Bună dimineata intr-o zi de marti. Vremea va fi predominant frumoasă, marţi, în ţară. Cerul va fi variabil şi doar izolat la munte şi în sud vor fi ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări
ziua în regiunile estice, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 31 de grade, iar cele minime între 7 şi 18 grade.
La Bucureşti, vremea va fi predominant frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin dimineaţa şi noaptea. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 14…16 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4501 RON; 1 USD = 3. 4094 RON; 1 EURO = 1. 3052 USD; Francul elvetian 3. 6070 RON. Gramul de aur 136.3210 RON.
Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului. 720.000 de români nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. “Se construiesc mall-uri în care se angajează oameni prost plătiţi”. Rata şomajului a ajuns la 7,5% în luna mai a acestui an, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut (cu 0,3%), iar numărul de şomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Rata
şomajului creşte în mod constant de la începutul anului, când era de 7%, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toată perioada crizei. O rată a şomajului la 7,5% a mai fost înregistrată pe parcursul a patru luni din anul 2011 (aprilie, august, septembrie şi noiembrie), iar acest nivel a fost mai mare doar în martie 2010, când rata şomajului a fost de 7,6%. „În realitate, numărul de şomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica foloseşte un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria şomerilor. Situaţia de pe piaţa muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajaţii vin o zi da şi o zi nu la muncă, iar pentru «absenţele motivate» nu sunt plătiţi şi nu le sunt plătite nici contribuţiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti. În primele patru luni ale anului, numărul de angajaţi din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariaţi ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reuşit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creştere a ratei şomajului nu poate decât să scadă şansele de recuperare rapidă a economiei prin creşterea veniturilor aduse din contribuţii la bugetul de stat, dar şi în consum. Integral in Ziarul financiar
Victor Ponta: Dacă preşedintele Băsescu s-a apucat de strategia agricolă, înseamnă că se pregăteşte pentru funcţia de premier. Premierul Victor Ponta a declarat luni seară că, dacă preşedintele Traian Băsescu este preocupat de strategia agricolă, atunci înseamnă că acesta se
pregăteşte pentru funcţia de prim-ministru, el precizând totodată că afirmaţia sa este „o glumă“.„Dacă pot să glumesc, dacă domnul preşedinte Băsescu s-a apucat de strategia agricolă, înseamnă că se pregăteşte pentru funcţia de prim-ministru, că nu are nicio legătură Preşedinţia cu agricultura“, a spus premierul la Antena 3, răspunzându-i moderatorului care a spus că, în timp ce şeful Guvernului caută investitori în ţările asiatice, şeful statului „s-a apucat“ să facă strategia agricolă. De asemenea, premierul a continuat, spunând că nu vede posibilă o rocadă între el şi Traian Băsescu. În schimb, a insistat că îl susţine în continuare pe Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte. „O să merg la Cotroceni la învestirea lui Crin Antonescu cu mare plăcere, aşa cum şi el a fost la învestirea mea în funcţia de prim-ministru“, a precizat premierul. Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că raportul Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România reprezintă cel mai bun document strategic în domeniu, după Revoluţie, invitând, totodată, toate partidele politice să semneze un pact pentru agricultură. Integral in Adevarul.
Antonescu conduce Operaţiunea “Ocupaţi PNŢCD!”. PNL face eforturi pentru a adera la Partidul Popularilor Europeni. Pentru aceasta, Crin Antonescu trage sfori pentru instalarea lui Vasile Lupu şi Victor Ciorbea în fruntea PNŢCD, formaţiune care să le deschidă liberalilor uşa PPE. Crin Antonescu intenţionează ca PNL, membru ALDE, să adere la Partidul Popular
European (PPE) cu ajutorul PNŢCD, deja membru al acestei familii politice europene. Planul, evocat la un moment dat de Sorin Frunzăverde, unul dintre vicepreşedinţii influenţi ai liberalilor, este deja în derulare în această perioadă. Potrivit surselor EVZ, liberalii, la comanda lui Crin Antonescu, au iniţiat deja o serie de acţiuni menite a-l îndepărta Aurelian Pavelescu de la conducerea PNŢCD, pentru a-i instala pe cei favorabili şefului PNL: Vasile Lupu şi Victor Ciorbea, actual senator liberal. Strategia ar trebui dusă la îndeplinire până în alegerile europarlamentare din vara lui 2014. Sursele citate au precizat că Antonescu a prezentat deja acest plan în ultima şedinţă a Biroului Politic Naţional al PNL, când le-a cerut colegilor să susţină gruparea Ciorbea- Lupu, pentru a întări filialele PNŢCD din teritoriu. Sâmbătă, liderul ţărănist Vasile Lupu a declarat că preşedintele PNŢ- CD, Aurelian Pavelescu, a fost exclus din partid, printr-o decizie luată de Biroul Naţional de Conducere. Aurelian Pavelescu susţine însă că a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PNŢCD în luna aprilie a acestui an, iar Vasile Lupu a fost exclus de mult timp din partid. Integral in EVZ.
