Author: theophyle

Cecenii reprezinta una dintre cele mai vechi si mai interesante populatii din spatiul caucazian (caspic-pontic). Aceasta populatie apare in spatiul in care traieste si astazi acum 7-6 mii de ani, migrand din “Cornul Abundenței”, probabil impinsi de populatiile semite care apar acolo in aceeasi perioada. Stramosii ancestrali ai cecenilor se numeau  Nakh si le-au lasat limba de care se folosesc pana astazi. Nu avem cunostinte antropologice despre acest popor, stim insa ca limba nakh a cunoscut o ramificare acum 5-6 mii de ani si din ea, ramura Vainakh (tr. limba noastra) a generat doua limbi foarte asemanatoare – cecena si inguşeta si o limba (poate un alt dialect) care astazi se numeste Batsb sau Batsi cu un numar extrem de redus de vorbitori (mai putin de 2000 de persoane). Descoperirile arhelogice arata ca poporul Nakh cunostea domesticirea animalelor, agricultura si irigatiile. De mentionat ca in aceasta perioada, in regiunea Cornului Abundentei, singurii care au avut asemenea cunostinte au fost sumerienii (5500 – 4000 î.Hr.).

 In perioada 3500-3000 î.Hr, populatia autohtona domesticise si folosea calul, roata, prelucrarea metalelor (cupru, aur si argint). Lucrarile arheologice au descoperit si multe locatii aparate de fortificatii de piatra care puteau adaposti cateva sute de oameni.

 Stramosii directi ai  cecenilor si ingusilor au fost o ramura a poporului Nakh, Gargarii, care au facut parte din puternicul regat caucazian Alania. Prezenta femeilor inarmate in randul gargarilor ne aminteste de  democratia militara spartana, in care traiau si stramosii cecenilor de azi. Ingusii, cei mai apropiati etnic de ceceni, se autodenumesc si in prezent Galghai, in onoarea stramosilor care au pus pe fuga legiunile romane. Gargarii i-au invins de doua ori pe romani. Impotriva lor, Pompei a intreprins o campanie militara in  Muntii Caucaz, soldata cu numeroase esecuri.

 Razboinicilor gargari au opus o rezistenta continua in fata valurilor de invadatori care au migrat in tinuturile Caucazului de Nord. Au facut fata invaziilor hunilor, avarilor, arabilor, khazarilor, mongolilor, tatarilor, persanilor si turcilor cu aceeasi inversunare cu care o fac astazi impotriva rusilor. Au luptat in trecut si cu vecinii lor, georgienii si cazacii crestini, precum si cu kalmucii budisti. Cecenii nu au fost supusi niciodata in totalitate de nimeni. Razboiul de gherila a fost inventat pe meleagurile Cecene. Cecenii atacau si hartuiau armatele celor care le cotropeau pamanturile, refugiindu-se in munti, atunci cand erau coplesiti de multimea dusmanilor. Alte  multe ori dispareau in stepa nesfarsita de la poalele podisurilor caucaziene.

 Cecenii traiesc pana in zilele noastre impartiti in 131 (dupa alte considerente o uniune de numai 67) de clanuri, denumite Teipe. Puterea traditionala era tripartita, fiind impartita in mod egal intre inteleptii clanurilor, sefii de Teipe si liderii religiosi. Popoarele caucaziene traiau intr-un sistem social putin ierarhizat. Nici otomanii, nici Rusia tarista si nici URSS-ul nu au inlocuit niciodata adevaratele legi nescrise ale locurilor, cutumele Adat.

 Pana la patrunderea islamului la inceputul secolului al XVI-lea, cecenii au avut o religie samanista. Paganismul cecen a ramas prezent si astazi in cadrul unei societati traditionale unde islamul, in ciuda opiniei generale, nu a reusit sa se impuna peste tot. In prezent, cecenii inca se jura pe Soare, apa, pamant, foc sau diversi arbori, ca o reminiscenta vie a stravechiului paganism caucazian. O alta marturie a acestuia ramane cultul zeitatilor pagane tribale, Dela, Tusholi, Myatzil, Sieli, Yerdy, Gurmet-Tsuu, Erdzeli, Tamyz Yerdy. Pentru o perioada de cateva secole, s-au considerat crestini, crestinismul ortodox intrand in Cecenia din regatele georgiene. Abundenta de morminte crestine, precum si prezenta numelui de Zhaar (cruce) este dovada acestei metamorfoze. La mijlocul Evului Mediu, inexplicabil, cecenii au abandonat crestinismul, intorcandu-se la vechile practice pagane si la slavirea stramosilor sau divinitatilor tutelare ale familiei, vetrei, razboiului. Pe fondul schimburilor comerciale si politice cu Imperiul Otoman, Hanatul Crimeei si Persia  apare in cecenia islamul, intr-o forma ciudata, aproape neintalnita nicaieri. Vechile moschei cecene au peretii pictati cu imagini de calareti, arme, cai, lupi si pasari. Dupa cum se stie, in Islam este interzisa reprezentarea de fiinte vii.

 Primul articol dintr-un serial de inca trei articole viitoare.

Bubliografia in postarea urmatoare.

Bună dimineata intr-o zi de joi.  Vremea va fi uşor mai caldă decât în mod normal în această perioadă. În cursul zilei cerul va fi temporar noros şi pe arii restrânse vor fi ploi slabe. Noaptea gradul de instabilitate atmosferică se va accentua şi va ploua în sud-vestul, în sudul ţării şi izolat în rest.

 Vor fi mai ales averse, însoţite trecător de descărcări electrice, iar cantităţile de apă vor depăşi izolat 20 l/mp.  La munte, la altitudini mari, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană, în Oltenia şi local în Banat şi Muntenia. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 şi 19 grade, iar cele minime între 0 şi 9 grade. Noaptea izolat vor fi condiţii de ceaţă.

 În Bucureşti, cerul va fi temporar noros, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Noaptea nebulozitatea se va accentua şi vor cădea averse, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 17 grade, iar cea minimă va fi de 6…8 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4637 RON; 1 USD = 3. 2348 RON; 1 EURO = 1. 3799 USD; Francul elvetian 3. 6507 RON. Gramul de aur 136.7293 RON.

 Ultimul bilanţ al SRI cu Traian Băsescu la comandă. Serviciul Român de Informaţii a prezentat, ieri, raportul de activitate pe anul 2013. Prezent la eveniment, Traian Băsescu a subliniat că SRI trebuie să fie mai activ pe contraspionaj. rezent la bilanţul de activitate al SRI pe 2013, ultimul la care a participat în calitate de şef al statului, Traian Băsescu a rememorat primul său mandat şi a vorbit despre începutul reformării instituţiei. Totuşi, şeful statului a abordat şi teme referitoare la provocările viitoare ale SRI. În contextul regional actual, a arătat preşedintele, România trebuie „să consolideze componenta de contraspionaj“ şi să acorde atenţie sporită ameninţărilor externe. „E posibil ca România să fie unul din beneficiarii repoziţionării resurselor militare ale NATO în teritoriul Uniunii Europene, ceea ce o va face mult mai atractivă după elementele de baze militare care există acum, elementele Deveselu, o va facei şi mai atractivă pentru spionaj. De aceea, componenta de contraspionaj trebuie consolidată ca o adaptare la realităţile de astăzi“, a punctat Băsescu. În ceea ce priveşte planurile instituţiei pentru 2014, George Maior, directorul SRI, a subliniat, la rândul său, că ameninţările din regiune au intrat în atenţia Serviciului, care se va dedica unei „cunoaşteri strategice“ a acestor evoluţii. […]Maior:„ Nu candidez la Preşedinţie“ Directorul SRI, George Maior, s-a lansat într-o expunere detaliată cu privire la activitatea SRI în 2013: 9.000 de informări transmise autorităţilor, pe teme precum: evaziunea fiscală, corupţia în justiţie sau administraţie. Pe de altă parte, directorul SRI a vorbit şi despre propriul mandat în fruntea instituţiei şi, deocamdată, a pus capăt zvonurilor care îl plasau în cursa pentru alegerile prezidenţiale. „Anul 2014 va fi unul complex, reafirm în acest context valorile fundamentale cu care operăm la nivelul serviciului. Mă refer la independenţă, la neutralitate, la profesionalism. Orice deviere de la aceste noţiuni cu care operăm va fi sancţionată corespunzător. Acest aspect se aplică şi directorului Serviciului, s-a aplicat totdeauna în acest an şi aş vrea să fiu eliminat din scenariile în legătură cu diverse candidaturi“, a conchis George Maior. Integral aduce Adevarul.

Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului cu România. Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, miercuri, prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România. Boardul FMI a pus, astfel, la dispoziția statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro. Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro, a anunțat FMI printr-un comunicat, citat de Mediafax. Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităților române pentru adăugarea unei evaluări în funcție de situația la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) și cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului. “România face progrese solide în cadrul acordului stand by preventiv. Creșterea economică a atins um maxim postcriză în 2013, deficitul de cont curent a fost redus semnificativ, iar inflația a încetinit la minime istorice. Totuși, economia și sectorul financiar rămân vulnerabile la șocuri. Implementarea fermă a programului este esențială pentru menținerea stabilității macroeconomice și limitelor în privința politicilor în acest an electoral”, a declarat prim-adjunctul directorului general al FMI, David Lipton.”Ținta de deficit bugetar pentru 2014 presupune noi ajustări fiscale, în timp ce susține o absorbție mai bună de fonduri de la Uniunea Europeană. Îmbunătățirea cheltuielilor cu investițiile, colectarea mai bună a veniturilor și implementarea unui sistem de control al cheltuielilor reprezintă priorități. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru reformarea sectorului sănătății și pentru protejarea populației vulnerabile de liberalizarea prețurilor la energie”, a adăugat el. Integral aduce B1TV

Ponta: Avem acciza în buget, o aplicăm de la 1 aprilie. Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că acciza pe carburanţi va fi aplicată de la 1 aprilie, ea fiind prinsă în buget. “Vreau să fie foarte clar legat de acciză, o avem în buget, o aplicăm. Am discutat, împreună cu doamna Petrescu şi cu domnul Şova, cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea transportatorilor, pe de altă parte să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală şi probabil chiar mâine o să puneţi în dezbatere textul ordonanţei prin care sprijinim transportatorii corecţi, cei care au facturi, pentru recuperarea unei părţi importante din acciza pe care o aplicăm de la 1 aprilie. Cei care fac evaziune fiscală nu au cum să recupereze, pentru că probabil nici nu plătesc toate taxele şi pe aceia trebuie să-i combatem în tot ceea ce facem’, a spus Ponta. Pe de altă parte, premierul a mulţumit Casei Naţionale de Pensii şi Ministerului Muncii pentru recalcularea destul de rapidă a celor 230.000 de pensii şi creşterea acestora cu indicele de corecţie. Integral aduce Capital

Vâstnicii români – pe podiumul european al veniturilor de care dispun în raport cu restul populației. România figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul dintre venitul mediu al persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și venitul mediu al persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Mai mult, acest raport se situează în jur de 100%, ceea ce indică un fapt aparent paradoxal: nivelul de trai al celor de vârsta a treia este la fel cu cel al populației în general. Pentru referință, avem situațiile diametral opuse din țările membre UE cu care suntem vecini. Situația de la noi se regăsește aproape identic în Ungaria, în timp ce raportul de venituri dintre vârstnici și non-vârstnici este în Bulgaria mai mic de 75%. Oarecum surprinzător, nordicele Finlanda, Suedia și Danemarca se situează în apropierea Bulgariei și nu în fruntea clasamentului, unde țara noastră este devansată doar de Franța și Luxemburg. Statistica Eurostat se referă la venitul total disponibil echivalent al unei gospodării, după achitarea taxelor și aplicarea deducerilor, respectiv sumele disponibile pentru cheltuire și/sau economii, raportat la numărul de membri ai unei gospodării. Foarte important, numărul de membri din gospodărie se ia în calcul după o scară de echivalență utilizată de OECD. Integral aduce Gurs de Guvernare

