Eu cred că postul B1 este cel mai tembel post media. Declară că eu aș fi spus ”…slavă Domnului că jumătate din români sunt bolnavi de reomatism…”. Eu de faot am spus… slavă Domnului că avem stațiuni balneare ca Tâșnad unde românii se pot trata pentru că jumătate dintre români suferă de romatism”, a scris Grapini pe pagina sa de Facebook. Așa a încercat ministrul Tursimului să atace. Doar că și de această dată cel mai mare dușman i-a fost gramatica. Doamna Grapini a ucis fără șansă de tratare limba română, vorbind despre ”reomatism” și ”romatism”. După trei ore, a revenit pe pagina de Facebook pentru a face corecturile necesare. Revolta candidatului la europarlamentare vine după ce postul B1 TV a prezentat declarația pe care a făcut-o la Târgul de Turism de la Timișoara. Integral aduce B1 TV.

Impactul suprataxei pe carburanți: Miză contabilă, influență asupra creșterii, comparație cu taxarea în alte țări, soluția germană. Majorarea prețurilor la carburanți, pe calea accizei suplimentare, și la gaze, potrivit calendarului de apropiere de nivelurile practicate în Occident, va alimenta inflația și va afecta competivitatea produselor românești. Vă prezentăm miza bugetară, efectele asupra indicelui prețurilor de consum și pe indicele prețurilor produselor industriale și situația la pompă. Miza contabilă – De la 1 aprilie, acciza pentru benzină va crește de la 0,36 euro/litru la 0,43 euro/litru, iar acciza la motorină se va majora și ea de la 0,33 euro/litru până la 0,40 euro/litru. Practic, valorile oficiale sunt date în euro pe tonă și cu virgulă dar am simplificat calculele pentru a prezenta simplu ce se va întâmpla de luna viitoare. Procentual, accizele la benzina se vor majora cu 19,5%, iar cele pentru motorina vor fi mai mari cu circa 21%. În urma accizei suplimentare de șapte cenți, al cărei efect este amplificat la pompă de aplicarea în cascadă a TVA, Guvernul contează pe strângerea suplimentară la buget a unei sume de 810 milioane lei din benzină și 1.867 milioane lei din motorină, în total aproape 2,7 miliarde lei. Raportat la PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză în acest an la 664,4 miliarde lei, asta înseamnă 0,12% din PIB la benzină și 0,28% din PIB la motorină. Adică 0,4% din PIB în total sau un spor de 1,2% din încasările totale ale bugetului general consolidat. Aceasta este miza contabilă a unei măsuri luate pentru creșterea veniturilor statului. Integral aduce Curs de Guvernare

Medicii pleacă din țară la prima ofertă. Unii aleg salariile mari, alții preferă voluntariatul în zonele de conflict. Mulți dintre medicii din România sunt gata să plece din țară la prima ofertă pe care o primesc, atraşi de salariile care pot ajunge şi la 12.000 de euro în statele din Orientul Mijlociu, dar şi de condiţiile mult mai bune de lucru. Există însă şi medici gata să meargă ca voluntari în zonele de conflict, pentru a se simţi împliniţi profesional. Doctorii care au mers la târgul de joburi din Timişoara au vrut să vadă ce oportunități oferă angajatorii din străinătate. „Pe viitor nu ştiu ce va fi, de aia vreau sa vad ce oportunitaţi sunt să plec”, spune medicul rezident Cristina Herțeu. „Sunt compromisuri mari, şi, din păcate, este foarte greu să găsești un echilibru între viaţa profesională şi viaţa de familie. Şi, din păcate, aici nu găsim suportul necesar”, spune un alt medic rezident, Irina Popescu medic rezident. Ofertele din ţări precum Franţa, Germania sau Irlanda pornesc de la 2.200 de euro pentru asistente, în timp ce medicii specialişti pot câştiga dublu. „Cea mai avantajoasă ofertă este în ţările arabe, în Orientul Mijlociu, unde pot ajunge între 9.000, 12.000 de euro”, spune Iarca Iabloncic, reprezentantul unei firme de recrutare. Şi la Cluj-Napoca, salariile şi de opt ori mai mari decât în România au fost tentante pentru sute de medici. Angajatorii din ţările nordice oferă chiar şi 8.000 de euro specialiştilor care fac gărzi. „Ei când ajung acolo îşi aleg programul, îşi aleg gărzile şi orele care trebuie făcute. Şi în afară sunt regluli privind aceste ore, să nu fie prea multe, să nu fie extenuaţi”, spune Lăcrimioara Timofciuc, marketing managaer al Târgului de Cariere în Alb. Alţii medici aleg voluntariatul în zone de conflict, în locul salariilor mari oferite în clinicile private. Integral aduce Digi24.

