Author: theophyle

Exista cel putin 4 sau 5 etimologii acceptate ale termenului “politica”. Personal o prefer pe cea a lui Aristotel, care folosindu-se de ta politikon, s-a referit la “afacerile cetatii”. Nimeni nu poate sa-l contrazica pe Aristotel in aceasta terminologie, chiar daca unii politicieni damboviteni confunda afacerile cetatii cu afacerile personale. De fapt, acesti domni si doamne respecta cel putin jumatatea etimologica aristoteliana, cea care se refera la … afaceri. Nu doresc sa-i acuz pe politicieni de lipsa de respect fata de Etica Nicomahică aristotelica, pentru ca de fapt ei nu o cunosc. Nici nu trebuie, politica mioritica nu trebuie invatata, ea trebuie practicata cu sau fara aptitudini – chestie de noroc sau de “hrebenciuci”, mai mari sau mai mici.

Traditia spune ca meseria cea mai veche din lume este prostitutia, gresit! Politica este cea mai veche meserie din lume. Sunt sigur ca si intr-o pestera in care traia o ceata de neanderthali s-a facut politica, foarte mult timp inaintea lui Aristotel. In pestera neandertalilor a existat intotdeauna un mascul alfa, dar a existat intotdeauna si un candidat care si-a dorit acest statut. Intre ei a existat mereu un “hrebenciuc”. Neanderthalul politic, care instiga, cantarind intotdeauna destoinicia si puterea conducatorului cetei. El stia cand sa-l ajute sau inca nu pe candidatul la conducerea cetei. “Hrebenciucul” neanderthal era neputinciosul care si-a gasit locul prin depuricarea conducatorului. Intre timp, am evoluat, “hrebenciucul” a ramas insa in memoria genetica a societatii, el s-a perpetuat impreuna cu ea, devenind simbolul si stigma politicului.Intre timp, ceata neolitica a inceput sa-si regleze relatiile inter-umane. Masculul alfa s-a transformat uneori in femela alfa, toti aveau statut, toti mancau sau mureau de foame. Individul cel mai slab isi aducea aportul, strangea lemne sau avea grija de foc, statea la panda. Batranii stiau locurile de vanatoare si dadeau sfaturi, in noptile friguroase povesteau cetei, zilele pazeau copiii. Pentru a manca trebuia sa faci ceva, sa stii ceva, aveai un rol.

Aparitia agriculturii si domesticirea animalelor au creat surplusul pastrat de la an la an. Surplusul a creat bogatia, bogatia a stratificat si mai adanc ceata, ceata a devenit trib. Tribul si-a creat traditia. Traditiile au evoluat in legi, triburile in popoare. Popoarele au devenit state, cate o data statele au nimicit natiuni. Dupa o copilarie zbuciumata, statele au reusit sa-si coordoneze existenta printr-o definitie a relatiilor dintre cei care conduc si cei care sunt condusi. Componentele bogatiei s-au transformat, substanta ei a devenit simbol al harniciei, al potentei, al iscusintei si destoiniciei. Din nefericire si al exploatarii, al lacomiei si al nemerniciei de multe ori.

Majoritatea oamenilor cred ca politica este “curva”, eu nu cred. Daca nu este transformata in curva, ea nu este, nu are de ce sa fie. Politica este un instrument prin care comunitatea isi alege optiunile de administrare a spatiului comun si statul gestioneaza prin alegerile acestei comunitati felul in care se va face aceasta administrare. Intr-un cuvant, electoratul hotaraste CINE trebuie sa faca treaba pe o perioada agreata si legiferata, alesul comunitatii TREBUIE sa faca ceea ce a promis.

Aici intervin doua probleme dificile, care complica ipoteza enuntata mai sus. Prima problema ar fi legata de comunitate, care reprezentata prin electoratul ei nu stie ce vrea, sau poate vrea lucruri care nu sunt posibile intr-o realitate existenta. A doua problema ar fi ca cel ales (singular sau plural) nu este capabil sa administreze problemele comunitatii sau a promis mai mult decat realitatea o permitea. In aceasta clipa s-a terminat teoria! De aici incepe  practica.

Practica sustine ca STATUL trebuie sa previna aceasta situatie mincinoasa sau generata de incompetenta prin institutii care sa mentina echilibrul dintre promisiuni si respectarea lor. Un parlament trebuie sa aiba o opozitie care poate prelua guvernarea, imbunatatind-o si o institutie de arbitraj, care tinand seama de lipsa de eficienta a celor alesi sa le intrerupa mandatul pentru o noua guvernare sau sa propuna noi alegeri. In Romania aceasta institutie de arbitraj se numeste Presedintia.

Cand acest echilibru nu functioneaza eficient intr-o democratie liberala, lucrurile genereaza neincredere si indiferenta. Romania a ajuns in aceasta situatie fiind populata de politicieni care afiseaza interesul public, dar slujesc majoritatea timpului alte interese. Mai mult decat atat, jocul politic a fost transformat intr-o disputa peste capetele electoratului si nu in folosul lui.

Pornind de la aceasta ipoteza, pe care eu o consider plauzibila, se pune intrebarea – exista un set de criterii care poate impune o anumita conduita politicianului, in afara legilor statului? Ma refer la reguli etice sau ceea ce numim noi deontologice! Personal ma indoiesc la modul general si sunt sigur de lipsa lor in cazul spatiului nostru politic.

Etica deontologica sau pe scurt deontologia in sensul in care noi il folosim (a actiona deontologic) este o constructie extrem de moderna (1930 – C. D. Broad’s book, Five Types of Ethical Theory), desi intr-un fel sau altul gandirea deontologica a fost prezenta in lucrarile marilor filozofi din secolul 17 incoace. Pe mine ma amuza enorm felul in care masele de jurnalisti, politicieni si liberi profesionisti se folosesc de cuvant fara a cunoste deloc despre ce naiba este vorba.

Asadar, din punct de vedere al definitiei DEX, deontologia este doctrină privitoare la normele de conduită si la obligatiile etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale), punct. Definitia corecta, dar incompleta! Termenul deon include doua sensuri – obligaţie in sensul de sarcină (obligation) si datorie in sensul absolut (duty). De aici ajungem la constructia care sta la baza deontologiei, termen atat de folosit si atat de neinteles – regulile care trebuie respectate de individul care este politician deontologic.

Constructia deontologica, cunoscuta ca “norma”, de multe ori sinonima cu un “adevar personal”, se bazeaza pe cei doi piloni antagonisti ai epistemologiei (teoria cunoasterii stiintifice) – “a priori” si “a posteriori”. Diferenta intre cei doi termeni este simpla. Cunoasterea “a priori” este independenta de experienta, ea exista pentru ca “cineva” sau “ceva” a pus-o in capul respectivului. As defini-o ca felul de a gandi acumulat prin educatie – rar, aproape inexistent.

Cunoasterea “a posteriori” este cheia intelegerii perioadei pe care o traim si acomodarea morala la timpul respectiv si la datele epocii. “A posteriori” necesita effort, este dificil, dar asigura rationalitatea unei gandiri constructive si a unui comportament moral (sau deontologic) si conduce la asezarea lucrurilor intr-un proces care poate asigura progresul si buna functionare a individului si a colectivitatii.

Baza gandirii si comportamentului politic, care pot face diferenta intre o viziune politica si un bordel, sunt “valorile protejate” (protected values), adica exact acele valori pe care nimic sau nimeni nu le poate schimba din sufletul si mintea unui om, fie el si politician. Sper ca vom putea discuta despre ele in articolul saptamanii viitoare.

Nu cred ca poate fi un citat mai potrivit epilogului acestui mic eseu decat un citat din spusele unui vechi politician american, Fisher Ames, membru al primului Congres American, reprezntant din Massachusetts, scaun mostenit 150 de ani mai tarziu de familia Kennedy.

Politicks is the science of good sense, applied to public affairs, and, as those are forever changing, what is wisdom to-day would be folly and perhaps, ruin to-morrow. Politicks is not a science so properly as a business. It cannot have fixed principles, from which a wise man would never swerve, unless the inconstancy of men’s view of interest and the capriciousness of the tempers could be fixed. [Fisher Ames (1758–1808)]

Nu l-am tradus intentionat, s-ar fi pierdut din savoarea lui anacronica. Incercati sa-l descifrati singuri.

Bună dimineata intr-o zi de miercuri. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi, o avertizare cod galben de ploi torenţiale, grindină şi intensificări de vânt valabilă de marţi de la ora 15:00 până miercuri la ora 15:00 în mai multe zone din ţară. Din a doua parte a zilei de 30 iulie şi până în după-amiaza zilei de 31 iulie, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în Moldova, Dobrogea şi în jumătatea estică a Munteniei. În aceste regiuni se vor semnala averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce trecător vor lua aspect de vijelie şi căderi de grindină.

Cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala şi în restul teritoriului, dar pe arii mai restrânse. Din a doua parte a zilei de astăzi, 30 iulie şi până în după-amiaza zilei de mâine, 31 iulie, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în Moldova, Dobrogea şi în jumătatea estică a Munteniei. În aceste regiuni se vor semnala averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce trecător vor lua aspect de vijelie şi căderi de grindină.

Miercuri, în sudul, centrul şi estul ţării valorile termice vor fi în scădere faţă de intervalul anterior, iar gradul de instabilitate se va menţine ridicat. Cerul va avea înnorări temporare şi local, mai ales ziua, se vor semnala averse şi descărcări electrice. Ploile pot avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor fi izolat mai însemnate. Vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului vremea va fi predominant frumoasă, iar ploi de scurtă durată îşi vor face apariţia doar la munte, în cursul după-amiezii. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în regiunile estice şi sud-estice şi pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19…20 de grade în Moldova şi 32…33 de grade în sudul Olteniei, iar cele minime între 10 şi 20 de grade.