Cozile umilinței. O simplă adeverință de asigurat se obține în două săptămâni. Și o banală adeverință costă timp și nervi cu toată cheltuiala făcută deja – o jumătate de miliard de lei – pentru sistemul informatic la Casa de Asigurări de Sănătate. Mii de oameni stau la coadă zi de zi în toată țara și sunt purtăți de la un ghișeu la altul. Și două săptămâni poate să dureze completarea unui dosar pentru că sistemul nu e corelat cu al Fiscului. Iar Fiscul are de fapt dovada plății contribuției de sănătate. Mioara Alfares s-a pensionat pe caz de boală și pentru a se interna în spital avea nevoie de o adeverinţă care să arate că este asigurată în sistemul de stat. Iar această adeverinţă, eliberată de Casa de Asigurări de Sănătate, trebuie adusă la spital. De două săptămâni, femeia este pusă pe drumuri şi stă la cozi ca să obţină această hârtie. „Am fost la circa financiară în sectorul 1 să scot adeverință de venit și mi s-a făcut rău acolo, mi-a dat cineva o linguriţă de zahăr”, povestește Mioara Alfares. Ea a depus dosarul în data de 10 martie. „Acum suntem în 26. Acum 16 zile”, spune ea.Iar acesta este doar primul pas pentru a face rost de toate documentele de care are nevoie pentru a obţine o simplă adeverinţă de asigurat. Drumul pentru a obţine o adeverinţă începe la Casa de Asigurări de Sănătate. În mod normal procedura durează zece zile. În schimb, majoritatea oamenilor sunt trimişi mai întâi la Fisc pentru a-şi completa dosarul. La Administraţia Fiscală, pacientul pensionar trebuie să obţină dovada că şi-a plătit asigurările în ultimii cinci ani. Pentru a avea dosarul complet, solicitantul trebuie să facă un drum şi la Poştă, de unde va cumpăra 5 timbre fiscale în valoare de 20 de lei, apoi drumul continuă. Aproximativ două săptămâni a durat întreaga procedură prin care persoană reușește să obțină adeverința prin care se certifică faptul că este o persoană asigurată. Cozi interminabile și timp pierdut pentru oamenii care au și probleme de sănătate. Scenariul este valabil în fiecare zi pentru mii de pensionari sau şomeri, deşi statul a cheltuit 120 de milioane de euro pentru un sistem informatic ce ar trebui să simplifice toate aceste operaţiuni. Până şi reprezentanţii Caselor de Asigurări de Sănătate spun că de multe ori pacienţii sunt trimişi inutil la ghişee. Integral aduce Digi24

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Cum a îngropat procurorul general Niţu dosarele Referendumului fraudat. După ce premierul a spus că în cazul furturilor de la urne “e vorba de dosare politice”, subordonaţii lui Tiberiu Niţu au decis închiderea cauzelor. Cei mai puţin norocoşi, care au fost trimişi în judecată înainte de ordin, au primit condamnări şi cu executare. Pe 23 octombrie 2012, procurorii Parchetului General anunţau începerea urmăririi penale faţă de 24 de persoane, preşedinţi ai secţiilor de votare din localităţile Scorniceşti, Piatra Olt, Chiţeasca, Leoteşti, Coloneşti şi Dejeşti din judeţul Olt. Reprezentanţii partidelor erau acuzaţi de vot multiplu. Pe atunci, procuror general interimar era Daniel Morar. După venirea lui Tiberiu Niţu ca şef peste procurori, în mai 2013, cei 24 de responsabili au fost scoşi de sub urmărire penală. În alte cazuri, similare, cei responsabili de fraudarea voturilor au fost trimişi în judecată şi chiar condamnaţi. De când premierul Victor Ponta a transmis semnalul să nu se mai ancheteze fraudele de la Referendum, niciun dosar nu a mai fost deschis de procurorii din subordinea lui Niţu. Integral aduce EVZ

Avocatul Poporului: Instituirea „zonei speciale de siguranţă publică” la Pungeşti este o măsură disproporţionată. Ce răspunde Ministerul de Interne. Avocatul Poporului a trimis Ministrului Afacerilor Interne (MAI) o recomandare privind respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în contextul instituirii în zona comunei Pungeşti, judeţul Vaslui, a “zonei speciale de siguranţă publică”. Internele au arătat că tensiunile din Pungeşti şi tentativele de manifestaţii neautorizate continuă, premisele pentru instituirea zonei speciale de siguranţă publică rămânând valabile. Avocatul Poporului arată, miercuri, într-un comunicat de presă, că a trimis Ministerului Afacerilor Interne (MAI) o recomandare în care cere instituţiei să analizeze şi să ia măsurile necesare cu privire la patru lucruri, printre care lipsa de proporţionalitate a măsurii de a instituire a unei zone de siguranţă publică la Pungeşti şi pretinse abuzuri ale poliţiştilor şi jandarmilor faţă de cetăţenii din zonă. Recomandarea Avocatului Poporului se referea la următoarele probleme: lipsa de proporţionalitate a măsurii de instituire a zonei speciale de siguranţă publică faţă de cauzele ce au determinat-o şi de scopul urmărit, în condiţiile în care aceasta este justificată de protecţia unor relaţii sociale în materia respectării ordinii publice.• lipsa de claritate, predictibilitate şi transparenţă a dispoziţiilor legale referitoare, pe de o parte, la criteriile în baza cărora se instituie zonele speciale de siguranţă publică şi se stabilesc efectivele participante, iar pe de altă parte, la reglementarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, ca activităţi specifice în cazul instituirii zonei speciale de siguranţă publică.• declararea comunei Pungeşti ca zonă specială de siguranţă publică, fără a se proceda la informarea scrisă a Primăriei comunei Pungeşti şi a Postului de Poliţie al comunei Pungeşti. • pretinsele abuzuri ale cadrelor de poliţie şi ale jandarmilor prin îngrădirea libertăţii de circulaţie şi folosirea forţei faţă de protestatari. Integral aduce Gandul.

CCR a publicat motivarea deciziei privind proiectul de revizuire a Constitutiei: Mecanismul de desemnare a premierului – monopol al partidului sau aliantei cu cele mai multe mandate parlamentare. Curtea Constitutionala a Romaniei sustine, in motivarea deciziei privind proiectul de revizuire a Constitutiei, publicata miercuri, ca mecanismul propus pentru desemnarea candidatului la functia de prim-ministru instituie un monopol al partidului sau aliantei politice participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare, fara a detine majoritatea absoluta, netinand cont de necesitatea asigurarii actului de guvernare in conditiile unei sustineri parlamentare care sa permita obtinerea votului de investitura si realizarea programului de guvernare. Curtea constata ca textul analizat pune accent pe rezultatul electoral obtinut de partidele sau aliantele politice participante la alegeri, conferind doar un caracter ultim si subsidiar capacitatii unei aliante politice parlamentare de a asigura majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare, potrivit Agerpres. Judecatorii CCR atrag atentia ca noul text nu tine cont de realitatea politica si este de natura a crea premisele unor alegeri anticipate repetate: “Astfel, desi aparent textul analizat clarifica competentele presedintelui, prin rigidizarea excesiva a procedurii de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru, pe de o parte, nu acopera toate ipotezele constitutionale posibile, iar, pe de alta parte, nu tine cont de configuratia/ situatia politica existenta in Parlament. In aceste conditii, o atare procedura lipsita de flexibilitate poate da nastere cu usurinta la crize politice si, astfel, se constituie intr-un obstacol constitutional real”, arata CCR. Aduce Mediafax

Autostrăzi sau pensii? Ping – pong cu 2.000.000.000 lei. Lansată cu promisiunea că va sluji la construirea de autostrăzi, acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, plătită de la data de 1 aprilie, ar putea ajunge în final să umple golurile bugetului de stat. Cu doar câteva zile înainte de a fi impusă automobiliştilor, dar şi transportatorilor rutieri, feroviari şi agricultorilor, Guvernului nu îi este clar ce cale o vor lua încasările suplimentare bugetare, cifrate la două miliarde de lei, obţinute din accizarea suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi la litru de la 1 aprilie. La fiecare litru de motorină, de luna viitoare şoferii vor ajunge să plătească statului, în total, 47 de eurocenţi cu titlul de acciză, urmând ca la benzina fără plumb suma vărsată statului ca acciză să ajungă la 50 de eurocenţi. Ideea unei accize suplimentare a fost lansată anul trecut, iar atunci se spunea că din aceşti bani se vor construi autostrăzi. “Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi merge la drumuri şi autostrăzi, este bugetul Ministerului Marilor Proiecte”, declara la finele anului trecut ministrul delegat Dan Şova. „Ideea e următoarea, evident că avem bani de pensii şi salarii, avem buffer-ul necesar pentru o perioadă lungă de timp, dar orice schimbare a bugetului în sens negativ, în sensul că luăm nişte bani sau nu mai primim nişte bani pe care trebuia să-i primim trebuie acoperită de undeva”, a comentat premierul. Cu alte cuvinte, bugetul poate rezista o perioadă mai lungă fără accizarea suplimentară a carburanţilor însă în final acciza va trebui introdusă căci există riscul neacoperirii cheltuielilor bugetare. Nevoi sunt din belşug. O decizie a Curţii Constituţionale adoptată la finele anului trecut obligă executivul să plătească suplimentar 250 milioane lei în 2014 în urma recalculării a 230.000 de pensii. Integral aduce Romania Libera

Economia românească are 95 de companii miliardare în lei. Opt din zece firme „stau“ sub 10 milioane de lei. Doar una din 100 de companii din România are afaceri anuale de peste un miliard de lei, arată o analiză a ZF pe baza unui eşantion de 50.000 de companii analizat anual de Camera de Comerţ a României, în timp ce numai 11 companii au reuşit în 2012 – ultimul an pentru care există un bilanţ financiar public – să raporteze afaceri mai mari de 5 mld. lei. „Greul” businessului românesc este dus de companiile cu vânzări anuale de până în 10 milioane de lei, segment care reprezintă aproape 80% din cele 50.000 de firme analizate. Anul trecut, cifra de afaceri a celor peste 600.000 de companii locale s-a ridicat la 1,12 mld. lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Singurele companii care au trecut în 2012 de 5 mld. lei sunt OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Dacia, Rompetrol Rafinare şi Downstream, Petrotel-Lukoil, BAT, Kaufland, Lukoil, Mittal Galaţi şi E.ON Energie România. Aduce Ziarul Financiar.

Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale. Incepand cu  ziua de maine vom publica stirile din Ucraina in editia obisnuita a Stirilor Externe.  

Italia: Senatul adoptă un proiect pentru desființarea provinciilor, dorit de premierul Renzi. Senatul a reînnoit miercuri încrederea acordată guvernului condus de Matteo Renzi, care a hotărât să forțeze pentru a face să fie adoptat un proiect de lege ce pregătește desființarea provinciilor italiene, anunță AFP. Inițiativa legislativă, care prevede o revizuire a funcțiilor și competențelor provinciilor în vederea abolirii lor, prezentată de Graziano Delrio, omul de încredere al lui Matteo Renzi, a fost adoptată de Senat și urmează să fie prezentată în Camera Deputaților. După ce după-amiaza au participat la dezbateri, senatorii au trecut la vot, iar rezultatul a fost 160 pentru și 133 împotrivă. Dimineață, tânărul prim-ministru, în vârstă de 39 de ani, a scris pe contul său de Twitter: ‘Astăzi este o zi importantă pentru provincii’ (structuri intermediare între municipalități și regiuni), anunțând votul-cheie din cursul serii. Cu prilejul unei vizite în Calabria, efectuată în aceeași zi, el a recunoscut că este conștient de faptul că ‘unele provincii muncesc bine’. Dar, a adăugat el imediat, ‘a da un semnal puternic și clar, cu 3.000 de posturi de politicieni mai puțin, are de ce să redea speranța și încrederea concetățenilor noștri’, subliniind că este vorba numai despre o ‘problemă de reducere a cheltuielilor’. Conform unui sondaj efectuat de institutul Eurispes, 61,5% dintre italieni sunt în favoarea abolirii pur și simplu a provinciilor. Premierul Renzi și-a asumat un oarecare risc solicitând votul de încredere al Senatului, pentru că marja sa de manevră este redusă în camera superioară a parlamentului, coaliția stânga-dreapta aflată la putere dispunând de o de scurtă majoritate. Pe 12 martie, când a anunțat principalele măsuri pe care intenționează să le pună în aplicare în următoarele trei luni, el a dat asigurări că provinciile vor fi desființate în lunile viitoare, o reformă deja angajată în perioada guvernului condus de Mario Monti (noiembrie 2011-februarie 2013). Integral aduce Agerpres 

