Bună dimineata intr-o zi de joi. Vremea va fi apropiată de regimul termic normal, dar va deveni treptat instabilă. În jumătatea de est a ţării şi la munte, vor fi înnorări temporar accentuate şi pe arii relativ extinse, mai ales după-
amiaza şi noaptea, se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 35 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar ploile vor fi izolate. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 32 de grade, iar cele minime între 11 şi 19 grade, uşor mai ridicate pe litoral şi în deltă.
La Bucureşti, vremeava deveni instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi noaptea când vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade, iar cea minimă de 16…18 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4514 RON; 1 USD = 3. 4337 RON; 1 EURO = 1. 2964 USD; Francul elvetian 3. 6180 RON. Gramul de aur 137.7006 RON.
Minunea cu transparenţa în cheltuirea banilor în regiile şi companiile de stat – 18 mld. lei (4 mld. euro) anual – nu a ţinut decât şase luni. Premierul Victor Ponta a susţinut marţi că nu ştie ca parlamentarii puterii să fi modificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77 din 27 noiembrie 2012 (de modificare a OUG 34/2006 privind achiziţiile
publice) în sensul excluderii mai multor regii şi companii deţinute de stat din rândul „autorităţilor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze proceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Iar parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pricina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii. Indiferent de justificări şi argumente, un lucru este fără echivoc: un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă. Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro. Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Cum nici responsabilii guvernamentali nu spun/nu ştiu ce regii şi companii sunt „exceptate“ este greu de apreciat câte sute de miliarde sau miliarde de lei sau euro sunt „scoşi“ din piaţa achiziţiilor publice, de bine de rău ceva mai transparentă decât achiziţiile făcute doar în baza unor „reguli interne“.Presiunile făcute de şefii companiilor de stat (Tarom de exemplu) şi ai regiilor autonome în sensul excluderii lor din lista entităţilor obligate să organizeze proceduri de achiziţie publică şi-a spus cuvântul, iar autorităţile se justifică acum spunând că s-ar fi produs o „reparaţie“.Integral Ziarul Financiar.
Venitul impozabil a crescut de șase ori mai repede decât salariul minim. De la 1 iulie, plata lunară minimă pe economie este de 601 lei. De la 1 iulie, cota efectivă de impozitare a salariului minim pe economie a urcat la 10%, ca urmare a neindexării deducerii personale de la introducerea regimului fiscal de cotei unică de impozitare. La cei 800 lei venit înscris în cartea de muncă, corespund 418 lei venit impozabil, din care se achită 67 de lei impozit. Reamintim că un salariat beneficiază de o deducere de 250 lei care se
scade din venitul impozabil. Acesta se stabilește după ce statul își prelevează impozitele către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Ori, suma totală aferentă acestora este de 132 lei (16,5% din salariul brut). Cert este că, la final, suma pe care o încasează efectiv un angajat cu salariul minim pe economie este de 601 lei. Aceasta este și suma pe care ar trebui să o avem în vedere atunci când se face comparația cu pensiile sub 740 lei, care nu sunt impozitate în nici un fel. Așadar, deși salariul minim brut și pensia medie sunt comparabile ( pensia medie pe luna mai 2013 a fost de 812 lei), angajatul cu salariul minim pe economie câștigă cu peste 25% mai puțin decât primește un beneficiar de pensie. Dacă ne uităm la evoluția salariului minim brut începând cu anul 2000, se poate observa că acesta a crescut de opt ori în termeni nominali ( valorile de dinainte de iulie 2005 au fost convertite în lei noi) și de 3,6 ori exprimat în euro, adică peste ritmul de creștere al PIB în aceeași perioadă de timp. Integral in Gurs de Guvernare
Mafia universitară şi-a băgat coada în noua Constituţie. Comisia de revizuire a Constituţiei a introdus în noua Lege fundamentală un articol care oferă universităţilor independenţa absolută: abatoarele de studenţi nu vor mai putea fi controlate de nimeni. Articolele scandaloase adoptate de Comisia de