La Bucureşti, vremea se va răci şi va fi în general instabilă, miercuri. Cerul va avea înnorări şi temporar, mai ales pe parcursul zilei, vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 29 de grade, iar cea minimă va fi de 18…19 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3907 RON; 1 USD = 3. 3081 RON; 1 EURO = 1. 3273 USD; Francul elvetian 3. 5587 RON. Gramul de aur 140.6908 RON.

Guvernul ia din economie prin noile taxe 3,4 mld. lei şi dă înapoi prin TVA la pâine doar 100 mil. lei. Reducerea TVA la pâine este singura măsură de eliberare de bani în economie până în prezent, dar suma este insignifiantă: 100 mil. lei, faţă de cele 3,4 mld. lei luate din economie prin noi taxe. Finanţele au venit în acest an cu două valuri de modificări de taxe, care înseamnă, teoretic, un plus de venituri bugetare de 3,4 mld. lei, bani care au fost „luaţi“ din economie, pe când reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% lasă în economie doar 100 mil. lei. În aceste con­diţii, relansarea economiei rămâne sub semnul întrebării. La începutul anului guvernul a avizat o serie de modificări fiscale prin care şi-a propus să obţină 3,1 mld. lei de la sectorul privat pentru a putea să susţină cheltuielile şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi, iar acum cu un nou val de taxe în valoare de 300 de milioane de lei. Taxe suplimentare pentru sectorul energetic, cu impact bugetar de 1 mld. lei, taxarea activităţilor agricole, accize majorate la bere şi ţigări sunt câteva dintre schimbările fiscale decise la începutul anului pentru a putea susţine reîntregirea salariilor bugetarilor şi pensiile. Statul şi-a propus să cheltuie în acest an 46,2 mld. lei pe salarii pentru sectorul public şi 50 mld. lei pe pensii. Salariile au fost tăiate cu 25% în vara anului 2010, iar reîntregirea s-a făcut în două etape, prima majorare fiind ope­rată în 2012 şi cea de-a doua în acest an. Cel de-al doilea val de modificări fiscale, decis acum de autorităţi, vizează reducerea de la 24% la 9% a TVA la produsele de panificaţie, impactul negativ al acestei măsuri urmând să fie compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunurile de lux, măsuri care ar urma să aducă, teoretic, la buget venituri de 300 mil. lei. Integral in Ziarul Financiar

Anastase: „Elena Udrea nu pleacă din PDL“Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a infirmat marţi zvonurile referitoare la plecarea deputatului PDL Elena Udrea la Mişcarea Populară, precizând că nfiinţarea Partidului Mişcarea Populară nu va reuşi să destabilizeze PDL. „Elena Udrea a declarat în numeroase rânduri că nu pleacă din PDL, deci aici lucrurile sunt clare. Eu cred că noi avem o treabă, să ne luptăm cu USL-ul“, a afirmat Anastase. Întrebată dacă ea însăşi a primit propuneri pentru a se înscrie în PMP, fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor a precizat că nu a avut astfel de discuţii. „Sunt de 22 de ani în PDL. Nu am discutat acest subiect“, a adăugat Anastase. Întrebată dacă înfiinţarea PMP ar fi de natură să destabilizeze PDL, vicepreşedintele PDL a răspuns că nu se gândeşte la acest aspect. „Eu nu gândesc în termenii aceştia, ci eu mă sperii uitându-mă în sondaje la procentele USL-ului şi eu cred că avem o treabă pentru democraţia din România cu USL-ul“, a mai spus Anastase. Deputatul PDL, Elena Udrea, a scris pe o reţea de socializare că disputele politice dintre PDL şi noul partid politic nu fac altceva decât să trezească bucurie în interiorul USL. Integral aduce Adevarul.

Premierul citeşte legea după bunul plac ca să scape de CFR Marfă. Premierul Victor Ponta, absolvent de studii juridice, are mari dificultăţi în a demonstra, din punct de vedere legal, că ultimul cuvânt asupra privatizării CFR Marfă trebuie să-l aibă Consiliul Superior de Apărare a Ţării(CSAT). După întâlnirea de luni cu delegaţia FMI, şeful Guvernului de la Bucureşti a reiterat acest lucru, aducând drept „argument” Hotărîrea CSAT 73/27.09.2012, care modifică Legea Con curenţei 21/1996. El a susţinut că, în baza acestei reglementări, printre atribuţiile Consiliului se numără şi aceea de a se pronunţa asupra privatizării unor companii strategice, cum este şi cazul CFR Marfă. Ce se face că nu ştie premierul. Şi ieri premierul a declarat din nou că CSAT a avizat de trei ori privatizarea CFR Marfă. „Despre Transporturi, telenovela de la «studioul Cotroceni»: vă rog să daţi din nou presei cele trei decizii ale CSAT referitoare la CFR Marfă. (…) Pe cea de-a patra am dat-o şi eu, cea în care se spune foarte clar că trebuie avizat de către CSAT atunci când este vorba de preluarea controlului asupra unei societăţi”, a spus Ponta. De fapt, Hotărârea la care Ponta face referire atât de insistent relevă că activităţile de natură economică nu intră în atribuţiile CSAT, decât dacă afectează siguranţa naţională, dar, şi atunci, numai dpă semnarea contractului de privatizare şi la sesizarea Consiliului Concurenţei. Or Victor Ponta tocmai asta vrea să evite: semnarea contractului de privatizare a CFR Marfă, procedură în care este implicat administrativ în mod direct, în calitate de ministru interimar al Transporturilor. Concret, Hotărârea 73/27.09.2012 obligă Consiliul Concurenţei (CC) să comunice CSAT toate acele operaţiuni care prezintă riscuri pentru siguranţa naţională. Blogul www.politeia. org.ro subliniază că hotărârea nu se referă la „avizarea/ aprobarea” privatizării, ci la „analizarea ei”: „Hotărârea CSAT spune clar: «Sunt supuse analizei prevăzute de art. 46 alin 9 din legea 21/1996(…) următoarele domenii(…) d) securitatea transporturilor»”. Integral in EVZ

Lista torţionarilor care trăiesc: Acest „bătrânel cumsecade” este Alexandru Vişinescu, unul dintre cei mai cumpliţi călăi ai României. Gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, publică, în cadrul unui proiect media în premieră pentru România, lista foştilor torţionari din perioada comunistă. În acest moment, am identificat 35 de comandanţi de penitenciare care în perioada ’47-’65 au condus temniţele comuniste unde au fost încarceraţi liderii PNŢ şi PNL epuraţi de regimul comunist. Peste 100.000 de deţinuţi consideraţi de regimul comunist inamici ai statului au decedat în închisorile din România într-un singur deceniu. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentre aceste crime. IICCMER îi acuză oficial pe cei 35 de torţionari de omor deosebit de grav şi genocid. Gândul vă prezintă profilul complet al primului torţionar pe numele căruia a fost depusă o plângere penală pentru omor deosebit de grav. Este pentru prima oară când cineva îl identifică pe Alexandru Vişinescu: după o perioadă lungă de căutări, reporterii Gândul au reuşit să-l găsească, să vorbească şi să-l filmeze pe unul dintre cei mai cumpliţi torţionari ai României. În perioada următoare, Gândul va prezenta, în cadrul unui proiect care se va întinde pe o lungă perioadă de timp, lista torţionarilor care trăiesc: vom arăta cine sunt, care sunt crimele comise şi cum au trăit după 1989. Vom prezenta mărturii din temniţele comuniste şi vom oferi tuturor torţionarilor ocazia să explice faptele din acea perioadă. Primul caz cu care deschidem lista este cel al temutului torţionar Alexandru Vişinescu. Integral in Gandul

Rectorul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, reţinut pentru luare de mită. Rectorul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, Tiberius-Dănuţ Epure, a fost reţinut, marţi, de către procurorii DNA pentru comiterea a trei infracţiuni de luare de mită, fiind acuzat că a primit bani pentru a facilita admiterea mai multor studenţi la Facultatea de Farmacie din cadrul instituţiei, transmite Mediafax. Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmită de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rectorul Universităţii “Ovidius” a primit, în cursul lunii august a anului trecut, de la o persoană 1.000 euro, prin intermediar, pentru a facilita admiterea fiicei celui de la care a primit banii la Facultatea de Farmacie pe un loc destinat cetăţenilor străini. De asemenea, în cursul acestei luni, Tiberius Epure a pretins, atât direct cât şi prin intermediar, de la două persoane, 9.000 de euro pentru a pune la dispoziţia unor candidaţi la examenul de admitere la Facultatea de Farmacie subiectele la disciplinele de concurs. Din banii pretinşi în luna iulie, Epure a primit suma de 4.000 de euro, după care a remis unuia dintre candidaţi subiectele şi rezolvările acestora la disciplinele biologie şi chimie. Conform procurorilor anticorupţie, la pretinderea şi primirea sumei de 4.000 de euro, rectorul Universităţii “Ovidius” a fost ajutat de către Stere Tala, care a intermediat relaţia cu persoana care a dat suma de bani, astfel că acesta este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită. Atât Tiberius-Dănuţ Epure, cât şi Stere Tala, persoană fără calitate specială, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pe un termen de 29 de zile. Integral in Romania Libera

