Author: theophyle

Daca nu era de ras, ar fi trebuit sa plangem cu totii de halul in care am ajuns din cauza puzderiei de imbecili care populeaza astazi ceea ce in mare batjocura se numeste “dreapta romaneasca”.

Povestea suna cam asa – “Mai mulţi lideri ai Partidului Democrat Liberal din România efectuează o vizită oficială de o săptămână, în China. Delegaţia este compusă din preşedintele formaţiunii politice, Vasile Blaga, fostul premier al României, Emil Boc, prim-vicepreşedinţii Anca Boagiu şi Andreea Paul şi secretarul general al partidului, Gheorghe Flutur. Obiectivul vizitei, precizează un comunicat PDL, transmis presei din România, este stabilirea unor contacte în vederea realizării de parteneriate economice şi de afaceri pentru viitor”.

Deci afacerile sunt afaceri, comisioanele sunt comisioane si daca ajung chinezii aici lucrurile ar trebui stabilite gospodareste inainte. Ca toti derbedeii lui Blaga sunt acolo nu este surprinzator, ceea ce ma lasa perplex este prezenta lui Boc si a Ancai Boagiu, vice la PPE, absenta total acolo, dar super-prezenta la parangheliile lui Blaga in China.

Ca sa ne fie clar despre ce este vorba si Domne fereste sa nu gresim, declara Blaga, citez:

“Am venit în China, din nou, pentru a întări relaţiile cu colegii chinezi, cu Partidul Comunist Chinez, atât relaţiile pe linie de partid, cât şi relaţiile pe linie de administraţie. Chiar dacă noi suntem, astăzi, în opoziţie, sprijinim în continuare proiectele pe care le-am avut în comun cu partea chineză, atunci când eram la guvernare. Deci rămânem pe aceeaşi linie de relaţii excelente cu Partidul Comunist Chinez”, a declarat, joi, 13 iunie preşedintele PDL, Vasile Blaga, pentru Radio China Internaţional.

El a spus că partidul pe care îl conduce este, acum, într-o perioadă de reconstrucţie. De aceea “am dorit să împărtăşim din experienţa vastă a Partidului Comunist Chinez, care îmi dau seama că este într-o permanentă reconstrucţie. Incredibil, dar colegii noştri chinezi, practic, şi asta mă bucură, împărtăşesc aceleaşi valori cu noi în tot ceea ce înseamnă construcţia unui partid, pornind de la necesitatea atragerii în partid a elitelor locale, pentru a da valoare organizaţiilor, cât şi a modului în care te raportezi la cetăţean”, a afirmat Blaga”. SURSA.

Asta era beat turta cand a declarat tampenile de mai sus! Rachiul baijiu bate rau la capul care nu prea mai este!

Daca tot mesteresc chinezii orice si il exporta oriunde, de ce sa nu ne construiasca ei si o dreapta doctrinara.

Ce sa mai spun, pana la urma vom avea o dreapta coagulata de urmasii lui Mao Zedong. Traiasca dreapta lui Blaga si Mao!

Formarea unei natiuni: Proto-tracii

Scriam in articolul publicat in serialul “Cum sunt românii altfel ?” despre 23 de secole de la culturile neolitice “Cucuteni-Tripolie” si pâna la confirmarea prezentei daco-getilor pe teritoriul actual al Romaniei au trecut cam 23 de secole. Ce s-a intamplat in aceasta perioada stim extrem de putin, dar asa cum afirmam – prima perioada in acest interval ar fi intre punctul terminus al culturii “Cucuteni-Tripolie” – cam prin anii 2750 î.Hr, declansarea migratiei indo-europene, conform ipotezei acceptate de mine – ipoteza kurgană si aparitia dacilor cam prin anii 600 î.Hr conform primei  mentiuni a lui Herodot la 440 î.Hr.perioada intre cele doua poate primi calificarea  ca   “perioada intunecata” de 23 de secole. In articolul de astazi voi incerca sa descriu o etnogeneza care a cuprins si teritoriul Romaniei – etnogeneza traca. Aceasta etnogeneza ar trebui sa ne lamureasca despre unele evenimente petrecute in perioada acestor 23 de secole.

Perioada de trecere de la neolitic (eneolitic) la bronz se încadrează aproximativ între 2.700 î. Hr. şi sfârşitul mileniului III. Sfârşitul ei trebuie să coincidă cu începutul epocii bronzului, care în Europa Centrală este datat cu  pe la 2.000 î.Hr. Pe teritoriul României obiectele de bronz, deocamdată, nu pot fi datate înainte de 1.800 î.Hr.

In aceasta perioada, majoritatea comunitatilor existente dispar prin asimilarea cu noii veniti, denumiti la modul general “proto indo-europeni”, care migrau din nord spre sud. Pe plan social înfloreşte ginta patriarhală, pe plan spiritual – cultul uranian (noilor veniţi le era străin cultul chtonian al fecundităţii şi fertilităţii), iar din punct de vedere antropologic se constata apartenenţa la fondul proto-european.

In general pot afirma ca etnogeneza tracilor este compusa din cateva elemente principale: formatiuni locale de agricultori si crescatori de animale, urmasele culturilor endolitice din acest spatiu, triburi de pastori nomazi veniti din stepa euroasiatica si o anumita formatiune “privilegiata” de luptatori (sau briganzi), care protejau aceste triburi nomade numite conventional proto-indoeuropeni. Acesti migratori inaltau pretutindeni tumuluri – “Kurgane”, unde îsi înhumau mortii peste care asterneau ocru rosu.

Istoriografia bulgara sustine ca sinteza s-a produs în Peninsula Balcanica inca in perioada neolitica (mileniile IV-III î.Hr.); parerea mea – putin probabil, mai degraba protocronista decat credibila. Majoritatea istoricilor romani o localizeaza in epoca bronzului. Aceasta sinteza isi gaseste dovada in cultura arheologica Monteoru (mileniul II î.Hr). Siturile principale ale acestei culturi au fost descoperite in localitatile – Adjud, comuna Andreiasu, comuna Vârtescoiu comuna Bordesti si pana la localitatea Marasesti si in spatiul intracarpatic -Igrita-Lapus si la sud-vest de Carpati – Suzoni, Bolde-Karaburma.

Istoriografia romaneasca sustine ca popultia pre-tracica se constituite în regiunea actualului Banat (romanesc si sarbesc), incepand sa se miste – migrand in secolele XIV-XII î.Hr., atingând bazinul Transilvaniei si Est-Carpatic, unde au intrat în contact cu triburile culturii Noua. Aparitia culturii Noua, in toata aria sa de raspandire, a fost marcata de schimbari importante. In domeniul metalurgiei se inregistreaza progrese remarcabile: pe scara larga, pentru obtinerea bronzului de calitate, se foloseste cositorul; tiparele de lut sunt definitiv inlocuite de cele de piatra, din doua sau mai multe valve, ceea ce a permis turnarea obiectelor in serie; ca urmare, a crescut gradul de standardizare a tipurilor de obiecte turnate in ateliere, acestea deservind teritorii din ce in ce mai mari; simtitor creste numarul obiectelor de traditie rasariteana, apar si se raspandesc tipuri noi de obiecte, printre care celtul – topor sau, mai rar dalta, cu corpul gol. Se amplifica practica depunerii obiectelor de bronz. Printre depozitele de bronzuri descoperite in sud-estul Transilvaniei le mentionam pe cele de la Arcus, Turia (jud. Covasna), precum si cel de la Miercurea-Ciuc (jud. Harghita). Printre numeroasele obiecte de bronz gasite in depozite, cele mai frecvente sunt celturile, varfurile de lance si secerile, iar in asezari, de obicei piese mici: ace, sule si carlige de pescuit.

In Transilvania, în afara de cultura Noua, erau prezente si alte culturi locale – Wietemberg, Otomani fara o influenta a populatiilor kurganice. Contactele dintre culturile indigene cu influente kurganice (cultura Noua) si cele fara o influenta vizibila au adus la formarea tracilor timpurii. Procesul sincretic are loc în perioada de tranzitie de la epoca bronzului la cea a fierului. Prima faza a pierioadei fierului, a tracilor timpurii, era numita Hallstattul tracic (localitate din Austria) probabil intre anii 1300 – 700/600 î.Hr. A doua faza a epocii fierului, numita Latene (plaja a unui lac din Elvetia), va cuprinde perioada 650/600 -105 î.Hr.

La prima epoca a fierului s-a produs procesul de individualizare si consolidare a lumii tracice, care popula spatiul de la Marea Egee si peninsula Anatolica-la Sud, si pâna la râul Nipru – la Nord; de la Tisa Superioara – la Vest, pâna la Marea Neagra -la Est. Sapaturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveala multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunare, la Babadag (în Dobrogea), Cozia (în Muntenia), Saharna-Solonceni (Republica Moldova), Cernolesc (la est de Nistru), care prezinta un ansamblu de culturi înrudite ale hallstattului tracic timpuriu, toate apartinînd lumii tracice.

La mijlocul primului mileniu î.Hr., vom intalni un “univers tracic”, compus din divizari si absorbtii de populatii indigene alcatuit la nord de Balcani din geti (pe ambele maluri ale Dunarii), daci (în zona intermontana a Carpatilor), costoboci (nordul Transilvaniei), tirageti (la gurele Nistrului), carpizi (în centrul si nordul Moldovei), agatirsi (sciti tracizati în Transilvania si Podisul Moldovenesc)

Bibliografia integrala la sfarsitul subiectului abordat.