Constituţia lui Antonescu, desfiinţată de Consiliul Legislativ. Consiliul Legislativ desfiinţează proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de comisia condusă de Crin Antonescu, apreciind că acesta conţine reglementări care fac obiectul legilor subsecvente, nu al Constituţiei, că exclude nejustificat şeful statului din puterea executivă sau că depăşeşte limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de
libertăţile cetăţeneşti. Consiliul Legislativ (CL) “constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional”. Astfel, CL, în avizul obţinut de Mediafax, exemplifică prin articolul 6, alineatul 2 indice 1 al proiectului de revizuire, unde se precizează că “deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea indentităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se vor lua după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale”. Consiliul Legislativ menţionează că acest articol s-a regăsit în mod similar într-un proiect de revizuire a Constituţiei din 2011 asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională. La acel moment, CC a precizat că “reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea”. “Ca atare, Constituţia reglementează principiile şi liniile directoare care sunt formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte care sunt sau vor fi prezentate în detaliu în legislaţia subsecventă”, explică CL.”În acest sens, prezentul proiect de revizuire propune spre reglementare unele situaţii care nu ar trebui să se regăsească într-o Constituţie, ci în acte subsecvente, de natura legii”, se mai precizează în avizul Consiliului Legislativ. Integral in Gandul
Banii publici, puşi pe tava clientelei USL. De la înălţimea majorităţii parlamentare confortabile pe care o are, USL nu se mai sfieşte deloc când vine vorba de modificarea legilor astfel încât liberalii, social-democraţii şi clienţii lor politici să beneficieze la maximum de instalarea la putere. Ultima victimă în goana USL după banul public? Legea achiziţiilor publice. Odată „periată“, regiile autonome, consiliile judeţene, primăriile şi multe alte autorităţi publice au mult mai multă libertate să dea contractele cui trebuie, nu prin licitaţie.
Regiile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar nu mai sunt obligate să atribuie contractele prin licitaţie, fiind scoase din categoria „autorităţilor contractante“. Cum le vor atribui de acum încolo? Prin încredinţare sau negociere directă. Adică, le vor face cadou cui trebuie. La rândul lor, instituţiile publice se vor putea şi ele feri de licitaţii, dacă au grijă, atunci când achiziţionează bunuri, servicii sau lucrări, să fracţioneze contractele astfel încât să se încadreze în noile plafoane, mult mai generoase graţie Guvernului şi parlamentarilor USL. Cât de generoase? Păi duble în cazul bunurilor şi serviciilor, respectiv de peste şase ori mai mari în cazul lucrărilor. nvocând „necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice“, Guvernul Ponta s-a apucat să modifice în 2012, pe ici, pe colo, sistemul de achiziţii publice. A rezultat Ordonanţa de Urgenţă nr. 77/2012, de modificare şi completare a OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Schimbările cu adevărat grele nu au fost însă operate de Executiv, pentru a nu sări probabil în ochi, ci au fost lăsate la îndemâna parlamentarilor USL, care le-au introdus subtil în legea de aprobare a ordonanţei, profitând de dezbaterile din comisii. Integral in Romania Libera.