Teroristul Omar Hayssam tepuia prin metoda “Boschetarul”. Teroristul Omar Hayssam (50 de ani) va fi scos astăzi din celula Penitenciarului Rahova şi va fi adus la Tribunalul Bucureşti. Instanţa va judeca cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă în ancheta Manhattan Group. Sirianul este acuzat de înşelăciune, delapidare şi spălare de bani, prejudiciul în acest dosar fiind de 20 de milioane de euro. Procurorii susţin că, din 1999, sirianul a iniţiat un grup infracţional organizat la care au aderat şi alte persoane. „Omar Hayssam răspundea de planificarea şi coordonarea acţiunilor desfăşurate, dar şi de protecţia activităţilor membrilor grupului prin multiplele sale legături cu mediul politic şi cu cel de afaceri. Acesta afişa titulatura de «Preşedinte al Grupului de firme Manhattan», menţionată inclusiv pe cărţile de vizită pe care le prezenta partenerilor săi de afaceri”, susţin anchetatorii. “Stai in banca ta sau te omor!” Hayssam controla, prin intermediari, aproximativ 50 de societati comerciale. Tinta sirianului: profit maxim in timp scurt. Credite bancare neperformante, imobilele si utilajele cumparate si ipotecate erau instrainate, iar banii erau spalati prin mai multe firme fantoma. In final, banii bancilor ajungeau in conturile lui Omar Hayssam, iar utilajele la firmele sale care scoteau profit. “Din declaratiile martorilor si invinuitilor a rezultat ca persoanele care reprezentau firmele paravan erau de origine araba, nu vorbeau limba romana si, de cele mai multe ori, primeau o masa calda si cativa dolari, in schimbul semnarii actelor indicate de membrii grupului organizat,” sustin procurorii DIICOT. Acest procedeu de fraudare este cunoscut in limbajul de specialitate ca metoda “Boschetarul.” Integral in EVZ

Credite de 3,33 miliarde euro din portofoliul BCR sunt neperformante. Portofoliul de credite neperformante al BCR a continuat să crească în trimestrul al doilea din 2013, până la 29,2%, cu doar un punct procentual peste nivelul din urmă cu trei luni, de 28,2%. Creșterea este semnificativăă însă față de nivelul din urmă cu un an, când rata creditelor neperformante era de 24,6%. Din totalul portofoliului de credite acordate de BCR, de 50,945 miliarde lei (11,42 miliarde euro) la finele primului semestru din 2013, circa 14,88 miliarde lei (3,33 miliarde euro) sunt neperformante. Vestea bună pentru bancă este că cea mai mare parte din provizioanele cu riscul aferent acestor credite a fost constituită deja în trimestrele anterioare, astfel că în primul semestru din acest an costul cu riscul a scăzut puternic, cu 38%, de la 1,76 miliarde lei (401 milioane euro) în urmă cu un an, până la 1,095 miliarde lei (249,2 milioane euro). Acesta a fost și motivul aproape exclusiv pentru care BCR a reușit să treacă pe profit în trimestrul al doilea din acest an. Integral in Capital.

Sebastian Ghiţă: „Voiculescu e un tip extrem de abil, va şti să speculeze totul în favoarea sa.“ Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a vorbit sâmbătă seară, la România TV, despre situaţia lui Dan Voiculescu, urmărit penal pentru şantaj, dar şi despre presupusa implicare a lui Traian Băsescu în mai multe procese. În opinia lui Ghiţă, însă, nu disputele cu şeful statului au fost, la baza condamnărilor răsunătoare din politică. În opinia deputatului PSD, Voiculescu va reuşi totuşi să se descurce, deşi Ghiţă a admis că procurorii nu ar fi acţionat fără probe.  În ce priveşte alte condamnări, Sebastian Ghiţă şi-a exprimat regretul pentru condamnarea lui Adrian Năstase, însă a declarat că,referitor la Gigi Becali, nu crede să fi fost elemente necunoscute care să fi dus la condamnarea pe nedrept a acestuia. Despre Dan Voiculescu: Nu de puţine ori, am auzit spunând oamenii că dacă faci aia, o încurci cu Vîntu sau te termină Voiculescu.  Nu cred că vreunul dintre noi, astăzi, nevăzând probe, faimoasele stenograme, nu putem să ne dăm seama ce a fost între cele două trusturi media şi felul în care procurorii văd ce a făcut Dan Voiculescu. Nu cred că procurorii ar fi pornit asta fără probe, dar nu trebuie exagerat în direcţia punerii pumnului în gura presei.  Voiculescu e un tip extrem de abil, de inteligent, va şti să speculeze fiecare acţiune în favoarea sa.  Cred că ne apropiem de finalul unei etape de 25 de ani din viaţa României. I-aţi auzit. Trebuie să fie o schimbare de generaţii, nu mai putem trăi într-o societate în care cineva proiectează o forţă deosebită în societate împotriva unor parteneri de afaceri. Nu vorbesc doar de Voiculescu, ci şi de instituţiile statului.  Nu cred că i-a picat chiar bine, eu îl cunosc şi pe dânsul, am văzut relaţia lui cu Mihai Gâdea. Integral aduce Adevarul

Va urez o zi buna!

Turcia: 17 persoane reţinute de poliţia turcă după un nou protest la Istanbul. Poliţia turcă a reţinut, marţi, 17 persoane, în urma unei intervenţii contra unui grup care se adunase în parcul Gezi din Istanbul, care a fost scena protestelor antiguvernamentale declanşate la sfârşitul lunii mai, transmite EFE.  Potrivit cotidianului turc Hurriyet Daily News, manifestanţii erau culcaţi pe iarbă atunci când poliţia a intervenit, arestându-i pe unii dintre aceştia. Printre cei reţinuţi se află şi Klaus Muller, un activist pentru drepturile omului de naţionalitate germană, care scanda lozinci împotriva premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Cu puţin timp înainte de aceste arestări a avut loc o altă manifestaţie, organizată de membrii Ordinului arhitecţilor şi inginerilor din Turcia, contra aprobării unei legi ce anulează competenţele de supraveghere ale acestui organism în ceea ce priveşte proiectele de construcţie, publice şi private.  Nu este pentru prima dată când poliţia turcă intervine împotriva unei adunări având o coloratură politică organizate în parcul Gezi, care, de altfel, a fost închis publicului în două rânduri în ultimele săptămâni. Totodată, poliţia a reţinut, marţi, în mai multe acţiuni lansate în diverse oraşe, nouă persoane acuzate că au participat la valul de proteste contra executivului turc, relatează EFE. Agerpres

Bulgaria: Autorităţile scad preţurile la electricitate, pentru a calma situaţia tensionată din ţară. Comisia bulgară de reglementare a energiei (DKEVR) a anunţat o scădere a preţurilor la electricitate de până la 5 la sută, o măsură adoptată pentru a veni în ajutorul categoriilor sociale vulnerabile şi pentru a calma manifestaţiile antiguvernamentale care durează de 46 de zile. DKEVR a aprobat luni scăderea preţurilor la curent electric pentru clienţii a trei operatori, şi anume austriacul EVN şi companiile cehe CEZ et Energo-Pro. Măsura va intra în vigoare de la 1 august, a anunţat DKEVR. Preţurile vor scădea cu o valoare cuprinsă între 4,12% şi 4,90% la curentul electric consumat în timpul zilei şi cu o valoare cuprinsă între 3,43% şi 6,82% la curentul electric consumat în timpul nopţii. În Bulgaria, ţara cea mai săracă din cadrul Uniunii Europene (UE), facturile foarte costisitoare la electricitate au antrenat în iarna acestui an un val de manifestaţii populare împotriva sărăciei, şomajului şi costului ridicat de trai, obligând Guvernul conservator condus de Boiko Borisov să-şi depună mandatul. Starea de tensiune a revenit după sosirea la putere, la sfârşitul lunii mai, a unui Guvern de tehnocraţi, sprijinit de socialişti şi vizat de 46 de zile de manifestaţii antiguvernamentale zilnice, la Sofia. Protestatarii cer demisia noului guvern. Bulgarii plătesc în medie opt eurocenţi pentru un kilowatt pe oră, adică jumătate din preţul plătit de către locuitorii unor ţări mai bogate din UE. Însă veniturile cetăţenilor bulgari sunt net inferioare comparativ cu restul UE, cu un salariu mediu de aproximativ 400 de euro şi o pensie medie de 138 de euro. Integral aduce Mediafax

La cinci ani de la izbucnirea crizei financiare: Cine sunt vinovaţii? În cel mai recent dintr-o serie de cazuri de insider trading, procurorii federali din SUA au arătat săptămâna trecută spre SAC Capital, unul dintre cele mai importante şi profitabile fonduri de hadging din lume. Dar când vine vorba de criza financiară izbucnită în 2008, care a împins economia mondială în vrie, urmăririle penale au fost extrem de puţine. „Indivizii responsabili pentru acest prejudiciu economic incredibil de dureros, care a lovit economia noastră, sunt încă liberi“, spune Neil Barofsky, fost procuror federal care a fost şi inspector general special însărcinat cu supravegherea programului Troubled Asset Relief, de salvare a băncilor, transformat în lege de preşedintele Bush în 2008.  Urmăririle penale, pentru cazuri de insider trading, au dus la peste 70 de condamnări, până acum. „Acest aspect trimite un mesaj foarte puternic pentru industrie“, spune Barofsky. Aşadar, de ce niciunl dintre marii bancheri ai lumii nu a ajuns la închisoare pentru vânzarea tuturor acelor credite ipotecare cu probleme şi pentru că au distrus economia? „Oamenii mă întreaba asta mereu şi încerc să le ofer cea mai bună explicaţie pe care o am, fiind în interiorul sistemului“, spune Barofsky, care notează faptul că în momentul în care a lovit criza, anchetatorii care investigau „gulerele albe“ aveau deja mâinile pline cu cercetarea cazurilor de insider trading, care au căpătat proporţii. Însă, guvernul ar fi trebuit să aloce mai mulţi anchetatori pentru criza financiară. În timpul crizei creditelor şi depozitelor din anii `80, William Black, un avocat de top al casei Thrift Supervision, îşi aminteşte că era implicat într-o serie de urmăriri penale. „În momentul de vârf, aveam mii de agenţi FBI care lucrau la aceste cazuri“. Prin comparaţie, el spune că, în momentul în care a lovit criza financiară, erau numai 120 de agenţi FBI alocaţi pentru cercetarea fraudelor bancare.  Integral in Capital