revizuire a Constituţiei, condusă de Crin Antonescu, nu au ocolit nici domeniul educaţiei. Parlamentarii din Comisia de revizuire au completat articolul 32 din actuala Constituţie, care prevede, clar şi concis, că „autonomia universitară este garantată“. Astfel, la propunerea parlamentarilor PSD, în viitoarea Lege fundamentală, articolul 32 este mult mai complex: „ Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a decide fără nici o constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare“.Miza cea mare: afacerile imobiliare Altfel spus, universităţile au primit independenţă totală şi asta nu printr-o lege ordinară sau printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum a încercat Ecaterina Andronescu în decembrie anul trecut, ci chiar prin Constituţie. Însă, odată cu noua formulare, parlamentarii au dat frâu liber şi mafiei universitare. Integral in Adevarul
Revoltător. Stadionul “Naţional Arena”, căpuşa Bucureştiului.Pentru ce s-au cheltuit 200 de milioane de euro! După cum a gestionat Primăria Capitalei până acum „Naţional Arena”, investiţia va fi recuperată în 166 de ani. Anul trecut, din închirieri, s-au câştigat 1,2 milioane de euro. Niciun investitor nu s-a arătat interesat de concesionare. naugurat acum doi ani, stadionul a fost
asul din mânecă al primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a câştiga un nou mandat. Numai că investiţia de peste 200 de milioane de euro s-a dovedit o adevărată gaură neagră pentru vistieria Capitalei. A fost gândit ca un loc care să producă bani. N-a fost aşa. Din contră, mândria lui Oprescu înghite sute de mii de euro pentru întreţinere şi încurcă competiţiile sportive din cauza proastei gestionări. Mai mulţi consilieri generali, şi PDL, şi USL, au declarat pentru EVZ că vor cere Curţii de Conturi să fie verificate plăţile care s-au făcut pentru realizarea proiectului Naţional Arena. În plus, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat că stadionul nu are avizele necesare funcţionării şi nu mai poate găzdui niciun meci. EVZ a întrebat Municipalitatea dacă este adevărat sau nu. Răspunsul Primăriei Capitalei: „Avem avize până în august şi am depus documentele pentru noi acte.” nvestitorii ocolesc „cartofăria” lui OprescuPână acum, din octombrie 2011, de când Sorin Oprescu a încercat să-l „mărite”, nimeni nu s-a arătat interesat. Cert este că, după ce edilul s-a grăbit să taie panglica şi a suportat ruşinea întregii Europe – primul meci pe acest stadion fiind un mare fiasco, Oprescu a cerut să se facă studii şi să se consulte specialişti care l-ar fi putut ajuta să spele ruşinea „câmpului de cartofi”, cum a numit presa străină gazonul de pe Naţional Arena. De doi ani se chinuie, dar nu a reuşit. Integral in EVZ
Dosarul Transformatorul-Fenechiu. Detaliile unei anchete DNA care poate provoca în premieră condamnarea unui ministru în funcţie. Curtea Supremă judecă joi, 4 iulie, ultimul termen în dosarul de corupţie al ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu. Dacă judecătorii îl vor găsi vinovat, condamnarea lui Relu Fenechiu va fi o premieră, fiind pentru prima dată când un ministru în funcţie din România este condamnat. Procurorii spun că Fenechiu este vinovat de 46 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu. În esenţă, Relu Fenechiu a vândut către Electrica, prin firmele sale, o serie de
transformatoare vechi şi ruginite. Procurorii arată că transformatoarele care au fost supraevaluate erau produse în anii ’70 şi erau extrem de uzate. În 28 iunie 2012, Fenechiu a fost trimis în judecată de DNA, alături de trei foşti directori ai Sucursalei de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Fenechiu şi ceilalţi învinuţi sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. DNA a trimis dosarul în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii susţin că firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare, pe care le-ar fi revândut la suprapreţ societăţii Electrica Moldova. În rechizitoriu, procurorii susţin că, în perioda 2002 – 2005, SC SISSE SA a achiziţionat echipamente pentru sistemul energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare, etc) de la cele 4 firme din cadrul grupului „FENE”: SC LA ROCCA SRL, SC TEHNOROM SRL, SC FENE GRUP SA şi SC EURO PLUS SRL. Integral in Gandul
