Author: theophyle

Regiunea Kievului a dominat statul Rusiei Kievene pentru următoarele două secole. Marele Duce al Kievului controla pământurile din jurul oraşului, iar rudele sale, care îi erau subordonate, domneau în alte oraşe şi îi plăteau tribut. Culmea puterii a fost atinsă în timpul domniilor lui Vladimir (Vladimir cel Mare, 980-1015) şi Iaroslav (Iaroslav cel Intelept, 1019-1054). Ambii conducători au continuat politica de expansiune constantă a Rusiei Kievene începută în timpul domniei lui Oleg al Novgorodului. Vladimir a ajuns la putere în Kiev după moartea tatălui său, Sviatoslav I, în 972 şi după ce l-a învins pe fratele său vitreg Iaropolk, în 980. Ca prinţ al Kievului, cea mai mare realizare a sa a fost creştinarea supuşilor săi, proces care a început în anul 988.

Cronicile rusilor consemnează că, atunci când Vladimir a hotărât să adopte o nouă credinţă în locul vechilor credinţe păgâne idolatre ale slavilor, el şi-a trimis cei mai de încredere sfătuitori în diferite părţi ale lumii. După ce au luat contact cu creştinii catolici, evreii şi musulmanii, emisarii au ajuns în cele din urmă la Constantinopole. Aici ei au fost copleşiţi de măreţia catedralei Hagia Sofia şi de serviciul religios ţinut în aceast lăcaş de cult. Odată ajunşi înapoi în Kiev, l-au convins pe Vladimir că cea mai bună credinţă este aceea a grecilor. Vladimir a făcut o călătorie la Constantinopole şi a aranjat o căsătorie cu Ana, una dintre surorile împăratului Bizantin.

Alegerea de către Vladimir a creştinismului bizantin reflectă şi legăturile personale strânse cu Imperiul Bizantin, care domina Marea Neagră şi, prin aceasta, controla cea mai importantă cale de comerţ a Kievului, râul Nipru. Apartenenţa la biserica ortodoxă a avut pe termen lung consecinţe religioase, politice şi culturale. Cărţile sfinte erau scrise cu alfabetul chirilic în limba slavonă, traduse anume pentru slavi din limba greacă. Existenţa acestei literaturi a uşurat convertirea la creştinism a slavilor de răsărit şi le-a făcut accesibile noţiunile elementare de filozofie greacă, ştiinţe exacte şi istoriografie, fără a fi nevoie de cunoaşterea limbii eline. Prin contrast, persoanele învăţate din Europa Occidentală şi Centrală medievală studiau în limba latină. Fiind independenţi de autoritatea Romei şi de dogmele învăţământului în limba latină, slavii răsăriteni şi-au dezvoltat propria lor artă, distinctă faţa de cea a altor ţări ortodoxe.

Iaroslav (cel Înţelept) s-a luptat, de asemenea, pentru putere cu fraţii săi, fiind contestat ca prinţ al Rusiei Kievene până în 1036. La fel ca şi Vladimir la vremea lui, Iaroslav a dorit să îmbunătăţească relaţiile principatului cu restul Europei, în special cu Imperiul Bizantin. Nepoata sa, Eupraxia, fiica fiului său, Vsevolod I al Kievului, s-a măritat cu Henry al III-lea al Sfântului Imperiu Roman. Iaroslav a aranjat căsătorii ale surorii şi ale celor trei fiice ale sale cu regii Polonie, Franţei, Ungariei şi Norvegiei. El a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia. Iaroslav a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev şi din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local şi al comunităţilor monastice şi a fost fondatorul unui sistem de învăţământ. Fiul lui Iaroslav a construit mânăstirea Pecersk, care a funcţionat ca Academie teologică a Rusiei Kievene.

În secolele care au urmat fondării statului kievean, urmaşii lui Rurik şi-au transmis puterea princiară în familie. Succesiunea la tron s-a transmis de la fratele mai în vârstă la cel mai tânăr, de la unchi la nepot, sau de la tată la fiu. Membrii tineri ai familiei domnitoare îşi începeau cariera politico-militară ca şefi ai unor regiuni puţin importante, fiind avansaţi la conducerea unora mai importante, pentru a ajunge, în final, pe mult-râvnitul tron de la Kiev. În secolul al XI-lea, prinţii şi suita lor, care era un amestec de slavi şi membri ai elitelor scandinave, au dominat societatea kieveană. Conducătorii militari şi cei politici au primit venituri şi moşii dăruite de prinţi în schimbul serviciilor militare şi politico-administrative. Societatea kieveană era lipsită de instituţii de clasă şi de oraşele cu statut autonom carcteristice feudalismului vest-european. Totuşi, în unele cazuri, negustorii, meşteşugarii şi muncitorii urbani exercitau o anume influenţă în adunările oraşelor vece, în care erau primiţi toţi bărbaţii adulţi ai localităţii. În unele cazuri, adunările orăşeneşti făceau înţelegeri cu stăpânii feudali, sau refuzau să li se supună, declarându-se loiali altor stăpâni. La baza acestei societăţi era o pătură redusă de sclavi. Mai importantă era clasa ţăranilor plătitori de biruri, care datorau muncă în natură şi bani stăpânilor lor, servitutea personală, caracteristică Europei Occidentale medievale, neexistând în Rusia Kieveană.

Rusia Kieveană nu a fost capabilă să-şi menţină poziţia de stat puternic şi prosper, în parte datorită conglomeratului de teritorii aflate sub controlul diferitelor clanuri. Cum membrii acestor clanuri deveneau tot mai puternici, interesele lor regionale nu corespundeau cu interesele Kievului. De aceea, conducatorii locali se luptau între ei, deseori apelând la aliaţi din exterior, precum cumanii, polonezii şi maghiarii. Între anii 1054 – 1224, au existat, mai mult sau mai puţin efemer, 60 de principate, 300 de prinţi au ridicat pretenţii la tron, iar certurile dintre ei au dus la 80 de războaie civile. În nord, Republica Novgorodului a prosperat ca parte a Rusiei Kievene, datorită controlului asupra rutelor comerciale de pe râul Volga spre Marea Baltică. În timpul declinului Rusiei Kievene, Novgorodul a devenit tot mai independent. Novgorodul era condus de o oligarhie locală. Principalele hotărâri erau luate de adunarea orăşenească, tot această adunare alegând principele local şi comandantul militar.

În secolul al XII-lea, Novgorodul a dobândit propriul arhiepiscopat, ca semn al importanţei şi independenţei politice. Prin structura politică şi activităţile comerciale, Novgorodul se asemăna cu oraşele nord-europene ale Ligii Hanseatice, alianţa prosperă care a dominat activitatea comercială din Barea Baltică între secolele al XIII-lea şi al XVII-lea.

În nord-est, slavii au colonizat teritoriile care aveau să devină mai târziuPrincipatul Moscovei prin cucerirea şi asimilarea triburilor fino-ugrice care erau deja aşezate în zonă. Oraşul Rostov era cel mai vechi centru urban din nord-est, dar el a fost, mai întâi, sub sezeranitatea Suzdalului şi mai apoi a Vladimirului, care avea să devină capitala principatului Vladimir-Suzdal. Datorită tot mai deselor incursiuni ale nomazilor turcici din “Stepele Sălbatice” în regiunea Kievului, s-a înregistrat o importantă migraţie spre nord a slavilor. Cum regiunile sudice erau depopulate prin plecarea boierilor, meşteşugarilor şi oamenilor de rând, principatul Vladimir-Suzdal a devenit o putere dominantă în cadrul Rusiei Kievene.

Există diferenţe şi paralele tulburătoare între evenimentele din Egipt şi cele petrecute în România, două ţări cu revoluţii confiscate şi tranziţii dificile la democraţie.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va fi în general instabilă. Mai ales în cursul zilei, cerul va prezenta înnorări temporar accentuate şi se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, în zonele de deal şi de munte, local în regiunile sud-vestice şi pe arii restrânse în rest. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 35 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 şi 31 de grade, iar cele minime, în general, între 12 şi 21 de grade.

La Bucureşti, vremea va fi în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări şi, mai ales ziua, temporar vor fi averse, descărcări electrice şi posibil intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă de 17…19 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4420 RON; 1 USD = 3. 4165 RON; 1 EURO = 1. 3002 USD; Francul elvetian 3. 6048 RON. Gramul de aur 137.2658 RON.

Economia a pierdut 1,5 milioane de angajaţi şi consumatori în ultimii zece ani. Oficial doar 2,2 milioane stau în alte ţări, numărul de licenţiaţi s-a dublat, dar îmbătrânirea explodează. Noua conducere a Statisticii a găsit „din surse administrative“ încă un milion de români la recensământul din 2011. România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de acum zece ani, arată rezul­tatele definitive ale recensă­mân­tului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia stabilă a scăzut mai puţin decât era de aşteptat după ce în februarie anul trecut rezul­tatele provi­zo­rii ale celei mai ample cercetări sta­tis­tice a Româ­niei indicau o populaţie de 19 mi­lioane de locuitori. Aproape jumătate (46%) din populaţie lo­cuieşte în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populaţiei s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte re­zul­tate ale recensământului mai arată că dez­vol­tarea pieţei universităţilor private a dublat pon­derea absolvenţilor de facul­tate din ţară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emi­grat peste un mi­lion de ro­mâni, care şi-au stabilit domi­ci­liile în state pre­cum Italia sau Spania (cei mai mulţi). Rezultatele re­cen­să­mân­tului din 2011 vor con­duce la mo­di­fi­ca­rea celor mai im­por­tanţi in­di­ca­tori eco­nomici, iar ten­din­ţele ob­ser­vate în ur­ma acestei cerce­tări vor afecta eco­no­mia dacă nu vor fi luate din timp mă­suri, spun specialiştii. „Scăderea po­pu­laţiei şi îmbă­trâ­nirea pro­duc trei efec­te eco­nomice ma­jo­re: creş­terea pre­siu­nii asu­pra bu­ge­tului de stat, re­ducerea PIB-ului poten­ţial prin afectarea forţei de muncă şi a investiţiilor şi menţinerea dependenţei de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recen­să­mân­tului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluţiile ne­gative“, explică Eugen Sinca, analist-şef în cadrul BCR. Integral in Ziarul Financiar.