Confruntări între forţe de ordine şi manifestanţi la Sao Paulo. Poliţia braziliană a dispersat marţi, cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, aproximativ 50 de manifestanţi violenţi care au atacat o agenţie bancară şi o sucursală auto în cursul unei manifestaţii la care participau aproximativ 300 de persoane, în centrul oraşului Sao Paulo, relatează AFP. Confruntările au izbucnit în cursul unei manifestaţii organizate împotriva guvernatorului din Sao Paulo Gerardo Alckmin, în cartierul Pinheiros, a precizat poliţia. Manifestanţii intenţionau să îşi exprime astfel solidatitatea faţă de camarazii lor de la Rio de Janeiro, care au protestat faţă de Sergio Cabral, guvernatorul acestui stat. Aproximativ 20 de persoane au fost arestate, iar cel puţin o altă persoană a fost rănită la nivelul capului în urma spargerii unor vitrine ale imobilelor vizate, potrivit unui fotograf AFP. Manifestanţii, convocaţi pe Internet, între care se află membri ai unei grupări anarhiste, Black Bocs, cereau de asemenea demilitarizarea poliţiei din acest stat. O serie de străzi din centru au fost blocate cu pubele incendiate de către manifestanţi. “Vrem ca Alckmin să plece. Este un capitalist şi un corupt”, a declarat pentru AFP Orlando Azevedo, în vârstă de 25 de ani. Integral aduce Adevarul.

Soldurile din Franta, o gură de oxigen. Perioada de sase săptămâni de solduri de vară din Franta se termină pe o notă mai degrabă pozitivă. Vânzările în marile magazine si pentru marile mărci au fost bune. Analistii sunt însă de părere că această reusită “estivală” nu e suficientă pentru a salva un an catastrofal si a da un imbold unei piete în continuare extrem de slăbite si fragile. Putină euforie după sase săptămâni de preturi reduse. Pentru distribuitorii de îmbrăcăminte în particular, perioada de solduri care se încheie era vitală, esentială pentru a salva un an 2013 care începuse cu stângul, cum nu se poate mai prost. Criza, dar si vremea rea din primele 6 luni ale anului au afectat enorm mai toate magazinele. Afacerile, vânzările făcute în iulie i-au satisfăcut însă pe aproape 70% dintre comercianti. Trebuie spus că 80 de procente dintre francezi au cumpărat cel putin un produs cu reducere în aceste ultime 6 săptămâni. Una dintre explicatiile succesului acestor solduri este că preturile au fost scăzute încă din primele zile cu 40%-50%, lucru care a permis un demaraj în fortă, urmat, e adevărat, de o stagnare a diminuării preturilor. Un factor care si el a frânat putin tendinta pozitivă a fost că francezii si-au modificta felul de a cumpăra lucruri. Cumpără tot mai des de nevoie si nu de plăcere. Odată ce si-au găsit ce le trebuie, francezii se dezinteresează de solduri. Rezultatul este că aproape jumătate dintre francezii care au fost la solduri au cheltuit mai putin de 150 de euro, asta în contextul în care bugetul lor alocat cumpărăturilor de acest gen era putin peste 200 de euro. Sectorul turismului din Franta suferă si el mai departe din cauza crizei si a timpului. Sezonul estival a început într-adevăr prost. În absenta unui miracol de ultim moment, sezonul 2013 nu va rămâne în analele turismului francez. Integral la RFI

Europa de răsărit şi capcana autoritarismului. Vocile care deplîng virajul unor tinere democraţii est-europene înspre autoritarism şi populism se înmulţesc. Dar cine le dă ascultare? În Europa de Est se înregistrează o carenţă de cultură politică, o cultură a compromisurilor. Deşi cetăţenii nutresc o puternică dorinţă de libertate, nu există o tradiţie democratică şi, prin urmare, persistă pericolul anarhiei şi haosului iar demagogia şi populismul sunt la mare modă. Constatările le face fostul disident polonez Adam Michnik, publicist de notorietate internaţională, redactor şef al ziarului Gaseta Wyborcza, fost consilier al lui Lech Walesa. Pentru spiritul său liber cugetător şi curajul de a-şi exprima fără reţineri convingerile politice şi încrederea în democraţie, Michnik a fost aruncat de mai multe ori în timpul regimului comunist din Polonia, în spatele gratiilor. După prăbuşirea Cortinei de Fier, reputatul publicist a vizitat o serie de state „frăţeşti”, foste comuniste, a căror istorie şi ale căror realităţi le cunoaşte ca puţini alţii. Incă pe cînd comuniştii se aflau la putere la Varşovia, săptămînalul german Der Spiegel a publicat un eseu al lui Michnik. Ceea ce în ochii autorului a constituit un semnal cît se poate de clar adresat conducerii de atunci a ţării. Şi anume, că nu se lasă intimidat, nu se lasă redus la tăcere indiferent de măsurile represive care ar fi luate de potentaţii de la Varşovia, împotriva sa. Din nou hebdomadarul politic german publică gîndurile şi opiniile lucidului analist politic polonez, exprimate curajos şi răspicat în cuprinsul unui interviu de amplă deschidere. Situaţia din Polonia şi Ungaria, din România şi Bulgaria este radiografiată de Michhnik care distinge în corpul aşa ziselor democraţii necrozarea ţesuturilor democratice. Pentru Michnik, toate aceste ţări sunt copiii nelegitimi, bastarzii comunismului, care şi-a pus amprenta pe mentalitatea colectivă. Pentru politicieni de teapa unui Kaczinsky sau Orban democraţia nu este decît o faţadă. Liderului de la Budapesta îi place să guverneze prin decrete, considerîndu-le un panaceu împotriva crizei. Or, aminteşte Michnik, şi Hitler a manifestat o preferinţă specială faţă de această formă de guvernare, care duce spre infern. Publicistul polonez nu s-a aşteptat ca tocmai în Ungaria, ţara care a făcut o breşă în Cortina de Fier, democraţia să degenereze într-atît. I se pare plauzibil ca aşa ceva să se fi întîmplat însă în Bulgaria şi România. Dar şi aşa, ceea ce se petrece acum în aceste două ţări este cu totul dezamăgitor. Michnik aminteşte că populaţia este profund dezamăgită de prestaţia social democraţilor care au adus cele două ţări la sapă de lemn. În acelaşi timp, şi azi o parte a locuitorilor fostului Est comunist are nostalgii autoritariste, specifice unui homo sovieticus. Nostalgii care se întîlnesc însă şi în ţări cu îndelungată tradiţie democratică, precum Franţa ba chiar Finlanda şi Suedia. Integral la Deutsche Welle

Redactat de @Cetatean 

Victor Ponta este de profesie jurist si procuror (cu doar 13 rechizitorii in cei 6 ani de activitate !)  si, in aceasta calitate, nu ezita sa se pronunte adesea cu privire la procesele aflate pe rolul instantelor. Evident, nu se pronunta asupra vinovatiei, insa, asa cum ii place sa sublinieze, « in calitate de jurist » isi poate da seama daca probele par sau nu temeinice.

 Atunci insa cand are de citit si aplicat o lege clara ca lumina zilei, privirea lui Victor Ponta devine brusc obscura si incepe sa vada in lege ceea ce nimeni altcineva nu vede: multiple modalitati de constructie a unei minciuni salvatoare, rusinoasa pentru un fost procuror, insa sanatoasa pentru un om politic care fuge de orice responsabilitate.

 Sa disecam impreuna cea mai gognata minciuna spusa de Victor Viorel Ponta in conferinta de presa de ieri, 29 iulie 2013, referitor la privatizarea CFR Marfa.

 Trebuie sa intelegem ca Victor Ponta nu are alta solutie pentru a scapa de cartoful fierbinte al « privatizarii » CFR Marfa decat sa ne minta cu tupeu si sa il atraga pe Traian Basescu (si CSAT-ul) in aceasta minciuna de proportii cosmice. Este o himera sa astepti ca Victor Ponta sa spuna vreodata adevarul, mai ales atunci cand este incoltit rau (cum e acum). De aceea, pentru a nu fi prinsi in plasa minciunilor lui, trebuie sa intelegem cum si-a construit-o pe ultima.

 Citez din conferinta de presa de aseara si subiniez pasajele importante :

 Victor Ponta: S-a întâmplat că am reuşit să… E publică hotărârea CSAT-ului. E pe site; pe site puteţi să intraţi, să citiţi Hotărârea 73/27 septembrie 2012 – vă dau eu copia, dar intraţi pe site, că o găsiţi -, care spune aşa: “Sunt supuse analizei operaţiunile de preluare a controlului asupra unor  intreprinderi sau active, precum şi cele de concentrare economică, următoarele domenii: securitatea transporturilor e punctul d), securitatea infrastructurii critice – f) şi aveţi acolo: Rezultatul evaluării şi propunerile se supun analizei CSAT, în prima şedinţă convocată. Hotărârea se comunică prim- ministrului, Guvernului României şi Consiliului Concurenţei“. Deci, bănuiesc că pe dumneavoastră vă interesează cine a semnat hotărârea. Cred că vă e clar cine a semnat-o.