Cazul Piatra Neamţ. Bande de copii terorizează oraşul, iar poliţia doarme cu legea în mână. Comisarul-şef Cezar Filip, comandant, până mai ieri, al Poliţiei Piatra Neamţ, a preferat să o bată pe Ana Maria Tănase, fata de 14 ani din gruparea de şuţi Orlando, deşi pentru a o pune sub acuzare avea la îndemână noul Cod Penal, conform căruia toţi minorii cu buletin răspund penal. „Evenimentul zilei” a informat despre cazul fostului şef al Poliţiei Piatra Neamţ, Cezar Filip, cel care a bătut în sediul instituţiei pe care o conducea o fetiţă de 14 ani, suspectată de implicare în tâlhărirea unei femei de 71 de ani. De la izbucnirea scandalului, poli ţistul- bătăuş şi-a dat demisia din funcţie, s-au pornit concomitent anchete administrative şi penale împotriva lui, dar mesajele transmise în această perioadă de timp pe diferite căi sunt menite să creeze o mare confuzie. S-a tot acreditat ideea că poliţiştii n-au legi cu care să-i prindă pe delincvenţii juvenili, fără a se face o demarcaţie clară, în funcţie de vârstă – aşa cum face şi legea . Este adevărat că pentru copiii de până la 14 ani, care comit infracţiuni, legea nu prevede o răspundere penală, aşa că poliţiştii nu au ce face în aceste cazuri, dacă nu sunt ajutaţi de Protecţia Copilului. De aceea oamenii legii cer reînfiinţarea şcolilor de corecţie pentru această categorie de minori, iar EVZ a atras atenţia încă de anul trecut asupra situaţiei care îi împinge pe interlopi să se folosească de aceşti micuţi. Dar în cazul şefului Poliţiei Piatra Neamţ, Cezar Filip, se omite un lucru esenţial: Ana Maria Tănase avea 14 ani şi mai multe fapte grave la activ: a participat la două tâlhării urmate de moartea victimelor. Cu alte cuvinte, comisarulşef Cezar Filip avea ce lege să aplice în cazul ei, numai că a preferat să o bată. Integral aduce EVZ

Strategia pentru euroalegeri, VARZĂ DE BRUXELLES. Senatorul Agrigoroaiei îl reambalează pe Ceauşescu, senatoarea Anghel vrea „să-i pedepsească pe cei din PPE şi pe Tokes”. În prag de campanie electorală, senatorii şi deputaţii din Parlamentul României trăiesc la foc mic miza alegerilor europarlamentare. Cu ce mesaje îşi vor susţine candidaţii în euroalegeri? Citiţi mai jos o selecţie de propuneri care definesc, în fond, „strategia” oamenilor politici din România faţă de aceste alegeri „minore” – varză de Bruxelles! Cu aproximativ o lună înainte de startul campaniei pentru alegerile europarlamentare, deputaţii şi senatorii se antrenează pentru o strategie de succes. Când îi întrebăm care este reţeta care le va aduce un scor cât mai bun la alegerile din 25 mai, parlamentarii se eschivează, trimiţându-ne la specialiştii în marketing. Chiar şi aşa, unii ceva mai curajoşi au descris în linii mari ce puncte ar trebui scoase în faţă când vine vorba despre cursa pentru Parlamentul European. ”Să scoatem în evidenţă partea europeană”, susţine deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu. Ba să ne axăm pe apropierea de cetăţeni, doar cu o tentă europeană, contrazice viceliderul deputaţilor PNL, Laurenţiu Ţigăeru. O idee originală a venit însă de la senatorul UNPR Ionel Agrigoroaei: sloganul să fie bazat pe succesul din epoca lui Nicolae Ceauşescu. Luat prin surprindere de întrebare, senatorul s-a retras înspre geamul deschis din holul Parlamentului, ”că poate la aer îi vine inspiraţia”. Şi inspiraţia a venit. ”Aş merge pe un slogan cu ceea ce a avut succes în timpul lui Ceauşescu, cu reuşitele lui care au contat extraordinar de mult pe vremea lui”, începe el. ”Interesul naţional, despre asta e vorba, care nu s-a abordat foarte mult în ultimul timp şi nu s-a promovat, interesul producătorului local, a mâncării sănătoase şi nu a oricărui produs din Europa bine ambalat, dar care în interior promovează cancerul”, ne lămureşte Agrigoroaei. Integral aduce Gandul

Victor Ponta: Sunt sanse de 51% ca Oprescu sau Tariceanu sa fie presedinti, Isarescu vrea alt mandat la BNR/ Daca Mircea Diaconu va lua si voturi de la PSD pentru PE, nu ma supar, avem destule. Sansele ca Romania sa aiba, prin Sorin Oprescu sau Calin Popescu Tariceanu, un presedinte de genul celui dorit anterior de USL, un arbitru nepartizan, sunt de 51%, iar lista de candidati este tot mai scurta, deoarece Mugur Isarescu isi doreste un nou mandat la BNR, a spus premierul Victor Ponta duminica seara, la Antena 3. Liderul PSD a mai afirmat ca nu isi doreste ca PNL sa obtina mai putin de 20% la alegeri, deoarece, in caz contrar, vor urca “partidele lui Basescu”, noteaza Mediafax. Referitor la candidatura lui Mircea Diaconu, Ponta a declarat ca prezenta acestuia in Parlamentul European ar fi un castig si sansa ca, la Bruxelles, sa existe cu adevarat un candidat independent dupa “mascarada EBA”. “Daca va lua si voturi de la PSD, nu ma supar, avem destule”, a spus Ponta la Antena 3. El a sustinut totodata ca atitudinea PNL fata de Mircea Diaconu l-a victimizat pe acesta si il va ajuta in strangerea semnaturilor pentru candidatura ca independent. Integral aduce Hotnews