Ucrainence îndeamnă la o grevă a sexului cu bărbaţi ruşi, într-o campanie pe Facebook. Sancţiunile politice şi economice nu au impresionat prea mult Moscova, dar un grup de femei din Ucraina a găsit alt mijloc, îndemnând la o grevă a sexului cu bărbaţi ruşi, într-o campanie pe Facebook. “Nu te oferi ruşilor”, este cuvântul de ordine a acestei campanii pe Facebook care vizează să calmeze “apetitul” Moscovei pentru teritorii ucrainene şi să atragă atenţia asupra a ceea ce s-a întâmplat în Crimeea. “Trebuie să luptăm împotriva inamicului prin toate mijloacele”, afirmă animatoarele campaniei, pe site. De fapt, obiectivul lor este oprirea “comerţului carnal” dintre cele două ţări vecine. “Am ales provocarea, pentru că atrage atenţia”, recunoaşte o scriitoare, Irena Karpa, totodată blogger şi artistă. “Adevăratul sens profund (al campaniei) este să nu renunţăm la demnitatea, libertatea şi patria noastră. (Campania) îl vizează mai degrabă pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi politica sa, nu este (vorba despre) rasism”, declară tânăra pentru AFP, adăugând că ucraineni de origine rusă au participat la mişcarea de contestare care a condus la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici, în februarie. Campania a fost iniţiată de un grup de “femei de succes”, femei de afaceri, jurnaliste şi scriitoare. Motto-ul “Nu te oferi ruşilor” a fost selectat dintr-un poem al celui mai mare poet ucrainean, Taras Şevcenko, intitulat “Katerina”, care spune povestea unei ţărănci seduse de către un ofiţer rus. Gonită de părinţi, ea-şi caută iubitul la Moscova dar este respinsă şi se sinucide. “Am fost inspirate de situaţia actuală, anexarea Crimeei şi apetitul insaţiabil al lui Putin, care se uită către regiunile noastre din est”, continuă ea. Pagina Facebook a grupului a obţinut rapid 2.300 de “like”, a devenit foarte populară pe Internet şi a fost preluată de site-uri ruse. Colectă pentru dotarea armatei. Unii ruşi au ironizat iniţiativa, alţii s-au supărat. “Ar trebui «să nu vă oferiţi» doar celor care susţin politica sovietică a lui Putin şi nu tuturor ruşilor. Ce treabă au ruşii cu asta? Şi scrieţi (apelul) în rusă”, scrie Anton Grigoriev pe pagina de Facebook. Pe site-ul moscovit Lifenews.ru, suspectat că are legături cu serviciile speciale, o femeie, Olga Silaeva, a scris “nu vă culcaţi cu bărbaţi ruşi, vor rămâne mai mulţi pentru noi”. De asemenea, animatoarele campaniei vând tricouri pe care sunt imprimate o imagine cu două palme unite, sugerând un gest pios şi totodată un vagin. “Banii pe care-i obţinem merg direct la achiziţionare de furnituri pentru armata noastră săracă. Femeile ucrainence caută să îi ajute pe militarii noştri”, declară Karpa. Activistele ucrainene se alătură astfel multor femei din Liberia, Kenya, Togo, Columbia, între alte ţări, care au recurs în trecut la greve de ecast fel, pentru a-i descuraja pe bărbaţi să plece la război. Integral aduce Mediafax

Mareşalul al-Sisi demisionează din funcţiile deţinute şi îşi anunţă candidatura la alegerile prezidenţiale din Egipt. Mareşalul Abdel Fattah al-Siso a anunţat miercuri seara, în cadrul unei emisiuni televizate, că va candida la alegerile prezidenţiale din această primăvară şi a promis electoratului că va „elibera Egiptul de terorism”, potrivit BBC. Al-Sisi este unul din principalii artizani ai destituirii din iulie 2013 a preşedintelui islamist Mohamed Morsi, iar în acest moment este considerat favorit la scrutinul prezidenţial din Egipt, cea mai populată ţară din zona Magrebului. Mareşalul egiptean a fost numit în funcţii din domeniul Apărării în perioada conducerii lui Morsi. Al-Sissi a fost până miercuri seară mai multe funcţii: şef al armatei, ministru al Apărării şi viceprim-ministru al autorităţilor interimare. Pentru a a putea să candideze aceste a fost nevoit să demisioneze din toate funcţiile ocupate. „Astăzi este ultima dată când mă prezint în faţa voastră în uniformă militară, după ce am decis să-mi părăsesc funcţiile de ministru şi şef al armatei (…) Cu toată umilinţa, candidez la prezidenţialele din Egipt “, declarat Abdel Fattah al-Sissi şi a promis că „va lupta în fiecare zi pentru un Egipt eliberat de terorism”. Analişti politici şi jurnalişti străini aflaţi în Egipt susţin că este foarte probabil ca mareşalul să câştige fără probleme alegerile prezidenţiale, dat fiind că nu există nici un adversar suficient de puternic pentru a-i pune probleme. Intergral aduce Adevarul 

The Telegraph: Rusia, prinsă în menghina americano-chineză. Președintele Vladimir Putin descoperă o realitate modernă: finanțele globale se tem mult mai tare de autoritățile de reglementare americane decât de tancurile T90. A merge înainte cu anexarea Crimeei fără a fi sigur că pozițiile Moscovei și Beijingului sunt convergente poate să fi reprezentat o gravă eroare strategică a liderului de la Kremlin. Motivul este simplu: fără China, Rusia nu are nicio speranță de a putea amortiza șocul sancțiunilor occidentale care, într-o etapă ulterioară, ar putea afecta grav economia Federației. Nu știm cu exactitate ce au discutat Barack Obama și Xi Jinping la Haga, dar rezultatul a fost că Ben Rhodes, consilier adjunct al lui Obama pe probleme de securitate a declarat apoi că „Rusia nu mai poate conta pe sprijinul unui aliat tradițional”. Dacă este așa într-adevăr e greu de spus. Dar realitatea din teren sugerează o asemenea ipoteză. China rupe monopolul rusesc de pe piața gazelor naturale din Asia Centrală. Gazul din Turkmenistan curgea către nord la prețuri fixate de Gazprom. Acum curge către est. Președintele chinez Xi Jinping a fost în persoană la deschiderea conductei de 1800 km lungime care pornește din cel de-al doilea bazin de gaze naturale al lumii către frontiera chineză. La capacitate maximă, gazoductul va livra echivalentul a jumătate din exporturile Gazprom către Europa. Situația nu este deloc diferită în Kazahstan. Iar acțiunile Chinei nici măcar nu sunt o noutate, de ele aflam în 2010 odată cu dezvăluirile WikiLeaks. La toate astea mai adăugați faptul că gazoductele europene au fost modernizate ca să suporte livrări în dublu sens încă din 2009, iar opt state membre UE au terminale portuare pentru gaz lichefiat. Două se vor mai adăuga anul acesta în Polonia și Lituania. Apoi, autoritățile europene caută o soluție de a anula dependența de Gazprom în termen de 90 de zile. Și dacă nu se va ajunge la măsuri radicale acum, importurile din Rusia ar putea fi reduse la jumătate în deceniul următor. Iar sancțiunile ar putea chiar exclude Rusia de pe piețele financiare. Sigur că creditorii occidentali ar avea de suferit. Ce nu înțeleg aceștia e însă că nimeni nu dă doi bani pe ei când se pun probleme de securitate. Integral aduce RFI

Ruşii promit investiţii de miliarde de euro în infrastructura bulgărească, iar bulgarii vor linii comerciale directe cu Moscova. Rusia este gata să inves­tească 3 miliarde de euro în dezvoltarea in­frastructurii de bază de transport a Bulgariei de la Marea Neagră şi Dunăre, proiecte pentru care UE nu a făcut disponibili prea mulţi bani, şi 12,5 miliarde de euro pentru reindustrializarea ţării, iar statul bulgar este pregătit să lanseze linii directe de transport maritim de mărfuri către Rusia, având în vedere că pe rutele care tranzitează Ucraina ar putea apărea dificultăţi. Aceste veşti par stranii în contextul sancţiunilor impuse de UE şi SUA Rusiei pentru anexarea Crimeei şi a impulsului general antirusesc care se face simţit în Occident, dar atrag atenţia că sunt greu de ignorat interesele reciproce strategice dintre Rusia şi statele est-europene. Unul dintre proiectele ruso-bulgăreşti va fi modernizarea portului Varna. Ruşii sunt de asemenea interesaţi de finalizarea autostrăzii Hemus, care cu o lungime de peste 400 de kilometri va face legătura între Sofia şi oraşul-port de la Marea Neagră Varna, potrivit oficialilor bulgari, citaţi de standartnews.com. Deşi Bulgaria apare doar oca­zional în discursurile politice ruseşti, această ţară are o poziţie specială în strategia Rusiei, în special în cea privind energia. Bulgaria este o ţară importantă în strategia energetică a Rusiei. Importurile Bulgariei din Rusia au avut anul trecut o pondere de 18,5% în totalul acestui stat. Rusia este cea mai mare sursă de importuri pentru Bulgaria, iar energia este principalul produs de import, notează Thomson Reuters. Statul est-european îşi cumpără de la ruşi 90% din gazele consumate. Singura rafinărie de petrol a Bulgariei este controlată de compania rusească Lukoil, care procesează aproape numai petrol rusesc. Rafinăria este cea mai mare afacere industrială din Bulgaria şi aduce venituri semnificative la buget. De asemenea, singura centrală nucleară bulgărească îşi importă combustibilul din Rusia. Centrala produce 40% din electricitatea ţării. Dintre cei 2,6 milioane de turişti care au vizitat Bulgaria anul trecut 0,7 milioane au fost ruşi. Veniturile din turism contribuie cu 13% la PIB-ul ţării.Pentru Rusia, Bulgaria este un partener important în construirea gazoductului South Stream, care va aduce gaze ruseşti în Italia şi Austria. Investiţiile ruseşti de 12,5 miliarde de euro anunţate de oficialii bulgari pentru reindustrializarea ţării au legătură cu acest proiect. Conducta tranzitează teritoriul bulgăresc. Prin acest proiect Rusia îşi consolidează poziţia de furnizor dominant de gaze în Europa, mai ales în Europa de Sud, Centrală şi de Est. Integral aduce Ziarul Financiar

Fitch a retrogradat perspectiva ratingurilor pe termen lung a 18 bănci din UE, majoritatea prezentă în România. Fitch Ratings a revizuit în scădere, de la stabilă la negativă, perspectiva ratingurilor pe termen lung a 18 bănci comerciale din Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva ratingurilor a încă 18 instituţii europene de creditare rămâne negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Decizia Fitch vine ca urmare a schimbării estimărilor agenţiei privind nivelul sprijinului acordat băncilor de guvernele naţionale. De asemenea, agenţia de evaluare financiară apreciază că uniunea bancară va reduce supervizarea băncilor la nivel naţional, iar deciziile vor fi luate de BCE. Printre instituţiile a căror perspectivă de rating a fost revizuită în scădere, de la stabilă la negativă, se află: băncile germane Commerzbank AG şi Deutsche Bank AG, cele austriece Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG şi UniCredit Bank Austria AG, cele britanice Lloyds Banking Group şi Royal Bank of Scotland Group Plc şi grupul francez Societe Generale. Fitch a anunţat că perspectiva ratingurilor a încă 18 instituţii europene de creditare rămâne negativă. Printre ele se află: Banco BPI şi Banco Comercial Portugues (Portugalia), Bankia, Caixa Economica Montepio Geral (Spania), ING Bank NV, ING Group (Olanda). Majoritatea acestor bănci este prezentă pe piaţa din România. Instituţiile de creditare care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Central Europeană (BCE) vor trebui să-şi închidă porţile, a avertizat recent preşedintele grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem. Integral aduce Capital

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale. Incepand cu  ziua de maine vom publica stirile din Ucraina in editia obisnuita a Stirilor Externe. 