Fantoma referendumului din 2012, dezgropată; Ponta: „Am fost 50% noi, cei cu lovitura de stat“; Băsescu: „A rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate“. Deşi recensământul populaţiei nu are nici o legătură cu procesul electoral sau cu listele electorale, premierul Victor Ponta a spus astăzi, în şedinţa de Guvern, că datele recensământului relevă că la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din iulie 2012, ar fi fost atins cvorumul de participare de peste 50%. Replica preşedintelui a venit prompt: „Premierul a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate“.„Am văzut şi eu datele finale ale recensământului, mai bine mai târziu decât niciodată. Am fost peste 50% în 29 iulie care am dat «lovitura de stat», cum ar spune unii rămaşi în urmă, dar nu ne mai foloseşte prea mult acum, însă o să vă rog să vedem cum adaptăm totuşi toată legislaţia noastră la o realitate care acum nu mai e contestată de nimeni“, a spus Ponta în şedinţa de guvern. În replică, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat din nou de „lipsa de responsabilitate“, considerând că datele nu-i includ şi pe românii din afara graniţelor. „Dacă a spus aşa ceva, arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate. Recensământul face o situaţie a celor care locuiesc în România, nu a milioanelor din afara graniţelor“, a spus Băsescu. Replica preşedintelui a venit de pe scările Senatului, acolo unde şeful statului i-a adus un ultim omagiu lui Radu Vasile. Traian Băsescu priveşte dintr-un alt unghi datele recensământului. „E important că dă numărul de locuri pentru Parlament, pentru Parlamentul European. Chiar dacă populaţia majoră e în creştere, pe fond scade, pentru că a scăzut natalitatea”, a adăugat el. Integral in Adevarul.

Traian Băsescu, despre turneul în Asia al premierului Ponta: A fost catastrofal. Preşedintele Traian Băsescu a apreciat că turneul premierului Victor Ponta în Asia a fost catastrofal din punctul de vedere al imaginii şi al eficienţei şi acesta este un lucru care ar trebui să-l supere. Şeful statului a declara că premierul a plecat în acest turneu fără mandat şi că aceste lucruri nu pot fi tolerate doar pentru că există un acord de cooperare instituţională. “A plecat fără mandat, sunt lucruri care nu pot fi tolerate doar pentru că avem un acord de cooperare instituţională”, a spus Băsescu. Preşedintele a precizat că nu a fost consultat în legătură cu turneul din Asia de către ministrul de Externe, Titus Corlăţean, ”nici legat de mandat sau ce au de făcut acolo”, punctând că ”o vizită de preşedinte sau premier se pregăteşte’.EVZ.

Sentinţa în “dosarul transformatorul”, pe 12 iulie. DNA cere 15 ani de închisoare pentru Fenechiu. “Sunt ponderat optimist. Părinţii mei sunt disperaţi. Curtea Supremă a judecat joi, 4 iulie, ultimul termen în dosarul de corupţie al ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu. DNA a cerut condamnarea lui Fenechiu la 15 ani de închisoare. Instanţa va anunţa sentinţa pe 12 iulie. Dacă judecătorii îl vor găsi vinovat, condamnarea lui Relu Fenechiu va fi o premieră, fiind pentru prima dată când un ministru în funcţie din România este condamnat. Procurorii spun că Fenechiu este vinovat de 46 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu. În esenţă, Relu Fenechiu a vândut către Electrica, prin firmele sale, o serie de transformatoare vechi şi ruginite. Procurorii arată că transformatoarele care au fost supraevaluate erau produse în anii ’70 şi erau extrem de uzate. Procurorii DNA cer pedeapsa maximă, de 15 ani de închisoare, pentru Relu Fenechiu şi suportarea de către acesta a prejudiciului de 1,5 milioane de euro. elu Fenechiu, în ultima intervenţie în faţa instanţei: “Onorată instanţă, sunt ponderat optimist. Părinţii mei sunt disperaţi că voi fi condamnat la 15 ani de puşcărie. probabil asta e practica la DNA. Am făcut 22 de ani afaceri, am urmărit să fac profit, dar nu am încălcat legea. Nu înţeleg de ce sunt eu un Acar Păun. Ştiu că procesul acesta este important pentru România. Aştept cu nerăbdare data de 12 iulie”Integral in gandul

Parteneriatul profitabil dintre avocaţi şi judecători sau mafia durerii. Avocaţi cu spirit întreprinzător au dezvoltat tehnici prin care storc sume impresionante de la societăţile de asigurare folosindu-se de tragediile prin care trec familiile victimelor din accidente. Reţeaua vânătorilor de daune morale a pătruns deja adânc în magistratură, după cum relevă şi un caz recent, petrecut în Satu Mare. România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte despăgubirile acordate de instanţe familiilor celor decedaţi în accidente rutiere. Suntem, de altfel, una dintre puţinele ţări civilizate fără o legislaţie clară în ceea ce priveşte daunele morale pentru vătămări corporale şi decese. Totul este la mâna judecătorilor, iar judecătorii…sunt şi ei oameni, cu sensibilităţi, dar şi cu nevoi materiale mai mici sau mai mari. Tocmai acest lucru îl speculează cu din ce în ce mai mare succes o mână de avocaţi „specializaţi”. Utilizând tehnici şi reţele bine puse la punct, ei reuşesc să obţină decizii judecătoreşti, unele de neînţeles, prin care familiile victimelor din accidente rutiere primesc sute de mii sau chiar milioane de euro. Măcar dacă banii ar ajunge la familii, însă niciodată nu se întâmplă aşa întrucât avocaţii opresc un “onorariu” care, de cele mai multe ori, nu scade sub 60% din suma obţinută. Un caz care ar avea toate şansele să ajungă în Cartea Recordurilor are loc în Satu Mare acolo unde o judecătoare s-a lăsat convinsă de un prieten de familie (în acest caz, avocat al uneia dintre părţi) să acorde despăgubiri de 1,7 milioane de euro familiei unei victime dintr-un accident rutier. Cazul este însă mult mai ciudat de atât. Familia Roatiş – beneficiarii despăgubirii – nu a fost singura care a suferit din cauza respectivului accident. O altă familie, Sabău, a pierdut unul dintre membri în exact acelaşi eveniment. Ei bine, această familie a primit doar 35.000 de euro. Ce a determinat judecătorul să facă o distincţie atât de amplă între despăgubirile acordate celor două familii? Un răspuns poate sta în relaţia pe care avocatul celor două familii o are cu concubinul judecătoarei din acest caz, Paula Gabriela Ştefan. Integral in Romania Libera

Guvernul a aprobat marele tun al privatizarii Cadastrului. Guvernul Romaniei a aprobat ieri Hotararea de Guvern pentru concesionarea cadastrarii oraselor. Însuşi şeful Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Marius Ursu a spus pentru EVZ că nu e de acord cu privatizarea. De altfel, specialiştii din domeniu s-au arătat foarte iritaţi că nu a existat o dezbatere, dată fiind importanţa uriaşă a subiectului. Cert este că, după publicarea HG-ului în Monitorul Oficial, Dan Şova, poate să treacă la treabă: să angajeze specialiştii pentru a elabora caietul de sarcini, să organizeze licitaţia şi să desemneze câştigătorul – firma sau consorţiul de firme care va realiza lucrările de Cadastru pentru toate oraşele României. Privaţii care îşi vor adjudeca contractul vor avea monopol pe tot ceea ce înseamnă măsurători cadastrale în oraşe pe banii lor, urmând ca banii să-i recupereze din taxe. 85% din proprietăţi, la mâna privaţilor. Mai mulţi notari, dar şi reprezentanţi ai unor firme de cadastru au explicat, pentru EVZ, că, în urma acestei măsuri, taxele şi tarifele percepute vor creşte, atât în ceea ce priveşte valoarea lor, cât şi numărul lor. Cert este că, potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, până în prezent a fost înregistrat în SIICPI doar 15% din numărul total al imobilelor, estimat la nivel naţional. Restul, de 85%, urmează să fie măsurate de privaţi. Integral in EVZ

Opinie separată CCR privind referendumul: Voinţa majorităţii – principiu al democraţiei constituţionale. Trei judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) – preşedintele Augustin Zegrean, Daniel Morar şi Ştefan Minea – consideră, în opinia separată referitoare la Legea de modificare şi completare a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, că “guvernare de către şi pentru popor” implică o guvernare realizată de către majoritate, în acord cu dorinţele sale, deoarece aceasta se situează mai aproape de idealul unei voinţe unitare, decât guvernarea realizată de o minoritate. CCR a publicat motivarea deciziei din 26 iunie referitoare la Legea de modificare şi completare a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi a constatat că dispoziţiile referitoare la scăderea pragului de prezenţă sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii. În opinia separată, cei trei au apreciat că sesizarea Opoziţiei trebuia admisă şi constatată neconstituţionalitatea modificărilor aduse la legea referendumului.  Ei invocă dispoziţiile art. 90 din Constituţie, potrivit căruia, preşedintele României “poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa (…)”.  Întrucât apare cu evidenţă faptul că o voinţă unitară a poporului nu se poate constitui, în teoriile politice, binele comunităţii a fost echivalat cu voinţa majorităţii, întrucât aceasta răspunde cel mai bine dreptului la autodeterminare a individului în cadrul vieţii în comunitate. “Atunci când operează cu noţiunea de ‘majoritate’, legiuitorul constituţional îl înţelege întotdeauna în sensul său matematic (50% plus unu) şi îl aplică tuturor autorităţilor publice ale statului român. (…) Întrucât Constituţia nu conţine alte precizări, termenul de ‘majoritate’ trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerică simplă, ceea ce în materia referendumului se determină conform regulii 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, se arată în decizie. Integral aduce Agerpres. 