“Afacerea cadastrul”. Monopol pe terenurile Romaniei. Mutat de la o instituţie la alta, Cadastrul este pe cale de a fi „bucăţit” în favoarea privaţilor. Li se dă partea urbană. Dacă trece proiectul, Ministerul Marilor Proiecte al lui Dan Şova organizează licitaţia. CSAT are un cuvânt de spus. După ce
„Evenimentul zilei” a dezvăluit, în ediţia de ieri, că se pregăteşte concesionarea Cadas tru lui urban al României, cei care lucrează în domeniu spun că intenţia mai marilor din Guvern creează un precedent periculos: „Ar putea exista un monopol în ceea ce priveşte măsurătorile topografice şi cadastrarea proprietăţilor din oraşe”. Concret, specialiştii Departamentului Marilor Proiecte şi Investiţii Străine au pus pe hârtie un proiect de Hotărâre de Guvern care, dacă va fi aprobat de Executiv, va demara practic „externalizarea” serviciilor privind una dintre cele mai importante baze de date: „Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (SIICPI) pentru mediul urban”.Încadrat ca un proiect de infrastructură (atrage competenţa ministerului condus de Dan Şova) – proiectul SIICPI presupune concesionarea cadastrării oraşelor unei firme sau unui consorţiu de societăţi care să facă măsurători topografice pe banii lor, urmând ca privaţii să-şi recupereze investiţia colectând taxe. Licitaţia n-o va face ANCPI. Ministerul Marilor Proiecte este cel care va stabili „câştigătorul”. Integral in EVZ
24 de milioane de euro, spaga anuala primita de medici, numai de la bucuresteni. Suma, calculată pentru 2012, ar putea fi mai mare, pentru că unii pacienţi nu au recunoscut, în cadrul sondajului, că au plătit doctorii, arată un studiu al SNSPA. 24 de milioane de euro reprezintă valoarea şpăgilor pe care bucureştenii le-au plătit medicilor, numai anul trecut, pentru a fi mai bine trataţi în timpul intervenţiilor chirurgicale, arată o cercetare efectuată de sociologii din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative
(SNSPA). Suma a fost acumulată deşi doar 6% dintre locuitorii Capitalei au fost supuşi unei operaţii în 2012. Mai mult, “este posibil ca cifrele să fe sub estimări întrucât o parte dintre respondenţi (…) au preferat să treacă sub tăcere valoarea plăţilor informale date personalului din sistemul medical, iar sondajul s-a realizat doar în rândul rezidenţilor din Bucureşti, nu şi în rândul celor din alte localităţi care au fost internaţi în Capitală”, arată realizatorii sondajului de opinie intitulat “Bucureştenii şi sănătatea”. O operaţie, deşi este efectuată într-un spital de stat, “costă”, în medie, 1000 de lei. Chirurgul capătă cea mai mare parte – 688 de lei, iar anestezistul primeşte, la plic, de la pacienţi circa 267 de lei. Chiar şi asistentele sunt “unse” cu câte 100 de lei, în medie, potrivit aceleaşi cercetări. O treime dintre locuitorii Capitalei sunt convinşi că dacă nu ar da nimic doctorului, acesta nu i-ar băga în seamă, în timp ce 22% cred că doar aşa primesc mai multă atenţie în comparaţie cu pacienţii care nu oferă cadouri. În ciuda acestor date, 61% dintre bucureşteni nu cred că e corupţie să dai bani personalului medical de care ai fost mulţumit cum te-a tratat, iar 71% cred că trebuie pedepsiţi doar specialiştii care condiţionează actul medical. Integral in Romania Libera.
Topul sotiilor de ministri. Cum isi castiga banii Primele Doamne ale Guvernului. Discrete, unele dintre ele cu apariţii publice extrem de rare, soţiile miniştrilor. Guvernului Ponta II sunt, în marea lor majoritate, fie personaje-cheie în afaceri de familie, fie ocupante ale unor posturi în instituţii sau companii de stat, obţinute simultan cu ascensiunea guvernamentală a soţilor lor. Într-un top în care notorietatea publică ar fi
invers proporţională cu succesul în afaceri, primele locuri le-ar ocupa, detaşat, Silvia Niţă, Elena Ramona Constantin, Laura Voinea sau Constanţa Nicolăescu, aflate la butoanele afacerilor de familie cât soţii, miniştrii Energiei, Agriculturii, Bugetului şi respectiv Sănătăţii, sunt prinşi cu guvernarea. În alte cazuri, succesul politicianului a mers mână în mână cu promovarea partenerei sale de viaţă într-o instituţie sau companie de stat. Dacă Rodica Cazanciuc, soţia ministrului Justiţiei, a primit recent un post de director la Autoritatea Aeronautică, Daniela Cristina Ghiţulică, cunoscută ca fiind partenera ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu, este, de la instalarea celui de-al doilea Guvern Ponta, director de cabinet în acelaşi minister, doar că la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Soţia acestuia din urmă, Camelia Pricopie, a lăsat, la începutul anului, postul de consilier la Secretariatul General al Guvernului oferit de USL anul trecut, pentru un altul, la Banca Naţională a României. Partenera ministrului Dan Şova, Vasilica Staicu , pe de altă parte, a devenit recent lider la PSD Belgia şi a primit un post în Ambasada României la Londra. Câteva dintre ele şi-au pus însă pe picioare propriile afaceri sau au făcut carieră înainte chiar de a deveni soţii de politician. Viorica Barbu, Mădălina Corlăţean, Mihaela Nica, Mihaela Vosganian sunt astfel de exemple. După actualizarea declaraţiilor de avere în ministere, gândul a analizat ce înseamnă, în România, să fii soţie – sau, după caz, soţ – de ministru. Integral in Gandul
Va urez o zi buna!