Sărmanii soldaţi ai lui Cristos şi ai Templului lui Solomon (lat. Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici), cunoscuţi mai ales sub numele de templieri sau Ordinul Templului (fr. Ordre du Temple sau Templiers), au reprezentat unul dintre cele mai puternice si mai misterioase ordine militare creştine.

În jurul anului 1119, cavalerul francez Hugues de Payens şi ruda sa Godfrey de Saint-Omer, veterani ai primei cruciade, propun crearea unui ordin
monastic pentru protecţia pelerinilor care doreau sa ajunga la Ierusalimul ocupat de crestinii cruciati. Regele Balduin al II-lea al Ierusalimului a acceptat această cerere, oferindu-le drept cartier general Muntele Templului, în moscheea Al Aqsa care fusese capturată. Muntele templului avea un aer mistic, deoarece se credea că se află deasupra ruinelor Templului lui Solomon. Cruciaţii incartiruiti pe ruinele Templului lui Solomon se numeau prin urmare Sărmanii soldaţi ai lui Cristos şi ai Templului lui Solomon, sau cavalerii “templieri”. Cu puţine resurse financiare la dispoziţie, ordinul compus din numai nouă cavaleri se baza pe donaţii pentru a supravieţui. Emblema lor era reprezentată de doi cavaleri ce călăreau acelaşi cal, simbol al sărăciei.

Sărăcia templierilor nu a durat multă vreme. Ordinul avea un sprijin important în persoana lui Bernard de Clairvaux, un cleric de frunte şi nepot al unuia dintre cavalerii fondatori. El a vorbit şi scris cu convingere în numele lor, şi în 1129, la Conciliul din Troyes, Ordinul a fost oficial recunoscut de Biserică. O dată cu acest act formal, templierii au devenit o destinaţie preferată a donaţiilor din Europa, primind bani, pământuri şi fii de nobili de la familii dornice să sprijine lupta din Ţara Sfântă. Un alt beneficiu l-au primit în 1139, când bula papală a papei Inocenţiu al III-lea Omne Datum Optimum i-a scutit pe templieri de la supunerea la legile locale. Acest lucru însemna că templierii puteau traversa liber orice graniţe, nu trebuiau să plătească taxe şi nu răspundeau decât în faţa papei.

Dupa o serie de lupte, incluzând bătălia decisivă de la Hattin, Ierusalimul a fost pierdut în faţa lui Saladin în 1187. Cruciaţii au ocupat din nou oraşul în 1229 (fără ajutor de la templieri), dar numai pentru scurt timp. În 1244, musulmanii au reocupat oraşul, care nu a mai fost controlat vreodată de creştini până în 1917, când britanicii l-au luat de la otomani. Perioada Ierusalimului Templier este extrem de interesanta si legata poate de cautarea noastra literara a Chivotului Legii.

Ceea ce stim cu siguranta este ca templierii au sapat sub moscheea Al Aqsa, intr-un tunel descoperit la inceputul anilor ’70 (cand se mai putea sapa acolo), au fost gasite inscriptii in limba franceza veche, care purtau numele unor cavaleri, probabil templieri, adica cu ajutorul a inscriptiilor “grafiti” pe care noi le condamnam in timpurile noastre si s-a reusit indentificarea prezentei lor si a sapaturilor lor in cautarea comorilor templului.

Intr-un manuscris prezentat mai sus vedem clar (din punctul meu de vedere) piatra de emerald pe care Marele Preot al Templului pregatea orfanda de mirt inainte de deschiderea Chivotului in ziua de Yom Kipur, ziua in care traditiile israelite antice si pana in zilele noastre sustin ca “baierile cerului sunt deschise.” Tebuie sa subliniez ca parerea mea in acest caz se afla in minoritate fata de parerea generala a cercetatorilor, fiind considerata drept “speculatie”.

Este clar ca Templierii au sapat sub templu, au gasit comori, dar nu au gasit Chivotul Legii.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea se va menţine în general instabilă în estul şi în sudul ţării, precum şi în zona montană, unde temporar înnorările vor fi accentuate şi, mai ales după-amiaza şi în prima parte a nopţii, vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Vor fi condiţii de grindină şi izolat cantităţile de apă mai pot depăşi 25 l/mp. În restul teritoriului astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 23 şi 29 de grade, iar cele minime între 10 şi 20 de grade.

În Bucureşti, vremea va fi în general instabilă. upă-amiaza şi la începutul nopţii temporar înnorările vor fi accentuate şi se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 15…17 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4830 RON; 1 USD = 3. 3638 RON; 1 EURO = 1. 3327 USD; Francul elvetian 3. 6514 RON. Gramul de aur 149.8557 RON.

Eşecul liderilor României de după ’90: 3,5 milioane de români au plecat din ţară. România, a doua sursă de migraţie după China. La nivelul anului 2011, 3,5 milioane de români locuiau în străinătate, iar România ocupa, după China, locul doi în topul ţărilor de origine pentru imigrarea către ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), se arată în raportul „Perspective privind Migraţia Internaţională 2013“ prezentat ieri de OCDE. Numărul persoanelor care au emigrat din România în 2011 către statele OCDE a fost de 310.000, pe locul al doilea după China, principalele destinaţii fiind Germania, Italia şi Spania, în timp ce numărul românilor care trăiau în străinătate la nivelul aceluiaşi an este estimat la 3,5 milioane. India şi China continuă să reprezinte ţări importante de origine pentru imigrarea către ţările OCDE, însă România şi Polonia apar pe locurile 2, respectiv 3 în top, datorită mobilităţii în interiorul Uniunii Europene, arată documentul citat. Cu 529.000 de persoane plecate în 2011, China continuă să fie cea mai importantă ţară de origine a imigranţilor din OCDE, poziţie pe care a ocupat-o permanent în ultimii 10 ani cu excepţia anului 2007, când a fost devansată de România. Astfel, în anul aderării României la UE, OCDE a înregistrat 549.000 de imigranţi români, faţă de 518.000 de chinezi. Pe fondul condiţiilor economice tot mai dificile din Italia şi Spania, românii migrează în număr tot mai mare către alte destinaţii din UE, în principal Germania, se spune în raport. Totodată, reintegrarea emigranţilor reveniţi în ţara de origine din cauza dificultăţilor economice devine o problemă tot mai urgentă în ţări precum Polonia, Lituania, Bulgaria şi România. Germania a fost principala destinaţie a emigranţilor români în anul 2011, cu 97.500 de persoane, urmată de Italia (90.100), Spania (60.900), Austria (13.700) şi Belgia (10.900). Integral in Ziarul Financiar.

Antonescu, despre regionalizare: „Sunt temător”. Crin Antonescu s-a întâlnit în Londra cu reprezentanţi ai  „Romanian Business Club”, care s-au arătat interesaţi dacă regionalizarea face posibil accesul mai bun la fondurile europene. „Fondurile europene sunt foarte importante, pentru că până una alta sunt singurii bani în sumă semnificativă pe care îi ai la îndemână. Eu nu fac parte dintre cei care cred că doar aceştia sunt banii şi că nu ar trebui să ne mai punem mintea la contribuţie să mai căutăm alţii. Nu cred că fondurile europene rezolvă tot, dar în orice caz rămân o ţintă importantă şi o preocupare şi pentru Guvern şi Capitală pentru că sunt, îi vezi, nu trebuie să-i cauţi, sunt acolo în aceste vremuri grele”, a afirmat Antonescu, potrivit Agerpres. Preşedintele Senatului s-a declarat temător cu privire la regionalizare: „Cred că puţini oameni în România au foarte clar în minte cum se va face regionalizarea şi care vor fi efectele ei. Eu personal sunt destul de reţinut. Sunt o fire mai conservatoare. Lucrurile se fac cu curaj. Asta este viaţa pe care am trăit-o eu. Atâtea lucruri mari şi frumoase au început în România şi mai mult o belea a ieşit din bune intenţii, încât sunt destul de temător”, a adăugat el. Integral aduce Adevarul

Magistraţii spulberă Constituţia lui Crin. Ignorat în mod repetat de la lucrările operațiunii de revizuire a Legii fundamentale a României, în prima luare de cuvânt, Consiliul Superior al Magistraturii dinamitează planurile politicienilor referitoare la modfi cările care ating Justiția. Unii dintre aleşii în Parlamentul României nu au putut rata ocazia ciuntirii rolului şi locului procurorului în arhitectura constituţională a Autorităţii Judecătoreşti. Propunerile politicienilor, care mai de care mai flagrante, concurează, cu şanse mari de a urca pe primele locuri, într- un top al intenţiilor ruşinoase prin consecinţele pe care le-ar produce: destabilizarea şi subjugarea Justiţiei. Spaima magistraţilor manifestată atât în vara trecută, cât şi în primele luni ale acestui an, privind reducerea rolului procurorului, începe să prindă contur real, în ciuda asigurărilor date public de premierul Victor Ponta, că nu se vor slăbi rolul şi statutul procurorului în România. Propunerile făcute în cadrul „operaţiunii” de remodelare a Legii fundamentale conţin şi aberaţii, confuzii, schimbări care aruncă în aer reforma Justiţiei înfăptuită în ultimii zece ani. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), Oana Schmidt- Hăineală, vicepreşedintele, Adrian Bordea, şi aproape toţi membrii Consiliului şi-au spus părerea cu privire la modificările propuse pentru revizuirea Constituţiei. Constatările forului suprem al judecătorilor şi procurorilor sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Magistraţii vor trimite, luni, observaţiile lor şi în scris Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, condusă de liderul liberal al uniunii aflate la guvernare, Crin Antonescu. Integral in EVZ