 Reporter: Cine a semnat-o?

 Victor Ponta: Preşedintele CSAT, domnul preşedinte Băsescu. Deci, noi aplicăm hotărârea CSAT. Dacă mai e în vigoare, dacă nu, la primul CSAT o abrogăm şi atunci, nu mai trebuie să mai prezentăm CFR Marfă. Dar asta e o discuţie… Aici vreau să vă spun sincer, e o discuţie deja neserioasă.

 Reporter: Ştiţi de ce vă întrebam? Pentru că în Caietul de sarcini scria că la cinci zile după aprobarea HG, cu termenii şi condiţiile de vânzare-cumpărare, trebuie să se semneze şi acel contract.

Victor Ponta: Avem 60 de zile până la care trebuie să efectuăm, dacă se respinge de către CSAT, evident nu mai facem…

 Reporter: Vă întoarceţi din concediu dacă se convoacă CSAT-ul în timpul concediului?

Victor Ponta: Să-l convoace domnul preşedinte”.

I. Planul general al lui Ponta este sa scape de responsabilitatea semnarii contractului de „privatizare” al CFR Marfa. Ca ministru interimar, el nu se poate eschiva decat daca dovedeste  ca aceasta „privatizare” a fost semnata/avizata/aprobata in aval de alta autoritate, in asa fel incat Victor Ponta, ca Ministru interimar al Transporturilor, sa poata pretexta la nevoie ca a impartit responsabilitatea semnarii cu acea autoritate. Deviza sa este: nu iti asuma singur ceva controversat, atrage si pe altii!

 II. A incercat manevra aceasta cu Consiliul Concurentei, insa nu a tinut. Consiliul Concurentei se pronunta post-factum si nu are a aproba sau a respinge privatizarea CFR Marfa decat dupa ce este semnat contractul si au fost analizate in detaliu conditiile de concentrare econonomica. Inainte de semnarea contractului, Consiliul Concurentei este doar notificat cu privire la intentia cumparatorului, insa abia dupa semnarea acordului de privatizare Consiliul analizeaza in detaliu operatiunea si emite o decizie cu valoare juridica. Art. 15  alin. 1 din legea 21/1996: „Concentrarile economice care depasesc pragurile valorice prevazute la art. 14 trebuie notificate Consiliului Concurentei inainte de punerea in aplicare si dupa incheierea acordului, dupa anuntarea ofertei publice sau dupa preluarea pachetului de control”. Presedintele CC declara: „Deocamdată nu am primit notificarea din partea Grup Feroviar Român. De obicei, aceasta este trimisă după semnarea contractului, însă legislaţia dă posibilitatea să poată fi trimisă şi înainte“.

 III. Cum manevra cu avizul Consiliul Concurentei nu a tinut (din motive de legislatie si mai ales de timp, avizul Concurentei neputand sosi in cele 60 de zile cat au fost prevazute pentru semnarea contractului de privatizare), consultantii politici ai lui Ponta au cautat cu disperare o modalitate de a atrage CSAT-ul in jocul de-a privatizarea si de a-l acoperi pe Primul-Ministru cu avizul CSAT. Iata succesiunea de minciuni:

 i) intai Ponta a anuntat ca a aprobat privatizarea prin HG si ca a trimis-o la CSAT, pentru ca CSAT-ul sa o „avizeze” (pozitiv sau negativ).

ii) Presedintele a anuntat ca CSAT nu are atributii in a aviza post-factum o privatizare (nu s-a intimplat nici macar o data in istorie), ci doar de a da un aviz de principiu ante-factum, care stabileste liniile generale ale privatizarii (in cazul de fata, privatizarea cu un investitor strategic).

iii) Ponta a iesit imediat si a declarat ca CSAT-ul a avizat nu mai putin de 3 (trei) contracte de privatizare in trecut. Modalitatea cum a aruncat Ponta minciuna e demna de a fi retinuta: „Despre lucruri serioase, vorbim in locuri serioase, nu de pe plaja. Lasati-l pe Basescu, ca e la plaja sau la Ciresica”, a raspuns premierul. Jurnalistii au insistat cu intrebari referitoare la cele 3 contracte de privatizare, dar premierul a raspuns: “Pana luni, stati linistiti. Sau mergeti la plaja”, adaugand ca discutiile se poarta “in locuri oficiale” (Hotnews, 26 iulie). Halal jurist si procuror!

iv) Presedintele i-a transmis lui Ponta sa nominalizeze cele 3 contracte: „De la intrarea în vigoare a Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi până în prezent, CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea procesului de licitaţie, acest lucru neintrând în atribuţiile CSAT. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, îl invită pe ministrul interimar al Transporturilor şi prim-ministru al Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, să nominalizeze cele trei contracte de privatizare care, potrivit domniei sale, au primit avizul CSAT”.

 IV. Ponta nu a mai avut incotro si nu a mai insistat pe aceasta linie. Insa ieri Ponta a iesit cu a treia manevra: o interpretare mincinoasa a Hotararii CSAT nr. 73/2012. Daca nu a reusit cu avizul Consiliului Concurentei (prima minciuna) si cu cele 3 avize post-factum ale CSAT (a doua minciuna) poate ii iese cu masluirea Hotararii 73/2012 a CSAT.

 In interpretarea lui Ponta, Hotararea respectiva (o puteti citi aici: SURSA)  obliga CSAT-ul sa avizeze (aprobe/respinga) privatizarea CFR Marfa. Retineti termeii lui Ponta: „Deci, noi aplicăm hotărârea CSAT”. Asa, carevasazica, Ponta doar aplica Hotararea si o citeaza astfel: „Sunt supuse analizei operaţiunile de preluare a controlului asupra unor  intreprinderi sau active…”.

 Insa Ponta sarea deliberat peste un pasaj din articolul 2 al Hotararii CSAT nr. 73/2012: Citez corect si subliniez pasajul evitat de Ponta: „Sunt supuse analizei prevazute de art. 46 alin (9) din legea 21/1996 operaţiunile de preluare a controlului asupra unor  intreprinderi sau active…”.

 Mai sa fie, avea Ponta orbul gainii si omitea un pasaj fara sa isi dea seama?! Da de unde! O facea deliberat, ca un plagiator ce sare exact peste pasajele care il incomodeaza. Trimiterea la art. 46 alin. (9) din legea 21/1996 il incurca pe Ponta pentru ca acest articol este temeiul legal in baza caruia se intelege rolul CSAT in procedura privatizarii CFR Marfa. Sa citim cu atentie din nou: „sunt supuse analizei”. Analizei, nu avizului (pozitiv sau negativ)! Mai mult: ce fel de analiza? Cea efectuata in temeiul art. 46 alin (9) din legea 21/1996. Ce spune acest articol?

 „În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale”.

 Deci, sa intelegem: nu inainte, ci in cadrul procedurii de avizare de catre Consiliul Concurentei (care are loc dupa semnarea contractului!), daca acesta identifica o concentrare economica care prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, va informa CSAT-ul si acesta, in temeiul art. 46 alin (9), va efectua analiza despre care se vorbeste in art. 2 al Hotararii 73/2012 citata de Ponta. Pentru a nu exista dubii precum cele ale mitomanului plagiator, Hotararea CSAT este si mai explicita la art 3 alin (1):

„Consiliul Concurentei, in cadrul operatiunilor notificate acestuia, potrivit art. 46 alin (9) din legea 21/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, va comunica CSAT operatiunile suspectibile sa fie analizate din punctul de vedere al sigurantei nationale, potrivit art. 1 si 2.”

Si o ultima precizare: analiza (nu avizul!) CSAT de care vorbea Ponta precede semnarea contractului? Da de unde! Art. 46 alin. (1) din legea 21/1996 e clar:

 „(1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei va răspunde în scris, printr-o adresă, în cazul în care va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu cade sub incidenţa prezentei legi”.

 Analiza (nu avizul!) CSAT nu are cum sa preceada semnarea contractului, din moment ce ea se efectueaza doar dupa ce Consiliul Concurentei care analizeaza post-factum (nu ante-factum!) privatizarea, identifica aspecte de siguranta nationala si sesizeaza CSAT, in temeiul art. 46 alin (9).

 De ce omitea insa  Ponta intentionat mentionarea art. 46 alin (9) din legea 21/1996? Pentru ca nimeni sa nu se prinda ca analiza CSAT, de care se tot agata el, nu este anterioara semnarii contractului de privatizare, ci parte componenta a avizului post-factum dat de Consiliul Concurentei!

  Mai cita Victor Ponta aseara si art. 5, alin 2 din Hotararea CSAT 73/2012 („Rezultatul evaluării şi propunerile se supun analizei CSAT, în prima şedinţă convocată. Hotărârea se comunică prim- ministrului, Guvernului României şi Consiliului Concurenţei”) insa in focurile minciunii disperate, el nu spunea ca este vorba de evaluarea facuta de structurile de securitate (art. 4 alin 1) si ca aceasta evaluare face parte tot din cadrul procedurii de analiza efectuata de CSAT la cererea Consiliul Concurentei, post-factum, in temeiul art. 46 alin 9 din legea 21/1996.