Comisia de la Venetia i-a intrebat pe liderii USL despre reducerea atributiilor presedintelui in viitoarea Constitutie. Crin Antonescu: Am regasit ecoul lacrimilor lui Blaga. Delegatia Comisiei de la Venetia s-a intalnit joi cu reprezentantii partidelor politice din Parlament si au discutat pe tema revizuirii Constitutiei. La solicitarea oficialilor europeni, dezbaterile s-au desfasurat cu usile inchise. Acestia au cerut ca discutiile “sa aiba caracter confidential”. Membrii delegatiei au cerut explicatii lideriilor USL prezenti la discutii despre prevederile care reduc atributiile presedintelui Romaniei si cele referitoare la intarirea rolului Parlamentului. La finalul discutiilor, presedintele PNL, Crin Antonescu a declarat ca a explicat reprezentantilor Comisiei de la Venetia faptul ca noul proiect al Constitutiei nu reduce prerogativele prezidentiale. “Am regasit in intrebarile reprezentantilor acestui for ecoul lacrimilor lui Vasile Blaga” a spus Antonescu. Crin Antonescu: “Am dat explicatii in legatura cu natura prerogativelor prezidentiale, cu faptul ca acesta ar fi sau nu ar fi reduse. Sigur ca aici am recunoscut, neputand sa banuim interesul Comisiei de la Venetia in legatura cu prerogativele prezidentiale, am regasit ecoul probabil al lacrimilor domnului Blaga sau a altor domni si doamne dupa puterile unui presedinte care nu va mai fi Traian Basescu, ironia soartei in Romania, la domnul Blaga”. Presedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei a mai spus ca le-a explicat oficialilor europeni ca intarirea rolului Parlamentului este sanatoasa din punct de vedere al democratiei si “nu inseamna nicidecum substituirea sau incalcarea unor prerogative ale Guvernului sau ale presedintelui”. Integral aduce Hotnews

Va urez o zi buna!

Nelson Mandela este în “stare vegetativă permanentă” din 26 iunie. Medicii recomandă deconectarea de la aparatele care îl menţin în viaţă. Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela este “într-o stare vegetativă permanentă”, iar medicii recomandă deconectarea de la aparatele care îl menţin în viaţă, conform unui document judiciar din 26 iunie, dezvăluit joi. “Nelson Mandela este într-o stare vegetativă permanentă”, indică documentul din 26 iunie prezentat săptămâna trecută de familia acestuia la tribunalul din Mthatha în litigiul privind transferul drepturilor de proprietate asupra unor morminte. În paralel, Preşedinţia sud-africană a comunicat joi că Nelson Mandela rămâne în stare “critică, dar stabilă”. Nelson Mandela era “conştient” luni şi chiar a încercat să mişte ochii şi gura, afirmă un prieten al fostului preşedinte sud-african care l-a vizitat la spitalul din Pretoria. “Mandela este foarte bolnav, dar era conştient, chiar a încercat să mişte ochii şi gura când i-am vorbit. A ştiut că eram eu”, susţine Denis Goldberg. Mediafax

Le Monde: Serviciile secrete franceze interceptează ‘totalitatea comunicaţiilor’ în Franţa pentru a le stoca ‘vreme de mai mulţi ani’ în afara oricărui control, a scris joi cotidianul Le Monde, pe fondul dezvăluirilor de spionaj la mare scară ce este, potrivit lui Edward Snowden, practicat de Statele Unite ale Americii. Contactat de France Presse pentru a comenta pe acest subiect, guvernul francez nu a avut nicio reacţie joi seară. Acuzaţia ce vizează Direcţia Generală de Securitate Externă /DGSE/, serviciul de informaţii însărcinat cu colectarea de intelligence din afara ţării, intervine în contextul în care suspiciunile de spionaj ce vizează instituţii şi cetăţeni din Europa de către SUA au provocat un val de indignare pe Bătrânul Continent. Potrivit Le Monde, DGSE ‘colectează în mod sistematic semnalele electromagnetice transmise de computerele din Franţa, precum şi toate fluxurile dintre francezi şi străinătate: totalitatea comunicaţiilor noastre sunt spionate’. Rodul acestei acţiuni de colectare /emailuri, SMS-uri, apeluri telefonice, date şi mesaje introduse pe Facebook, Twitter…/ este stocat după aceea ‘vreme de mai mulţi ani’ într-un supercomputer aflat la sediul DGSE de la Paris. Celelalte servicii, asigură publicaţia franceză, precum contraspionajul sau vămile, merg acolo şi ‘accesează zilnic’ informaţiile care le interesează. Într-un comunicat emis în reacţie la informaţiile Le Monde, deputatul socialist Jean-Jacques Urvoas, coraportor al misiunii de evaluare asupra cadrului juridic aplicabil serviciilor de informaţii, subliniază că ‘problemele de intelligence cu greu pot fi asociate cu fantezii şi imprecizii’. În opinia sa, afirmaţia potrivit căreia ”totalitatea comunicaţiilor noastre sunt spionate şi stocate vreme de mai mulţi ani’ cu greu corespunde realităţii pe care o cunosc eu’. El a amintit că interceptările ce vizează cetăţeni francezi au nevoie de o autorizaţie din partea Comisiei Naţionale pentru Controlul Interceptărilor de Securitate /CNCIS/ şi că datele colectate trebuie distruse după utilizare. ‘Deci, cetăţenii francezi nu sunt supuşi unui spionaj masiv şi permanent în afara oricărui control’, a conchis el. Aduce Agerpres

Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe. Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final. Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Egiptenii speră că da. Preşedintele islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat cu forţa de la putere, după ce a refuzat să dea curs solicitărilor repetate din partea poporului, a opoziţiei şi a armatei de a renunţa la fotoliu şi de a permite organizarea de alegeri anticipate. Armata a preluat puterea şi a suspendat Constituţia, amplu contestată.    Aşa s-a terminat mandatul primului preşedinte egiptean ales liber, după numai un an şi câteva zile de când şi-a preluat funcţia. În locul său a fost desemnat interimar Adly Mansour, un judecător anonim care, în urmă cu doar câteva săptămâni, fusese desemnat şi preşedinte al Curţii Constituţionale a Egiptului.  El va rămâne la putere până la alegerile anticipate, programate peste şase luni. Planul de tranziţie şi organizarea alegerilor vor rămâne însă în mâinile armatei conduse de generalul Abdul Fattah al-Sisi, considerat păpuşarul din umbră al evenimentelor care au dus la căderea regimului islamist al Frăţiei Musulmane. Gruparea politică a funcţionat clandestin în timpul preşedintelui Hosni Mubarak şi a fost propulsată la putere într-un val de simpatie după Primăvara Arabă. Pe fondul gradului ridicat de popularitate, Frăţia a bifat victorie după victorie, ajungând în scurt timp să deţină puterea pe toate palierele instituţionale.    Egiptenii au devenit însă tot mai nemulţumiţi de politicile Frăţiei de la începutul acestui an, în contextul negocierilor privind noua Constituţie, pe care partidul a încercat s-o redacteze având la bază legea sharia a musulmanilor. Nemulţumirile sociale au fost amplificate şi de problemele economice ale ţării.   Joi, armata a emis mandate de arestare pentru capii partidului, cei doi bărbaţi fiind acuzaţi că au au incitat la uciderea, duminică, a manifestanţilor din faţa sediului Frăţiei din Mokattam, o localitate situată la sud de Cairo. Totodată, poliţia egipteană a dispus arestarea a alţi 300 de membri ai partidului.  Integral in Adevarul.

Egipt – a doua revoluţie. Egiptul intrǎ într-o nouǎ perioadǎ de tranziţie cu multe incertitudini dupǎ ce armata l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Morsi. Acesta din urmǎ, deşi ales în mod democratic, a focalizat asupra sa contestaţiile un larg evantai de pǎturi populare şi forţe politice. Un întreg şantier de reforme se deschide în faţa egiptenilor, în special modificarea unei Constituţii care poartǎ amprenta puternicǎ a islamiştilor. Focurile de artificii şi explozia de bucurie populară care au însoţit intervenţia armatei nu ascund însă serioase motive de îngrijorare. Greu de definit ceea ce s-a întîmplat în Egipt iar numeroşii comentatori arabi şi occidentali caută noi concepte şi formule pentru a capta esenţa evenimentului. Asistăm la o nouă revoluţie, după ce prima, izbucnită acum doi ani, a fost deturnată de islamişti? Avem de-a face cu o “lovitură de stat deghizată”, dar sprijinită cu entuziasm de o parte din populaţia egipteană nemulţumită? Un jurnalist de la RFI a folosit în comentariul său termenul de “lovitură de stat democratică”. Uniunea Europeană şi Statele Unite au reacţionat cu prudenţă în faţa evenimentelor din Egipt, fără să condamne intervenţia armatei dar fără să uite în acelaşi timp că preşedintele Morsi, în prezent înlăturat de la putere, a fost totuşi ales în mod democratic în urmă cu un an. Intr-un comunicat semnat de ministrul francez de externe Laurent Fabius se aratǎ cǎ Franţa ia act de schimbǎrile din Egipt. Parisul doreşte însǎ ca viitoarele alegeri sǎ fie pregǎtite în “spiritul respectului pentru pacea civilǎ, a pluralismului, a libertǎţilor individuale şi a progreselor deja obţinute în cursul tranziţiei democratice, astfel încît poporul egiptean sǎ-şi poatǎ alege în mod liber şefii care îl vor conduce în viitor”. Mai rǎmîne întrebarea : ce se va întîmpla dacǎ poporul egiptean  va desemna din nou un lider al Fraţilor Musulmani în fruntea statului? Este evident cǎ preşedintele care tocmai a fost dat jos de la putere, Mohamed Morsi, nu a reuşit sǎ încarneze democraţia. Iar Fraţii Musulmani, partidul pe care îl reprezintă Mohamed Morsi, a încercat de fapt să-şi extindă influienţa în întreaga societate, să islamizeze total un stat şi o societate care erau deja destul de islamizate încă din epoca lui Hosni Mubarak. Ciudat rǎmîne însǎ faptul cǎ eşecul lui Morsi este mai puternic denunţat de societatea civilǎ egipteanǎ decît de… occidentali. Dupǎ cum aratǎ cotidianul Le Figaro, occidentalii nu reuşesc sǎ iasǎ din contradicţiilor lor cînd vine vorba de “islamiştii moderaţi”. Dupǎ victoria Fraţilor Musulmani, cu un an în urmǎ, la primele alegeri libere din istoria Egiptului, Statele Unite şi aliaţii lor au considerat cǎ trebuie sǎ-i sprijine pe islamiştii moderaţi şi cǎ ei reprezintǎ o bunǎ soluţie pentru lumea arabǎ. Este uluitor faptul cǎ o revistǎ precum Time nu a ezitat sǎ publice la un moment dat pe copertǎ fotografia lui Mohamed Morsi cu acest comentariu: “The most important Man in the Middle East” (Cel mai important om din Orientul Mijlociu). Nu este însǎ pentru prima datǎ cǎ occidentalii se pǎcǎlesc în analizele lor legate de lumea arabǎ, şi este suficient sǎ amintim cǎ absolut nimeni nu se aştepta în Occident la ceea ce s-a numit “primǎvara arabǎ”. Incepe, însǎ, pentru Egipt o nouǎ “primǎvarǎ” în noile condiţii?  Sigur, toate speranţele sunt premise… Acest nou moment “istoric” pe care îl trăieşte Egiptul este însǎ în primul rînd consecinţa faptului că interesele armatei s-au ciocnit în mod grav cu cele ale Fraţilor Musulmani. In Egipt armata este o instituţie cu mare greutate afectivă şi istorică, egiptenii sunt mîndri de armata lor care mai controlează şi o bună parte din economie. Turiştii occidentali care merg în staţiunile balneare egiptene de la Marea Roşie nu ştiu că unele dintre hotelurile şi satele de vacanţǎ în care sunt cazaţi aparţin de fapt armatei. Dacǎ armata egipteanǎ a profitat de ocazia unei revolte populare pentru a-i debarca de la putere pe Fraţii Musulmani, motivaţia ei ţine şi de dorinţa de a nu-şi pierde privilegiile. Nu trebuie uitat nici faptul cǎ armata egipteanǎ este echipatǎ şi formatǎ de americani, care îi furnizeazǎ anual un ajutor de un miliard trei sute de milioane de dolari. Armata egipteanǎ nu doreşte, probabil, să-i lase pe Fraţii Musulmani să procedeze în felul în care au făcut-o islamiştii moderaţi din Turcia, care au reuşit efectiv să scoată armata turcǎ din jocul politic şi să-i diminueze ponderea ca arbitru social. Generalii egipteni mai au în minte probabil un model, cel iranian, unde după revoluţia islamică ayatolahii, care nu aveau încredere în armată, şi-au creat aşa-numitele “gărzi revoluţionare”, acestea din urmă acaparînd apoi sectoare întregi ale economiei. Focurile de artificii difuzate miercurii seară de televiziunea egipteană nu pot ascunde enormele dificultăţi care se anunţă în Egipt, unde reconcilierea naţională devine prima urgenţă, în absenţa căreia se profilează spectrul unui război civil. Integral la RFI