Ponta susţine nu doar explorarea, ci şi exploatarea gazelor de şist: “Acum nu mai am dubii”.  Rezervat până acum în a-şi asuma nu doar explorarea resurselor, ci şi exploatarea gazelor de şist acolo unde se vor găsi, premierul Victor Ponta se declară în acest moment un susţinător al ambelor idei. Întrebat dacă susţine explorarea urmată de exploatarea gazelor de şist, Ponta a răspuns fără echivoc: “Da. Acum nu mai am dubii”. Ceea ce l-a convins, susţine premierul, ar fi rezultatele americanilor şi studiile prezentate în Consiliul European de luna trecută la care a fost mandatat de preşedintele Traian Băsescu să reprezinte România tocmai pentru a susţine această cauză. “Toate studiile care au fost prezentate şi în Consiliul European care arată că SUA şi-au redus preţul la energie cu 25%”, s-a justificat Ponta care în 2012 a instituit un moratoriu în privinţa gazelor de şiet, iar anul acesta s-a declarat un susţinător al părţii de explorare, adăugând că exploatarea o va decide “un Guvern mai înţelept”, urmând să se facă peste aproximativ cinci ani. Un alt argument invocat de premier este actuala dependenţă de gazul rusesc. “Nu sunt antirus, antiGazprom, dar e bine să fim independenţi”, a spus Ponta la B1. Exploatarea gazelor de şist este contestată în Europa, mai cu seamă în Franţa şi Bulgaria, unde ecologiştii acuză că metoda fracturării hidraulice, necesare în acest demers, ar duce la contaminarea pânzei freatice, din care provine apa potabilă, dar şi la cutremure. Integral in Gandul.

Noua generatie de moguli. Firmele controlate de Sebastian Ghita au obtinut, dupa venirea USL la putere, peste 28 milioane euro din contracte cu statul. In timp ce prima generatie de moguli, Vantu-Voiculescu-Patriciu, isi pierde usor din importanta, o alta tinde sa-i ia locul. Varful de lance al noului val este fara indoiala Sebastian Ghita, care isi construieste cu cu rabdare un imperiu, in care un loc aparte il reprezinta banii castigati din afacerile cu statul. Prosper si in timpul guvernarii PDL, firmele controlate de Sebastian Ghita au obtinut in ultimul an, de la venirea USL la putere, contracte cu statul de peste 28 milioane euro. Pe langa legaturile de la centru, bine intretinute cu ajutorul RTV, Ghita a capatat si influenta si la Prahova, judet pe care de altfel il reprezinta in Camera Deputatilor. Desi in ultima declaratie de avere, Ghita nu mai apare ca actionar la nicio companie, el controleaza direct sau indirect, prin rude sau oameni de incredere, mai multe firme din domeniul IT: grupul Asesoft, Teamnet International, XOR IT Systems, Grupul GIR si 2K Telecom. Va prezentam mai jos contractele din bani publici primite de firmele controlate de Ghita, dupa ce Victor Ponta a devenit premier in aprilie 2012. Sursa de documentare este site-ul e-licitatie.ro. Integral in Revista 22.

Guvernul cere scutire de la FMI. Ce angajamente a ratat România. Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar solicită derogări din parteainstituţiei financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, să accepte închiderea cu succes a acordului. România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, şi obţinută în exclusivitate de Mediafax, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat. Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate. La finele lunii mai, premierul Victor Ponta a precizat că ţinta privind arieratele administraţiei locale nu a fost încă realizată, dar că aceasta ar urma să fie rezolvată până la boardul FMI.   “Problema arieratelor nu e rezolvată, dar poate fi rezolvată până intrăm în boardul FMI de la sfârşitul lui iunie. Miniştrii Chiţoiu şi Voinea vă pot da graficul nostru de reducere a arieratelor”, a spus Ponta, citat de Mediafax.   Daniel Chiţoiu, ministrul de Finanţe, precizase cu câteva zile înainte de declaraţiile premierului că este sigur că România va încheia “în condiţii bune” acordul cu Fondul. “Garantez că scrisoarea va intra în board-ul FMI şi acordul se va încheia în bune condiţii”, a susţinut ministrul. Integral in Gandul

Revizuirea constituţiei: Care sunt cele mai controversate modificări. Comisia de revizuire a Constituţiei a aprobat ieri mai multe amendamente care ar putea schimba semnificativ raporturile dintre instituţii-cheie ale statului. Lucrările vor fi reluate luni. SERVICII DE INFORMAŢII. Parlamentul numeşte sau alege Avo­­catul Poporului şi di­­rectorii SRI şi SIE, se arată într-un amendament adop­­tat ieri de Comisia de revizuire a Constituţiei. Asta, în condiţiile în care, până acum, şe­­­­­fii serviciilor de informaţii erau propuşi de preşedinte, iar Ca­­­­­mera Deputaţilor şi Senatul se pro­­­­nunţau asupra lor prin votul în plen. TRASEISM. În viitoarea Consti­tuţie va fi cuprins şi un amendament referitor la trecerea dintr-un partid în altul, astfel încât parlamentarii şi primarii vor avea acelaşi regim. Prin urmare, mandatul parlamentarului încetează inclusiv în momentul în care demisionează din formaţiunea pe listele căreia a fost ales. AUTONOMIA UNIVERSITARĂ. Comisia a adoptat ieri şi un amendament prin care se defineşte explicit autonomia universitară. În consecinţă, actuala prevedere potrivit căreia „autonomia universitară este garantată“ a fost completată astfel: „Autonomia universitară este garantată, implicând capacitatea recunoscută prin lege instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna în mod liber organele de conducere, de a-şi executa în mod neîngrădit un buget de venituri şi de cheltuieli, de a hotărî în mod independent cu privire la politica de personal însuşită şi de a decide fără nici o constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate“. Integral in Romania Libera

Va urez o zi buna!

Protestele din Turcia: Manifestanţii refuză să evacueze Parcul Gezi Taksim. Manifestanţii care ocupă Parcul Gezi Taksim din Istanbul au anunţat că nu se vor conforma ultimatumului dat de premierul Recep Tayyip Erdogan, riscând intervenţia în forţă a poliţiei. “Rămânem în Parcul Gezi în corturi, în saci de dormit, cu poezii, cântece şi cu toate revendicările”, a declarat avocatul Can Atalay, un reprezentant al mişcării Solidaritate Taksim. Premierul Recep Tayyip Erdogan a lansat joi un “ultim avertisment” adresat manifestanţilor, cerându-le să evacueze imediat Parcul Gezi din Istanbul. Parlamentul European a avertizat Guvernul de la Ankara să nu adopte “măsuri severe împotriva manifestanţilor paşnici”, îndemnându-l pe premierul Erdogan să aibă o atitudine de reconciliere, pentru “evitarea agravării situaţiei”.Bilanţul violenţelor care durează de două săptămâni în Turcia a ajuns la patru morţi şi peste 5.000 de răniţi. Protestele, care iniţial erau faţă de reducerea suprafeţelor verzi din Parcul Gezi – unde există planul de reconstruire a cazarmei otomane Topçu Kişlasi, care ar deveni un complex turistic, având inclusiv un mall – au devenit o acţiune îndreptată împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist. Erdogan, aflat la putere din anul 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AK), format pe structurile unei foste mişcări islamiste. De curând, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 22.00 – 6.00, o situaţie care a nemulţumit tinerii turci. Acuzat de atitudine islamistă, Erdogan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul laic al statului turc. Aduce Mediafax

Iran: Peste 50 de milioane de votanţi sunt chemaţi la urne pentru alegerea preşedintelui. Peste 50 de milioane de iranieni, două treimi din populaţie, sunt convocaţi vineri la urnele de vot pentru a alege al 11-lea preşedinte al Iranului şi 126.000 de reprezentanţi municipali, după o campanie electorală axată pe criza economică provocată de sancţiunile internaţionale legate de dosarul nuclear iranian, potrivit AFP şi EFE. Aproape 67.000 de centre electorale, cu 130.000 de urne, vor fi pe întregul teritoriu pentru a primi sufragiul celor 50,5 milioane de alegători cu vârsta peste 18 ani, dintre care 1,6 milioane votează pentru prima dată, optând pentru unul dintre cei şase candidaţi la preşedinţie şi pentru reprezentanţii lor locali dintre cei 285.000 de candidaţi. Potrivit Ministerului de Interne, numai la Teheran vor fi 6.000 de colegii electorale cu aproximativ 12.000 de urne. Colegiile electorale se vor deschide la ora 08:00 (ora 03:30 GMT) şi se vor închide la ora 18:00 locală, însă Ministerul de Interne a semnalat că programul se va putea extinde dacă va fi necesar. Iranienii rezidenţi în străinătate vor putea vota în 290 de colegii instituite în ambasadele şi consulatele iraniene din 96 de ţări, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.  Dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va obţine peste 50 la sută din sufragii, primii doi vor participa la un al doilea tur de scrutin, la 21 iunie. Rezultatele provizorii ale alegerilor prezidenţiale vor fi anunţate de Ministerul de Interne, în mai puţin de 48 de ore. Va urma un termen pentru depunerea eventualelor contestaţii, după rezolvarea cărora va fi comunicat rezultatul definitiv.  Şase candidaţi au rămas în cursă dintre cei 686 de aspiranţi înscrişi: patru conservatori apropiaţi de ayatollahul Ali Khamenei – fostul şef al diplomaţiei Ali Akbar Velayati, primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf, şeful negociatorilor în dosarul nuclear iranian Said Jalili şi secretarul Consiliului de discernământ Mohsen Rezaei – precum şi un moderat, Hassan Rohani, şi un tehnocrat, Mohammad Gharazi.  Taberele moderată şi reformatoare pornesc unite în jurul lui Hassan Rohani, după retragerea reformatorului Mohammad Reza Aref. De atunci, partizanii săi s-au mobilizat pe reţelele de socializare cerând un vot masiv în favoarea lui. Hassan Rohani ‘este considerat unul dintre principalii candidaţi, iar şansele sale de a intra în al doilea tur de scrutin, dacă va fi un al doilea tur, sunt mai mari’ după unirea reformatorilor şi moderaţilor, a comentat, pentru AFP, analistul politic conservator Mehdi Fazayeli.  Integral aduce Agerpres