 Ca sa rezum pe scurt ultima reduta a minciunii lui Ponta legata de privatizarea CFR Marfa: el nu stie cum sa traga CSAT-ul in procedura de privatizare si sa il aseze, sub aspect procedural,  inainte de semnarea propriu-zisa a contractului de privatizare. Nereusind sa gaseasca nici un temei in legea 415/2002 a CSAT care sa arate ca CSAT-ul aproba o privatizare dupa incheierea unei licitatii, si neputand gasi nici cele presupuse 3 privatizari aprobate de CSAT post-factum, Ponta a incercat aseara o a treia manevra, respectiv siluirea juridica a unei hotarari de CSAT din care a citat trunchiat si pe care a interpretat-o voit eronat. El se bazeaza ca oamenii nu au suficiente cunostinte juridice pentru a intelege ca analiza (nu avizul!) CSAT este parte componenta a avizului dat de Consiliul Concurentei si ca acesta vine abia dupa semnarea contractului. Ponta se mai bazeaza pe faptul ca va striga suficient de tare la televizor „Basescu/CSAT nu a avizat, deci el ne-a sabotat privatizarea!” incat sa fie crezut de opinia publica.

 Insa oamenii ar trebuie sa isi aminteasca faptul ca niciodata dupa castigarea licitatiei, cand inca era ministru Fenechiu, nu a fost vorba de necesitatea vreunui aviz post-factum dat de CSAT. Aparita CSAT in peisaj se datoreaza disperarii lui Ponta, devenit ministru interimar la Transporturi, care se vede pus in situatia de a-si asuma juridic o privatizare, care este evident o manareala. Fidel tehnicii sale de a tipa mereu ca altul e cu vina si el e „cu munca” (desi nu-si asuma niciodata  nimic), acum cauta disperat o iesire care sa il acopere politic si juridic.

 Poate nu ar strica ca de data asta Ponta sa nu mai fie lasat sa scape asa de usor ca in vara anului 2012, cand a mers la Bruxelles uzurpand o decizie a CCR si prerogativele Presedintelui Romaniei. In definitiv, ca ministru interimar, Ponta se afla sub rigorile legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, art. 8 alin 1, litera b):

 „(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 12 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor: […]

 b) prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului”.

 “Micul Titulescu” ar trebui pus in situatia de a-si dovedi expertiza juridica de fost procuror in fata unei instante, iar nu la televizor. Legea este lege chiar daca esti premier !

1. Tranzitia de la productia de bunuri la furnizarea unor servicii sofisticate;
2. Ideile si metodele de implementare ale acestor idei inovatoare devin metoda principala de crestere economica;
3. Cunoasterea (knowledge, know-how) devine o noua forma de a genera capital;
4. Procesul de globalizare si automatizare reduce valoarea muncii manuale si provoaca schimbari sociale care conduc la micsorarea contributiei “clasei muncitoare” (“blue-collar”) si cresterea contributiei  salariatilor cu un nivel educational-profesional ridicat (“white-collar”) care presteaza servicii cu o valoare adaugata sporita cu ajutorul unor tehnologii automate sau semi-automate.

Teorie frumoasa, care a parut si  fezabila de-a lungul catorva decenii, pana cand statul “industrial” occidental si-a transferat forta de productie spre Asia de Est. Ceea ce s-a intamplat si se intampla pana in zilele noastre cunoastem cu totii.  O mare parte din industriile “traditionale,” bazate pe munca manuala sau automatizata, cu un aport manual ridicat, s-au transformat intr-un proces care arata astazi ca fiind un motiv principal in dezechilibrarea economica a marilor economii occidentale. Acest proces este cunoscut pe numele  de-industrializare. Din nefericire, prin acest proces a trecut si Romania, bineinteles din alte motive cu acelasi rezultat insa.

Ambele teorii au costat societatile democratice bazate pe ceea ce cunoastem noi sub denumirea de  “democratie liberala” sute de miliarde de dolari sau euro creand noi vulnerabilitati sau adancind unele existente. Criza actuala a fost stimulata de aceste teorii, care au creat o ideologie problematica si au mascat unele fenomene, care s-au dovedit intr-un timp destul de scurt – daunatoare.

Democratia liberala este o poveste despre oameni, despre felul cum interpreteaza evenimentele, apreciaza timpul lor  si iau hotararile care le vor influenta viata pe perioade mai mult sau mai putin indelungate. Daca oamenii vad problemele adevarate si isi gasesc lideri care sa poata sa-i scoata la liman, atunci democratia liberala va functiona, daca nu –  se va razbuna crunt pe cei care au gresit, adica  pe societatea care a ales ineficient.

Forta democratiei liberale este exact si slabiciunea ei – libertatea optiunilor multiple. Aceasta libertate acorda  posibilitatea de a trisa, de a simula si de a insela vigilenta publica. Inselaciunea secolului al XXI-lea este televiziunea, care printr-o infuzie directa de stiri fabricate, mestecate si semidigerate, transfera mesajul mincinos direct in creierul obosit al omului hartuit de problemele zilnice. De multe ori omul le adopta, devenind astfel parte din vocabularul si  atitudinile lui sociale si pana la urma optiunea lui electorala.

Mass-Media  transforma problemele adevarate si stringente in lipsite de relevanta  in discursul societatii; interesele unor grupuri, de obicei financiare sau economice, se transforma in discursul public pro-contra si manipularea se va dovedi intotdeauna   mai eficienta pentru ca este bazata pe idei care au fost “servite” publicului de-a lungul timpului.  Faptul ca televiziunile sunt in posesia unor criminali de drept comun nu este cunoscuta,  sau mai rau, publicul nu tine seama de asta.

Articolul nu este de nici un fel unul care prezinta o rezolvare ce nu este incadrata in sistemul democratic. Nu putem apela nici la un despot-luminat si nici la alta metoda care ar putea avea repercursiuni mult mai grave – simplu, nu exista despoti luminati si nici nu au existat in istoria moderna a omenirii.

Articolul propune insa o atentie sporita la anumite fenomene care prezinta un progres artificial si la o mai buna metodologie prin care se pot atinge tinte sociale avand in vedere ca nu exista nici sabloane si nici formulari savante la realitatile in care traim.

Bună dimineata intr-o zi de marti. Canicula va persista marţi în sudul şi sud-estul ţării. Temperaturile maxime vor înregistra valori de 36….38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic. Marţi 30 iulie în judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov (inclusiv municipiul Bucureşti) temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi. Vremea se va menţine caniculară în sudul şi sud-estul ţării, iar indicele temperatură-umezeală va atinge şi depăşi pragul de 80 al disconfortului termic în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei. În restul teritoriului, cu precădere în vest, temperatura aerului va marca o scădere considerabilă faţă de ziua precedentă. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate în prima parte a zilei în regiunile intracarpatice, unde local vor fi ploi în general slabe. Mai ales spre seară şi noaptea instabilitatea atmosferică se va accentua în sudul, centrul şi estul ţării, unde vor fi averse, însoţite de descărcări electrice şi izolat de grindină, iar pe arii restrânse cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp. Vântul va prezenta intensificări temporare în majoritatea zonelor, dar şi în timpul ploilor când poate lua aspect de vijelie. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 27…28 de grade în Dealurile de Vest şi Maramureş şi 38…40 de grade în Oltenia şi Muntenia. Minimele termice se vor încadra între 15 şi 23 de grade.

La Bucureşti, vremea se va menţine călduroasă, caniculară după-amiaza, când indicele temperatură-umezeală va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 al disconfortului termic. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi noaptea când vor intensificări ale vântului posibil cu aspect de vijelie, averse şi descărcări electrice. Temperatura maximă va fi în jur de 39 de grade, iar cea minimă de 20…22 de grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3994 RON; 1 USD = 3. 3111 RON; 1 EURO = 1. 3287 USD; Francul elvetian 3. 5685 RON. Gramul de aur 141.6195 RON.

Care sunt “boşii” retailului farmaceutic autohton. Podiumul celor mai mari lanţuri farmaceutice din România a rămas neschimbat, Sensiblu fiind în continuare pe primul loc, arată ultimele date ale companiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de aproape 1 miliard de lei faţă de anul trecut, rămânând pe primul loc în topul farmaciilor. Grupul A&D Pharma cuprinde distribuitorul Mediplus, farmaciile Sensiblu şi o divizie de marketing & sales. Farmaciile Sensiblu au ajuns la 2.567 de angajaţi, după apariţia a 13 noi unităţi în 2011. Pe locul doi se clasează, ca şi anul trecut, farmaciile Dona (Siepcofar), cu o cifră de afaceri de 720 de milioane de lei, în uşoară scădere faţă de anul trecut, când era de 755 de milioane de lei. Ropharma se menţine pe locul trei, cu o cifră de afaceri mai mare decât anul trecut, respectiv 411 milioane de lei şi un profit de 9 milioane de lei, de trei ori mai mare decât în anul 2011. Cu 1.228 de angajaţi, Farmaciile Help Net, parte a distribuitorului de medicamente Farmexim au înregistrat anul acesta o cifră de afaceri mai mare faţă de anul trecut, de 375 milioane de lei. Din urmă a venit puternic, “furând” locul patru, grupul de farmacii Catena, cu o cifră de afaceri cumulată de 378 de milioane de lei. Potrivit ultimelor date ale Consiliului Concurentei, numărul farmaciilor a crescut de la 5.649 în 2007 la 7.013 în 2011. Integral aduce Capital