Paranoia premierului Erdogan riscă să alunge investitorii şi să trimită economia turcă într-o criză valutară. Inflaţia din Turcia, ţară din care tra­diţiile democratice şi creşterea economică explozivă au făcut până nu demult farul de ghidaj pentru naţiunile care au ieşit din pri­măvara arabă, a ajuns la maximul ultimelor nouă luni din cauza scumpirii rapide a alimentelor şi educaţiei, iar costurile de finanţare aproape s-au dublat din luna mai. Moneda naţională, lira, s-a depreciat cu 10% faţă de începutul anului. Tot acest mixt toxic pare o reluare a dificultăţilor din 2011, când Turcia a ajuns în pragul unei crize cu o cădere de 20% a lirei şi o intervenţie ma­sivă a guvernului pentru stoparea de­cli­nului, şi subliniază vulnera­bilitatea unei economii care depinde mult de dispo­ziţia in­vestitorilor, atacaţi de premierul Erdogan. Inflaţia anuală a accelerat la 8,3% pe an în iunie, maximul ultimelor nouă luni, potrivit datelor publicate miercuri de institutul naţional de statistică. Veştile au demo­ralizat investitorii de pe bursă, acţiunile terminând şedinţa în scădere cu 3,5%. Bursa de la Islanbul este cu 6% sub nivelul de la începutul anului, scrie The Wall Street Journal. Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la doi ani sunt de aproape 8%, faţă de 4,6% pe 17 mai. Tot acest mix de date demonstrează cât de instabilă este dispoziţia investitorilor, unul din factorii la care economia turcă este cel mai vulnerabilă. Cine este de vină? Recent, premierul Tayyip Erdogan a ameninţat cu acţiuni dure contra unora dintre cele mai mari bănci şi grupuri industriale, ceea ce a dus la scăderea accentuată a acţiunilor, scrie Bloomberg. El a ameninţat, de asemenea, că va „sufoca“ un aşa-zis „lobby pentru dobânzi ridicate“ al speculatorilor care au vrut să împingă în sus dobânzile şi să sufoce economia, notează agenţia Thomson Reuters. Investitorii străini deţin obligaţiuni şi acţiuni turce de 140 miliarde dolari, potrivit Standard Bank. Ei vor pierde bani dacă dobânzile cresc. Riscul este mai degrabă ca investitorii să-şi scoată banii din Turcia dacă-şi pierd încrederea. Economia turcă, a cărei creştere puternică era atractivă pentru investitori, a crescut cu doar 2,6% anul trecut, faţă de 8,5% anul anterior, după ce banca centrală a majorat dobânzile pentru a reduce pericolul ca economia să se supraîncălzească. Inflaţia a atins anul trecut aproape 9%. Cea mai mare slăbiciune economică este deficitul de cont curent, un semn că consumul creşte mai rapid decât poate suporta economia. Indicatorul a scăzut la 5,9% din PIB în 2012 de la 9,7% din PIB în 2011. Dar deficitul a început din nou să crească anul acesta. Până acum investi­to­rii internaţionali au acceptat să finan­ţeze de­ficitul de cont curent. Ei erau în­cântaţi, pe lângă creşterea economică, de ati­tudinea favorabilă pieţelor a lui Er­dogan, de stabilitatea politică şi de pers­pec­tiva că democratizarea va aduce ţara în UE.Integral in Ziarul Financiar

Cât de mare e ochiul Fratelui cel Mare? Fostul şef al securităţii reţelei de socializare Facebook şi-a schimbat locul de muncă. Acum lucrează pentru NSA, agenţia americană preocupată de vieţile altora. Cancelara federală Angela Merkel a discutat, joi dimineaţă, telefonic cu preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. Este, cel puţin oficial, prima conversaţie a celor doi înalţi demnitari de la aflarea veştii că Washingtonul spionează convorbirile telefonice ale partenerilor europeni. Conform purtătorului de cuvânt al şefei Guvernului federal, Steffen Seibert, Casa Albă va oferi aliaţilor săi informaţii privind programul de supraveghere a comunicaţiilor. Oficiali ai serviciilor de securitate din cele două ţări au programată pe 8 iulie o întâlnire având pe agendă colectarea de informaţii şi protecţia datelor. Până atunci, însă, o imagine reală a dimensiunii spionajului efectuat de americani se poate construi doar asamblând cioburi. O astfel de piesă în mozaic este informaţia difuzată în luna mai de către ziarul New York Times, conform căreia Max Kelly, şeful securităţii la Facebook, şi-a schimbat locul de muncă – şi, anume, s-a mutat la National Security Agency (NSA). Mutarea s-a produs în 2010 dar schimbarea din viaţa lui Kelly a devenit interesată pentru public abia după ce Ed Snowden a dat lumii de veste dedesubturile spionajului practicat de NSA. Reţelele de socializare – iar Facebook este una dintre cele mai populare platforme social media, dacă nu cumva reprezintă chiar simbolul absolut al fenomenului – au devenit instrumente utile pentru NSA, agenţia şi partenerii săi profitând de limita extrem de fluidă dintre protecţia datelor şi colectarea lor. Kelly s-a transferat la serviciul secret la puţine luni după demararea programului de supraveghere PRISM, prin care se recoltau informaţii din bazele de date ale Facebook. Prea puţină lume a ştiut, în aceşti trei ani, despre această rocadă profesională. Dar ea nu trebuie să surprindă, căci, comentează New York Times, Silicon Valley, cartierul general al atâtor giganţi ai telecomunicaţiilor, ascunde două comori după care tânjesc serviciile secrete americane: imense baze de date private şi programele informatice capabile să le prelucreze şi analizeze. Nu e de mirare că NSA este unul dintre principalii finanţatori ai start-up-urilor din Silicon Valley. Autorităţile americane nu au început să acceseze comunicaţiile private odată cu epoca reţelelor de socializare. Firmele de IT vând know-how şi tehnologie de stocare şi exploatare a datelor Guvernului – la fel cum o fac şi diverşilor actori comerciali interesaţi de potenţialul pieţei. Jeffrey Chester, şef la Center for Digital Democracy din Washington povesteşte că instituţiile federale şi companiile de telefonie colaborează de multă vreme iar companii precum Google sau Microsoft sunt partenere ale Pentagonului. Marele mister ce se aşteaptă dezlegat sună astfel: care este reala dimensiune a spionajului practicat? Cel mai recent raport privind transparenţa, publicat de Google, spune că numărul cererilor de acces formulate de instituţiile statului creşte constant, de la an la an, observă Simon Weiß, de la Partidul Piraţilor. Politicianul vorbeşte despre presiunea ce trebuie exercitată în direcţia unui plus de transparenţă. În primul rând pentru a evita speculaţiile pe tema cooperării dintre serviciile secrete şi reţelele sociale. Într-un mail transmis redacţiei Deutsche Welle, Weiß contestă dreptul autorităţilor de a solicita fără control public acces la informaţii din bazele de date ale firmelor de internet. În orice caz, susţine “piratul”, instituţiile statului trebuie să anunţe public când şi de ce recurg la asemenea indiscreţii. New York Times, în schimb, susţine că firmele de tehnologie şi comunicaţii nu se conformează pur şi simplu cererilor acoperite de lege – ci vin în întâmpinarea “curiozităţii” serviciilor secrete: multe dintre companii au divizii specializate în optimizarea accesului Guvernului la date.160 de milioane de scrisori fotografiate.Unii analişti sunt de părere că supravegherea reţelelor de socializare este o măsură binevenită, în condiţiile în care acestea se pot foarte uşor transforma în forumuri ale criminalităţii. Dar pentru aşa ceva e nevoie de inovaţie legislativă. Căci orice supraveghere a sferei private trebuie să aibă acoperire juridică. Cel puţin cât timp se mai vehiculează pretenţia existenţei statului de drept. Monitorizarea, însă, nu s-a mutat cu totul în spaţiul virtual. Acelaşi ziar new-yorkez se referă la o altă practică americană: “Mail Isolation Control and Tracking” (MICT), un program lansat în 2001, prin care, doar anul trecut, au fost fotografiate plicurile a nu mai puţin de 160 de milioane de scrisori expediate prin poşta tradiţională (USPS). Cât timp sunt stocate imaginile nu se ştie. Se ştie, în schimb, că, în 2007, preşedintele George W Bush a semnat un amendament la legislaţia în vigoare prin care, în cazuri excepţionale, deschiderea scrisorilor să poată fi efectuată şi fără acceptul prealabil al unui judecător. Singura veste relaxantă din întregul scandal declanşat la nivel global odată cu dezvăluirile lui Ed Snowden este că Anna Chapman, celebra spioană expluzată din SUA în Rusia, i-a făcut fugarului american o cerere de căsătorie. Deocamdată, Snowden nu s-a pronunţat cu privire la propunerea făcută de Chapman miercuri, pe contul ei de Twitter. Deutsche Welle

De la “Legiuirea lui Caradja” si pana la “Constitutia lui Căcărău” multi politicieni au incercat sa reformeze statul romanilor, fiecare cu ideile lui si ale aghiotantilor, multi din propriile interese, mult mai putini din patriotism si viziune. Un lucru comun au avut insa cu totii, nu au inteles ca nu poti reforma un stat inainte de a-i reforma pe traitorii acestor pamanturi.