Obama autorizează trimiterea de arme către rebelii sirieni. Preşedintele Barack Obama a autorizat ,joi, pentru prima oară, să se trimită arme rebelilor din Siria, asta după ce Casa Albă a confirmat că guvernul preşedintelui Bashar Assada a folosit arme chimice în luptele sale cu opoziţia. Obama a declarat, în numeroase rânduri, că utilizarea armelor chimice ar trece de „linia roşie”, sugerând că intervenţia Statelor Unite asupra crizei, care durează de doi ani, va spori în perioada următoare, informează „Huffington Post”. Senatorul John McCain a spus că Obama a decis să „le furnizeze arme rebelilor”, decizie confirmată de trei oficiali americani. În acelaşi timp, Casa Albă a semnalat faptul că Obama plănuieşte să mărească gradul de implicare a Statelor Unite în criza din Siria, ca răspuns la deznodământul în cazul armelor chimice. Până acum, Statele Unite au furnizat rebelilor sirieni medicamente. Serviciile secrete americane au ajuns la concluzia că forţele preşedintelui sirian Bashar al-Assad au folosit arme chimice la scară mică împotriva luptătorilor rebeli în războiul civil din Siria, a anunţat joi Casa Albă. Evaluarea, care vine în urma solicitării preşedintelui Barack Obama de a-i fi oferite dovezi zdrobitoare după ce experţi americani în informaţii secrete au stabilit la începutul acestui an că cel mai probabil au fost folosite arme chimice în Siria, ar putea pune presiune asupra Washingtonului de a răspunde în forţă la depăşirea a ceea e însuşi Obama a numit „linia roşie”, relatează Reuters. „În urma unei analize deliberative, comunitatea noastră de informaţii apreciază că regimul Assad a folosit anul trecut, împotriva opoziţiei, arme chimice, inclusiv gaz sarin, la scară mică şi în mai multe ocazii”, a declarat presei Ben Rhodes, consilierul adjunct pe probleme de securitate al lui Obama. Integral in Adevarul (aici si aici)

Cele mai mari bănci sunt acuzate că au manipulat în fiecare zi timp de mai bine de zece ani pieţele valutare. Cele mai mari bănci din lume au manipulat zilnic timp de cel puţin zece ani indicatorii de referinţă ai pieţelor valutare, unde se efectuează în fiecare zi tranzacţii de 4.700 miliarde de dolari, potrivit unei investigaţii Bloomberg în urma căreia autorităţile Uniunii Europene i-au cerut Marii Britanii să ancheteze problema. Angajaţii băncilor tranzacţio­nau pe cont propriu înaintea exe­cutării ordinelor clien­ţilor când credeau că acestea vor modifica preţurile şi manipulau indicii de referinţă WM/Reuters executând tranzacţii înainte sau în timpul intervalului de 60 de secunde în care indicatorii sunt stabiliţi, spun cinci actuali şi foşti traderi sub rezerva anonimatului. Aceste practici controversate au afectat valoarea fondurilor, a produselor financiare derivate şi a tuturor investiţiilor. Observatori în cunoştinţă de cauză au avertizat de mult timp că piaţa valutară, cea mai mare din sistemul financiar, are toate caracteristicile unui cazinou. Autoritatea de Conduită Financiară, or­ganismul care supravegează pieţele finan­cia­re în Marea Britanie, ia în considerare des­chiderea unei investigaţii privind posibila ma­nipulare a indicilor pieţei valutare, iar oficiali din Uniunea Europeană chiar i-au cerut acest lucru.   „Trebuie să-i dea de capăt. Este chiar supărător că avem încă o poveste cu veşti proaste. A venit timpul să refacem reputaţia băncilor“, a declarat europarlamentarul Sharon Bowles, preşedintele comisiei pentru economie şi afaceri monetare şi membru al partidului Liberal Democrat din Marea Britanie. Autoritatea de Conduită Financiară a fost creată în aprilie din rămăşiţele Auto­rită­ţii pentru Servicii Financiare pentru a su­praveghea pieţele şi juca rolul de procuror în cazuri cu infracţiuni financiare. Autoritatea pentru Servicii a fost desfiinţată pe fondul criticilor parlamentarilor britanici că nu a reuşit să prevină criza din sistemul financiar în urma căreia statul a intervenit pentru a salva băncile Northern Rock, RBS şi Lloyds. Tensiunile dintre Marea Britanie şi partenerii din UE legate de supravegherea in­dustriei financiare s-au intensificat după ce trei bănci au fost amendate cu 2,5 miliarde dolari pentru manipularea dobânzilor LIBOR, stabilite la Londra, unul dintre cele mai mari centre financiare europene. Comi­sia Europeană ia în considerare punerea supravegherii LIBOR în sarcina unei autorităţi din Paris. Integral in Ziarul Financiar.

UE şi ipocrizia faţă de #occupygezi. De miercuri seară, susţinătorii UE trăiesc cu impresia că blocului comunitar i-au crescut colţi şi muşcă acum din Guvernul de la Ankara. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie extrem de dură în care cere premierului Erdogan mai multe lucruri decât lui Bashar al-Assad: să înceteze violenţa împotriva manifestanţilor, să-şi ia mâna de pe presă, să-şi revizuiască politica economică şi socială, să nu distrugă principiile democratice şi multe altele. Reacţia lui Erdogan a fost tranşantă: nu-l interesează părerea Parlamentului European nici cât negrul de sub unghiile manifestanţilor din Parcul Gezi cărora tocmai ce le-a dat un ultim avertisment. Premierul le-a cerut mamelor şi taţilor să îşi ia copiii de mână acasă, pentru că “răbdarea noastră s-a terminat”. Cum adică? Parlamentul European zice şi cere, iar un prim-ministru nu e afectat deloc?! Da, pentru că eurodeputatii nu au nici o autoritate, nici juridică, nici morală. Să ne amintim: Turcia este membru asociat al UE (şi al predecesorilor săi) din 1963; a aderat la Consiliul Europei în 1949; e în OECD din 1961 și în OSCE din 1973; are un acord vamal cu UE din 1995 și e țara candidată la aderare din 1999 (summit-ul de la Helsinki). Cu toate astea, negocierile de aderare cu Ankara sunt blocate, iar Uniunea nici nu vrea să le reia. Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat că Turcia nu e pregătită să adere “nici mâine, nici poimâine”. Cancelarul german, Angela Merkel, i-a spus președintelui turc că “nu vrem statut de membru pentru Turcia”. Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a spus că “Turcia nu are loc în UE”, invocând argumentul geografic. Cu alte cuvinte, UE și-a ratat  unul din scopurile sale existențiale: acela de a promova și consolida valorile democrației și ale libertății în vecinătatea sa. Turcii nu sunt ajutați cu nimic de UE, care refuză să le ridice măcar vizele de turist. Alta era puterea de influenţă a Europei, dacă negocierile cu Ankara erau deschise. Aşa, rezoluția Parlamentului European-un gest normal, binevenit și întârziat-nu are valoare mai mare decât hârtia pe care a fost tipărită. Manifestanții din Taksim și Gezi merită tot respectul nostru de europeni. Păcat că Uniunea noastră arată că în probleme de politică externă nu are nici dinți de lapte. RFI