Monica Macovei, prima şansă a Dreptei. Competiţie Monica Macovei şi Mihai Răzvan Ungureanu sunt singurii candidaţi de dreapta, dintre cei nominalizaţi de Traian Băsescu, care ar avea şanse la alegerile prezidenţiale, potrivit specialiştilor Preşedintele Traian Băsescu a avansat, recent, numele a trei politicieni pe care îi creditează cu şanse mari într-o competiţei prezidenţială. Este vorba despre foştii prim-miniştri Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu şi de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei. Câte şanse au cei trei politicieni pentru a intra în cursa pentru Cotroceni? Care dintre cei trei politicieni ar ieşi câştigător dintr-o competiţie cu Crin Antonescu? Vârsta şi abordările extrem de pragmatice când vine vorba de stat şi de funcţionarea justiţiei sunt punctele tari care o recomandă pe Monica Macovei pentru funcţia de preşedinte, potrivit şefului statului. Politologul Alina Mungiu crede că fostul ministru al Justiţiei ar fi în acest moment  persoana cu cel mai mare potenţial dintre cei trei. […]Politologul Lucian Dârdală este de părere că dintre cei trei potenţiali candidaţi, singurul cu şanse reale la funcţia de preşedinte al României este Mihai Răzvan Ungureanu. „Ungureanu este o personalitate de descoperit şi în care românii şi-ar putea pune speranţele. În plus, ar putea fi liantul reparării relaţiilor dintre PDL şi Mişcarea Populară, deoarece este acceptat de ambele părţi“, a argumentat politologul. Ceea ce ar putea însă să-i scadă şansele de a deveni preşedinte este faptul că „a pierdut mandatul de prim-ministru, iar pierderea puterii înseamnă o înfrângere, chiar dacă vina nu-i aparţine în întregime“. Integral in Adevarul.

DNA: „Dan Voiculescu este cel care coordonează activitatea Antenelor”. Acuzat de complicitate la şantaj, mogulul media s-a prezentat pentru prima dată la DNA. De emoţii, nu şi-a dat seama că i-a căzut o lentilă de la ochelarii de soare şi a pozat în victimă politică. Mogulul Dan Voiculescu (67 de ani) este cel care decide în continuare politica editorială şi economică a trustului de presă Intact Group. Afirmaţia aparţine procurorilor DNA, care anchetează şantajarea administratorului RCS&RDS, Ioan Bendei. Voiculescu a fost pus sub acuzare în acest dosar, ieri, pentru complicitate la infracţiunea de şantaj. Procurorii susţin că directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, învinuit de şantaj, îi transmitea lui Voiculescu şi fiicei acestuia, Camelia, cum punea presiune pe Bendei. Alexandrescu l-a ameninţat pe Bendei că va difuza o anchetă, în care va prezenta un contract de sponsorizare încheiat între RCS&RDS şi firma lui Mitică Dragomir, şeful LPF. „Din cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate până la această dată a rezultat cu certitudine că numitul Voiculescu Dan este persoana care coordonează întreaga activitate defăşurată în cadrul Intact Group, fiind în acelaşi timp şi persoana care ia decizii privind trustul de presă respectiv”, au arătat procurorii DNA. Oficial, Voiculescu nu mai figurează în actele trustului de presă, după ce a donat acţiunile către cele două fiice ale sale: Camelia şi Corina. Zeci de discuţii telefonice dintre Alexandrescu şi cei doi patroni ai săi au fost depuse la dosar. Integral in EVZ

Ministerul Educaţiei a căutat doar două zile ofertanţi pentru proiecte de peste 150 milioane de euro. Teodorovici, pentru Gândul: “Probabil se va anula procedura şi se va relua” Ministerul Educaţiei caută parteneri pentru 51 de proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 150 de milioane de euro, scrie Ziarul Financiar. Solicitanţii au avut doar două zile „răgaz” pentru depunerea ofertelor. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, pentru gândul, că trebuie stabilite alte termene pentru aceste proiecte. Ministerul Educaţiei a publicat la jumătatea săptămânii trecute anunţuri de selectare a unor parteneri pentru 51 de proiecte finanţate din bani europeni alocaţi pentru dezvoltarea resurselor umane (POSDRU) în valoare totală de peste 163 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF. Termenul limită de înscriere  a dosarelor de parteneriat pentru 46 dintre aceste proiecte (anunţ publicat marţi) a fost stabilit de reprezentanţii ministerului pentru data de 25 iulie 2013 (joi), adică două zile mai târziu, restul de cinci proiecte având termen de depunere a dosarelor până pe 26 iulie 2013 (vineri). “Astăzi se va lua o decizie, probabil se va anula procedura şi se va relua. Ministerul Educaţiei trebuie sa se adreseze Autorităţii de Management POSDRU. Categoric, trebuie stabilite alte termene. Dar este greu de spus care vor fi acestea. Se va vedea de la caz la caz pentru că nici legea nu spune foarte clar”, a declarat luni Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, pentru gândul.

PDL blochează “transferurile” la Mişcarea Populară. Conducerea PDL a anunţat, ieri, că excluderea celor 22 de primari din Argeş a fost respinsă de Comisia de etică. În acest fel, PDL încearcă să împiedice plecarea primarilor la Partidul Mişcarea Populară (PMP). “BPN a luat act de decizia Comisiei de etică de a invalida decizia organizaţiei judeţene de excludere a celor 22 de primari din Argeş”, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul. Ea a spus că astfel cei 22 de primari nu sunt excluşi din PDL, arătând că în partid nu mai sunt asemenea situaţii. Paul a mai spus că ea consideră decizia fostului preşedinte PDL Argeş Mircea Andrei de a exclude pe cei 22 de primari şi apoi de a-şi da demisia ca fiind un “gest impardonabil”. Reprezentanţii comisiei au constatat că excluderea primarilor din partid nu a respectat prevederile statutare şi a avut “un vădit caracter abuziv”. Potrivit statutului. excluderea din partid a unui membru PDL se face doar în măsura în care acesta a încălcat în mod grav şi repetat prevederile statutului şi hotărârile organizaţiei sau a prejudiciat imaginea partidului. Primarii excluşi nu se fac vinovaţi de încălcarea acestui articol, se arată într-un comunicat al comisiei. Comisia a constatat şi o serie de nereguli în convocarea organismelor de conducere ale organizaţiilor PDL din judeţul Argeş care au luat decizia de excludere. Miza disputei. Fostul senator Mircea Andrei, lider al PDL Argeş, a demisionat, în 21 iulie,  din partid, el motivând prin faptul că Vasile Blaga şi conducerea PDL “au uitat că există judeţul Argeş”. Înainte de a demisiona, Andrei  a avut grijă să aprobe excluderea din partid a 22 de primari PDL din Argeş. Pentru a putea fi excluşi, cei 22 de primari şi-au depus demisiile din funcţiile deţinute în partid. În acest fel, ei i-au dat ocazia lui Mircea Andrei să invoce articolele din statut referitoare la inactivitate. Integral in Romania Libera

Prima rectificare bugetara: Deficitul bugetar urca la 2,3% din PIB. Prognoza de crestere economica pentru 2013 a fost ridicata la 1,9%.  Prima rectificare bugetara din acest an se bazeaza pe un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, iar deficitul bugetului consolidat va creste de la 13,4 miliarde lei la 14,7 miliarde lei, prin folosirea banilor rezervati PNDI catre alte proiecte, iar plafonul de garantii va fi majorat cu 2 miliarde de lei, scrie Mediafax.  Astfel, Produsul Intern Brut estimat a fost revizuit in urcare la 626,2 miliarde lei, iar deficitul bugetar pe cash va creste de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB.Ministerele Sanatatii, Educatiei si Justitiei vor beneficia de alocari suplimentare, a anuntat premierul Victor Ponta. O noua rectificare bugetara a fost deja programata pentru finele lunii octombrie. Prognoza de crestere economica pentru acest an a fost ridicata, in urma discutiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimand insa pentru sfarsitul anului un avans al PIB peste noua tinta, a declarat ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea. “Am convenit cu partenerii nostri internationali ca pentru anul 2013 cresterea PIB-ului nu va mai fi 1,6, pe care s-a bazat bugetul in iarna acestui an, cand a fost programat, ci 1,9% din PIB, ceea ce inseamna o crestere neta de 2,6 miliarde de lei a PIB. Structura acestei cresteri este preponderent bazata pe export. Este bine pentru competitivitatea unei tari, pe de alta parte, exportul din ce in ce mai mult catre zona non-Euro, pentru ca in zona Euro continua sa fie recesiune, si atunci ai pe partea de incasari, la TVA, rambursarile de TVA care iti cresc. Deci, pe de o parte, e un lucru bun, ai o crestere bazata pe export, pe de alta parte, rambursarile de TVA cresc si atunci trebuie sa ajustezi corespunzator bugetul in urma veniturilor care pe anumite categorii, cum a fost impozit pe profit sau TVA, sunt sub asteptari. Noi consideram ca in semestrul al doilea cresterea va fi peste 1,9, de fapt, si se va baza li pe consum intern, pe reluarea cresterii interne, dar nu am bugetat lucrul acesta tocmai pentru a fi conservatori, pentru a ne asigura ca ramanem in parametrii de consolidare fiscala”, a spus Voinea. Integral la HotNews