Paradigma existentiala a romanilor a fost bazata pe faptul ca guvernarea (indiferent care ar fi ea) este asupritoare, ne-binevoitoare si mincinoasa, de aici si pana la traditiile care ne caracterizeaza drumul a fost scurt – luam ceea ce se poate, dam cat mai putin posibil.

Avand in vedere ca nimeni nu a reusit sa constate care dintre cele doua a existat primul – “oul sau gaina” posibilitatile viitoare nu pot fi vazute cu mare optimism. Nimeni nu cred ca poate garanta in ce situatie cetateanul acestor coclauri ii va crede pe politicieni ca isi vor indeplini promisiunile din alegeri; politicienii vor hotari sa se comporte responsabil si isi vor indeplini atributiile conform celor promise inaintea alegerilor.

Personal cred ca reprezentantul poporului (aka politicianul) trebuie sa spuna ce are de spus mult timp inainte de alegeri si trebuie sa dovedeasca si intentia de a se tine de cuvant, poate in acest fel si cetateanul are sansa sa se “reformeze” crezandu-l cu adevarat.

In zilele noastre numai cand alegerile sunt pe cale de a veni, masele de contribuabili si asistati sociali se transforma in electorat, politicienii neamului, cei care au fost si mai vor si cei care inca nu au fost, dar doresc sa devina, incep sa se miste forfotind ca larvele pamantului la venirea primaverii. Numai inaintea alegerilor cetateanul devine important, 4 ani dupa ele o sa fie lasat de izbeliste, majoritatea politicienilor ocupandu-se cu “reformarea statului” si umplerea buzunarelor.

Poporul asta nu poate fi reformat pentru ca marţoagele trecutului, imediat inaintea alegerilor, primesc steroizi pentru a deveni mai aratosi, mai populari, mai atractivi si pentru a concura cu alte marţoage din trecutul mai putin recent, marţoage care spera ca romanul milostiv de felul lui i-a uitat pacatele si ca poate ţepele recente sunt mai dureroase decat ţepele administrate pe timpul cand ei trageau caruta nationala incarcata cu toate bunurile, transformate in mostenirile matusilor lor si nu Doamne fereste ale cetatenilor “nereformati”!

Poate cetateanul o sa fie reformat cand chelnerii cu pretentii de “sefi de sala” nu vor avea loc in politica si valize ca a lui Gigi Becali si nu se vor invarti ca trocuri pentru un loc eligibil.

Poate cetateanul o sa fie reformat atunci cand “educatia romaneasca” va convinge milioanele de romani, care cred ca soarele se invarte in jurul pamantului, ca lucrurile stau invers!

Si in sfarsit poate cetateanul o sa fie reformat atunci cand in pungile partidelor impartite la electorat vor contine in loc de ulei si zahar cateva sapunuri, pasta de dinti, periute si poate un deodorant sau doua (cel putin pentru duminica la biserica).

Reforme neica, reforme!

Am urmarit evenimentele din Egipt incepand cu data de 27 ianuarie 2011 si pana la deznodamantul “democratic” de la sfarsitul acelui an. Am publicat aprope 20 de articole legate de acest subiect, 15 dintre aceste articole au fost publicate pe blogul Politeia Veche si preluate de Contributors / Hotnews. Astazi, dupa o perioada de aproape un an si jumatate, reiau aceste articole (vezi lista din bibliografie) pentru ca, exact ca si atunci, consider ca Egiptul a fost si a ramas cea mai importanta tara araba din Orientul Mijlociu si inima culturii arabe incepand cu secolul al XIX-lea. Ceea ce se va intampla in Egipt o sa influenteze profund destinul a milioane de oameni in Nordul Africii si in intregul Orient Mijlociu.

***

Mohamed Morsi a fost inlaturat de la guvernare printr-o lovitura de stat, indiferent cat de mult se incearca transformarea acestui eveniment in altceva. Merita Morsi sa fie inlaturat? Fara indoiala si numai pentru singurul motiv ca acest presedinte a incercat printr-o democratie “originala” sa acapareze puterea totala, transformand Egiptul intr-o teocratie islamica, suprimand minoritatea creata dupa alegerile 2012 cu o totala lipsa de consideratie fata de drepturile acestei minoritati.

Important de retinut ca in alegerile parlamentare din 2011-2012 partidele religioase (islamice) au castigat 73,9% [Fratii musulmani (FJP) 47,2%, Al Nour (Salafi) 24,7% si Al-Wasat (islamisti moderati) 2%] din totalul voturilor electoratului egiptean, deci Presedintele Morsi putea trece prin parlament orice legislatie si-ar fi dorit si a si facut-o. Intrebarea a fost si a ramas – este Egiptul o tara atat de religioasa cu un electorat secular atat de mic? Raspunsul este unul – NU, dar rezultatul alegerilor reflecta trei fenomene esentiale: primul, a fost disperarea saraciei si lipsa de speranta a multor milioane de oameni si doi, frontul islamic comun eficient care s-a alaturat “Fratilor Musulmani” in fata unei opozitii laice dispersata si imposibil de unificat. Al treilea motiv a fost fara indoiala slabiciunea vechii conduceri a armatei, care a fost considerata de majoritatea populatiei ca factor reactionar, care a colaborat cu dictatura lui Mubarak. Aceasta acuza adusa armatei in evenimentele din noiembrie 2011 au slabit pozitia de mediator politic (power broker) pe care traditional a avut-o armata egipteana.

Unde a gresit Mohamed Morsi? exact acolo unde gresesc toti politicienii din tari care se doresc democratii functionale, fara institutii puternice si traditii democratice: (1) in loc sa aiba grija de electoratul care l-a propulsat in fruntea statului s-a ocupat de politica partizana, incercand sa acapareze toata puterea politica, calcand in picioare opozitia firava si traditiile laice destul de puternice ale Egiptului; (2) a decapitat conducerea armatei brutal si fara sa ia in considerare implicatiile acestui act si fara a avea alternative in sanul sustinatorilor lui; (3) a fortat refugierea masiva de capital prin mesaje islamiste care au speriat investitorii straini existenti si au anihilat orice posibilitate de investitii straine in viitorul apropiat al Egiptului; (4) a facut schimbari majore in personalul birocratic al tarii inlocuind mii de functionari cu oamenii “Fratiei” care nu au avut nici un fel de expertiza practica in administrarea tarii. (5) a inchis ochii la persecutii crunte impotriva minoritatilor religioase si in special impotriva populatiei crestine copte (aproximativ 1o – 15 milioane de cetateni; nu existe cifre clare), care are o diaspora americana de 1 milion de cetateni americani; (6) a creat involuntar o coalitie in fata careia nu avea nici o sansa: o populatie de zeci de milioane de votanti dezamagiti, populatia laica, care s-a vazut amenintata moral, crestinii copti, care s-au simtit amenintati fizic si in sfarsit armata. Fara indoiala ca aceasta inlocuire fortata a lui Mohamed Morsi a fost facuta cu aprobarea Statelor Unite si Uniunii Europene.

A reusit cu ceva Mohamed Morsi sa fie diferit de Hosni Mubarak pentru poporul sau? Nici vorba! Din cele aproape 80 de milioane, in grupa de varsta 17-30 de ani sunt 60% someri. Frustrarea absolventilor de universitati, care nu-si gasesc un loc de munca, este clar o problema care a rabufnit puternic si a creat o masa critica a protestatarilor. Pentru cine cunoaste societatea araba, chiar si cea seculara, faptul ca un tanar ajunge la varsta de 30 de ani necasatorit este o problema. Pentru a te casatori in aceasta societate, chiar secular, dar traditionalista, trebuie sa fii aranjat. Loc de munca si casa. Statutul femeii este greu si nedrept in majoritatea statelor arabe, dar nici un tata nu-si da fata daca mirele nu poate asigura o minima securitate economica si aici nu ma refer de loc la traditia numita “mohar”, adica la faptul ca trebuie sa aduci plocon pentru ca respectivul tata sa-si dea acordul. Fara slujba si locuinta, de unde plocon?

Scriam intr-un articol publicat la data de 31/01/2011 (Ce nu ştiu dictatorii?)

Nu cred ca Egiptul va deveni prea repede o democratie functionala si nici nu cred ca multe se vor schimba legat de soarta milioanelor de tineri sau mai putin tineri care doresc sa munceasca si sa nu ajunga la mana milei “Fratilor Musulmani”, sper insa ca dictatorul urmator, direct sau indirect, probabil si el general, sa fie mai atent si mai aproape de nevoile poporului lui, cel putin la inceput.

Cred ca am avut dreptate!

Maine vom publica o prezentare a noilor conducatori, in special al Generalului Abdul Fatah Al-Sisi, om interesant.

Articole anterioare

Tahrir intre democratie si anarhie (2)
Tahrir intre democratie si anarhie (1)
Egipt: Lume nouă, oameni vechi
O quam cito transit gloria mundi
O revolta intr-o imagine
Structura unei revolte in Lumea Araba
Revolta aliaţilor
Intoarcerea Fraţilor
1001 de nopţi – Ziua şacalilor
Ce nu ştiu dictatorii?
1001 de nopţi – Prinţii deşertului
Cine câstigă, cine pierde şi cum rămâne cu democraţia?
1001 de nopţi: Orientul în flăcări
Mubarak, ultimul Faraon?

Bună dimineata intr-o zi de joi. Vremea va fi apropiată de regimul termic normal, dar va deveni treptat instabilă. În jumătatea de est a ţării şi la munte, vor fi înnorări temporar accentuate şi pe arii relativ extinse, mai ales după-amiaza şi noaptea, se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 35 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar ploile vor fi izolate. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 32 de grade, iar cele minime între 11 şi 19 grade, uşor mai ridicate pe litoral şi în deltă.