Mihai Răzvan Ungureanu: “Suntem în situaţia de a încurca toate calculele partidelor de dreapta”. Mihai Răzvan Ungureanu va deschide lista Forţei Civice pentru europarlamentare, a decis Colegiul Director al FC. Preşedintele FC, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că lista partidului pentru europarlamentare va fi depusă marţi sau miercuri la BEC, alături de cele 200.000 de semnături pe care le-a strâns partidul. Ungureanu, care este şi senator, a precizat că el va ocupa primul loc pe lista partidului pentru europarlamentare, urmând ca la final să cedeze locul său. “Deschid această listă girând numele care se vor aşeza pe poziţiile următoare până la 42, sunt reprezentate toate judeţele ţării, urmând ca la final să cedez locul unui alt membru al partidului prezent pe listă. Este o listă pe care doresc să se regăsească cele mai bune şi atractive nume ale partidului nostru”, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu. El a refuzat să precizeze numele persoanei care va ocupa locul doi pe lista FC pentru europarlamentare, menţionând că în momentul în care va fi depusă lista va fi aflată şi componenţa nominală a acesteia. De asemenea, Ungureanu a arătat, întrebat ce scor speră să obţină FC la europarlamentare, că “doi europarlamentari ar fi prea puţin”. Ungureanu a mai spus că listele pentru europarlamentare au alături 200.000 de semnături pe care FC le-a strâns “fără ajutor exterior discret”, adică fără a apela la primarii altor partide. “Suntem în situaţia de a încurca toate calculele partidelor de dreapta”, a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu. Aduce Romania Libera

Cel mai aşteptat indicator din această săptămână: încasările bugetare din februarie. Ministerul Finanţelor urmează să anunţe în această săptămână execuţia bugetară pentru luna februarie, iar veniturile încasate la buget reprezintă unul dintre cei mai aşteptaţi şi urmăriţi indicatori. Dacă în ianuarie veniturile au înregistrat un salt de 10% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, până la 17,6 mld. lei, pentru luna februarie primele estimări indică o evoluţie mai slabă a încasărilor bugetare. Creşterea veniturilor din ianuarie a fost susţinută în principal de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA, graţie creşterii consumului, şi de avansul cu circa 13% al încasărilor din accize, ca urmare a cursului de schimb mai ridicat folosit la calculul acestor taxe. Contribuţiile de asigurări, care în mod normal aduc cei mai mulţi bani la bugetul consolidat, au fost în ianuarie cu doar 1,2% peste nivelul din prima lună a anului 2013. Iar impozitul pe venit înregistra în ianuarie un declin de 13%, comparabil cu scăderea înregistrată la veniturile nefiscale. Discuţiile despre combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget au fost foarte frecvente în spaţiul public în ultimii ani. Însă, în 2013 veniturile bugetului general consolidat s-au întors la un mediocru 31,7% din PIB, marcând astfel unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu. 2013, an cu o creştere economică de 3,5%, poate fi comparat din perspectiva gradului de colectare a veniturilor bugetare doar cu anul de criză 2009, când economia s-a prăbuşit cu 6,6%, iar veniturile bugetului au căzut la 31,4% din PIB. Deşi au fost două valuri de modificări fiscale în 2013, veniturile nominale nu au avansat decât cu 3,6% faţă de 2012, adică sub inflaţia medie de anul trecut de 4%. Evaziunea fiscală reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 mld. euro, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Integral la Ziarul Financiar