 Barack Obama: “Situația din Ucraina ne amintește că libertatea nu este gratis”. “În centrul NATO se află angajamentul în baza articolului 5 privind apărarea colectivă. Când am venit la Casa Albă, unul dintre primele lucruri pe care le-am spus a fost că nu există membri NATO noi și vechi, există evident țări mari și mici, dar când vine vorba de angajamentul pentru apărare colectivă toată lumea este pe aceeași poziție. Asta înseamnă că trebuie să fim siguri că avem planuri de urgență pentru fiecare dintre acești membri, inclusiv pentru cei veniți din estul și centrul Europei. Și în ultimii ani am realizat un număr de astfel de planuri de urgență”, a declarat Obama în cadrul unei conferințe de presă după summitul UE-SUA. El a precizat că le-a sugerat șefilor șefilor de stat și de guvern ca miniștrii de externe care se vor întâlni săptămâna viitoare la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi ai diplomațiilor să examineze aceste planuri pentru a se asigura că sunt aduse la zi și că se face totul “pentru a ne asigura că există o prezență NATO regulată pe teritoriul acestor țări care s-ar putea simți vulnerabile”. “Cred că acest lucru poate fi realizat prin mijloacele deja existente”, a adăugat Obama. Pe de altă parte, președintele american a afirmat la finalul summitului UE-SUA că împărtășește preocupările secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, privind scăderea cheltuielilor pentru apărare și a subliniat că “toată lumea trebuie să contribuie”. Integral aduce Agerpres

NATO va consolida prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la criza din Ucraina. Alianţa Nord-Atlantică va spori prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la operaţiunile Rusiei în Ucraina, anunţă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Noi nu căutăm calea confruntării, dar nu vom ceda dacă suntem sfidaţi”, a declarat Rasmussen după întâlnirea cu Obama. “Susţin apelul preşedintelui Obama de luare a unor măsuri suplimentare pentru consolidarea apărării colective după acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina”, a continuat Rasmussen, citat de AFP. “NATO este o forţă de pace, dar şi o putere militară incomparabilă”, a insistat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. În contextul în care Polonia şi Lituania au exprimat preocupare în legătură cu posibilele efecte ale crizei din Ucraina, preşedintele SUA a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu va avea o atitudine “oscilantă”. “Ţările NATO nu sunt niciodată singure”, a subliniat Obama. Aduce Mediafax

Ucraina: Pretul la gaze creste cu 50% de la 1 mai pentru consumatorii casnici, la solicitarea FMI. Ucraina va creste cu peste 50% pretul la gaze pentru consumatorii casnici incepand cu 1 mai, o masura nepopulara ceruta de FMI in schimbul ajutorului financiar acordat Kievului, a anuntat miercuri operatorul national Naftogaz, potrivit AFP. Consumatorii industriali vor suporta o crestere de 40% care se va aplica de la 1 iulie, a anuntat Iouri Kolbouchine, unul dintre reprezentantii Naftogaz, citat de mass media ucraineana.”Ieri, Cabinetul de Ministri a luat decizia de a creste tarifele. Vom avea un calendar al preturilor pana in 2018. Pentru populatie, cresterea va fi cu peste 50% de la 1 mai. Pentru industrie va fi o crestere de 40% de la 1 iulie”, a aratat Kolbouchine. Anuntul vine in contextul in care guvernul de la Kiev spera sa ajunga miercuri la un acord cu Fondul Monetar International, de la care cere cel putin 15 miliarde de dolari pentru a evita falimentul. Potrivit Reuters, Naftogaz este cea mai mare companie de stat din Ucraina si ocupa un loc unic in economia tarii ca urmare a vastelor cantitati de gaze si petrol pe care le importa din Rusia pentru a le distribui consumatorilor de acasa. Insa finantele interne ale tarii sunt legate de sistemul ajutoarelor de la stat implementat in perioada sovietica. FMI a presat de ani de zile Ucraina sa ia masuri pentru a repara sistemul care face ca Naftogz sa mearga pe pierdere pentru ca vinde gazul cumparat de la rusi la un pret mult mai mic decat cel de achizitionare. Chiar si dupa implementarea masurii de reducere a ajutoarelor, Naftogaz va continua sa aiba la finalul anului un deficit de 80 miliarde hryvne (8 miliarde de dolari). Solicitarea FMI, foarte criticata, a fost respinsa o data de presedintele demis Viktor Ianukovici. O misiune a institutiei cu sediul la Washington se afla la Kiev de pe data de 4 martie, iar negocierile s-au intensificat in ultimele zile, premierul Arseni Iatseniouk renuntand la participarea la summitul G7 de la Haga pentru a putea lua parte la discutii. Potrivit presei ucrainene, negocierile s-au blocat tocmai asupra reducerii subventiilor la gaze pentru populatie, cerute de FMI, estimanda ca acestea reprezinta 7% din produsul intern brut. Un acord cu FMI este crucial pentru Ucraina, Uniunea Europeana si SUA conditionand propria participare de existenta unui plan de salvare financiara. “Partenerii nostri europeni au luat decizia de a ne da 1,6 miliarde de euro. La doua luni de la semnarea unui acord cu FMI, va putea fi platita o prima trasa”, a declarat miercuri Iatseniouk pentru Interfax Ucraina. La randul lor, SUA au promis un miliard de dolari in imprumuturi garantate Kievului. Integral aduce HotNews

Comisarul Janusz Lewandowski: Ucraina se va putea aproviziona cu gaze naturale din UE. Ucraina va putea importa gaze din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în prezent statul din estul Europei este în mare măsură dependent de gazele naturale ruseşti, a anunţat miercuri comisarul european pentru Buget, Janusz Lewandowski, citat de Agence France Presse. „Am ajuns la o înţelegere privind posibilitatea de a furniza Ucrainei gaze naturale din Slovacia şi, apoi, din Polonia şi Ungaria”, a declarat Janusz Lewandowski agenţiei poloneze PAP. Acesta a continuat prin a sublinia că înţelegerea amintită „este un prim acord foarte important pentru securitate”, după ce a participat miercuri la o şedinţă a guvernului de tranziţie de la Kiev. În prezent, gazele naturale importate din Rusia reprezintă majoritatea din consumul Ucrainei. Admnistraţia ucraineană s-a mai aflat în această siţuaţie în două rânduri, în ultimii ani, în 2006 şi 2009. În aceşti ani, conflictele dintre Kiev şi Moscova au provocat întreruperi în livrările de gaze naturale din Federaţia Rusă spre Uniunea Europeană. Încă de la începutul lunii martie Gazprom a ameninţat că va suspenda furnizarea de gaze naturale în cazul în care guvernarea de la Kiev, confruntată cu grave probleme financiare, nu îşi va achita datoriile acumulate în ultimele luni. Cele două ţări negociază în prezent un preţ al gazelor naturale care se va aplica de la 1 aprilie, iar autorităţile ruse au făcut cunoscut că intenţionează să sisteze reducerile acordate Kievului, inclusiv plata pentru utilizarea bazei navale de la Simferopol, în Crimeea, alipită de curând la Rusia. Integral aduce Adevarul

Cine poartă vina.  Ar trebui Crimeea să reaparţină Rusiei sau nu? În opinia occidentului, de vină pentru escaladarea conflictului ucrainean este Kremlinul. Totuşi, între timp, se aud şi multe voci care acuză Vestul. Timp de zece ani, social-democratul Günter Verheugen a fost comisar european. Cunoaşte bine atât scena politică internaţională cât şi nuanţele fine ale diplomaţiei. Însă nici urmă de diplomaţie într-un recent interviu acordat postului Deutschlandfunk. În opinia sa, Kremlinul îşi apără interesele. Iar factorii de decizie de la Bruxelles şi Washington se fac vinovaţi de evoluţia situaţiei în Ucraina. Verheugen nu este singurul de această părere. Tot mai mulţi analişti reproşează occidentului eşecuri în politica faţă de Rusia. Aceştia spun la unison că Moscova ar fi trebuit ascultată mai devreme. Înţelegere faţă de Rusia? O atitudine complet nouă. Şi în cazul crizei din Ucraina a funcţionat veşnica regulă: jurnaliştii şi analiştii occidentali au arătat cu degetul către Moscova. Se spune că numai Putin ar fi de vină. Totuşi, în Germania s-au ivit şi multe voci “cu greutate” care n-au dorit să se lase contaminate de convingerea majorităţii. De această parte a baricadei, alături de Günter Verheugen, se găseşte şi vicepreşedintele formaţiunii CDU, Armin Laschet. În paginile publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), politicianul conservator a vorbit despre un “curent populist anti-Putin” în Germania, criticând lipsa unei culturi a dezbaterilor în politica externă. În plus, occidentul e prea concentrat pe sine, afirmă Laschet: “Chiar dacă referendumul din peninsulă şi politica Moscovei faţă de Crimeea încalcă dreptul internaţional, atunci când întreţii o relaţie politică externă trebuie să te pui şi în locul partenerului.” Integral aduce Deutsche Welle

Der Spiegel: Premierul numit la conducerea Guvernului din Crimeea la sfârşitul lunii februarie, Serghei Aksionov, are legături cu Mafia. Premierul din Crimeea, Serghei Aksionov, a fost implicat în traficul cu arme, dezvăluie cotidianul Der Spiegel, care prezintă un document cu informaţii privind legăturile influentului şef al Guvernului de la Simferopol cu grupările de crimă organizată din regiune. Numit la conducerea Guvernului din Crimeea la sfârşitul lunii februarie, după ce Parlamentul local a fost ocupat de proruşi înarmaţi, Serghei Aksionov, originar din Republica Moldova, a obţinut, între timp, indepenedenţa peninsulei, dar şi un paşaport rusesc, după ce a semnat împreună cu preşedintele Vladimir Putin acordul prin care teritoriul intră în componenţa Federaţiei Ruse. Presa a scris în mai multe rânduri despre legăturile sale cu grupările infracţionale din regiune, care i-au adus şi supranumele de Gobelin, însă Aksionov a negat acuzaţiile. Cotidianul Der Spigel prezintă informaţii dintr-un dosar în limba rusă referitor la trecutul premierului din Crimeea, care oferă detalii cu privire la legăturile sale cu grupările de crimă organizată din regiune. Documentul prezintă, printre altele, o notă privind achiziţionarea de arme de la un traficant tătar, dar şi faptul că Aksionov a fost în ianuarie 1996 ţinta unui atac atribuit grupării “Sindicatul grec”. El a fost rănit în urma atacului, scrie Der Spiegel, care menţionează că cel mai probabil acesta a fost un act de răzbunare. În urma atacului, Serghei Aksionov a rupt legăturile cu gruparea “Sindicatul grec” şi s-a alăturat unei grupări rivale. Documentul mai arată că Aksionov era considerat un personaj influent, iar Ilmi Umerov, şeful administraţiei locale din oraşul Bahcisarai, din Crimeea, spune că acesta era însărcinat cu strângerea banilor ceruţi în schimbul protecţiei. Ulterior, Serghei Aksionov a fost numit în funcţia de director al unor firme aflate sub controlul mafiei locale.Cu toate acestea, alte incidente aflate în dosarul obţinut de cotidianul Der Spiegel sugerează că Aksionov şi-a menţinut de-a lungul anilor legăturile cu grupările infracţionale. Astfel, în 2001 poliţia a dezamorsat un dispozitiv exploziv amplasat pe acoperişul casei lui Aksionov, cel mai probabil de membri unei grupări rivale, iar în 2006 un angajat al serviciilor secrete din Ucraina (SBU) a fost plătit să-l ucidă pe acesta. Acţiunea a fost însă dezvăluită de un anchetator care avea relaţii apropiate cu Aksionov. Integral aduce Ziarul Finaciar

Acum 3-4 saptamani, dl Mihai-Razvan Ungureanu cerea intr-un program de televiziune (cred ca era la Digi24) ca premierul Ponta sa nu repete “fiţa” de la Soci si sa-si anuleze vizita planificata la Moscova. Nu prea am inteles despre ce este vorba pana astazi cand am citit in EVZ citate din blogul dnei Sorina Matei. Citind toata povestea pe blogul dnei Matei am aflat si eu ca – citez –

 “Criza din Ucraina l-a prins pe premierul României, Victor Ponta, în toiul unor pregătiri făcute în mare taină pentru o vizită oficială la Kremlin. Șeful Executivului român spera să fie primit de Președinția rusă și, implicit, de Vladimir Putin, la mijlocul acestui an, cândva în luna Iunie, imediat după ce în România se sfârșeau alegerile europarlamentare. Acum, totul pare să se fi dat puțin peste cap (…) premierul român a ales să pună toate pregătirile-n așteptare și să facă un periculos balet diplomatic doar doar, la un moment dat, s-o concretiza ceva. Planul vizitei la Kremlin nu pare să fi fost deloc abandonat“. SURSA

Atat de duplicitar ca-l intrece si pe Ion Iliescu in proverbialele lui pozitionari perverse. Nu pot sa-mi inchipui ca un premier al unei tari membre UE si NATO isi poate permite pozitionari ambivalente in general si intr-o perioada atat de incordata cum este cea pe care o traim astazi.