La Bucureşti, vremeava deveni instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi noaptea când vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade, iar cea minimă de 16…18 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4514 RON; 1 USD = 3. 4337 RON; 1 EURO = 1. 2964 USD; Francul elvetian 3. 6180 RON. Gramul de aur 137.7006 RON.

Minunea cu transparenţa în cheltuirea banilor în regiile şi companiile de stat – 18 mld. lei (4 mld. euro) anual – nu a ţinut decât şase luni. Premierul Victor Ponta a susţinut marţi că nu ştie ca parlamentarii puterii să fi mo­­dificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77 din 27 noiembrie 2012 (de modificare a OUG 34/2006 pri­vind achiziţiile publice) în sensul excluderii mai multor regii şi companii deţinute de stat din rândul „auto­ri­tă­ţi­lor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze pro­ceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Iar parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pri­cina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii. Indiferent de justificări şi argumente, un lucru este fără echivoc: un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă. Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro. Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Cum nici responsabilii guvernamentali nu spun/nu ştiu ce regii şi companii sunt „exceptate“ este greu de apreciat câte sute de miliarde sau miliarde de lei sau euro sunt „scoşi“ din piaţa achiziţiilor publice, de bine de rău ceva mai trans­pa­rentă decât achiziţiile fă­cute doar în baza unor „reguli interne“.Presiunile făcute de şefii companiilor de stat (Tarom de exem­plu) şi ai re­giilor auto­nome în sen­sul exclu­derii lor din lista en­tităţilor obli­ga­te să organi­zeze pro­­ceduri de achi­ziţie pu­blică şi-a spus cu­vântul, iar auto­rităţile se justifică acum spu­nând că s-ar fi produs o „re­pa­raţie“.Integral Ziarul Financiar.

Venitul impozabil a crescut de șase ori mai repede decât salariul minim. De la 1 iulie, plata lunară minimă pe economie este de 601 lei. De la 1 iulie, cota efectivă de impozitare a salariului minim pe economie a urcat la 10%, ca urmare a neindexării deducerii personale de la introducerea regimului fiscal de cotei unică de impozitare. La cei 800 lei venit înscris în cartea de muncă, corespund 418 lei venit impozabil, din care se achită 67 de lei impozit. Reamintim că un salariat beneficiază de o deducere de 250 lei care se scade din venitul impozabil. Acesta se stabilește după ce statul își prelevează impozitele către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Ori, suma totală aferentă acestora este de 132 lei (16,5% din salariul brut). Cert este că, la final, suma pe care o încasează efectiv un angajat cu salariul minim pe economie este de 601 lei. Aceasta este și suma pe care ar trebui să o avem în vedere atunci când se face comparația cu pensiile sub 740 lei, care nu sunt impozitate în nici un fel. Așadar, deși salariul minim brut și pensia medie sunt comparabile ( pensia medie pe luna mai 2013 a fost de 812 lei), angajatul cu salariul minim pe economie câștigă cu peste 25% mai puțin decât primește un beneficiar de pensie. Dacă ne uităm la evoluția salariului minim brut începând cu anul 2000, se poate observa că acesta a crescut de opt ori în termeni nominali ( valorile de dinainte de iulie 2005 au fost convertite în lei noi) și de 3,6 ori exprimat în euro, adică peste ritmul de creștere al PIB în aceeași perioadă de timp.  Integral in Gurs de Guvernare

Mafia universitară şi-a băgat coada în noua Constituţie. Comisia de revizuire a Constituţiei a introdus în noua Lege fundamentală un articol care oferă universităţilor independenţa absolută: abatoarele de studenţi nu vor mai putea fi controlate de nimeni. Articolele scandaloase adoptate de Comisia de revizuire a Constituţiei, condusă de Crin Antonescu, nu au ocolit nici domeniul educaţiei. Parlamentarii din Comisia de revizuire au completat articolul 32 din actuala Constituţie, care prevede, clar şi concis, că „autonomia universitară este garantată“. Astfel, la propunerea parlamentarilor PSD, în viitoarea Lege fundamentală, articolul 32 este mult mai complex: „ Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a decide fără nici o constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare“.Miza cea mare: afacerile imobiliare Altfel spus, universităţile au primit independenţă totală şi asta nu printr-o lege ordinară sau printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum a încercat Ecaterina Andronescu în decembrie anul trecut, ci chiar prin Constituţie. Însă, odată cu noua formulare, parlamentarii au dat frâu liber şi mafiei universitare.  Integral in Adevarul

Revoltător. Stadionul “Naţional Arena”, căpuşa Bucureştiului.Pentru ce s-au cheltuit 200 de milioane de euro! După cum a gestionat Primăria Capitalei până acum „Naţional Arena”, investiţia va fi recuperată în 166 de ani. Anul trecut, din închirieri, s-au câştigat 1,2 milioane de euro. Niciun investitor nu s-a arătat interesat de concesionare. naugurat acum doi ani, stadionul a fost asul din mânecă al primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a câştiga un nou mandat. Numai că investiţia de peste 200 de milioane de euro s-a dovedit o adevărată gaură neagră pentru vistieria Capitalei. A fost gândit ca un loc care să producă bani. N-a fost aşa. Din contră, mândria lui Oprescu înghite sute de mii de euro pentru întreţinere şi încurcă competiţiile sportive din cauza proastei gestionări. Mai mulţi consilieri generali, şi PDL, şi USL, au declarat pentru EVZ că vor cere Curţii de Conturi să fie verificate plăţile care s-au făcut pentru realizarea proiectului Naţional Arena. În plus, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat că stadionul nu are avizele necesare funcţionării şi nu mai poate găzdui niciun meci. EVZ a întrebat Municipalitatea dacă este adevărat sau nu. Răspunsul Primăriei Capitalei: „Avem avize până în august şi am depus documentele pentru noi acte.” nvestitorii ocolesc „cartofăria” lui OprescuPână acum, din octombrie 2011, de când Sorin Oprescu a încercat să-l „mărite”, nimeni nu s-a arătat interesat. Cert este că, după ce edilul s-a grăbit să taie panglica şi a suportat ruşinea întregii Europe – primul meci pe acest stadion fiind un mare fiasco, Oprescu a cerut să se facă studii şi să se consulte specialişti care l-ar fi putut ajuta să spele ruşinea „câmpului de cartofi”, cum a numit presa străină gazonul de pe Naţional Arena. De doi ani se chinuie, dar nu a reuşit. Integral in EVZ

Dosarul Transformatorul-Fenechiu. Detaliile unei anchete DNA care poate provoca în premieră condamnarea unui ministru în funcţie. Curtea Supremă judecă joi, 4 iulie, ultimul termen în dosarul de corupţie al ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu. Dacă judecătorii îl vor găsi vinovat, condamnarea lui Relu Fenechiu va fi o premieră, fiind pentru prima dată când un ministru în funcţie din România este condamnat. Procurorii spun că Fenechiu este vinovat de 46 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu. În esenţă, Relu Fenechiu a vândut către Electrica, prin firmele sale, o serie de transformatoare vechi şi ruginite. Procurorii arată că transformatoarele care au fost supraevaluate erau produse în anii ’70 şi erau extrem de uzate.  În 28 iunie 2012, Fenechiu a fost trimis în judecată de DNA, alături de trei foşti directori ai Sucursalei de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Fenechiu şi ceilalţi învinuţi sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. DNA a trimis dosarul în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii susţin că firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare, pe care le-ar fi revândut la suprapreţ societăţii Electrica Moldova. În rechizitoriu, procurorii susţin că, în perioda 2002 – 2005, SC SISSE SA a achiziţionat echipamente pentru sistemul energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare, etc) de la cele 4 firme din cadrul grupului „FENE”: SC LA ROCCA SRL, SC TEHNOROM SRL, SC FENE GRUP SA şi SC EURO PLUS SRL. Integral in Gandul

Ce şpăgi erau la Bolintineanu. Bacalaureatul a continuat ieri cu proba scrisă, obligatorie, a profilului, cei mai mulţi candidaţi optând pentru Matematică, în timp ce Istoria a avut puţini aderenţi. Dar examenul este în continuare umbrit de scandalul şpăgii de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”. Informaţii noi despre sistemul şpăgii de la acest liceu au ieşit la iveală o dată cu referatul procurorilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, întocmit pentru propunerea de arestare a fostei directoare a şcolii, Costica Vărzaru. Astfel, se ştie că strângerea banilor de la elevi pentru bacul din vara asta a început din semestrul al doilea al acestui an şcolar. Sumele strânse de la elevi au ajuns la 500 de euro de persoană, asta însemnând atât cheltuielile pentru balul de absolvire, cât şi “atenţiile” pentru examinatori. Procurorii au mai arătat că fosta directoare a liceului a strâns banii, urmând ca sumele să ajungă, în cele din urmă, la comisia de examinare. Se stabilise până şi traseul banilor. Bancnotele ar fi trebuit puse la un moment dat în pachete de ţigări, între filele ziarelor sau revistelor, în pachete de şerveţele. Profesorii rezolvau subiectele în locul elevilor. Pe de altă parte, în liceu se stabilise un plan amănunţit şi cu privire la ceea ce trebuia să se întâmple după deschiderea subiectelor. Fosta directoare urma să-i convoace pe profesori şi aceştia să rezolve testele pe care le primiseră candidaţii. După aceea, rezolvarea subiectelor era multiplicată şi foile împărţite elevilor, sub forma unor aşa-numite ciorne. Integral in Romania Libera