Ministrul Dan Şova: Municipalitatea Constanța va avea 33% din acţiunile Portului Maritim, alte 14% vor fi vândute pe Bursă. Statul va acorda primăriei municipale încă 13% şi va vinde pe bursă un pachet de 14% din acţiunile Portului Maritim Constanţa, a anunţat ministrul Transporturilor, Dan Şova, în emisiunea Q&A, de la Antena 3. “Prin scoaterea la bursă a 14%, transformăm Portul Constanţa în companie publică. Compania publică are marele avantaj că îşi transparentizează acţiunile pentru a îndeplini condiţiile listării pe bursă”, a spus Dan Şova. În momentul de faţă, statul deţine 60% din acţiuni, Primăria Constanţa – 20%, iar Fondul Proprietatea – 20% din acţiunile acestui port maritim. Declaraţia ministrului vine după ce câteva sute de membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare Constanţa au protestat faţă de intenţia guvernanţilor de a transfera la Primăria Constanţa acţiunile deţinute de stat la cel mai mare port al României. “Portul Constanţa este al ţării, nu al poftelor voastre”, au strigat miercuri sindicaliştii, cerând o întrevedere de urgenţă cu premierul Victor Ponta şi ministrul Şova. Rezultatul acestor discuţii sunt cele prezentate în emisiunea de la Antena 3: diminuarea pachetului deţinut de stat şi majorarea celui aflat în proprietatea Primăriei, astfel încât ambele să ajungă la o treime din totalul acţiunilor Portului Constanţa. Alte 14% vor fi vândute pe bursă. Sindicaliştii au declarat încă de miercuri că nu sunt de acord nici cu listarea pe bursă, şi nici cu majorarea pachetului Primăriei. Integral aduce Curs de Guvernare

 Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

UPDATE UCRAINA: Atac-fulger al ruşilor, în această dimineaţă, asupra unei baze militare ucrainene. Soldaţii ucraineni, legaţi şi urcaţi în camioane, au fost scoşi din Crimeea. Forţe ruse au luat cu asalt, luni dimineaţa, o bază militară ucraineană la Feodosia, în Crimeea, a anunţat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al forţelor ucrainene în peninsulă, relatează AFP. Operaţiunea a fost efectuată cu blindate uşoare şi elicoptere şi au fost auzite focuri de armă, potrivit aceleiaşi surse. Trei camioane care transportau militari ucraineni, cu mâinile legate, a părăsit baza două ore mai târziu, a adăugat purtătorul de cuvânt. Nicio informaţie nu a fost oferită despre o eventuală rezistenţă armată a unităţii de infanterie marină a forţelor ucrainene, atacată de forţe ruse la Feodosia. Integral aduce Gandul

 Norvegianul Jens Stoltenberg, viitorul secretar general al NATO (mass-media). Fostul premier norvegian, Jens Stoltenberg, ar urma, în lipsa unei lovituri de teatru, să devină viitorul secretar general al NATO, a informat cotidianul norvegian Aftenposten în ediția sa de duminică, notează AFP. Șeful unui guvern de centru-stânga până în octombrie, Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, va fi numit oficial în fruntea Alianței Nord-Atlantice cu prilejul unei reuniuni a miniștrilor de externe, prevăzută să se desfășoare la Bruxelles pe 1 și 2 aprilie, potrivit sursei amintite.  ‘Procesul încă nu s-a încheiat oficial, iar evenimente neprevăzute îl pot bloca teoretic pe candidatul norvegian’, afirmă cotidianul, în general bine informat. ‘Persoane apropiate procesului nu văd însă ce l-ar putea împiedica pe Jens Stoltenberg să devină cel de-al 13 secretar general al NATO’, adaugă Aftenposten. Jens Stoltenberg îl va înlocui în funcție pe un alt scandinav, fostul premier danez Anders Fogh Rasmussen. Confruntat de câteva zile cu zvonurile insistente, Jens Stoltenberg a repetat că regula sa este să nu confirme sau infirme niciodată astfel de informații. Potrivit presei norvegiene, el se bucură se sprijinul președintelui american, Barack Obama, după ce a fost propus de cancelarul german, Angela Merkel. Duminică, Aftenposten afirma că premierul britanic, David Cameron, și președintele francez, François Hollande, susțin, de asemenea, candidatura lui, asigurându-l de sprijinul celor mai puternice patru națiuni din NATO Economist de formație, norvegianul a impresionat opinia publică lansând un apel la ‘mai multă democrație’ și ‘mai multă toleranță’ în fața extremismului de care a dat dovadă criminalul Anders Behring Breivik care a ucis 77 de persoane pe 22 iulie 2011. În deceniul cât s-a aflat la conducerea guvernului de la Oslo, el a stabilit legături strânse cu Rusia vecină, fapt care, conform presei din țara sa, joacă în favoarea lui în criza actuală din Ucraina dintre NATO și Moscova. Lider în continuare al Partidului Muncitoresc — principala formațiune politică din Norvegia, deși în opoziție în prezent—, Jens Stoltenberg este, de asemenea, unul dintre cei doi emisari speciali ai secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, privind schimbările climatice. Agerpres / Politeia: DOAMNE FERESTE DE ACEASTA NUMIRE! (vezi linkul la nume!)