 Silinta de care isi da Ponta si clica lui numita colectiv “guvern” de a naviga cat mai rapid spre orizonturi Euroasiatice inainte ca acestea sa inceapa sa prinda forma este inspaimantatoare pentru orice cetatean roman cu un gram de minte sub scufiuţă. Turul lui Dragnea in China si efortul de a-i satisface pe chinezi cu orice pret, chiar cu pretul intereselor nationale legate de proiecte securizate si predarea lor la cheie unei firme care s-a dovedit ca lucreaza cu organele militare ale Chinei, ma refer la Huawei, bineinteles.

 Daca Eurasia sino-rusa este directia PSD si acolitilor sai de la guvernare, numiti la gramada USD, ar trebui sa fie parte din programul de guvernare si sa fie supus votului Parlamentului ca sa vada tot poporul jigodiile penale care vor sa ne intoarca 25 de ani de unde am pornit.

Ponta nu este nici primul neocomunist deghizat in social-democrat care incearca sa saboteze existenta Romaniei europene. Si cand am spus ca acest om, care probabil o sa fie candidatul PSD la presedintia Romaniei, nu am spus-o in van, citez:-

“ In februarie 1991, regimul lui Ion Iliescu, contestat de Occident si de opozitia interna, inca mai spera ca Moscova isi va pastra influenta in fostul lagar comunist. Acolo isi vedea scaparea. Pentru Cotroceni era vital ca locatarul de la Kremlin sa-i indice mai repede coordonatele orbitei pe care Romania ar fi trebuit sa se aseze. Pentru a nota aceste coordonate a fost trimis la Moscova Ioan Mircea Pascu, consilierul de politica externa al presedintelui Iliescu. Discutia lui Pascu la Kremlin a fost rezumata intr-o nota de convorbiri redactata de Vadim Zagladin, consilierul de politica externa al presedintelui Gorbaciov […] Documentul, scris pentru Gorbaciov, surprinde fara nici un dubiu, fara interpretari personale, esenta relatiilor dintre Iliescu si Kremlin, esenta mesajului cu care Ioan Mircea Pascu a fost trimis de Iliescu la Moscova si arata un regim care in 1991 isi vedea salvarea in mentinerea influentei Uniunii Sovietice in fostul lagar socialist si chiar pe plan mondial. Dar conditia pentru a te invirti pe orbita in jurul Kremlinului era incheierea unui nou tratat politic cu URSS, tratat pe care Adrian Nastase l-a parafat la Moscova, la 22 martie 1991, iar presedintii Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie, tot la Moscova. Tratatul nu a fost ratificat de parlament. Petre Roman sustine ca s-a opus. 

Pe atunci era prim-ministru si trebuia sa trimita parlamentului spre ratificare tratatul politic cu URSS. Aportul Romaniei la mentinerea URSS a fost si politica antiunionista a guvernului de la Bucuresti in problema Basarabiei. O data mentinuta URSS, Moscova ar fi trebuit sa propuna “noi initiative cu caracter strategic” care sa inlocuiasca organizatia politico-militara a Tratatului de la Varsovia si CAER-ul care abia isi mai trageau sufletul. 

Ion Iliescu dorea sincer sa ramina pe orbita Moscovei. Dar Mihail Gorbaciov avea alte prioritati, fiind prins intr-o disputa politica de proportii cu Boris Eltin. In acest documentar e surprinsa atitudinea pro-sovietica a celor care in 1991, in regim de libertate, inca asteptau “noile initiative strategice ale Kremlinului, iar acum s-au rebotezat in “aliati” ai Statelor Unite ale Americii.” SURSA

 Deci premierul si prezidentiabilul ipotetic, Ponta, nu este primul si probabil nici ultimul dintre naparcile neocomuniste care lupta impotriva vointei poporului si se impotrivesc hotararilor lui. Ar fi foarte bine sa o spuna cu glas tare si daca doresc chiar sa o supuna votului popular printr-un referendum. Cine stie – poate mortii din cimitirele Telormanului doresc sa lucreze la Huawei si vor vota pentru iesirea din NATO si UE.

 Mersul lucrurilor este ingrijorator, balbele MAE, pozitionarile ambivalente ale guvernarii Ponta, frica lui Ponta de a da ochii cu inaltii demnitari americani se leaga impreuna devenind un proces de intoarcere la vremurile sumbre de la inceputul anilor ’90. Daca Ponta nu vrea NATO  si scut la Deveselu si doreste sa abandoneze interesele natiunii in mainile unor firme chinezesti sa o spuna cu glas tare ca sa o stim si noi. Daca fundul lui in luntrea Chevron si RMGC este polita lui de asigurare, atunci greseste profund.

Treziti-va cetateni, somnul naste monstrii care vor deveni repede cosmarul generatiilor viitoare! 

Ilustratii de la Hultanul pe Karikatura Politika

Bună dimineata intr-o zi de miercuri.  Regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de cele normale în ultima decadă a lunii martie. Cerul va avea înnorări temporare şi va ploua pe arii restrânse în nord, centru şi nord-est şi cu totul izolat în rest, iar pe crestele înalte de munte, îndeosebi ale Carpaţilor Orientali, vor mai fi precipitaţii mixte.

 Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 grade în nordul Moldovei şi 18 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa în general între 0 şi 7 grade.

 În Bucureşti, cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 16 grade, iar cea minimă de 5…7 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4693 RON; 1 USD = 3. 2351 RON; 1 EURO = 1. 3815 USD; Francul elvetian 3. 6653 RON. Gramul de aur 136.7684 RON.

 Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor: Dacă nu introducem această acciză de 7 eurocenţi, riscăm să nu mai plătim pensiile. Din introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant se vor colecta până la finele anului două miliarde de lei, iar neîncasarea acestei sume ar putea crea probleme la plata cheltuielilor curente, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor. Plata pensiilor şi a salariilor pentru bugetari ar putea fi pusă în pericol dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi nu va fi aplicată de la 1 aprilie, deoarece suma care ar urma să fie colectată este de două miliarde de lei şi nu poate fi uşor înlocuită, a declarat, la Adevărul Live, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice. Întrebată ce se poate întâmpla dacă nu se introduce această nouă taxă şi dacă există riscul ca banii să nu mai ajungă pentru pensii şi salarii, oficialul a răspuns afirmativ: „Da. Sunt 2 miliarde, gândiţi-vă. Ar fi fost 2,670 miliarde, acum sunt 2 miliarde. Evident că exista un pericol foarte mare pentru că o mare parte din cheltuielile pe care le avem la buget sunt cheltuieli – nu ştiu dacă le-aş numi fixe, dar de genul de care descrieţi dumneavoastră: pensii, salarii. Care, vrând-nevrând, trebuie acoperite. Nu vorbim de lucruri care se taie foarte uşor. Restul de 25% se mai poate, dar vorbim aici de 2 miliarde şi asta e o sumă considerabilă. Era absolut necesar de introdus această taxă“, a precizat ministrul. Petrescu a precizat că deja s-au pierdut 670 de milioane de lei din neîncasarea veniturilor din această acciză pe primele trei luni. Integral aduce Adevarul.

Traian Băsescu îi cere din nou lui Victor Ponta să renunțe la creșterea anunțată a accizei la carburant. Președintele Traian Băsescu i-a adresat, marți, o scrisoare premierului Victor Ponta în care îi cere să renunțe la aplicarea măsurii de creștere a accizei la carburant. Șeful statului spune că „bugetul aprobat pentru anul 2014 include rezerve care pot fi folosite astfel încât această creștere de prețuri nu este necesară”. „Revin cu solicitarea de a renunța la introducerea, începând cu 1 aprilie 2014, a creșterii anunțate a accizei la carburant întrucât prin această măsură s-ar pune o presiune mult prea mare și inutilă asupra mediului economic, dar și asupra consumatorului individual. Efectele acestei creșteri, cu 42 de bani a litrului de benzină și motorină, se vor concretiza într-o creștere a prețurilor care va genera inflație, precum și o scădere a consumului, atât la nivelul cetățeanului, cât și al societăților comerciale”, susține șeful statului, potrivit Administrației Prezidențiale. Președintele afirmă că „în cazul transportatorilor, creșterea accizei cu 7 eurocenți pe litru va conduce la pierderea competitivității la nivel regional, cu impact direct asupra cifrei de afaceri, iar în plan intern, această majorare va forța societățile de transport să transfere aceste costuri asupra beneficiarilor finali, generând, astfel, o creștere a prețurilor”. „Un alt domeniu potențial afectat este agricultura, care, în anul 2013, a avut o contribuție decisivă la înregistrarea de către România a unei creșteri economice peste așteptări. Creșterea accizei cu 7 eurocenți nu ar face altceva decât să frâneze o dezvoltare în continuare a acestui sector, mai ales în cazul în care condițiile meteo nu vor fi la fel de favorabile ca și în anul anterior”, mai precizează Traian Băsescu în scrisoare. Integral aduce B1Tv.

Topul corupţiei – cine, cât, de ce. Investigaţiile DNA dau din ce în ce mai multe roade. În ultimii ani, zeci de VIP-uri din politică, administraţie sau sport au ajuns după gratii, iar pe lista celor care îşi aşteaptă sentinţele sunt nenumărate nume grele. În 2004, Parchetul Naţional Anticorupţie trimitea în judecată 451 de persoane, dar observatorii externi subliniau faptul că era vorba, în marea lor majoritate, de cazuri simple, implicând persoane cu funcţii de execuţie. Şeful PNA, procurorul Ioan Amarie, le spunea criticilor să aibă răbdare, căci instituţia sa are în lucru 40 de dosare de mare corupţie. Până în acel moment, cazurile omului de afaceri Csibi Istvan şi al consilierului guvernamental Fănel Păvălache erau singurele care puteau fi încadrate, cu bunăvoinţă, în această categorie. Aproape un deceniu mai târziu, în 2013, DNA trimitea în judecată un număr mai mult decât dublu de inculpaţi şi a obţinut şi peste 1.000 de condamnări definitive în dosare mai vechi. Şi, lucrul cel mai important, printre cei trimişi în faţa judecătorilor sau ajunşi deja după gratii se numără membri ai Guvernului şi Parlamentului, oameni cu funcţii importante în administraţia locală ori magistraţi. Durata proceselor începute pe baza dosarelor DNA reprezintă, încă, o problemă a justiţiei din România. Procesul în care fostul director general al RADET Gheorghe Dabela a fost condamnat, în noiembrie 2013, la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni a început în ianuarie 2004, adică în urmă cu aproape zece ani. Procesul în urma căruia fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan a fost trimis după gratii pentru şapte ani a durat peste opt ani, iar pe rolul instanţelor mai sunt în prezent destule cazuri de corupţie care atentează la „performanţele“ de mai sus. De exemplu, dosarul „Aparatură medicală pentru penitenciare“, în care este judecat medicul Şerban Brădişteanu, împlineşte zilele acestea şapte ani. „Loteria I“, care îl are în centru pe George Copos, mai are puţin până la opt ani pe rol, la fel ca dosarul „Căprioara“ în care este inculpat preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan. Integral aduce Capital

Radiografia subfinanțării în Cercetare: Unde mai poate coborî România, deși se află pe ultimul loc. România se poziționează pe ultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, cu mai puțin de o jumătate de procent din PIB și aproape la o cincime din media UE 28 ( situată la 2,06% din PIB). Cu doar 0,42% din PIB potrivit datelor Eurostat și 0,49% din PIB conform metodologiei naționale (date definitive pentru 2012), am fost devansați clar până și de Bulgaria (0,64% din PIB). Investițiile în cercetare sunt poate singura formă de-a asigura, într-un viitor previzibil și într-o piață competitivă, sursa de valoare adaugată mare – principala problemă a economiei românești. De reținut, suntem și singura țară pentru care Eurostat menționează o diferență în materie de definire a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( doar pentru SUA apare o mențiune similară), după ce în 2011 a fost raportată o discontinuitate în seria temporală. Cifrele din rapoartele anuale ale INS și cele aduse în termeni comparabili de Eurostat sunt aproape identice până anul trecut, când diferența e cam mare. Dincolo de aspectele metodologice, cert este că evoluția acestui sector strategic de activitate a fost în scădere față de anul 2008. Integral aduce Curs de Guvernare