Pitorescul domn Vasile. „Singurul lucru pe care l-am făcut la Guvern a fost să fac infarct“. Fostul premier Radu Vasile a decedat miercuri, răpus de boală.Cu bune şi cu rele, Radu Vasile a fost un prim-ministru de care românii îşi vor aminti cu zâmbetul pe buze. Pentru unii, Radu Vasile a fost un reformator, un politician care a întors România cu faţa spre Vest şi a pus bazele creşterii economice de la finalul anilor ’90. Pentru alţii, Radu Vasile a fost o rotiţă în alambicatul sistem politic românesc, un om potrivit într-un moment al istoriei. Înainte de a deveni premier, Radu Vasile a fost secretar general al PNŢCD şi director al ziarului „Dreptatea“ – oficiosul ţărăniştilor. A fost senator din partea aceluiaşi partid în două legislaturi consecutive şi vicepreşedinte al Senatului. Numirea sa în funcţia de premier este rezultatul „mişcărilor tectonice“ din cadrul Convenţiei Democrate Române. În decembrie 1997, ziarul „Evenimentul zilei“ publica un interviu cu Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în Guvernul Ciorbea. „Guvernul nu are forţa să-şi asume marile decizii“, spunea Băsescu. Partidul Democrat lovea astfel în colegii de coaliţie de la PNŢCD. Băsescu a demisionat după apariţia interviului. L-au urmat mai mulţi colegi de la PD, iar trei luni mai târziu Victor Ciorbea, rămas fără susţinere, demisiona şi el. Radu Vasile i-a luat locul. Era un personaj agreat de toate forţele din Convenţia Democrată Română. Presa relata că alegerea lui Vasile ca premier a fost întâmpinată cu entuziasm de membrii PNŢCD.[…] Dacă ne luăm după mărturiile lui Andrei Pleşu, Radu Vasile simţea încă din vara lui 1999 că nu va mai rezista mult în funcţia de prim-ministru. „În vara lui 1999 voiam să demisionez de la Externe. Îmi pregătisem o argumentaţie bine articulată, pe care urma să o debitez, solemn, dinaintea primului-ministru. Aveam în cap un discurs pe puncte. Punctul 1: «Domnule prim-ministru, am venit să-mi prezint demisia». Răspuns prompt: „Ce vorbeşti? Şi tu? Că şi eu vreau să plec!». Vă daţi seama că tot discursul meu a devenit ridicol. Am început să bălmăjesc partitura pe care, în mod normal, trebuia să o aud de la el: «Staţi puţin! Sunteţi, totuşi, prim-ministru! Nu puteţi demisiona chiar aşa!» etc. etc. «Nu – zice – gata! Mi-a ajuns!». Şi apoi: «N-ai un post de ambasador? Mi-ar conveni Luxemburg!». Radu Vasile n-a ajuns în Luxemburg. A ajuns în Partidul Democrat, ultima lui haltă politică. A ieşit din viaţa publică în 2004 după un ultim mandat de senator. Integral in Adevarul.

Monitorul Oficial, în anchetă după ce angajatul lor şi-a dat foc în stradă! Gestul lui Vasile Rogoz de a se autoincendia în plină stradă nu aduce doar o enormă suferinţă familiei şi apropiaţilor, ci şi multe probleme colegilor lui de la Monitorul Oficial. Anchetatorii au cerut declaraţii până şi portarului! Colegii bărbatului care şi-a dat foc miercuri dimineaţa în Bucureşti sunt bulversaţi atât din cauza gestului neaşteptat al omului cu care lucrau de circa trei ani, cât şi din cauza faptului că anchetatorii îi trag acum la răspundere. Vasile Rogoz se afla în timpul serviciului atunci când a decis să îşi ia viaţa. “A venit la muncă la prima oră. A stat puţin apoi a plecat spunând că are treabă. Am aflat ulterior că de fapt s-a dus să se arunce în faţa trenului, dar a decis până la urmă să îşi dea foc”, spune unul dintre colegi, şocat de cele întâmplate. Aşadar, acest incident a fost săvârşit în timpul programului de lucru, deci e considerat accident de muncă. Acum, organele de cercetare trebuie să aplice legea dacă cei de la Monitorul Oficial nu vor demonstra că în ziua în care s-a petrecut nenorocirea, omul avea învoire de la serviciu. Apropiaţii familiei Rogoz susţin că într-adevăr, Vasile nu era în apele lui în ultima perioadă. Mai exact, de două săptămâni. Evita să vorbească, era abătut şi nici măcar fiica lui nu a putut să-l scoată din această stare. Integral in EVZ

Ambasada SUA: Visa Waiver nu e o ofertă pentru ţările partenere. Trebuie respectate cerinţele. Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a declarat, în interviul acordat Mediafax, că înţelege frustrarea românilor privind vizele, dar includerea în programul Visa Waiver nu este o ofertă pentru ţările partenere, ci se bazează strict pe respectarea cerinţelor legislaţiei americane. “Înţeleg că poate e o frustrare în rândul românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile”, a afirmat oficialul american în interviul acordat Mediafax. Butcher a arătat că rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislaţiei actuale ar putea fi modificat prin adoptarea de Congres a modificărilor susţinute de Administraţia Obama, el evitând însă să indice o dată posibilă pentru adoptarea legii. De asemenea, oficialul american afirmă că SUA urmăresc “cu mare atenţie” procesul de revizuire a Constituţiei şi că indiferent de modificările aduse, trebuie avute în vedere respectarea statului de drept, întărirea instituţiilor statului şi continuarea luptei anticorupţie. Integral in Gandul.

Lovitura de stat din 2012, cea mai gravă criză din ’89 încoace. Ieri, 3 iulie 2013, s-a împlinit un an de la debutul tentativei de lovitură de stat, pe care USL a declanşat-o împotriva instituţiilor democratice ale României. Acum un an, Parlamentul s-a reunit în şedinţă extraordinară şi, într-o singură zi, i-a demis pe Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului, Vasile Blaga, preşedintele Senatului şi Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Urmează o avalanşă de ordonanţe de urgenţă emise de guvernul Ponta cu scopul de a facilita suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, culminând cu anihilarea Curţii Constituţionale. La 6 iulie, şeful statului este suspendat, iar la 29 iulie a avut loc referendumul de demitere. Finalul este cunoscut: pe fondul presiunilor externe, USL a acceptat decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia pragul de prezenţă necesar validării referendumului trebuie să fie 50%.Plebiscitul a fost invalidat, iar Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni, după ce, într-un ultim efort, USL a încercat să reducă numărul alegătorilor de pe listele electorale. Integral in EVZ

Depre evenimentele din Egipt puteti citi la Ştiri Externe: 4 iulie 2013 / În Egipt continuă “Primăvara”

Astazi Statele Unite ale Americii implinesc 237 de ani. Americanii celebrează adoptarea oficială, la 4 iulie 1776, de catre Congresul Continental de la Philadelphia, a Declaraţiei de Independenţă, actul de naştere al SUA. Prin această Declaraţie de Independenţă se enunţă filozofia politică pe care s-au întemeiat Statele Unite: puterea guvernului derivă în mod democratic din puterea naţiunii şi rolul guvernului este de a promova libertăţile şi interesele tuturor cetăţenilor săi. Declaraţia de Independenţă, si mai tarziu Constitutia bazata pe aceasta declaratie, consfintesc libertatea cuvântului, a religiei, dreptul la liberă asociere, libertatea presei, ca şi respectul pentru drepturile fundamentale ale fiecărei persoane, indiferent de rasă, etnie sau credinţă.

Declaraţia de Independenţă stă la baza redactării Constituţiei Statelor Unite, adoptată zece ani mai târziu, cu contribuţia esenţială a lui James Madison şi Alexander Hamilton. Pentru contribuţia lor esenţială la naşterea naţiunii americane, Jefferson, Washington, Adams, Madison, Franklin şi Hamilton sunt consideraţi “părinţii fondatori” ai Americii. Multe dintre tradiţiile legate de 4 iulie îşi au originea în modul în care coloniştii şi-au manifestat bucuria după proclamarea şi dobândirea independenţei. La 25 iulie 1776, locuitorii din Williamsburg (Virginia) au sărbătorit victoria coloniştilor împotriva britanicilor cu o paradă militară şi salve de tun. La un an după semnarea Declaraţiei de Independenţă, la 4 iulie 1777, locuitorii din Philadelphia au organizat o serbare populară cu artificii, paradă, muzică şi salve de tun. Ziua Independenţei a fost sărbătorită pentru prima dată oficial, proclamată printr-un act legislativ, în statul Massachussetts, în 1781.

America nu se simte bine in ziua in care-si serbeaza independenta. De fapt este a cincea  aniversare de cand nu se simte prea bine. Criza care a inceput la mijlocul anului 2008, in forma ei financiara, s-a dezvoltat primind dimensiuni globale si tinde sa ajunga la ultimul ei stadiu, care nu va fi nici scurt si nici usor pentru nimeni. In ultimul secol,  America s-a transformat in doua lucruri: primul, laboratorul geniului uman, marea creatoare de tehnologii, care  au produs o deschidere spre o globalitate totala,  faza ultimativa a globalizarii; al doilea o industrie gigantica, care a sutinut proiectul american si suprematia castigata de acest mix de geniu cu forta industriala. Din nefericire, in ultimele decenii s-a dezvoltat in America o industrie gigantica de servicii financiare. Daca “laboratorul geniului uman” continua sa produca aproape lunar noi produse si servicii de o calitate si ingeniozitate extraordinara, diamantul industriei  de servicii financiare s-a transformat  in zirconiu, ucigand industria producatoare si surghiunind-o in afara granitelor Uniunii pentru un profit care pana la urma a ucis potentialul industrial american.

La devalorizarea si distrugerea serviciilor financiare si-au dat aproape toti mana: filosofia economica republicana, care nu a putut sa prevada dezastrul, ocupandu-se de sloganuri si nu de realitati , democratii mituiti ani de zile de catre Wall Street, ce au contribuit la impiedicarea reformei, eforturi gresite ale ambelor partide de promovare a dreptului la proprietate imobiliara, lacomia Wall Street, presedinti de companii corupti, un efort de salvare prost conceput si implementat, guvernatori de banci supusi si fara coloana vertebrala, care au gresit de nenumarate ori, devenind paznicii stanii in care lupii isi faceau treaba in liniste.

Sfarsitul primului deceniu al secolului al XXI-lea ne-a adus un nou balon, la fel ca si sfarsitul aniilor ’90, numai ca acest balon s-a dovedit mai mare, mai periculos si mai cuprinzator. Balonul sfarsitului secolului al XX-lea, supranumit “balonul dot-com” si balonul sfarsitului primei decade a secolului XXI-lea au un lucru in comun – asumari de riscuri nebunesti pentru castiguri facile. Aceste riscuri “nebunesti” au fost posibile cu ajutorul unei “aliante a nebunilor”, compusa din politicile guvernamentale, companiile private, media si de fapt intreaga societate in goana dupa “mai mult, cu mai putin efort”.

Societatea nu putea rezista reducerilor la dobanzile ipotecare, care au subventionat imprumuturi masive (cu cat mai mult te imprumutai, cu atat mai mult puteai deduce) si care a crescut rapid odata cu cresterea preturilor la locuinte.