Ce şpăgi erau la Bolintineanu. Bacalaureatul a continuat ieri cu proba scrisă, obligatorie, a profilului, cei mai mulţi candidaţi optând pentru Matematică, în timp ce Istoria a avut puţini aderenţi. Dar examenul este în continuare umbrit de scandalul şpăgii de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”. Informaţii noi despre sistemul şpăgii de la acest liceu au ieşit la iveală o dată cu
referatul procurorilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, întocmit pentru propunerea de arestare a fostei directoare a şcolii, Costica Vărzaru. Astfel, se ştie că strângerea banilor de la elevi pentru bacul din vara asta a început din semestrul al doilea al acestui an şcolar. Sumele strânse de la elevi au ajuns la 500 de euro de persoană, asta însemnând atât cheltuielile pentru balul de absolvire, cât şi “atenţiile” pentru examinatori. Procurorii au mai arătat că fosta directoare a liceului a strâns banii, urmând ca sumele să ajungă, în cele din urmă, la comisia de examinare. Se stabilise până şi traseul banilor. Bancnotele ar fi trebuit puse la un moment dat în pachete de ţigări, între filele ziarelor sau revistelor, în pachete de şerveţele. Profesorii rezolvau subiectele în locul elevilor. Pe de altă parte, în liceu se stabilise un plan amănunţit şi cu privire la ceea ce trebuia să se întâmple după deschiderea subiectelor. Fosta directoare urma să-i convoace pe profesori şi aceştia să rezolve testele pe care le primiseră candidaţii. După aceea, rezolvarea subiectelor era multiplicată şi foile împărţite elevilor, sub forma unor aşa-numite ciorne. Integral in Romania Libera
Pitorescul domn Vasile. „Singurul lucru pe care l-am făcut la Guvern a fost să fac infarct“. Fostul premier Radu Vasile a decedat miercuri, răpus de boală.Cu bune şi cu rele, Radu Vasile a fost un prim-ministru de care românii îşi vor aminti cu zâmbetul pe buze. Pentru unii, Radu Vasile a fost un reformator, un politician care a întors România cu faţa spre Vest şi a pus bazele creşterii economice de la finalul anilor ’90. Pentru alţii, Radu Vasile a fost o rotiţă în alambicatul sistem politic românesc, un om potrivit într-un moment al istoriei. Înainte de a deveni premier, Radu Vasile a fost secretar general al PNŢCD şi director al ziarului „Dreptatea“ – oficiosul ţărăniştilor. A fost senator din partea aceluiaşi partid în două legislaturi consecutive şi vicepreşedinte al Senatului. Numirea sa în funcţia de premier este rezultatul „mişcărilor tectonice“ din cadrul Convenţiei Democrate Române. În decembrie 1997, ziarul „Evenimentul zilei“ publica un interviu cu Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în Guvernul Ciorbea. „Guvernul nu are forţa să-şi
asume marile decizii“, spunea Băsescu. Partidul Democrat lovea astfel în colegii de coaliţie de la PNŢCD. Băsescu a demisionat după apariţia interviului. L-au urmat mai mulţi colegi de la PD, iar trei luni mai târziu Victor Ciorbea, rămas fără susţinere, demisiona şi el. Radu Vasile i-a luat locul. Era un personaj agreat de toate forţele din Convenţia Democrată Română. Presa relata că alegerea lui Vasile ca premier a fost întâmpinată cu entuziasm de membrii PNŢCD.[…] Dacă ne luăm după mărturiile lui Andrei Pleşu, Radu Vasile simţea încă din vara lui 1999 că nu va mai rezista mult în funcţia de prim-ministru. „În vara lui 1999 voiam să demisionez de la Externe. Îmi pregătisem o argumentaţie bine articulată, pe care urma să o debitez, solemn, dinaintea primului-ministru. Aveam în cap un discurs pe puncte. Punctul 1: «Domnule prim-ministru, am venit să-mi prezint demisia». Răspuns prompt: „Ce vorbeşti? Şi tu? Că şi eu vreau să plec!». Vă daţi seama că tot discursul meu a devenit ridicol. Am început să bălmăjesc partitura pe care, în mod normal, trebuia să o aud de la el: «Staţi puţin! Sunteţi, totuşi, prim-ministru! Nu puteţi demisiona chiar aşa!» etc. etc. «Nu – zice – gata! Mi-a ajuns!». Şi apoi: «N-ai un post de ambasador? Mi-ar conveni Luxemburg!». Radu Vasile n-a ajuns în Luxemburg. A ajuns în Partidul Democrat, ultima lui haltă politică. A ieşit din viaţa publică în 2004 după un ultim mandat de senator. Integral in Adevarul.