Prism & Co: poate fi contracarat spionajul online? Atenţie, statul îţi urmăreşte fiecare click! Serviciile secrete americane au reuşit să obţină un volum imens de date de la persoane de pe întreg mapamondul. Combaterea spionajului online este deseori chiar riscantă. “Populaţia nu a fost sub nici o formă informată asupra dimensiunilor acestui spionaj online” Expertul în domeniul internetului Holger Bleich, redactor al publicaţiei de specialitate c’t, este uluit. Într-o discuţie cu DW, expertul critică direct practicile ieşite acum la iveală: “atunci când ştii că nu te afli sub protecţia anonimatului, că transferul de date este supravegheat, atunci te comporţi în consecinţă”.  Tocmai aşa se prezintă situaţia în recent izbuncnitul “scandal Prism”. Serviciul secret american a analizat un volum de date imens,considerat pâmă acum ca fiind imposibil de prelucrat. Ce le rămâne de făcut utilizatorilor de internet? O posibilă strategie ar fi evitarea paginilor controlate de companii americane. “Astfel se poate reduce riscul”, susţine Bleich. Finalul “.com” sau “.us” nu dezvăluie însă direct unde se află serverul din spatele domeniului, pe care vor fi salvate datele utilizatorilor. Şi tocmai această locaţie decide asupra siguranţei datelor. Fiecare ţară are legislaţie proprie, iar experţii sunt de părere că Islanda are cel mai înalt grad de siguranţă în domeniu. Ce rămâne însă din internet, dacă excluzi Google, Facebook, Youtube, Microsoft, Skype sau Apple, pentru a numi doar câteva dintre ofertele sau firmele care au legătură direct cu programul Prism folosit de NSA? Christoph Meinel s-a decis să aleagă tocmai această variantă “Nu am cont pe Facebook şi sunt foarte atent la ce mail-uri reacţionez şi pe ce site-uri navighez. S-ar putea spune că practic o asceză în materie de furnizare a datelor personale”, spune şeful Institutului Hasso-Plattner din Potsdam. Meinel este profesor pentru tehnologii şi sisteme online. În discuţia cu DW, el avertizează asupra Fiecare stat are propriile legi, care se aplică şi în domeniul virtual. “Dacă este un serviciu străin ale cărui legi nu le cunosc, pot ajunge repede să am probleme” Statele Unite ale Americii nu sunt o excepţie. Aici străiniii au un regim total diferit faţă de cetăţenii americani, mai ales după atentatele teroriste. “Trebuie luată în calcul probabilitatea unor controale însăprite, în condiţiile în care starea de urgenţă este la ordinea zilei în SUA”. Dar nu doar Wasgington urmăreşte cu atenţie fiecare “mişcare virtuală”. În Germania, legea se supraveghere a telecomunicaţiilor se referă la cazurile în care anumite autorităţi pot intercepta email-urile, după ce un judecător a decis în acest sens. “Fiecare companie de internet care are peste 10.000 de clienţi trebuie să instaleze un program de supraveghere”, spune Holger Bleich.capcanelor din internet, atunci când te laşi atras de oferte pe care nu le înţelegi. Integral aduce Deutsche Welle

Saptamana asta se incheie cu tranzitia de la crucificarea varanului la necesitatea de a-l face scapat. Inca o data, probabil, varanul o sa scape avand in vedere necesitatea lui imperativa in munca de lamurire a maselor dupa anuntul presedintelui Basescu legat de declansarea unui referendum “memento” pentru a aminti politicienilor cat de iubiti sunt ei de electoratul care nu pridideste sa-i aleaga.

Inca o data Traian “Darth Vader” Basescu s-a pozitionat in mijlocul scenei politice cu un branci la stanga spre USL si cu unul la dreapta spre dreptacii ne-basisti (grup format din cei care sunt anti-basisti si altii care nu sunt nici pro si nici contra, adica ne-exprimati). Piciorul in usa si punerea cartilor pe masa (in afara asului din maneca pentru orice necesitate) inseamna cateva lucruri esentiale dupa parerea mea:

1.  Nu merge o noua constitutie fara ca parerea lui Basescu sa fie ascultata;
2. “Graba strica treaba”, deci mai incet cu pianul pe scari, cu Constitutia si cu regionalizarea, unde si aici Basescu doreste sa fie ascultat;
3. Basescu il sustine mai departe pe Ponta (vezi exprimarile de la interviul cu Turcescu la b1) dar in nici un caz nu-l vrea pe Antonescu candidat serios la presedintie, fie el si jumulit de prerogative la modul in care il perpelesc pesedistii;
4. Intr-un cuvant – Basescu a tras frâna.

Legat de ceea ce se intampla in “dreapta”, atat cat ea mai exista, cam astea sunt obiectivele  lui Basescu exprimate sau sublimate:

1.  Daca trebuie o coagulare a dreptei, Basescu se vede candidatul pentru aceasta actiune, el si nimeni altul!
2. Basescu face un efort substantial de a indrepta toate avantajele si bunurile posibile spre noua formatiune pastorita de el si ai lui, prin toate mijloacele la indemana, unele de-a dreptul surprinzatoare;
3.  Slabirea PDL din ‘nautru prin dezidenta pasiva si activa a partizanilor lui Udrea si pregatirea lor spre exod;
4.  Capturarea efectivului fruntas al ramasitelor PDL in perimetrul Brasov-Alba-Arad-Cluj;
5.  Slabirea pana la desfiintare a tuturor fractiunilor de dreapta care se doresc independente si diluarea lor in viitorul partid popular. Vezi trimiterea lui Pavelescu la monarhisti si absoluta tacere legata de MRU- Forta Civica;

Astazi, dreapta fara PNL inseamna nu mai mult de 25% din electorat – obiectivul imediat al lui Basescu este sa primeasca prin Partidul Popular 10% din acest electorat (dupa parerea mea un obiectiv fezabil), sa reduca PDL la mai putin de 10% inainte de alegerile eruroparlamentare si sa aduca toate formatiunile “nepactizante” sub pragul electoral.

Traian Basescu are o mare problema, aproape de o dilema hamletiana – pe cine uraste electoratul mai mult? Pe el sau toata clasa politica? Orice raspuns aici este posibil. Basescu nu trebuie sa uite si un alt aspect esential – nu conteaza cum se voteaza, in Romania uselista conteaza cine numara.

O alta problema posibila ar fi criza de timp in formarea noului partid popular, se pare ca dl Cocos a hotarat sa nu mai participe la finantarea acestuia, deci cu finantele ramane Nutzi Udrea singurica.

O analiza mai ampla in zilele urmatoare.

P.S. Parerea mea, sansele pentru lansarea unui  nou referendum sub 50%.

Sub numele de Mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor.

13 iunie – În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: “IMGB face ordine!” şi “Moarte intelectualilor!”, “Noi muncim, nu gândim!“. Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov.

14 iunie – Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuşşi regretatul lingvist Petru Creţia, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureştiul era complet pacificat şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.

15 iunie – La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului. Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenţei de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniţilor este de 746 iar numărul morţilor este deşase: patru morţi prin împuşcare, un decedat în urma unui infarct şi o persoană înjunghiată. Viorel Ene, preşedintele „Asociaţiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneşti şi Străuleşti. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morţilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent şi nu a existat nici o poziţie oficială împotrivă.

Despre toate mineriadele si bibliografia aferenta!

Bună dimineata intr-o zi de joi. Vremea va fi în continuare instabilă în sudul, estul şi centrul ţării, precum şi în zona de munte, unde mai ales după-amiaza şi la începutul nopţii temporar înnorările vor fi accentuate şi pe arii extinse se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Pe arii restrânse vor fi căderi de grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20…25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp. În restul teritoriului cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare şi izolat ploi slabe de scurtă durată, însoţite de fenomene electrice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 şi 28 de grade, iar cele minime se vor situa între 9 grade în depresiuni şi 20 de grade în Delta Dunării.

În Bucureşti, vremea se va menţine în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza şi la începutul nopţii, când vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Vor fi posibile cantităţi de apă mai însemnate. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă va fi de 15…17 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4969 RON; 1 USD = 3. 3855 RON; 1 EURO = 1. .3283USD; Francul elvetian 3. 6523 RON. Gramul de aur 149.8954 RON.

Încasările din impozitul pe profit s-au prăbușit cu 26% : Bugetele pe luna mai – sub spectrul pierderilor din mediul de afaceri și bănci. mpozitul pe profit colectat de fisc în luna mai a acestui an a scăzut cu 26,2% (indice nominal) față de aceeași lună a anului 2012, fenomen care crește distanța dintre contribuțiile companiilor și cele ale salariaților la bugetul de stat. Astfel, ANAF a încasat – potrivit cifrelor făcute public de instituție – 334,6 milioane de lei în luna mai 2013, cu 118 milioane de lei mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut. Potrivit unei mențiuni făcute de ANAF, circa un sfert din scăderea încasărilor la impozitarea profitului provine din bănci, care au raportat pierderi pe primele luni din 2013. Scăderi consistente de încasare (11,1%) s-au înregistrat și la accize, deși acestea au crescut, potrivit calendarului convenit cu Uniunea Europeană. Astfel, pe accize s-au încasat 1,697 miliarde de lei, cu circa 200 de milioane de lei mai puțin decât în luna mai 2012. Explicația autorităților este că scăderea provine îndeosebi de la tutun, unde sumele declarate/plătite de marii producători ar fi fost mai mici din cauza măsurilor acestora de creștere a stocurilor. Integral la Curs de Guvernare

Ponta îşi acuză propriii funcţionari de fraudă în textele de lege. Premierul Victor Ponta şi-a acuzat ieri funcţionarii că au modificat în mod fraudulos textul OUG 55/2013 faţă de proiectul adoptat în şedinţa din 5 iunie, astfel încât, în loc ca impozitarea de 85% să fie valabilă pentru sumele compensatorii primite de foştii şefi ai Autorităţii de Supraveghere Fi­nan­ciară, aceasta a devenit aplicabilă pentru toate pachetele de „exit“ acordate executivilor şi de la stat, şi din privat.  Premierul a spus ieri miniştrilor că „noi degeaba decidem în şedinţa de guvern, că ne conduc funcţionarii“ şi că ordonanţa adoptată în şedinţa de guvern are un conţinut diferit faţă de cea transmisă la Monitorul Oficial. Deşi în trecut au mai existat situaţii când s-a revenit asupra unor texte de acte normative, aceasta este pentru prima dată când un premier îşi acuză subalternii de fraudă într-un astfel de caz. „Premierul, ministrul finanţelor şi cel al bugetului nu au reuşit să citească cu atenţie o ordonanţă de o pagină şi nici nu au avut consilieri care să îi atenţioneze. Dacă altcineva a modificat ceea ce a semnat premierul, atunci este deja caz penal“, a spus avocatul Gabriel Biriş. După câteva zile în care avocaţii şi consultanţii fiscali au explicat efectele OUG 55/2013 (care impozitează cu 85% sumele compensatorii acordate membrilor consiliilor de adminis­traţie sau de conducere cu ocazia încetării contractului de muncă, fie că lucrează la stat sau la privat), premierul a anun­ţat ieri că şi-a trimis Corpul de Control să verifice dacă cineva a modificat ordonanţa aprobată în şedinţa de guvern. Integral in Ziarul Financiar.