Dan Şova, despre amânările pe autostrada Comarnic – Braşov: Întârzierea e bună. Domnul Victor Ponta a obţinut sprijinul „definitiv” al instituţiilor financiare. Amânarea cu două luni a termenului de semnare a contractului pentru autostrada Comarnic- Braşov este un lucru pozitiv, spune ministrul Transporturilor, Dan Şova. Prezent la Digi24, în emisiunea „Imparţial”, el a explicat că amânarea se datorează faptului că premierul Victor Ponta a reuşit să obţină un angajament din partea partenerilor internaţionali pentru susţinerea proiectului. Întârzierea, spune demnitarul, se datorează tocmai procedurilor interne ale acestora. „Jurnaliştii au prezentat (amânarea semnării contractului) ca pe o întârziere, deci ca pe un fapt negativ… Eu vreau să dau vestea bună: întârzierea are la bază o realizare extrem de importantă. (…) Trebuie să o pun în dreptul premierului Ponta. Domnia sa a reuşit să obţină sprijinul clar, angajant, definitiv, al instituţiilor financiare internaţionale”, a spus Dan Şova la „Imparţial”. „Ei fac o analiză a contractului final, după aceea supun comitetului creditorilor, şi aceste operaţiuni durează la ei un an de zile. Am reuşit să-i convingem să le facă în patru-cinci luni”, susţine ministrul Transporturilor. Joia trecută, premierul Victor Ponta declara că lucrările de construcţie ale autostrăzii Comarnic – Braşov vor începe mai târziu, dând ca termen posibil de semnare a contractului de execuţie mai sau chiar iunie. Motivul: consorţiul de constructori Vinci-Strabag-Aktor, câştigătorul licitaţiei de construcţie, nu ar fi obţinut încă finanţare pentru proiect. Întrebat când va fi semnat contractul pentru execuţia Comarnic – Braşov, premierul răspundea: „Când avem toate agreement-urile de la bănci, mai-iunie cel târziu”. Integral aduce Digi24

Ponta dă drumul la primele pomeni electorale. Ca de obicei, înainte de campanie, Guvernul Ponta începe să împartă cadouri. Primii pe listă: alegătorii de la Complexul Energetic Oltenia, fieful premierului. De Paşti, toţi cei 19.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor avea opt zile de concediu. În plus, ei vor beneficia şi o primă în valoare de 700 de lei, sub formă de tichete. Un calcul simplu arată că doar tichetele-cadou vor însemna o cheltuială de aproape trei milioane de euro (13,3 milioane de lei), în condiţiile în care CEO se află într- o situaţie financiară dificilă, deşi, pe hârtie, ar fi înregistrat, în 2013, un profit de 300 de milioane de lei. Complexul Energetic Oltenia tocmai a decis să contribuie cu 12 milioane de lei la bugetul echipei locale de fotbal, Pandurii Târgu Jiu. Complexul este condus de un vicepreşedinte al PSD Gorj, Laurenţiu Ciurel. Probabil că, după modelul din Gorj, şi alte companii de stat vor face angajaţilor cadouri substanţiale, cu ocazia sărbătorilor de Paşti. Guvernul Ponta a temporizat, pentru această perioadă electorală, o serie de măsuri cu impact la alegătorii fideli PSD. Astfel, 234.000 de pensionari vor primi pensii mai mari, în medie cu 63 de lei, până la sfârşitul lunii martie, după o recalculare impusă de Curtea Constituţională. În plus, pensiile diplomaţilor şi aviatorilor vor fi “reîntregite”, a anunţat însuşi premierul. Luni, el a promis că, în 2015, va indexa pensiile cu peste 4%. O altă măsură, cu impact electoral indirect, este menţinerea preţului de referinţă la gaz la nivelul de la 1 ianuarie 2014, la consumatorii industriali. Integral aduce EVZ

După ce a stat, „ca orice cetăţean”, 45 de minute să-şi plătească taxele, un ministru al Guvernului Ponta constată că „serviciile Fiscului sunt MIZERABILE şi PRIMITIVE”. Seviciile Fiscului sunt “mizerabile” şi “primitive”, susţine ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea. În opinia sa, informatizarea sistemelor din administraţia publică ar trebui să reprezinte o prioritate, ce ar putea fi finanţată din fondurile europene alocate României în perioada 2014-2020. Ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, a calificat serviciile furnizate populaţiei de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) că fiind mizerabile şi primitive, după ce în calitate de contribuabil a aşteptat 45 de minute să plătească taxele datorate de familie statului. “Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai României, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (. ..) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online”, a afirmat Cotovelea, la conferinţa internaţională “Mediafax Talks about DigitalEurope”. Integral aduce Gandul

Dosarul baronului de Constanta: De ce a fost arestat seful regiei de drumuri/ Profil de mic mafiot local facut de instanta sau teoria “oportunitatii diferentiale”. Judecatorul de la Tribunalul Bucuresti face un mic portret de mafiot local fostului sef al regiei de drumuri Constanta, Adrian Gambuteanu, institutie aflata insubordinea Consiliului Judetean Constanta, condus de Nicusor Constantinescu, cercetat pentru abuz in serviciu. Judectorul retine, in cazul lui Gambuteanu, “apartenenta consolidata la o subcultura criminogena, in cadrul careia se retine ca ar fi actionat si alte persoane cu o experienta infractionala notabila”.  Cazul sau este considerat o aplicare practica a a teoriei “oportunitatii diferentiale” sau a “subculturii delicvente independente”. Instanta a invocat aceste argumente pentru a justifica arestarea lui Gambutean pentru 30 de zile, acuzat de comiterea a trei infractiuni de abuz in serviciu “ând în refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi a documentelor necesare controlului, solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013”.    Fragment din motivarea sentintei pronuntata de Tribunalul Bucuresti la 20 martie 2014: “În condiţiile în care în mod constant inculpatul împiedică activităţi prin care se poate verifica în mod detaliat modul de gestiune şi cheltuire a banului public în sectorul de activitate de care răspunde, judecătorul  va reţine că inculpatul demonstrează un grad de potenţial criminogen extrem de ridicat, derivat atât din perseverenţa infracţională cu care se reţine că ar fi acţionat cât şi din apartenenţa consolidată la o subcultură criminogenă, în cadrul căreia se aflau integrate şi alte persoane cu o experienţă infracţională notabilă, aspect demonstrat prin modul de operare folosit efectiv”. Integral aduce Hotnews

La Spiru Haret, se poate plăti pentru un an cât pentru doi. După scandalul programelor de studiu neacreditate şi diplomelor blocate de minister, Universitatea Spiru Haret este acuzată de noi abuzuri. Instituţia de învăţământ impune studenţilor cu restanţe în anul terminal să plătească încă o dată taxa aferentă întregului an pentru a-şi putea da licenţa. Dacă Eliza, studentă în anul II la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Spiru Haret, va avea în ultimul an o restanţă, va fi declarată repetentă şi îşi va putea da licenţa doar dacă va plăti încă o dată pentru anul de studiu. Regula se aplică tuturor studenţilor de la Spiru Haret, indiferent de specializare. „Studentul care la încheierea anului terminal nu a promovat toate examenele este declarat repetent şi se poate înscrie în anul universitar următor pentru definitivarea studiilor cu plata taxelor de şcolarizare aferente”, stipulează regulamentul studenţilor, publicat pe pagina de internet a universităţii. Această informaţie nu îi este însă adusă la cunoştinţă studentului în momentul înscrierii şi nici nu este menţionată în contractul pe care acesta îl încheie anual cu universitatea. „De ce nu e trecut în contract? Nu e normal să nu ne anunţe, să se schimbe regulile pe parcurs”, spune Eliza, care a preferat să nu-şi dezvăluie adevărata identitate de teama unor posibile repercusiuni. Taxa pe ultimul an de studii la Spiru Haret este de 2.400 de lei, pe care Eliza va trebui să îi plătească de două ori în cazul în care, după sesiunea de restanţe din iunie, va rămâne chiar şi cu o singură restanţă. La aceasta se adaugă taxa de licenţă, plătită de toată lumea, în valoare de 1.500 de lei. Astfel, un student restanţier în anul terminal poate da licenţa în anul următor doar dacă scoate din buzunar 6.300 de lei. Integral aduce Romania Libera

Analiştii financiari au din ce în ce mai puţină încredere în economie. Increderea analiştilor financiari în economia românească a continuat să scadă în februarie, pe fondul înrăutăţirii aştep­tărilor legate de evoluţia economiei în perioada următoare, dar şi ca urmare a evaluării condiţiilor curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii. Indicatorul de încredere al CFA România a scăzut în februarie la 48,6, după ce în ianuarie ajunsese la 53,3. Nivelul maxim, de 60,7 puncte, a fost atins în decembrie 2013. Activitatea economică a dat semne de revigorare la început de an. Luna ianuarie a „contabilizat“ veşti preponderent bune de la principalii indicatori macro după creşterea economică surprin­zătoare de 3,5% din 2013. Însă, cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Aduce Ziarul Financiar

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

 Rusia a exportat armament în valoare de două miliarde de dolari de la începutul anului. Rusia a exportat armament şi material militar în valoare de peste două miliarde de dolari de la începutul anului şi până în prezent, îndeplinindu-şi “planul anual” în proporţie de peste 15%, a declarat un oficial rus de rang înalt citat de agenţia Interfax în pagina electronică. “Avem un plan de îndeplinit, iar acest plan se încadrează în volumul de anul trecut. Până în prezent am livrat armament în valoare de peste două miliarde de dolari, reprezentând peste 15% din plan”, a declarat Aleksandr Fomin, directorul Serviciului federal rus pentru coooperare militaro-tehnică, la Santiago, la Salonul internaţional FIDAE, care a fost deschis marţi şi durează până duminică. Potrivit ultimului raport al Institutului internaţional de cercetare pentru pace din Stockholm (SIPRI), publicat la mijlocul lui martie, în perioada 2009-2013, Statele Unite, cu 29% din piaţa mondială, şi Rusia (27%) au fost principalele ţări exportatoare de armament, situându-se cu mult în faţa Germaniei (7%), Chinei (6%), Franţei (5%) şi Marii Britanii (4%). Aduce Mediafax

La Grande Nation, mereu surprinzătoare. Blamaj pentru socialiștii preşedintelui francez Francois Hollande: alegerile comunale au fost câștigate de opoziția conservatoare. Și un blamaj suplimentar pentru întreaga Franță: Frontul Național, care nu mai joacă rol de outsider în competiția politică. Alegătorii francezi au dat majorității socialiste din Parlamentul de la Paris nota de plată pentru guvernarea fără perspectivă a cabinetului condus de preşedintele Francois Hollande. În prima rundă a scrutinului comunal, derulată duminică, dreapta conservatoare (UMP) a reușit să preia controlul asupra a 46,5% din comunitățile locale, socialiștii câștigând 37,7 procente. Frontul Național, al familiei Le Pen, a învins, din primul tur, în 4,7% din totalul primăriilor, de aproape cinci ori mai mult decât la precedentele alegeri, din urmă cu șase ani. Scorul ar putea fi mult mai mare după cea de-a doua tură – și trebuie raportat și la faptul că extrema dreaptă nu a avut candidați decât într-un număr limitat de circumscripții. La Hénin-Beaumont, Steeve Briois a devenit primul primar FN ales din primul tur. Pe lista orașelor în care se estimează un succes în balotaj al candidaților FN se numără Béziers, Perpignan și Avignon. Votul de duminică a fost dictat în special de performanțele economice slabe și de șomajul record înregistrate sub mandatul Hollande. Din acest moment, a comentat duminică seara, după afișarea primelor rezultate, premierul Jean-Marc Ayrault, electoratul francez trebuie să facă front comun împotriva ascensiunii Frontului Național: „Cine susține democrația și republica are datoria de a le apăra”. Integral aduce Deutsche Welle

Gărzi de corp ale lui Obama, trimise în SUA după o noapte de beţie la Amsterdam. Trei agenţi din cadrul Secret Sevice, însărcinaţi cu protecţia preşedintelui american Barack Obama în Olanda săptămâna aceasta, au fost trimişi în Statele Unite şi sunt suspendaţi administrativ în cadrul unei anchete după ce au consumat băuturi alcoolice, potrivit The Washington Post, relatează AFP. “Unul dintre ei a fost găsit mort de beat în holul unui hotel” din Amsterdam, duminică dimineaţa, cu o zi înainte de sosirea preşedintelui american în regat, la un summit pe tema crizei ucrainene, scrie ziarul american, citând sub protecţia anonimatului trei surse la curent cu incidentul. Secret Service, poliţia de elită însărcinată cu asigurarea sercurităţii preşedintelui american, a fost vizat deja de un scandal, în aprilie 2012, în care au fost implicaţi agenţi şi prostituate, cu ocazia unei vizite a lui Obama la Cartagena, în Columbia. Aduce Gandul