Summitul în domeniul nuclear de la Haga, eclipsat de o reuniune G7 ce ar putea exclude Rusia din G8. Lideri din peste 50 de state urmează să se reunească luni la Haga în cadrul unui summit privind terorismul nuclear, eclipsat de criza ucraineană şi o reuniune G7 care ar putea exclude Rusia din clubul celor mai bogate state. Reuniunea G7 are loc luni seara în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară (NSS), cu scopul de a discuta ce măsuri să ia împotriva Rusiei, criticată pentru anexarea Crimeei, în contextul în care unii se tem că Vladimir Putin ar putea să vizeze şi alte părţi ale teritoriului Ucrainei. Premierul britanic David Cameron a susţinut miercuri că este necesar ca Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – care se vor reuni fără Rusia, deţinătoarea în prezent a preşedinţiei G8 – să discute despre excluderea definitivă a Moscovei. Moscova a fost admisă la G8 în 1998 ca o “recompensă” pentru opţiunea în favoarea democraţiei a Rusiei postsovietică. Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi, cu privire la summitul G8 prevăzut în iunie la Soci, că “atât timp cât nu sunt întrunite condiţiile politice (…), nu mai există G8, nici summit şi nici acest format ca atare”. Pregătirile în vederea acestui summit au fost, de altfel, întrerupte. […]Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi secretarul de Stat american John Kerry urmează să se întâlnească luni în cursul summitului în domeniul nuclear, iar discuţiile lor ar putea să fie cele mai virulente de la începutul crizei ucrainene. Integral aduce Mediafax

Franţa, alegeri locale: dreapta progreseazǎ, stînga pierde teren, extrema dreaptǎ în ofensivǎ. In Franţa, unde duminicǎ 23 martie a avut loc primul tur al alegerilor locale, dreapta francezǎ se situeazǎ pe primul loc, extrema dreaptǎ este în ofensivǎ iar stînga regreseazǎ. Preşedintele socialist François Hollande se vede sancţionat de rezultatul acestor alegeri, precum şi de absenteismul care atinge cifra record de 38,5 la sutǎ. Cu aproximativ 48 la sutǎ din voturi, dreapta francezǎ îşi amelioreazǎ scorul în raport cu municipalele precedente şi sperǎ sǎ poatǎ sǎrbǎtori duminica viitoare o mare victorie. Stînga este obligatǎ sǎ constate cǎ pierde teren, cu cele 43 la sutǎ din voturi. Frontul Naţional, care obţine 7 la sutǎ din voturi, afişeazǎ o revenire spectaculoasǎ şi se aflǎ în frunte în mai mult oraşe, precum Avignon. De notat cǎ toate aceste rezultate sunt încǎ provizorii şi emanǎ din sondajele realizate la ieşirea din secţiile de votare. O certitudine este însǎ procentul mare de absenţi: în jur de 38,5 la sutǎ dintre alegǎtori nu s-au deplasat la urne. Alegerile sunt deci un test dificil pentru François Hollande şi guvernul socialist, şi votul începe sǎ aibǎ caracterul unei sancţiuni.  Primul ministru Jean-Marc Ayrault, într-o alocuţiune rostitǎ de la Palatul Matignon, a lansat un apel în vederea constituirii unui front republican pentru ca nici o municipalitate sǎ nu fie cîştigatǎ de Frontul Naţional. Liderul dreptei, Jean-François Copé, respinge însǎ principiul “frontului republican” şi le cere francezilor care au votat cu extrema dreaptǎ sǎ-şi dirijeze votul de duminica viitoare spre formaţiunea sa, Uniunea pentru o Mişcare Popularǎ.  Integral la RFI

Un apel misterios făcut înainte de decolarea Zborului MH370 sugerează posibile legături teroriste ale pilotului. Căpitanul avionului dispărut al Malaysia Airlines a primit înainte de decolarea aeronavei un apel de la o femeie misterioasă care a folosit o cartelă de telefon sub o identitate falsă. Anchetatorii încearcă să afle mai multe informaţii despre această femeie, a cărei identitate şi posibilă implicare în evenimentele ulterioare nu au fost încă stabilite, însă au potenţialul de a contribui la desfăşurarea anchetei. Misteriosul apel apel a avut loc la doar câteva minute înainte ca avionul Boeing cu zborul MH370 să părăsească aeroportul din Kuala Lumpur, în urmă cu 17 zile. Anchetatorii au descoperit apelul după ce specialiştii au examinat înregistrările apelurilor de pe telefoanele mobile ale pilotului Zaharie Ahmad Shah (53 de ani) şi ale copilotului lui, Fariq Abdul Hamid (27 de ani). Anchetatorii consideră această nouă informaţie potenţial importantă, deoarece numărul de telefon care l-a apelat pe Shah a fost cumpărat de o persoană care şi-a asumat o identitate falsă. Oricine cumpără o cartelă pre-plătită din Malaiezia trebuie să ofere date personale precum cele de pe buletin sau paşaport, fiind o măsură antiterorism adoptată după evenimentele de pe 11 septembrie 2001. Atunci când poliţia malaieziană a descoperit magazinul de unde fusese cumpărată cartela, au mai aflat că fusese achiziţionată „recent”, cumpărătorul oferind datele de identificare ale unei femei, care s-au dovedit a fi false. Acest fapt dă naştere presupunerilor potrivit cărora căpitanul Zaharie Shah ar putea avea legături cu grupurile teroriste, ai căror membri folosesc adesea cartele de telefon nedetectabile. Integral aduce Adevarul.