Scumpirile la gaze, bătute în cuie. Comisia Europeană a respins propunerea de amânare a liberalizării preţurilor la gaze, deşi industriaşii au avertizat asupra efectelor negative, iar populaţia va suporta facturi aproape duble în cinci ani. Autorităţile au dorit o amânare cu şase luni a liberalizării preţurilor la gaze naturale, dar s-au lovit de atitudinea inflexibilă a funcţionarilor de la Bruxelles.   Premierul Victor Ponta a declarat ieri că ţara noastră a primit răspuns negativ la solicitarea de amânare a scumpirii gazelor, motivarea fiind legată de faptul că liberalizarea a fost o obligaţie a României încă de la aderarea la Uniunea Europeană, din 2007. „Motivarea europenilor este foarte clară, că trebuia să facem această liberalizare încă de când am intrat în UE, din 2007. Este un principiu european“, a spus Ponta. Ponta a încercat să dea vina pe fostul premier Emil Boc pentru agrearea, în 2011, a unui memorandum privind preţurile reglementate la gaze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Ponta a spus că liberalizarea a fost aprobată de fostul premier Emil Boc şi a devenit obligaţia României, care trebuie respectată. Pentru industrie, procesul de liberalizare ar trebui finalizat la finele anului viitor, în timp ce pentru populaţie termenul este 2018.   Departamentul pentru Energie, condus de Constantin Niţă, i-a trimis în luna mai o scrisoare comisarului european Gunther Oettinger, în care a prezentat intenţia Executivului, însă oficialul european a recomandat păstrarea calendarului, având în vedere că România are cel mai mic preţ la gaze din UE. Integral in Adevarul.

Constituţia, o necunoscută pentru părintele său, Crin Antonescu. Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei uită până seara ce se votează la prânz în şedinţele pe care le conduce. Proiectul noii Constituţii îl încurcă până şi pe părintele acesteia, Crin Antonescu. Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a susţinut, marţi seară, la Antena 3, că, prin noul proiect de Constituţie, şefii serviciilor de informaţii vor fi, pe viitor, propuşi de preşedintele României, dar votaţi de Senat. “Ei sunt propuşi de către preşedintele României, ca şi până acum, şi votaţi – până acum erau votaţi de Parlament în plenul său – acum, într-o redistribuire a atribuţiilor între cele două Camere, vor fi votaţi numai de Senat, dar ei sunt propuşi tot de preşedinte. Deci în sensul acesta nu avem o noutate, avem o noutate că doar o Cameră a Parlamentului, şi nu amândouă, îl votează”, a spus preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei. Antonescu era atât de sigur pe sine, încât a repetat: “Nu facem această Constituţie pentru bucuria sau tristeţea unei persoane, cu atât mai puţin a domnului Băsescu. Senatul numeşte directorii SRI, votează de fapt propunerile preşe­din­telui,” a repetat Antonescu. De fapt, şeful Comisiei se afla în eroare. În aceeaşi zi în care el făcea aceste declaraţii, în cadrul lucrărilor Comisiei se stabilise că şefii celor două servicii vor fi votaţi de ambele Camere ale Parlamentului. Este drept, Senatul a primit competenţe în numirea conducerii Consiliului Legislativ, a consilierilor Curţii de Conturi, a preşedintelui Consiliului Economic şi Social şi a şefului Autorităţii Electorale Permanente, nu însă şi a şefilor serviciilor. Integral in EVZ

“Dacă acest nume va fi Iulia Motoc, înseamnă că Iulia Motoc este cea care s-a prezentat cel mai bine”, a afirmat ministrul Justiţiei. În acelaşi context, Cazanciuc a ţinut să sublinieze că nu România alege ocupantul acestei funcţii, ci Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de pe lista cu cele trei propuneri înaintate de Guvernul de la Bucureşti. Ministrul Justiţiei a mai precizat că lista celor trei propuneri ale Comisiei de selecţie a candidaţilor, alcătuită în urma interviurilor de miercuri, va fi făcută publică joi. Robert Cazanciuc a adăugat că, în opinia lui, cel care va fi ales ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va achita cu brio de sarcini, în condiţiile în care, la interviuri, candidaţii s-au dovedit bine pregătiţi. “Spre satisfacţia noastră, toţi s-au prezentat destul de bine. Oricare va fi ales, ne prezentăm, cu siguranţă, mai mult decât onorabil”, a declarat ministrul Justiţiei. Interviurile candidaţilor pentru funcţia de judecător din partea României la CEDO au avut loc miercuri, începând cu ora 13.00, la sediul Ministerului Justiţiei, după ce unul dintre cei şapte înscrişi, respectiv procurorul Codrin Miron, s-a retras din cursă, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Astfel, în competiţia pentru această funcţie au rămas Iulia Motoc, Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Tudor Panţîru, Florin Streteanu şi Paul Vasilescu, fiecărui candidat fiindu-i rezervată câte o oră în faţa Comisiei de selecţie. Interviurile nu au fost publice. Lista cu cei trei candidaţi aleşi de comisie va fi înaintată Guvernului. După primirea avizului Comisiilor Juridice şi pentru Drepturile Omului din Senat şi Camera Deputaţilor reunite în şedinţa comună, Guvernul va transmite Consiliului Europei lista cu propuneri cuprinzând cei trei candidaţi. Curtea Constituţională (CC) a decis, în 9 mai, că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO din partea României.La 16 decembrie 2013 va înceta mandatul actualului judecător al României la CEDO, Corneliu Bîrsan. Gandul

Dezvăluirile foştilor parteneri ai lui Voiculescu. Mihai Motoc, fost director general şi asociat al Cameliei Voiculescu la institutul de sondare a opiniei publice CCSB, a relatat pentru RL că atât el, cât şi Sorin Oancea, Mihai Craiu şi Codruţ Sereş, foşti manageri şi asociaţi la Intact, ar fi renunţat la colaborarea cu Dan Voiculescu deoarece „la un moment dat trebuia să alegi între bani şi libertate“. Mihai Motoc ne-a relatat că a renunţat la colaborarea cu Voiculescu deoarece mogulul făcea presiuni asupra lui să schimbe rezultate ale sondajelor în favoarea Partidului Conservator şi a aliaţilor acestuia şi în defavoarea lui Traian Băsescu şi a PDL. El ne-a declarat că are şi probe în acest sens, pe care le va da doar procurorilor DNA, când va fi chemat la audieri. Motoc, împreună cu partenerul său Mirel Palada, au înfiinţat institutul de sondare CCSB, iar în 2006 s-au asociat cu Dan Voiculescu, care a preluat majoritatea acţiunilor. „Pe hârtie era trecută Camelia Voiculescu, dar toate negocierile le-am făcut cu Dan Voiculescu. De vreo două ori, rezultatele unor sondaje comandate de PC au plecat de la noi cu nişte cifre şi la Antena au fost date altele. Pe traseu, cel mai probabil la partid, au fost schimbate. Voiculescu ne cerea să micşorăm cifrele de încredere în Traian Băsescu, în PDL sau la exit–poll-uri, însă noi le dădeam corect. Dacă nu le dădeam corect, ne pierdeam clienţii, iar Voiculescu nu băga bani în firmă. Uneori aduceam noi bani, de acasă. Asocierea cu Voiculescu însemna să faci bani pentru el, iar el să nu dea nimic” ne-a  relatat Motoc..„O singură dată am greşit sondajul, la ultimele alegeri prezidenţiale, când l-am dat câştigător pe Mircea Geoană şi a câştigat Băsescu, dar atunci noi n-am făcut evaluarea în diaspora, care i-a adus victoria lui Băsescu“, ne-a spus Motoc. El ne-a mai relatat că Voiculescu nu dădea bani nici pentru opere caritabile, ci banii veneau din alte direcţii, ca sponsorizări ale fundaţiilor sale. „Când l-am cunoscut pe Voiculescu, mi s-a lăudat că el avea, la începutul anului 1990, peste 80 de milioane de dolari la firma Crescent, prin care el a lucrat cu Securitatea. Insă era zgârcit, dar pe de altă parte îi plăcea să se laude cu bogăţia sa. Îi plăcea să fie văzut cum coboară din maşini de lux. În plină criză la Jurnalul Naţional, când oamenii nu-şi luau salariile, el şi-a cumpărat avion. Nu-i pasă de oamenii care lucrează pentru el“, ne-a spus Motoc. Integral in Romania Libera