Un jurnalist al „New York Times” acuză administraţia Obama că este „cel mai mare duşman al libertăţii presei”. James Risen, jurnalist al „New York Times”, reprezentant al mediei care s-a ocupat îndeaproape de activitatea administraţiei de la Casa Albă a criticat dur modul în care au ales să comporte şi să acţioneze oficialii americani începând cu 2008, informează site-ul Poynter. Administraţia Obama este considerată „cel mai mare duşman al libertăţii presei pe care America l-a cunoscut, cel puţin în ultima generaţie”, a declarat Risen în cadrul unei conferinţe organizate la New York, al cărui subiect era protecţia surselor şi securitatea naţională. Jurnalistul american a apreciat că actuala administraţie vrea „limitarea ariei de investigare în ceea ce priveşte securitatea naţională”, cu scopul de a „crea o cale de a acoperi aceste subiecte”, informează site-ul Poynter. Potrivit lui Risen, cine îndrăzneşte să treacă dincolo de limitele stabilite de guvernare „va fi pedepsit”. În 2013, descoperirea faptului că e-mailurile şi convorbirile telefonice ale jurnaliştilor de la Associated Press şi Fox News erau interceptate pe motive legate de securitate naţională, a dus la ample proteste ale organizaţiilor americane care au cerut respectarea şi protejarea primului amendament al Constituţiei Statelor Unite. În primul mandat al administraţiei Obama şase persoane au fost judecate pentru furnizare de informaţii confidenţiale către presă, ceea ce a reprezentat un număr dublu faţă de celelalte administraţii americane. James Risen este unul din jurnaliştii care a contribuit la dezvăluirile privind interceptările şi monitorizarea informaţiilor de Agenţia Naţională de Securitate din SUA. În urma muncii sale alături de Erich Lichtblau, jurnalistul american a primit Premiul Pulitzer în 2006. Însă, în acelaşi timp, Risen a fost acuzat de administraţia Statelor Unite că a pus în pericol securitatea naţională. Integral aduce Adevarul

Coreea de Nord a lansat alte două rachete în Marea Japoniei. Coreea de Nord a lansat, la începutul zilei de miercuri, două noi rachete cu rază medie de acțiune în Marea Japoniei, după o serie de lansări de rachete în ultimele săptămâni, aparent pentru a protesta contra manevrelor americano-sud-coreene, informează Reuters și AFP, citând agenția sud-coreeană Yonhap. Rachetele, care par a fi de clasă Nodong, au zburat circa 650 km, a declarat Yonhap, citând înalți responsabili militari sud-coreeni. Coreea de Nord a tras mai multe rachete cu bătaie scurtă în ultimele zile. Lansarea de miercuri a intervenit în ziua când primul ministru japonez Shinzo Abe urma să se întâlnească cu președinta sud-coreeană Park Geun-Hye, împreună cu președintele Statelor Unite Barack Obama, care a intermediat această întâlnire la Haga. “Coreea de Nord a tras o rachetă balistică la 2.35 și alta la 2.45 din regiunea Sukchon, la nord de Phenian, în mare”, a anunțat șeful Statului Major din Coreea de Sud, potrivit Yonhap. Aduce Agerpres

Referendumul privind autonomia Cataloniei, neconstituţional. Referendumul privind autonomia Cataloniei, care ar urma să fie organizat în toamna acestui an, este neconstituţional. Asta a decis Curtea Constituţională a Spaniei, care a analizat proiectul iniţiat de liderii provinciei. Politicienii naționaliști din Catalonia s-au arătat nemulțumiți de decizia instanței și au declarat că nu o vor respecta, transmite corespndentul Digi24 la Madrid, Ciprian Bălțoiu. În aceste condiții urmează ca, pe 9 noiembrie, alegătorii din Catalonia să fie chemați la urne pentru a spune dacă sunt de acord ca provincia să devină un stat suveran. În cazul în care răspunsul este „Da”, vor trebui să spună și dacă își doresc ca acest stat să fie independent în afara Spaniei. Digi24

Arestări la nivel înalt în Venezuela. Trei generali ai forţelor armate din Venezuela suspectaţi că au vrut să conducă acţiuni „împotrivire Guvernului” au fost arestaţi, a anunţat marţi preşedintele Nicolas Maduro, în contextul protestelor care ţin de mai bine de şase săptămâni, informează „Le Monde”. „Am arestat trei generali ai forţelor aeriene care erau implicaţi într-o anchetă (…) trei generali care urmăreau să se împotrivească guvernului legitim constituit”, a declarat liderul de la Caracas în timpul unei reuniuni a miniştrilor de externe din cadrul UNASUR, care a avut loc în capitala Venezuelei. Potrivit lui Maduro reprezentanţii forţelor armate „au legături cu anumite părţi ale opoziţiei”, fiind implicaţi în organizarea acţiunilor de protest începute pe 4 februarie, acţiuni care au produs insecuritate, inflaţie şi au dus la acţiuni de represiune ale poliţiei. De asemenea, preşedintele Venezuelei nu a oferit detalii suplimentare despre „legăturile” celor acuzaţi. Cele trei persoane au fost deja aduse în faţa unui tribunal militar, a susţinut Maduro subliniind că a prin desconspirarea acuzaţilor a fost „evitată tentativa unei lovituri de stat”. Liderul de la Caracas le-a mulţumit ofiţerilor care i-au „denunţat” pe cei trei care. „Grupul arestat are legături directe cu anumite părţi ale opoziţiei şi spuneau că aceasta va fi săptămâna decisivă. Este un război psihologic”, a adăugat Nicolas Maduro. Integral aduce Adevarul.

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Criza din Crimeea și eşecul serviciilor secrete americane.  Rusia a reuşit cumva să evite supravegherea NSA şi să păstreze secrete mişcările sale de trupe. Se pare că a reuşit cu ajutorul lui Edward Snowden, cel care a declanşat scandalul „Prism” şi care ulterior s-a refugiat în Rusia. O spune şeful Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor. Între timp însă, serviciile secrete ruse mai înregistrează un succes: publicarea unei conversaţii a Iuliei Timoşenko îi creează fostului premier prejudicii de imagine. Timoșenko acuză pentru asta FSB, serviciile secrete rusești. Există o opinie împărtășită de mai toți oficialii din contraterorismul american: anume că Edward Snowden, celebra “cârtiţă” ce a făcut dezvăluirile privind activitatea de spionaj a NSA, este sub influenţa serviciilor secrete ruseşti.  Afirmaţia nu e făcută de vreun tabloid, ci de “New York Times”, care îl citează pe Mike Rogers, republicanul care conduce Comitetul pentru Informaţii din Camera inferioară a Congresului. E adevărat însă, oficialul nu a venit cu nicio dovadă în sprijinul afirmaţiei sale. Ce e acum important, crede el, este să se descopere când anume a început această colaborare: când Snowden a ajuns în fuga sa la Moscova (adică anul trecut, în iuie) sau înainte de asta, cât încă se afla în Hong Kong. La NBC, congresmenul declarase că plecarea lui Snowden cu materialele NSA îi depăşea posibilităţile tehnice. Deocamdată, anchetatorii nu au reuşit să descopere vreo probă că Snowden ar fi avut legături cu puteri străine cât timp lucra pentur NSA. Rămâne ipoteza că ar fi lucrat după. Mai ales că presa occidentală pare că s-a pus de acord că Rusia a reuşit cumva să scape de tehnicile de supraveghere americane în timpul atacurilor din Ucraina. Rămâne de văzut dacă cel care a ajutat Rusia să atace în Ucraina fără ştiinţa americanilor a fost într-adevăr Snowden. A existat un avertisment  Sateliţii militari americani au observat trupele ruseşti cum se masau la distanţă teribil de apropiată de Ucraina, luna trecută. Şi totuşi, analişttii serviciilor au fost surprinşi de atac deoarece nu au reuşit să intercepteze comunicaţii în care lideri ruşi, comandanţi militari sau soldaţi să discute despre planurile de invazie. “Deşi a existat un avertisment , nu am avut informaţii să spunem exact ce urma să se întâmple”, a explicat un înalt oficial american, citat de “Wall Street Journal”.   Iar americanii sunt în continuare în ceaţă în ceea ce priveşte următoarele mişcări ale Kremlinului, chiar dacă agenţiile americane şi-au extins eforturile de interceptare acum pentru a acoperi toată Rusia, Ucraina și statele baltice. Spionii-şefi ai Americii sunt îngrijoraţi că Rusia ar putea să-şi ascundă în continuare mişcările, relatează “Wall Street Journal”. Administraţia Obama e foarte nervoasă. E teritoriu nemarcat, explică o sursă apropiată de dosar. Concret, în urmă cu ceva timp, agenţiile de informaţii au explicat Casei Albe că Putin ar putea face o încercare să preia Crimeea. Efortul diplomtic american nu a avut succes, iar când a venit momentul loviturii, atenţa Statelor Unite era concentrată pe trupele aflate pe sol rusesc. În schimb, forţele erau deja în interiorul Peninsulei Crimeea. The Wall Street Journal. Integral aduce RFI

 Lider al mişcării ucrainene de extremă dreapta Pravi Sektor, ucis de poliţie la Rivne. Un lider la nivel regional al mişcării ucrainene de extremă dreapta Pravi Sektor, Oleksandr Muziciko, a fost ucis luni într-un schimb de focuri cu poliţişti care au venit să-l aresteze la Rivne, în vestul ţării, a anunţat marţi Ministerul de Interne. Muziciko, alias Saşko Albul, liderul Pravi Sektor în Ucraina de Vest, a fost cel care a deschis focul în direcţia poliţiştilor, a declarat adjunctul ministrului de Interne Volodimir Evdokimov citat de agenţia Interfax-Ukraine. În urma schimbului de focuri, “el era încă în viaţă. Dar medici de la serviciile de urgenţă chemaţi la faţa locului au constatat decesul acestuia”, a declarat Evdokimov. Potrivit agenţiilor ruse RIA Novosti şi Interfax, care citează autorităţi judiciare ruse, pe numele lui Muziciko era emis un manmdat internaţional de căutare, lansat de Moscova, care-l acuză că a participat în 2000 la confruntări armate în Cecenia alături de separatişti islamişti şi că este responsabil de uciderea a peste 20 de militari ruşi. Integral la Mediafax

Crimeea: Asalt al fortelor ruse asupra ultimei nave ramase sub pavilion ucrainean/ Primarul din Sevastopol dizolva militiile pro-ruse: “Revolutia s-a terminat”. Fortele ruse au atacat, marti, ultima nava care mai arbora drapelul ucrainean in Crimeea, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean al Apararii, Vladislav Seleznev, potrivit AFP. Atacatorii au urcat la bordul dragorului Cherkasy, stationat pe lacul Donuzlav, in timp ce echipajul s-a baricadat in interiorul navei, a precizat purtatorul de cuvant pe pagina sa de Facebook. Potrivit unui marinar ucrainean aflat la bord, contactat de ziarul online Ukrainska Pravda, atacatorii au venit la bordul a doua salupe rapide, in timp ce elicoptere survolau lacul. Fortele ruse, care au luat luni cu asalt marea nava de debarcare Konstiantin Olshanski, au incercat atunci sa preia controlul si asupra navei Cherkasy, dar aceasta a facut manevre abile, fara sa se opreasca, pentru a nu putea fi abordata, potrivit acestui marinar, pe nume Olexandre Gutnik. Navele ucrainene erau blocate pe lacul Donuzlav, flota rusa din Crimeea scufundand doua nave proprii pe culoarul ce permitea trecerea spre Marea Neagra. Dupa ce au preluat prin forta, luni in zori, o baza ucraineana de infanterie marina, la Feodosia, rusii aproape au incheiat preluarea controlului total al Crimeei. UPDATE: Primarul din Sevastopol dizolva militiile pro-ruse: “Revolutia s-a terminat.” Primarul orasului portuar Sevastopol din Crimeea si-a dizolvat, marti, militia pro-rusa si i-a cerut sa depuna armele, declarand ca “revolutia s-a terminat”, relateaza AFP. Alexei Chaly, aflat la conducerea orasului de aproximativ o luna, a semnat un decret ce pune capat “functionarii unitatilor de militie populara”, care “nu mai sunt utile”, orasul facand parte de acum din Rusia si functionand in cadrul sistemului sau legal. Decizia sa nu a fost insa pe placul tuturor comandantilor “grupurilor de autoaparare”, care au jucat un rol important in inlaturarea autoritatilor ucrainene din peninsula si ocuparea bazelor militare. Unii dintre ei vor sa organizeze un protest miercuri. Integral aduce Hotnews