Marii jucatori pe pietele ipotecare (Fannie Mae si Freddie Mac) au devenit factori de amplificare si promotorii dezastrului garantat. Limitele lor de creditare au fost legate de pretul mediu pentru locuinte. Cu cat cresteau acestea din urma, cu atat mai mari erau datoria si asigurarea la ele. Si, cu cat imprumutau mai mult, cu atat cresteau preturile mai mult. Paratraznetul dezastrelor, sau daca doriti digul anti-tsunami, FDIC (Federal Deposit Insurance Corporation) a oprit incasarea platilor asigurarii cand vremurile erau bune, atat timp cat fondul sau de zile negre atingea 1,25% din depozitele asigurate – indiferent de cat de mult se extindeau rapoartele financiare ale bancilor. A fost ca si cum firmele nu ar mai fi vandut asigurari de inundatie dupa trei ani fara uragane si rezidentii de pe tarm au inceput sa-si construiasca case cu multe etaje, in loc de case modeste, dar solide, care pot face fata inundatiilor.

Cea mai grava problema actuala este lipsa increderii, o lipsa totala de ne mai intalnit in cultura financiara a Americii. Schimbarea din postura in care sistemul financiar avea incredere in mai toata lumea, intr-una in care nu mai are incredere in nimeni. Un balon se sparge, spune fostul presedinte Fed, Alan Greenspan, cand e foarte clar ca asteptarile pe termen lung nu sunt realiste. „Rezultatul acestui lucru e o schimbare dramatica la 180 de grade, ce trece de la exuberanta la frica“. Trecem de la un mediu in care oricine imprumuta orice suma de bani, oricui (2007), la una in care nimeni nu va imprumuta nimic, nimanui (2012).

Din nefericire, politicile promovate de Administratia Presedintelui Obama, acel egalitarism liberal-socialist, s-au dovedit la fel de nocive ca toate sloganurile neo-liberale de inaintea lor. Pana la urma aceasta administratie a luat de la saraci ca sa imparta la bogati. Singurii care au profitat de “marea imparteala” au fost marile institutii financiare si trusturile de automobile, care trebuiau lasate sa dea faliment pentru profunda lor incompetenta.

Pana la urma sunt sigur ca America isi va reveni si va reusi sa redevina ceea ce a fost intotdeauna – pământul celor liberi si casa celor viteji.

O, spune, poţi tu zări
În lumina timpurie a zorilor,
Ceea ce cu atâta mândrie salutăm noi
În ultima licărire a crepusculului
Ale cărui largi dungi şi stele briliante,
În timpul periculoasei lupte,
Le vedeam deasupra meterezelor,
Atât de elegant fluturând?
Şi strălucirea roşie a rachetelor,
Bombele explodând în aer,
Probând, de-a lungul nopţii,
Că steagul nostru era încă acolo.
O, spune, drapelul cu dungi şi stele
Tot mai flutură oare
Peste pământul celor liberi
Şi peste casa celor viteji?

The Star-Spangled Banner – tradus de poetul roman-american Cristian Petru Bălan.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9ETrr-XHBjE&feature=related]

Der Spiegel – Morsi sfidează armata și opoziția. Nu se retrage, nici dacă îl costă viața. Președintele egiptean Mohamed Morsi a respins din nou noaptea trecută posibilitatea de a demisiona de la șefia statului. El a cerut armatei să se întoarcă la treburile sale normale. Principalul argument al președintelui este acela că a fost ales prin vot democratic și că acesta îi conferă legitimitate. Bineînțeles, răspunzătoare pentru situația din țară ar fi elementele reziduale ale vechiului regim condus de Hosni Mubarak. Acestea s-ar folosi de nemulțumirea tinerilor pentru a semăna haos și violență în țară. Morsi a jurat că nu va lăsa țara să se întoarcă la dictatură. Ultimatumul dat de armată pentru rezolvarea crizei și a cererilor opoziției expiră în această după amiază. Dacă nu va fi respectat, atunci armata a promis că va aplica propria sa foaie de parcurs în Egipt care presupune dizolvarea Constituției, a Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. De circa o săptămână încoace, milioane de egipteni cer demisia președintelui pe care îl acuză de islamizarea țării. Numai noaptea trecută și-ar fi pierdut viața în ciocnirile dintre cele două tabere (pro și anti Morsi) șapte persoane. Ministerul Sănătății de la Cairo a confirmat numai patru decese. Frăția Musulmană, principala formațiune de la guvernare, a lansat un apel susținătorilor săi de a se pregăti pentru martirism. După un an de așa zisă democrație, egiptenilor le merge din ce în ce mai prost. Criza economică ia proporții, iar oamenii sunt dezamăgiți de președintele Morsi. Aduce RFI

Egipt: Armata anunţă înlocuirea lui Morsi cu preşedintele Curţii Constituţionale. Şeful armatei egiptene a anunţat miercuri că preşedintele islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat şi este înlocuit temporar în fruntea ţării de preşedintele Curţii Constituţionale. De asemenea, actuala lege fundamentală a ţării a fost suspendată, relatează agenţiile internaţionale de presă. Într-o adresă televizată, flancat de lideri militari, politici şi religioşi, generalul Abdel Fattah al-Sisi a anunţat practic înlăturarea preşedintelui islamist ales Mohamed Morsi. Şeful forţelor armate egiptene a făcut apel la organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare, la formarea unei comisii care să revizuiască constituţia, precum şi a unui comitet de reconciliere naţională care să includă şi reprezentanţi ai tinerilor. El a precizat că foaia de parcurs se bucură de sprijinul mai multor grupări politice. Agerpres.

Egipt. Morsi face apel la o rezistenţă ‘paşnică’ în faţa ‘loviturii de stat’ a armatei. Preşedintele egiptean Mohamed Morsi face apel la egipteni să reziste ‘în mod paşnic’ în faţa ‘loviturii de stat’ pe care armata tocmai a anunţat-o şi în urma căreia a fost înlăturat de la putere, a declarat miercuri pentru AFP unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia. ‘Preşedintele face apel la toţi egiptenii să reziste în mod paşnic acestei lovituri de stat, după cum va face şi el’, a precizat sursa respectivă, vorbind sub rezerva anonimatului. ‘Ceea ce au făcut este ilegal, nu au autoritatea necesară pentru a face acest lucru’, a adăugat colaboratorul lui Morsi. Puţin mai devreme, şeful armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a anunţat că preşedintele islamist a fost înlăturat şi este înlocuit temporar în fruntea ţării de preşedintele Curţii Constituţionale. De asemenea, actuala lege fundamentală a ţării a fost suspendată. Agerpres

Egipt: Anunţul armatei egiptene relansează ‘Primăvara Arabă’, afirmă Mohamed ElBaradei. Liderul opoziţiei liberale egiptene Mohamed ElBaradei a afirmat miercuri că fenomenul revoluţionar al ‘Primăverii Arabe’ început în 2011 a fost relansat odată cu anunţul făcut de şeful armatei prin care preşedintele islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat de la putere, transmite Reuters. ElBaradei, fost director general al AIEA, a adăugat că foaia de parcurs prezentată de generalul Abdel Fattah al-Sisi întruneşte solicitările coaliţiei liberale. Pe de altă parte, Morsi a denunţat o ‘lovitură de stat completă’, în replică la anunţul armatei. ‘Măsurile anunţate de comandantul forţelor armate reprezintă o lovitură de stat completă, respinsă categoric de toţi oamenii liberi din ţara noastră’, a scris el pe contul său de Twitter. Unul dintre colaboratorii săi apropiaţi a declarat la rândul său pentru France Presse că Morsi face apel la egipteni să ‘reziste în mod paşnic în faţa acestei lovituri de stat, după cum va face şi el’. ‘Ceea ce au făcut este ilegal, nu au autoritatea necesară pentru a face acest lucru’, a adăugat acest colaborator al lui Morsi, vorbind sub rezerva anonimatului, după ce generalul Sisi a anunţat că preşedintele Curţii Constituţionale va prelua temporar conducerea ţării, că legea fundamentală a fost suspendată şi că vor fi organizate alegeri prezidenţiale anticipate. Agerpres

Mohamed Morsi a fost arestat şi demis. Alegeri anticipate în Egipt şi constituţie suspendată. Preşedintele egiptean, Mohamed Morsi, primul preşedinte ales democratic din istoria acestei ţări a fost îndepărtat miercuri de la putere de către armată. Morsi a fost plasat sub arest la scurt timp după expirarea ultimatumului de 48 de ore impus de armată. Ulterior, armata a preluat puterea, a anunţat suspendarea constituţiei, alegeri generale anticipate şi asigurarea interimatului de către preşedintele Curţii Constituţionale. Milioane de oameni au ieşit miecuri pe străzile Egiptului, unii pentru a sărbători încheierea scurtului mandat al lui Mohamed Morsi, alţii pentru a protesta faţă de ceea ce poate fi considerat, în funcţie de tabără, o lovitură militară de stat.

UPDATE 22:56 În prima lui declaraţie de când a fost plasat sub arest şi îndepărtat de la putere, Mohamed Morsi transmite poporului că nu recunoaşte deciziile armatei, că este în continuare preşedinte, în ciuda a ceea ce numeşte “lovitură militară de stat”. Totodată, Morsi face apel la egipteni să evite vărsarea de sânge, potrivit unei declaraţii atribuite liderului egiptean şi citată de BBC.

UPDATE 22:10 Reacţii foarte puternice în Cairo. Mulţimea pro-Morsi este furioasă, cea anti-Morsi sărbătoreşte.

UPDATE 22:07 Al-Sissi anunţă alegeri anticipate. Interimatul prezidenţial va fi asigurat de preşedintele Curţii Constituţionale egiptene, MaherEl-Beheiri. Scopul alegerilor este asigurarea unei guvernări de uniune naţională, care să pună punct diviziunilor din societatea egipteană. Constituţia a fost suspendată.

UPDATE 22:05 Generalul al-Sissi, liderul armatei egiptene, susţine acum o declaraţie televizată. Al-Sissi se plânge că toate cererile de dialog făcute de armată, opoziţie şi popor în ultimele luni au fost ignorate de Morsi.

UPDATE 22:02 Al Jazeera: Frăţia Musulmană se plânge că lideri ai formaţiunii au fost arestaţi în ultimele ore.

UPDATE 22:00 Al Arabiya: Armata l-a înştiinţat pe Mohamed Morsi, la ora locală 19:00 (22:00, ora României), că nu mai este preşedinte.

UPDATE 20:29 Departamentul de Stat american spune că nu poate confirma existenţa unei lovituri militare de stat în Egipt, anunţă CNN, care citează Reuters Integral in Gandul.