Năstase: „Am fost destul de neinspirat în alegerea unor oameni”. Fostul premier Adrian Năstase a declarat miercuri seară, la Realitatea TV, că a fost destul de neinspirat în alegerea unor oameni cu care a lucrat, deşi, în ansamblu, echipa sa guvernamentală a fost una de profesionişti. „Am fost destul de neinspirat în alegerea unor oameni. În ceea ce priveşte miniştrii, cred că performanta lor a fost deosebită şi cred că a fost una dintre cele mai bune echipe guvernamentale. Dar recunosc, nu am fost foarte inspirat cu unii dintre oamenii mai apropiaţi sau care s-au folosit de relaţia cu mine pentru a crea aparenţa unei autorităţi indirecte, pentru a-şi rezolva diverse probleme şi din nou eu am plătit. (…) Unii dintre ei nu mai erau semnaţi cu numele lor, ci prin relaţia pe care o aveau cu mine. Or, aici cred că a fost o greşeală de-a mea, n-am fost suficient de atent la unele lucruri şi am plătit destul de dur pentru asta”, a afirmat Năstase, la Realitatea TV. El a adăugat că una dintre explicaţii este aceea că n-a lucrat în administraţie înainte de 1989, iar, când a ajuns la Guvern, a avut o anumită problemă în a identifica atât oameni cu competenţe profesionale, cât şi cu un anumit caracter. Integral aduce Adevarul.

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la Înviere şi este una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii. Ea încheie ciclul Mântuirii Omului. Astăzi este şi Ziua Eroilor neamului. Înălţarea este cunoscută în popor şi ca Ispasul sau Paştele Cailor. În acea zi de Joi din săptămâna a VI-a de după Paşti, Iisus Înviat li s-a arătat din nou în trup ucenicilor şi Maicii Sale, i-a luat cu El în afara Ierusalimului şi i-a dus pe Muntele Măslinilor. Acolo, i-a anunţat că vor fi “îmbrăcaţi cu putere de sus” (anunţând astfel Pogorârea Duhului Sfânt, peste 10 zile) şi i-a îndemnat să se împrăştie în toate colţurile lumii pentru a propovădui. În timp ce le spunea aceste vorbe de rămas bun, Iisus i-a binecuvântat şi a început să se ridice uşor de la pământ, până a fost acoperit de un nor. Ucenicii au rămas rămas împietriţi de uimire. Atunci au apărut alături de ei două persoane îmbrăcate în straie de un alb strălucitor (nu e greu de ghicit identitatea lor angelică) şi le-au spus: “Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer.” (Faptele Apostolilor 1,11) Îngerii au vestit astfel A Doua Venire a lui Hristos, de la sfârşitul vremurilor. Mai multe in EVZ

“Hristos S-a Înălţat!”

Investitorii străini îşi reglează poziţiile pe piaţa titlurilor de stat în lei, iar cursul reacţionează imediat. Cursul leu – euro a urcat miercuri la 4,4291 la BNR, faţă de 4,4008 marţi şi 4,35 săptămâna trecută, pe o piaţă destul de volatilă în care reglările de portofolii ale investitorilor pe titluri de stat au adus şi o presiune pe curs. Din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale, ca urmare a implicaţiilor că banca centrală a SUA – Fed va printa mai puţini bani, investitorii s-au grăbit să-şi marcheze profiturile de pe pieţele emergente sau să-şi mai reducă din poziţii. La Bucureşti, dealerii spun că ceea ce s-a întâmplat în afară a fost ca o bună scuză pentru a mai echilibra poziţiile din România luate pe piaţa titlurilor de stat, care a înghiţit câteva miliarde de euro de la începutul anului. „Scăderea dobânzilor la noi pe piaţa titlurilor de stat s-a întâmplat prea repede, iar acum se mai reglează lucrurile. La noi, de la 6% am scăzut la 4%, iar acest nivel nu este sustenabil. Şi atunci, unii au folosit acest prilej, cu ce se întâmplă afară, să îşi mai ia din profit“, a spus un dealer. Ca o con­se­cinţă, piaţa valutară a fost mai animată, iar cursul a crescut pentru că investitorii şi-au închis poziţiile pe piaţa spot şi au intrat pe swap-uri, a mai men­ţionat dealerul. La titlurile de stat în lei pe zece ani, randamentul (dobânda de tranzacţionare) pe piaţa secundară a crescut de la 4,6% acum două săptămâni la 5,1- 5,2% ieri. După ce a coborât spre 4 – 4,1 lei/euro, la finalul şedinţei de miercuri, cursul a revenit pe creştere la 4,3 lei/euro. În prima parte unii dintre investitori s-au grăbit să îşi marcheze din profiturile pe curs, pe tendinţa de scădere. Adică au vândut euro la 4,2 – 4,3 lei şi au recumpărat imediat la 4 – 4,1 lei şi au mai câştigat când a ajuns la 4,3 lei. Integral in Ziarul Financiar

Preşedintele Traian Băsescu: „Ar trebui să vindem străinilor tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă“.Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, joi, prezent la Institutul Agricol Fundulea, că ar trebui să vindem străinilor tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă. Totodată, şeful statului a subliniat că nu este împotriva vânzării pământului agricol străinilor, în baza tratatului de aderare la UE. „Foarte curând, prin tratatul de aderare la UE, străinii vor putea cumpăra pământ. Eu nu spun să nu cumpere pământ, dar spun că ar trebui să vindem tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă şi, pe de altă parte, avem obligaţia- Preşedinţie, Guvern, Parlament- să găsim soluţia de a-i credita pe agricultorii români în condiţii avantajoase pentru a putea fi cei care cumpără pământul“, a precizat şeful statului, potrivit Hotnews.  În altă ordine de idei, Traian Băsescu a anunţat că, în 30 iunie, va fi terminat şi pus în dezbatere publică raportul comisiei prezidenţiale pentru elaborarea tsrategiei agricole până în 2030.  „Va  fi extrem de important dacă reuşim un acord între toate forţele politice şi, aşa cum s-a semnat un acord pentru Legea Educaţiei, toate forţele din parlament să semneze un acord pentru Legea agriculturii în baza acestui raport al Comisiei prezidenţiale“, a mai spus Băsescu.  Şeful statului a mai spus că „a fi în UE nu înseamnă a nu avea reguli naţionale“. „O uzină de maşini azi e aici mâine se mută în Maroc, o fabrică de bujii azi e la Blaj mâine se mută în Asia (…), ce nu se poate delocaliza este pământul. Acesta este cel care ne garantează şi bunăstarea, nu numai hrana; pământul, agricultua, turismul, frumuseţile ţării sunt lucruri care nu se pot delocaliza. Cum avem grijă de ele şi cum le valorificăm ne construim practic garanţia, liniile de forţă ale viitorului acestei naţiuni“, a mai spus preşedintele. Integral in Adevarul

Cursul de schimb – mult zgomot pentru aproape nimic. Creșterea cursului de schimb cu aproape trei procente în ultimele două zile, până la 4,55 lei/euro a declanșat din nou reflexul facil alarmist. În realitate, nu se întâmplă nimic deosebit. Deocamdată, evoluția monedei naționale nu este de natură să îngrijoreze. Precum un portar la fotbal sau handbal, nu e cazul să plecăm după fentă, dacă vrem să nu luăm gol dintr-un șut oarecare. Argumentele sunt în analiza cifrelor și nu în impresiile de moment. Se poate observa ușor că leul a pierdut în ultima săptămână doar 3,27% față de euro și 1,64% față de dolar. Diferența nu este de natură să ne mire, deoarece dolarul însuși a pierdut 1,61% în raport cu moneda unică europeană, la care ne raportăm pe motivul întemeiat al ponderii de circa 70% a UE în comerțul nostru exterior. Mai degrabă am putea observa deprecierea leului în raport cu principalele valute din regiune, colege de regim valutar de flotare controlată. Din această perspectivă, nu apare nimic semnificativ până joi ( 1,03 lei – 1,04 lei zlotul, 1,49 lei – 1,50 lei suta de forinți maghiari sau 0,17 lei coroana cehă ), deprecierea fiind una conjuncturală, concentrată în ziua de vineri, 7 iunie. Impresia de depreciere poate porni de la nivelul de maxim local al monedei noastre naționale, de 4,32 lei/euro atins marți, 28 aprilie 2013, dar și în acest caz, ar fi vorba doar despre o depreciere de cinci procente. Adică doar o treime din norma de +/-15% impusă prin criteriile de la Maastricht. În plus, suntem încă departe de nivelul de 4,6481 lei/euro, atins la începutul lui august 2012.Integral la Curs De Guvernare.