Sancţiunile economice ale SUA au declanşat exodul banilor din băncile ruse. Banca rusă SMP a explicat impactul sancţiunilor economice impuse de Statele Unite ale Americii asupra Rusiei, în contextul crizei ucrainene, precizând că rezervele băncii s-au micşorat cu aproximativ nouă miliarde de ruble (peste 180 de milioane de euro) din cauza retragerilor de numerar; doi dintre acţionarii băncii se află e „lista neagră” a Statelor Unite. Washingtonul a prezentat săptămâna trecută o listă cu 20 de ruşi din cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin care sunt vizaţi de sancţiuni politice şi economice, ca răspuns la campania invazivă a Rusiei în Peninsula Crimeea. Printre aceştia se numără doi acţionari ai băncii SMP: fraţii Arkady şi Boris Rotenberg, relatează agenţia Reuters. Dmitry Kalantisky, directorul executiv al grupului bancar SMP, a declarat luni în timpul unei conferinţe de presă că aproximativ cinci miliarde de ruble au fost retrase de către companii, iar restul de patru miliarde de ruble de către persoane fizice. SMP a anunţat vineri că Visa şi Mastercard şi-au suspendat furnizarea de servicii pentru operaţiunile de plată ale clienţilor băncii, situaţie care s-a prelungit până duminică, când operaţiunile au fost reluate. Banca Rossiya, cu sediul în Sankt Petersburg a cerut anterior clienţilor ei să evite să mai efectueze plăţi cu monede străine, din cauza măsurilor aplicare de SUA. Atât grupul bancar Rossiya, cât şi directorul executiv şi cel mai mare acţionar Yuri Kovalciuc se află pe „lista neagră” a Washingtonului. Integral aduce Adevarul

În Ţările Baltice domneşte un amestec de teamă şi vigilenţă. Tensiunile între Kiev şi Moscova nu s-au aplanat iar în părţi ale Europei de Est s-a răspândit teama de noi revendicări ruseşti. Politologul Kai-Olaf Lang, în interviu la DW, despre posibile contramăsuri occidentale. DW: După ce Rusia a anexat Crimeea a apărut temerea că Rusia ar putea trimite trupe şi în estul Ucrainei, sub pretextul protejării populaţiei rusofone de acolo. Pe acest fundal, ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, s-a deplasat la Doneţk pentru a se informa la faţa locului. Ce ar putea face occidentul pentru a preîntâmpina o astfel de evoluţie? Lang: Poate face relativ puţin. Dacă Rusia ar decide cu adevărat să lanseze acţiuni ample destabilizatoare în estul Ucrainei, inclusiv să recurgă la violenţă, occidentul nu pare a fi în situaţia să o împiedice. Totuşi, vestul poate să lanseze semnale de fermitate şi să sublinieze că Moscova ar avea de plătit un preţ însemnat. În aceste împrejurări, occidentul poate face trei lucruri: mai întâi, poate sprijini guvernul interimar de la Kiev. Apoi poate impune sancţiuni selective, şi economice, împotriva Rusiei. În al treilea rând este nevoie de mecanisme eficiente de solidaritate în interiorul UE, în domeniul energiei şi în cel al perfecţionării comunităţii de securitate în cadrul NATO. Mai ales Polonia şi Ţările Baltice au nevoie de garanţii efective de securitate. DW: Şi în Ţările Baltice domneşte teama de o expansiune a Rusiei. Cât de periclitate credeţi că sunt Lituania, Estonia şi Letonia, având în vedere că sunt membre ale NATO şi UE? Lang: Nu cred că sunt periclitate direct. Interesele Rusiei sunt în prezent altele. Miza este marele context geostrategic şi echilibrul de forţe între vest şi Rusia în spaţiul post-sovietic. Ucraina este piesa centrală a marii construcţii strategice. În cazul Ţărilor Baltice, situaţia este diferită fiindcă ele se află deja în interiorul UE şi NATO. Moscova nu-şi poate dori o confruntare deschisă cu Ţările Baltice, dar poate fi dispusă să invoce situaţia minorităţii rusofone şi pentru a trece la acţiune. DW: Ce atitudine au Ţările Baltice faţă de Rusia? Lang: Este un amestec de îngrijorare şi atenţie sporită. Oamenii urmăresc cu oarecare îngrijorare nu numai evoluţiile din Ucraina, ci şi comportamentul comunităţii ruseşti din propria lor ţară şi atitudinea Moscovei faţă de ea. Balticii au tot avertizat să nu fie considerate excluse evenimente de politică de securitate la graniţa de est a UE şi acum văd confirmată temeinicia avertismentelor pe care le-au lansat. Integral aduce Deutsche Welle

Oligarhii şi oamenii de rând din Ucraina pun mână de la mână pentru a reconstrui armata. La doar o zi de la preluarea puterii, noul guvern de la Kiev a apelat la armată pentru a opri invazia rusească din Crimeea, însă soldaţii ucraineni nu s-au putut mobiliza pentru că vehiculele militare nu aveau baterii şi nici combustibil. Cu conturile goale, Kie­vul a cerut ajutor ambasadei Statelor Unite, dar diplomaţii ameri­cani au avertizat că asistenţa ar veni târziu. Ultima soluţie a guvernului au fost propriii oameni, iar printre ei l-a găsit pe oligarhul Igor Kolomoiski, scrie The Wall Street Journal. Acesta, repede catalogat ca un „escroc“ de preşedintele rus Vladimir Putin, a fost numit de noul preşedinte al Ucrainei în funcţia de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, o provincie cu probleme pentru Kiev din cauza puternicei influenţe ruseşti. Kolomoiski, un magnat al băncilor şi petrolului, a cheltuit „mai multe milioane de dolari“ din propriii bani pentru a echipa şi alimenta cu com­bustibil unităţile militare din sudul ţării, a anunţat un purtător de cuvânt al oligarhului. Însă acesta a ţinut să specifice că şi alţii ajută. „Sunt multe afaceri mici, fermieri şi oameni de-ai locului, care s-au mobi­lizat pentru a ajuta unităţile militare“, a spus purtătorul de cuvânt. Alte surse spun că miliardarul a cumpărat şi echi­pament de protecţie pentru militari. După 20 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice şi cu Rusia respi­rându-i în ceafă, armata Ucrainei a fost redusă la o forţă epuizată care se chinuie să ridice o apărare în faţa unui inamic puternic. Cândva armata ucraineană avea peste 750.000 de militari, 650.000 de tancuri, 1.500 de avioane, 350 de nave de luptă şi al treilea arsenal nuclear ca mărime la nivel mondial. Acum Ucraina a rămas cu doar 140.000 de soldaţi, mai puţin de 800 de tancuri, puţin mai mult de 200 de aeronave de luptă, până în 30 de vapoare de război şi niciun focos sau armă tactică nucleară. Tot ce a însemnat arsenal militar a fost transferat în Rusia după ce marile puteri ale lumii, inclusiv Moscova, au promis că nu vor ataca cu armata sau economic Ucraina. Din cei 41.000 de soldaţi care intră în alcătuirea trupelor terestre, doar 6.000 erau gata de luptă, a explicat ministerul ucrainean al apărării. În campania de consolidare a armatei, guvernul a cerut ajutor tuturor. Autorităţile au înfiinţat chiar şi o linie telefonică prin care ucrainenii care sună donează automat cinci grivne (50 de cenţi). Integral aduce Ziarul Financiar

Zicea Ioan Chelaru  sâmbătă, 22 martie 2014: Comisia de la Venetia a avizat favorabil, cu recomandari, proiectul legii de revizuire a Constitutiei. Comisia de la Venetia a avizat favorabil, dar cu recomandari, proiectul de lege de revizuire a Constitutiei Romaniei, a declarat pentru Agerpres vicepresedintele Senatului Ioan Chelaru (PSD). “La finalul sedintei, prin votul comisiei, proiectul de opinie a fost aprobat, iar luni sau marti va fi facut public. Autoritatile romane apreciaza caracterul echilibrat al avizului si faptul ca acesta a avut in vedere evolutiile recente din Romania, atat dezbaterile publice pe proiectul de revizuire, cat si pozitia Curtii Constitutionale exprimata in 17 februarie si cea din Consiliul Legislativ, din urma cu cateva luni“, a afirmat Chelaru. Parlamentarul a condus delegatia Romaniei la Comisia de la Venetia, fiind vicepresedinte al Comisiei de revizuire a Constitutiei. El a apreciat ca cele mai multe dintre observatiile comisiei sunt pertinente si binevenite. SURSA.  MINCIUNA GOGONATA mai mare decat coalitia mitomanului Ponta!

 Sa vedem ce a scris cu adevarat Comisia de la Venetia:

 Parlamentul (cateva – integral in sursa citata)

• Se ridică întrebarea, spune Comisia vorbind despre complexitatea procedurilor parlamentare şi a atribuţiilor Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, dacă în cazul României nu ar fi mai potrivit un Parlament unicameral.
• Comisia de la Veneţia apreciază că numărul deputaţilor este fix în noua Constituţie (de 300) şi se întreabă de ce nu se stabileşte prin legea fundamentală un număr fix şi pentru Senat.
• În ceea ce priveşte comisiile parlamentare de anchetă, ar trebui precizat clar că ele nu trebuie să împiedice anchetele aflate în derulare. 

Avocatul Poporului

• Este regretabil şi îngrijorător că noul text reduce semnificativ sfera de acţiune a acestei instituţii, limitând drepturile cetăţenilor (nu persoane, ca în actuala Constituţie) în sfera relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi publice.
• Acest fapt este deosebit de important, pentru că Avocatul Poporului este singura instituţie cu drept de a ataca la Curtea Cosntituţională ordonanţele de urgenţă.

Forma de guvernământ. Poziţia preşedintelui  (cateva – integral in sursa citata)

• Comisia de la Veneţia consideră regretabil faptul că nu se precizează clar şi coerent forma de guvernământ care este încă un amestec între republica de tip parlamentar şi cea de tip prezidenţial, astfel încât forma de guevrnământ poate fi considerată atât parlamentară, cât şi semiprezidenţială.
• În continuare, poziţia şi rolul preşedintelui rămân neclare, şi rămâne problematică legătura acestei poziţii cu alegerea directă a preşedintelui.
• Puterile Preşedintelui sunt limitate în cazul remanierii guvernamentale şi a vacantării postului de ministru. Preşedintele nu poate respinge propunerile şi este obligat să revoce sau să numească membrii Guvernului potrivit dorinţei premierului. Această relaţie este complet diferită de cea uzuală în cazul statelor cu formă de guvernământ prezidenţială.
• Suspendarea preeşdintelui este în continuare neclară şi păstrează contradicţia a două prevederi: preşedintele poate fi demis doar dacă a comis acte grave care încalcă Constituţia dar, pe de altă parte, el nu se află “la mâna” instanţei, ci a electorilor, care sunt chemaţi să se exprime prin referendum în privinţa suspendării.
• Trebuie clarificate atribuţiile Guvernului şi ale Preşedintelui, în domeniul politicii externe. 

Alte observaţii (cateva – integral in sursa citata)

• nu s-a respectat până la capăt promisiunea ca procesul de revizuire să fie unul transparent. Comisia aminteşte că după vizita delegaţiei sale în România, în iulie 2013, nu a mai existat nicio dezbatere publică referitoare la acest subiect.
• includerea, la art. 1, a referirilor la rolul important jucat de Biserica Ortodoxă şi, în special, de Casa Regală, sunt considerate neobişnuite. Astfel de prevederi sunt specifice constituţiilor statelor care tocmai au trecut prin transformări majore, au trecut de la un sistem autoritarist la unul democratic. Referirea la Casa Regală este cea mai neobişnuită pentru legea fundamentală a unei republici în care se mai şi menţionează, de altfel, interzicerea oricărui amendări ce ar schimba caracterul statal.
• În ceea ce proveşte imposibilitatea folosirii probelor ilegale în favoarea acuzării, ci doar în apărarea acuzatului, Comisia de la Veneţia aminteşte că CCR (Comisia Constituţională din România) a declarat neconstituţional acest articol.
• În ceea ce priveşte interzicerea interceptărilor înaintea începerii urmării penale, Comisia spune că interceptările reprezintă un aspect esenţial al investigaţiilor penale moderne, fără de care în unele cazuri ar fi imposibilă identificarea şi acuzarea unor persoane, în cazul unor infracţiuni foarte grave. 

Sursa textului in limba romana este Curs de Guvernare, puteti citi pe site obsevatiile complete ale Comisiei de la Venetia!

Ilustratia de la Hultanul pe Karikatura Politika