Monitorul Oficial, în anchetă după ce angajatul lor şi-a dat foc în stradă! Gestul lui Vasile Rogoz de a se autoincendia în plină stradă nu aduce doar o enormă suferinţă familiei şi apropiaţilor, ci şi multe probleme colegilor lui de la Monitorul Oficial. Anchetatorii au cerut declaraţii până şi portarului! Colegii bărbatului care şi-a dat foc miercuri dimineaţa în Bucureşti sunt
bulversaţi atât din cauza gestului neaşteptat al omului cu care lucrau de circa trei ani, cât şi din cauza faptului că anchetatorii îi trag acum la răspundere. Vasile Rogoz se afla în timpul serviciului atunci când a decis să îşi ia viaţa. “A venit la muncă la prima oră. A stat puţin apoi a plecat spunând că are treabă. Am aflat ulterior că de fapt s-a dus să se arunce în faţa trenului, dar a decis până la urmă să îşi dea foc”, spune unul dintre colegi, şocat de cele întâmplate. Aşadar, acest incident a fost săvârşit în timpul programului de lucru, deci e considerat accident de muncă. Acum, organele de cercetare trebuie să aplice legea dacă cei de la Monitorul Oficial nu vor demonstra că în ziua în care s-a petrecut nenorocirea, omul avea învoire de la serviciu. Apropiaţii familiei Rogoz susţin că într-adevăr, Vasile nu era în apele lui în ultima perioadă. Mai exact, de două săptămâni. Evita să vorbească, era abătut şi nici măcar fiica lui nu a putut să-l scoată din această stare. Integral in EVZ
Ambasada SUA: Visa Waiver nu e o ofertă pentru ţările partenere. Trebuie respectate cerinţele. Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a declarat, în interviul acordat Mediafax, că înţelege frustrarea românilor privind vizele, dar includerea în programul Visa Waiver nu este o ofertă pentru ţările partenere, ci se bazează strict pe respectarea cerinţelor legislaţiei americane. “Înţeleg că poate e o frustrare în rândul
românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile”, a afirmat oficialul american în interviul acordat Mediafax. Butcher a arătat că rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislaţiei actuale ar putea fi modificat prin adoptarea de Congres a modificărilor susţinute de Administraţia Obama, el evitând însă să indice o dată posibilă pentru adoptarea legii. De asemenea, oficialul american afirmă că SUA urmăresc “cu mare atenţie” procesul de revizuire a Constituţiei şi că indiferent de modificările aduse, trebuie avute în vedere respectarea statului de drept, întărirea instituţiilor statului şi continuarea luptei anticorupţie. Integral in Gandul.
Lovitura de stat din 2012, cea mai gravă criză din ’89 încoace. Ieri, 3 iulie 2013, s-a împlinit un an de la debutul tentativei de lovitură de stat, pe care USL a declanşat-o împotriva instituţiilor democratice ale României. Acum
un an, Parlamentul s-a reunit în şedinţă extraordinară şi, într-o singură zi, i-a demis pe Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului, Vasile Blaga, preşedintele Senatului şi Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Urmează o avalanşă de ordonanţe de urgenţă emise de guvernul Ponta cu scopul de a facilita suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, culminând cu anihilarea Curţii Constituţionale. La 6 iulie, şeful statului este suspendat, iar la 29 iulie a avut loc referendumul de demitere. Finalul este cunoscut: pe fondul presiunilor externe, USL a acceptat decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia pragul de prezenţă necesar validării referendumului trebuie să fie 50%.Plebiscitul a fost invalidat, iar Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni, după ce, într-un ultim efort, USL a încercat să reducă numărul alegătorilor de pe listele electorale. Integral in EVZ