Agenda turneului diplomatic în Europa al președintelui Barack Obama. Relația complexă a președintelui american cu liderii europeni va fi supusă unui test. Președintele Statelor Unite, Barack Obama sosește în Europa aducând cu sine o poziție fermă față de Rusia, dar, notează agenția Reuters, urmează de văzut până unde sunt dispuși să meargă europenii ca să împiedice Moscova să pătrundă mai departe în Ucraina, după anexarea Crimeii. Obama a plecat de la Washington duminică noaptea, îndreptându-se spre Olanda unde își începe un turneu care va continua în Belgia, Italia și Arabia Saudită. La Haga, se va întâlni astăzi cu omologii săi din G7, grupul celor șapte democrații industrializate. Agenția Associated Press anticipează că relația complexă a președintelui american cu liderii europeni va fi supusă unui test. Unii demnitari europeni în frunte cu cancelara Germaniei, Angela Merkel încă sunt supărați din cauza spionării Europei aliate de către Agenția Națională de Securitate americană. Printre liderii europeni ar mai exista și impresia că Obama ar neglija alianța transatlantică. „Există nemulțumiri și frustrări”, a declarat pentru AP, Heather Conley, analistă pe problemele europene la Centrul pentru Studii Strategice Internaționale de la Washington. Ea a adăugat că actuala criză ucraineană, chiar dacă ar estompa nemulțumirea europenilor față de Obama, „nu o îndepărtează”. Însă discuțiile vor fi și pentru liderii europeni un test, la care se va vedea dacă se lasă convinși să mărească presiunea asupra Rusiei. […] „Europenii sunt hotărâți să facă ceva, dar vor fi greu de convins măcar să se apropie de ceea ce ar dori de la ei Statele Unite”, a declarat Jeffrey Mankoff, analist pe probleme rusești la Centrul pentru Studii Strategice Internaționale, agenției Reuters. Reuters mai comentează că anexarea subită a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia reprezintă o provocare acută de politică externă pentru președintele Obama, care îi poate afecta puternic planurile pentru cel de-al doilea mandat, pe care ar fi preferat să îl consacre afacerilor interne. În discuții private, unii oficiali americani își exprimă îndoiala că președintele rus, Vladimir Putin mai poate fi convins să se retragă din Crimeea, continuă Reuters. Dar, în timp ce refuză să recunoască anexarea Crimeii, scopul lui Obama în Europa este să conducă eforturile de izolare a Rusiei și să-l descurajeze pe Putin de la noi pași în sudul și estul Ucrainei. […] Pe plan intern, Barack Obama se confruntă cu presiuni ale opoziției republicane pentru a întări capacitățile aliaților de la granițele cu Rusia ca țările baltice și să treacă rapid la sancțiuni economice extinse. Fostul său contra-candidat la prezidențialele de anul trecut, Mitt Romney l-a criticat din nou pe Obama, duminică, la emisiunea televizată de la CBS, „Face the Nation”, că n-ar fi avut clarviziunea să anticipeze mișcările Rusiei și ar fi reacționat cu întârziere. Integral aduce Europa Libera

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Rusia ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ pentru modificarea frontierelor în Europa (ministrul german de externe). Rusia ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ prin încercarea ei de a retrasa frontierele naționale în Europa – este îngrijorarea exprimată duminică de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, după ce a efectuat o vizită în Ucraina, consemnează agenția Reuters. ‘Nu putem trece cu vederea faptul că Rusia, prin acțiunea ei în Crimeea, sfidează fundamentele ordinii pașnice din Europa’, a afirmat șeful diplomație germane într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag. ‘Sunt foarte îngrijorat că, la 25 de ani de la terminarea Războiului Rece, tentativele ilegale de a modifica frontierele recunoscute din vecinătatea noastră europeană ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ ‘, a punctat Steinmeier. În privința impresiilor sale după ce a vizitat capitala Kiev și localitatea Donețk, din estul Ucrainei, el a menționat că situația de acolo nu i s-a părut ‘deloc stabilă’, dar și-a exprimat speranța că planificata misiune de observatori OSCE ar putea ajuta la prevenirea escaladării conflictului.Agerpres