Legătura inedită dintre trustul lui Voiculescu şi Orange TV. Orange a lansat în urmă cu două zile televiziunea prin satelit, toate posturile TV putând fi recepţionate la o calitate deosebită, însă canalele din grupul Intact au un avantaj. Serviciul Orange TV este transmis prin tehnologia Direct to Home ( DTH). Prin intermediul acesteia, canalele TV sunt rentransmise printr-un sistem digital, direct de pe satelit, în orice punct situat în aria de acoperire a satelitului. În privinţa canalelor grupului Intact care sunt transmise în format SD, transportul lor de la sediul Intact până în Franţa, de unde Orange transmite, este realizat direct prin fibră optică. “Avem fibră optică trasă direct de la sediul Intact până în Franţa. Acest lucru permite distribuţia şi dacă vor Antenele vor fi transmise în format HD”, a declarat Alexandru Ciulacu, TV & Home Operation Manager at Orange România. De asemenea, “televiziunile grupului ProTv sunt preluate din transmisia originală de pe acelasi satelit, prin simulcrypt”, a mai spus Ciulacu. Clienţii Orange TV au la dispoziţie 100 de canale dintre care 40 HD împărţite în trei pachete: Local HD, World HD sau Universe HD. Pachetul Local HD include 36 de canale dintre care 6 HD, cel World HD are 65 de canale dintre care 19 HD, iar Universe are 95 de canale dintre care 37 HD. Cinci canale sunt pentru adulţi. Opţiunea SuperNights HD costă 2,5 euro şi se activează pentru o perioadă minimă de 3 luni.  Taxa lunară  pentru cei care nu sunt abonaţi este de 5 euro pentru Local HD, 8 euro pentru World HD şi 12 euro pentru Universe HD. Abonaţii Orange beneficiază de o reducere de până la 30%, aplicată pachetului pentru care optează, precum şi de instalare gratuită. Astfel, costul unui abonament poate varia între 3,5 şi 9,6 euro (TVA inclus). Utilizatorii pot alege un contract pe 12 sau 24 de luni la Orange shop, precum şi în magazinele partenere Orange din toată ţara. Aduce Capital.

Cât gaz de şist poate fi scos din România. Volumul de gaze ce poate fi extras din şisturi în România se ridică la 1.440 de miliarde de metri cubi, strict din punct de vedere tehnic, cifră la care a ajuns Agenţia Americană pentru Informaţii în domeniul Energiei. Teoretic, ne-ar ajunge 120 de ani. Rezervele de gaze naturale pe care România le poate exploata din punct de vedere tehnic din şisturi se ridică la 1.440 de miliarde de metri cubi, potrivit unui raport al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA) publicat luni. De asemenea, volumul total de ţiţei care poate fi exploatat, strict din punct de vedere tehnic (Technically Recoverable-eng.) se ridică la 300 de milioane de barili de ţiţei. Cifrele americanilor indică un potenţial uriaş al energiei care poate fi eliberată din şisturi, cel puţin din punct de vedere tehnic, dat fiind că, potrivit aceşleiaşi surse, rezervele totale de gaze ale Ronmâniei se ridicau, la începutul acestui an, la 113 miliarde de metri cubi de gaze, iar rezervele totakle de ţiţei ajungeau la 600 de milioane de barili de ţiţei. La un consum de circa 12 miliarde de metri cubi pe an, rezervele totale de gaze de şist ar asigura, doar ele, consumul naţional pentru 120 de ani, în eventualitatea pur teoretică în care gazul recuperabil din punct de vedere tehnic ar fi extras în totalitate. La nivel global, potrivit studiului, aproximativ 10% din rezervele mondiale de petrol şi 32% din rezervele de gaze naturale ar putea să se afle în formaţiunile de şist din SUA şi alte câteva state, însă rentabilitatea lor potenţială este incertă. Integral la Riscograma.

S-a rupt vraja relaxării monetare? Retragere fără torţe de pe pieţele emergente. La mijlocul lunii trecute, Federal Reserve a publicat pe site o minută a ultimei întâlniri dintre conducerea băncii centrale a Statelor Unite şi Federal Advisory Council, organizaţie cu rol consultativ care include doisprezece reprezentanţi ai sectorului bancar american.   De atunci, pieţele financiare internaţionale s-au angajat pe o tendinţă accentuată de scădere, inclusiv la nivelul obligaţiunilor guvernamentale ale Statelor Unite. “Politicii (n.a. monetare) curente îi sunt asociate o serie de riscuri potenţiale”, se arată în minută, iar “randamentele scăzute din prezent reprezintă un factor negativ pentru administrarea portofoliilor de instrumente cu venit fix, a fondurilor de pensii şi a economiilor populaţiei”.    Dar cuvintele cheie au fost altele: “există îngrijorări cu privire la o posibilă răbufnire a inflaţiei”. Bineînţeles că Federal Reserve nu poate să apară în presă cu astfel de declaraţii pentru a-şi justifica reducerea programului de relaxare cantitativă. S-au folosit, în schimb, o serie de “dovezi” privind consolidarea tendinţei de creştere economică, cum ar fi stabilizarea şomajului, tendinţă care nu ar mai avea nevoie de “impulsuri” monetare atât de puternice.    Pe lângă creşterea randamentelor obligaţiunilor de 10 ani ale SUA până la 2,2%, nivel aflat cu mult peste minimul istoric de 1,4%, impactul cel mai mare s-a resimţit la nivelul pieţelor financiare din economiile emergente.O analiză Citigroup preluată de Bloomberg arată că investitorii au retras o sumă record (n.a. 12,5 miliarde de dolari) din fondurile de obligaţiuni în prima săptămână din iunie 2013. De asemenea, s-au retras circa 5 miliarde de dolari din fondurile de acţiuni de pe pieţele emergente.   “Pieţele globale de obligaţiuni au înregistrat cele mai mari pierderi din ultimii nouă ani în luna mai 2013”, mai scrie Bloomberg, în condiţiile în care “întărirea economiei Statelor Unite va permite reducerea programului de stimulare monetară”.   Economia Braziliei, aflată cu puţin timp în urmă în topul celor mai bune performanţe de la nivelul pieţelor emergente, a primit în plin şocul unei posibile inversări a politicii monetare din SUA. Realul brazilian a scăzut până la cel mai redus nivel din ultimii patru ani faţă de dolar, iar dobânzile de pe piaţă au crescut accelerat, pe fondul îngrijorărilor legate de evoluţia preţurilor. Presiunile inflaţioniste au determinat banca centrală a Braziliei să majoreze recent dobânda de politică monetară până la 8%, nivel similar cu cel din iulie 2012, după inversarea abruptă a tendinţei agresive de reducere a dobânzii. Oare situaţia este chiar atât de gravă, încât banca centrală nu şi-a mai permis să aştepte transmiterea impulsurilor monetare către economia reală? “Economiile emergente au fost printre beneficiarii principali ai politicilor monetare ultrarelaxate, în condiţiile în care băncile centrale, în frunte cu Federal Reserve, au inundat pieţele cu peste 12 trilioane de dolari de la începutul crizei financiare”, scria recent Financial Times. Integral in ziarul Bursa – de citit!

Războiul rece al metalelor rare. De la telefoane mobile la turbine eoliene – prea puţine din bunurile tehnologice actuale mai funcţionează în absenţa unor metale pe care producătorii germani sunt obligaţi să le importe. O dependenţă plină de riscuri. În urmă cu 40 de ani, Germania anticipa că numărul naşterilor se va prăbuşi constant şi, odată cu reducerea contingentului de tineret, se va complica şi funcţionarea sistemului de pensii. Cu toate că statisticile erau luate în serios, decenii la rând nu s-a întreprins nimic pentru a preveni catastrofa socială. O evoluţie similară s-ar putea înregistra şi în privinţa materiilor prime atât de necesare industriei germane. Riscurile sunt cât se poate de vizibile, este de părere directorul Institutului Economiei Germane, Michael Hüther: “Germania este dependentă industrial de prelucrarea metalelor. Iar acestea nu sunt de provenienţă germană. Multe minereuri nu se mai exploatează aici iar sursele principale interne sunt aşa numitele metale secundare, pe care încercăm mereu să le recuperăm din circuitul economic  şi să le readucem în producţie”. Aluminiul sau cuprul sunt, de exemplu, importate de Germania în proporţie de 100%. Iar din 1999, preţurile materiilor prime metalifere pentru uz industrial au crescut de 3,5 ori. Din preţul produselor, cheltuielile cu procurarea şi prelucrarea metalelor pot să depăşească 50%. Hüther, care a analizat rezultatele unui studiu la care au participat 2000 de antreprenori germani, explică, pentru Deutsche Welle, că firmele au în primul rând probleme în a mai concura cu adversarii din ţări care deţin zăcăminte de materii prime, aceştia din urmă beneficiind “de preţuri de achiziţionare mai mici sunt mai puţin supuşi rigorilor ecologice, au în schimb mai multă susţinere guvernamentală, mai puţine bariere comerciale şi riscuri de transport inferioare”. În plus, completează directorul Institutului Economiei Germane, autorităţile din acele state cunosc şi puterea diplomatică pe care le-o oferă zăcămintele de care dispun. Hubertus Bardt, expert în materii prime în cadrul Institutului Economiei Germane, dă cel mai bun exemplu de stat care practică negocieri de pe poziţia de forţă pe care i-o oferă rezervele de minereuri: “Worst-Case-Scenario este întreruperea temporară a circuitului de aprovizionare. China a folosit deja politic exportul de pământuri rare, când a şantajat Japonia în negocierile cu privire la o serie de insule nelocuite. În mod paradoxal, China era cea care pierdea cel mai mult din punct de vedere comercial, Japonia fiind principalul cumpărător”. Integral la Deutsche Welle