Despre câteva alte posibile Crimei. În siajul recentei anexări a Crimeei de către Rusia, nu puțini ziarişti occidentali se întreabă care ar putea fi următoarele ţinte ale Moscovei. Se face vorbire, în context, nu doar despre statele baltice, ci şi despre Republica Moldova. Estonia, Letonia şi Lituania, ţări baltice ocupate de Uniunea Sovietică în 1940, au fost primele care, în 1991, după căderea URSS, şi-au declarat independenţa şi au urmat un parcurs european. Astăzi, în pofida apartenenţei la NATO şi Uniunea Europeană, aceste ţări continuă să fie dependente de gazul şi petrolul livrate de Rusia. În Estonia, în nord-estul extrem al Europei, un sfert din cele 1,3 milioane de locuitori sunt etnici ruşi. Mica ţară baltică, cu ale sale peste 1500 de insule şi numeroase păduri, a devenit în ultimul timp zona de investiţii preferată a companiilor de IT. Letonia, mai mare decât Estonia, puternic industrializată în vremurile Uniunii Sovietice, a atras numeroşi imigranţi ruşi. Din cele 2 milioane de locuitori, peste un sfert vorbesc limba rusă. Economia letonă depinde în mare măsură de agricultură, pescuit şi silvicultură. Lituania, ţară cu 3 milioane de locuitori, a fost primul stat care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, relaţiile economice cu Rusia continuă să fie extrem de strânse. De altfel, Rusia este cel mai mare partener comercial al Lituaniei. Aproximativ 20 la sută din exporturile ţării ajung la mai marele vecin răsăritean. Rusia, spun unii analişti, ar fi extrem de interesată de Lituania, mai ales datorită graniţei acesteia cu Kaliningrad, enclavă rusă. Integral aduce Deutsche Welle

Comandanţii navelor militare din largul Crimeei aveau ordin să deschidă focul, dar nu l-au respectat. Comandanţii navelor militare ucrainene staţionate în porturi din Crimeea primiseră ordinul de a deschide focul spre forţele ruse, dar nu l-au respectat, admite Ministerul ucrainean al Apărării. “Situaţia din Crimeea este complexă. În ultimele zile, unele nave militare au fost blocate şi preluate de ruşi, deşi comandanţii aveau ordin de a utiliza armele”, precizează Ministerul ucrainean al Apărării. “Din nefericire, comandanţii sunt cei care iau decizia la faţa locului. Pentru a evita vărsarea de sânge, nu au recurs la arme”, explică instituţia. Militari ruşi şi voluntari proruşi au ocupat baze militare din Crimeea şi nave militare ale Flotei ucrainene. Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei. Aduce Mediafax

Ministrul de externe ucrainean: Riscul de razboi intre Ucraina si Rusia creste. Riscul unui razboi intre Ucraina si Rusia creste, a avertizat duminica ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andriy Deshchitsa, potrivit AFP. Intrebat la postul american ABC despre “riscurile” de a asista la un conflict militar intre Kiev si Moscova, el a raspuns: “Acestea cresc. Devin din ce in ce mai ridicate.” “Situatia este chiar mai exploziva decat era in urma cu o saptamana”, a avertizat el. “In acest moment, daca trupele rusesti invadeaza Ucraina in regiunle estice, va fi dificil sa le ceri ucrainenilor care traiesc acolo sa nu raspunda la aceasta invazie militara”, a mai spus ministrul. El a dat asigurari ca tara sa a recurs la “toate masurile diplomatice si alte sanctiuni economice si financiare pentru a opri rusii”, insa Ucraina “nu stie ce are in care Putin si ce va decide”. Intre timp, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa a declarat ca NATO trebuie sa isi repozitioneze fortele militare si sa intensifice capacitatea de reactie, in contextul riscului unei interventii ruse in regiunea separatista Transnistria si in estul Ucrainei. “Trebuie sa ne gandim la aliatii nostri, la pozitionarea fortelor in Alianta si la sporirea capacitatii de reactie, astfel incat sa fim acolo pentru aparare, daca va fi nevoie, in principal in zona baltica si in alte locuri”, a spus generalul Breedlove. Potrivit serviciilor de spionaj americane, exista unitati ruse pe toata frontiera de est a Ucrainei, la o distanta de 50 de kilometri de frontiera. Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianta Nord-Atlantica este “foarte preocupata” de riscul unei amenintari la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa, citat de NBC News, aduce Hotnews

NATO, îngrijorată de masiva prezență a trupelor rusești la granița cu Ucraina. Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este ”foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni” , a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este ”foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova. ”Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove. În paralel, ministrul ucrainean al apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în ”orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. ”Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare. Drapelul Rusiei a fost arborat pe 189 de obiective militare din regiunea Crimeea, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de NBC News. […] În acest context, unii politicieni occidentali cer o sporire a trupelor NATO în Europa de Est. Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, afirmă că “a sosit momentul ca NATO să fie mai fermă la frontierele sale externe. Situația actuală dovedește faptul că NATO nu este numai o alianță militară, ci și una politică”.  Ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak, a cerut o prezență mai mare a trupelor americane în Europa de Est. SUA s-ar fi arătat deschise față de această propunere prin vocea vicepreședintelui Joe Biden care a efectuat deja o vizită la Varșovia. Integral la RFI

UE, legată de Gazprom prin contracte care expiră peste două decenii, atacă prin vorbe dependenţa de gazele ruseşti în timp ce Putin îşi extinde imperiul. Liderii europeni au decis la summitul de la Bruxelles că UE trebuie să îşi reducă dependenţa de gazele na­turale importate din Rusia prin diversificarea rutelor de apro­vizionare cu acest combustibil şi că va construi o uniune energetică pentru a-şi asigura securitatea în acest domeniu. Însă ambiţiile liderilor europeni par greu de realizat în viitorul apropiat ţinând cont că statele europene au mai făcut, fără rezultate remarcabile, astfel de angajamente şi sunt legate de energia Rusiei prin contracte care expiră în unele cazuri peste două decenii. Rusia, care la Bruxelles a lăsat clar să se înţeleagă că se crede „liberă să ia orice decizie pentru a-şi proteja interesele legitime de securitate“, este o economie care sub conducerea preşe­dintelui Vladimir Putin supravieţuieşte în principal prin exporturile de petrol şi gaze. Iar Putin este pregătit să plătească un preţ diplomatic şi economic enorm pentru a-şi realiza interesele. Pre­vederile constituţionale îi dau dreptul lui Putin la încă două mandate, ceea ce înseamnă că acesta ar putea rămâne în fruntea Rusiei până în 2024, timp suficient pentru a-şi pune în aplicare planurile, şi ar putea găsi o cale să rămână la putere şi după această dată, scrie Financial Times. Dacă UE nu va acţiona acum, dependenţa blocului comunitar de importurile de petrol şi gaze va atinge 80% până în 2035, a avertizat pre­şedintele Consiliului European Herman Van Rompuy în contextul în care liderii europeni reuniţi la Bruxelles săptămâna trecută au discutat, printre altele, despre modalităţile de reducere a dependenţei energetice a UE de importurile de petrol şi gaze, în special de cele ruseşti. Acest obiectiv va fi realizat prin creşterea eficienţei energetice, prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze şi a surselor de energie, cu accent pe resursele regenerabile, a spus Van Rompuy, citat de EurActiv. UE trebuie să „lucreze ca o echipă“ atunci când ţările membre negociază contractele de import al gazelor ruseşti.  Oficialul UE a atenţionat că trebuie mărite eforturile pentru construirea Coridorului Sudic de gaze naturale, o iniţiativă a Comisiei Europene de apro­vizionare cu gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa, şi facili­tarea importurilor de gaze lichefiate din Statele Unite. Avertismentul lui vine după ce gazoductul Nabucco Vest, sprijinit de UE şi de SUA, a fost abandonat în favoarea Azerbaidjanului, care a ales gazoductul TAP pentru transportul de gaze de la vastul câmp Shah-Deniz, dezvoltat de mai multe companii mari internaţionale precum BP, SOCAR, Statoil, E.ON, Total şi Lukoil, spre Europa de Vest. Gazoductul va deveni operaţional în 2018. Van Rompuy a subliniat necesitatea ca UE să „lucreze ca o echipă“ atunci când ţările membre negociază cu Rusia contractele de import de gaze. „Schim­bul de informaţii şi creşterea transpa­renţei privind condiţiile contractuale sunt necesare pentru a ne amplifica pu­terea comună de negociere“, a explicat oficialul UE. Integral aduce Ziarul Financiar.

Președintele Forței Civice (FC), Mihai Răzvan Ungureanu, va deschide lista de candidați ai acestei formațiuni pentru alegerile europarlamentare, în urma unei decizii luate duminică de Colegiul Director al partidului.

 Ungureanu a anunțat, într-o conferință de presă, că lista partidului pentru europarlamentare va fi depusă marți sau miercuri la BEC, alături de cele 200.000 de semnături pe care le-a strâns formațiunea. El a precizat că va ocupa prima poziție pe listă, urmând ca după scrutin să cedeze locul său unui alt candidat al partidului său.

 Ungureanu nu a dorit însă să spună numele persoanei care va ocupa locul doi pe lista FC pentru europarlamentare, menționând că în momentul în care va fi depusă lista, va fi aflată și componența nominală a acesteia.

 Întrebat ce scor speră să obțină FC la alegerile europarlamentare, el a răspuns că “doi europarlamentari ar fi prea puțin”.

“Colegiul Director a hotărât prin vot ca lista să fie deschisă de președintele partidului. Mă supun votului Colegiului Director, adăugând că, în urma acestei decizii, profund democratice, statutul de prezidențiabil al Forței Civice, ales în Convenția Națională din decembrie anul trecut, nu se schimbă. Altfel spus, deschid această listă girând numele care se vor așeza pe pozițiile următoare până la poziția 42, unde sunt reprezentate toate județele țării, urmând ca la finalul competiției electorale să cedez locul unui alt membru al partidului prezent pe listă. Este o listă pe care doresc să se regăsească, și lucrurile așa stau în acest moment, cele mai bune, mai atractive, mai serioase din punct de vedere profesional nume ale partidului nostru”, a menționat liderul Forței Civice.

 Mihai Răzvan Ungureanu a mulțumit colegilor săi din partid pentru faptul că au reușit să strângă cele 200.000 de semnături “fără intervenții exterioare și fără ajutoare discrete“. Comunicatul de presa integral aduce Agerpres