Liviu Dragnea, la DNA în dosarul “Referendumul”: “Am venit să mai studiez dosarul” Vicepremierul Liviu Dragnea a venit la sediul DNA, unde procurorii îi prezintă din nou învinuirile care i se aduc în dosarul “Referendumul” şi probele strânse împotriva sa. După aproximativ 10 minute, Dragnea a părăsit sediul DNA. Dragnea a intrat la DNA pe o poartă de acces ascunsă, folosită de procurori, pentru a evita întâlnirea cu presa. Vicepremierul a fost de mai multe ori la DNA, pentru a fi audiat în acest dosar. “Am venit să mai studiez dosarul şi probabil că o să mai vin. Am intrat pe aici pentru că era aglomerat”, a explicat vicepremierul vizita sa fulger la DNA. “Sunt foarte multe dosare de declaraţii, nu ştiu dacă pot să le numesc probe. Am marcat un an de la referendum. Este o coincidenţă, nu are nicio semnificaţie, a fost o alegere comună”, a mai spus Dragnea, la ieşirea de la DNA. Procurorii au început urmărirea penală faţă de Nicolae Liviu Dragnea, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului. Liviu Dragnea, în calidate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA. Astfel, Dragnea ar fi iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Integral in gandul

De ce ne blochează UE fondurile europene: Firma şefilor PSD Braşov trebuie să restituie 990.000 €. Administratorul societăţii controlate de deputatul şi prefectul de Braşov a fost condamnat la închisoare, pentru că a manevrat prin acte false o finanţare nerambursabilă SAPARD. Deputatul Ioan Adam și-a împrumutat firma cu 496.000 de euro, pentru a putea benefi cia de fi nanțarea SAPARD. Tribunalul Covasna l-a condamnat, pe 5 iulie 2013, pe Lorincz Andraş, administratorul firmei Frigos Pommes SRL, la patru ani de închisoare, deoarece a folosit declaraţii false pentru organizarea unor licitaţii cu fonduri provenite dintr-o finanţare nerambursabilă SAPARD de 990.000 de euro. În solidar cu Andraş a fost găsită responsabilă în civil şi firma care a beneficiat de finanţare, SC Frigos Pommes SRL, care trebuie să returneze Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) banii pe care i-a primit. SC Frigos Pommes SRL îi are ca acţionari pe Ştefan Valentin, cu 36%, pe prefectul judeţului Braşov, Mihai Mohoci, cu 26% şi pe deputatul PSD Ioan Adam, cu 38%. Pe 2 februarie 2007, între APDRP şi Frigos Pommes s-a încheiat un contract prin care societatea a beneficiat de o finanţare de 990.000 de euro, pentru proiectul „Înfiinţare unitate de depozitare şi procesare cartofi, în localitatea Chichiş, judeţul Covasna”. Procurorii susţin că administratorul a făcut o serie de achiziţii de la firme cu care avea interese directe, în contextul în care acesta a depus două declaraţii la APDRP în care a susţinut că nu are niciun fel de legătură cu respectivele firme. Instanţa l-a găsit vinovat pe administrator, în solidar cu societatea. Integral in EVZ

Va urez o zi buna!

Elveţia: Ciocnire între două trenuri, 35 de răniţi, dintre care cinci în stare gravă. Cel puţin 35 de persoane au fost rănite, dintre care cinci în stare gravă, în urma ciocnirii frontale a două trenuri luni, în localitatea elveţiană Granges-prčs-Marnand, a anunţat poliţia locală, citată de AFP. În cursul serii, soarta unuia dintre mecanicii de tren era sub semnul întrebării.  Coliziunea a avut loc la ora locală 19.00 (17.00 GMT), la Granges-prčs-Marnand, în cantonul Vaud, între un tren care circula spre Lausanne şi unul care venea dintre Lausanne.  Traficul a fost întrerupt pe un sector al liniei ferate ce leagă oraşele Palézieux şi Payerne, au făcut cunoscut Căile Ferate Federale (CFF).  Un important dispozitiv de salvare şi prim-ajutor, format din poliţie, pompieri şi ambulanţe, a fost trimis la locul accidentului.  ‘Numeroşi pasageri au fost răniţi şi li s-au acordat îngrijiri medicale la marginea drumului’, a informat site-ul jurnalului elveţian “20 minutes”.  Cele două părţi din faţă ale trenurilor au fost avariate şi parţial s-au întrepătruns. Cei cinci răniţi grav au fost transportaţi cu elicopterul sau ambulanţa la spitalul din Payerne sau la spitalul universitar al cantonului Vaud din Lausanne.  Înaintea primului bilanţ al poliţiei, mass-media elveţiene anunţaseră diferite bilanţuri cu zeci de răniţi. Televiziunea Elveţiei francofone a informat despre aproximativ 30 de răniţi, în timp ce postul de televiziune germanofon s-a referit la 44 de răniţi, dintre care patru în stare gravă. Un procuror s-a deplasat la locul accidentului pentru deschiderea unei anchete. Agerpres

Israelienii şi palestinienii au reluat negocierile directe la Washington. Israelienii şi palestinienii au reluat luni seara, la Washington, negocieri de pace directe, blocate de trei ani, sub egida Statelor Unite. Ministrul israelian al Justiţiei Tzipi Livni era aşezată alături de negociatorul-şef palestinian Saeb Erakat, la o masă de nouă persoane, în salonul de protocol al Departamentului de Stat, la o cină cu ocazia întreruperii postului de Ramadan, iftar, oferită de secretarul de Stat John Kerry.  Primindu-şi oaspeţii, toţi zâmbind, şeful diplomaţiei americane a salutat un moment “foarte, foarte special”.   Kerry şi emisarii-şefi palestinian şi israelian erau însoţiţi de unii dintre colaboratorii lor, inclusiv noul emisar special american pentru aceste negocieri, ambasadorul Martin Indyk. Secretarul de stat, care este artizanul acestei reluări a contactelor directe între israelieni şi palestinieni, i-a îndemnat luni să ajungă la un “compromis rezonabil”. După mai bine de şase decenii de conflict şi multiple eşecuri ale relansării procesului de pace, Departamentul de Stat a anunţar că aceste negocieri ar putea să dureze “cel puţin nouă luni”. Preşedintele Barack Obama a salutat un moment “promiţător”, avertizând ambele tabere că este necesar să facă “opţiuni dificile”. Ultimele negocieri de pace directe israeliano-palestiniene au eşuat în septembrie 2010, după trei săptămâni, din cauza continuării colonizării israeliene în Ierusalimul de Est şi Cisiordania. Aduce Mediafax

„Duceţi-vă acasă sau veţi fi arestaţi”, campania pentru imigranţi ilegali a guvernului britanic. Guvernul britanic şi-a apărat luni o controversată campanie publicitară al cărei scop este stimularea imigranţilor ilegali „să plece acasă” de bunăvoie pentru a nu fi arestaţi. În cadrul unui proiect pilot al Ministerului de Interne, două camionete, transportând fiecare un imens afiş publicitar, au străbătut mai multe cartiere ale Londrei unde se află un mare număr de străini. Pe fiecare afiş se poate vedea o pereche de cătuşe, numărul arestărilor efectuate săptămâna trecută şi sloganul: „Sunteţi ilegal în Marea Britanie? Plecaţi acasă, altfel riscaţi să fiţi arestaţi!”. În anunţ li se mai cere străinilor aflaţi ilegal acolo să trimită un mesaj cu cuvântul „HOME” la numărul 78070. Ministrul comerţului, Vince Cable, membru al Partidului liberal-democrat, din coaliţia guvernamentală, a calificat această campanie drept „stupidă şi respingătoare”, potrivit The Guardian.  În schimb, purtătorul de cuvânt al premierului conservator David Cameron a susţinut-o, afirmând că este „evident că dă rezultate” şi convingerea imigranţilor ilegali să părăsească de bunăvoie Marea Britanie este modalitatea cea mai eficientă de a-i face să plece.  Campania a costat puţin peste 11.000 de euro, în timp ce repatrierea unui imigrant costă statul britanic peste 16.000 de euro, notează France Presse. Momentan, guvernul de la Londra trebuie să decidă dacă va extinde acest experiment la nivel naţional. Partidul laburist, de opoziţie, consideră că este o campanie „ridicolă”. Chiar şi Nigel Farage, liderul partidului populist şi anti-european UKIP, califică respectivul demers drept „semnul unei declaraţii de război” la adresa străinilor. Integral in Adevarul

Criza şomajului obligă statele să cheltuiască mai mult pe protecţia socială, iar Franţa este campioană mondială. Criza şomajului îşi pune puternic amprenta asupra cheltuielilor bu­getare alocate de ţările europene protecţiei sociale, acestea crescând în ultimii ani chiar dacă Europa s-a lansat într-o cursă a austerităţii. Cu echivalentul a 33% din PIB alocat acestor cheltuieli, Franţa rămâne campioană mondială anul acesta.În Franţa, cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare se duce pe protecţia socială, adică pe pensii, indemnizaţia de şomaj, alocaţii pentru familii, indemnizaţii de handicap şi altele, iar în 2013 aceste cheltuieli vor ajunge la 33% din PIB, potrivit calculelor OCDE, comparativ cu 32,5% în 2012 şi 32% în anul precedent. Viteza  cu care aceste costuri cresc îngrijorează analiştii, scrie Le Figaro. Între 2009 şi 2013 avansul a fost de aproape 3%, mai mare decât creşterea eco­nomică. De vină este criza, care a fă­cut ca numărul de beneficiari să crească. Spre comparaţie, „Germania controlează mai bine cheltuielile”, spune Willem Adema, specialist în politici sociale la OCDE, orga­ni­zaţie din care România nu face parte. Dacă în 2009 nivelul era de 27,8% din PIB, anul acesta va ajunge la 26,2% din PIB, totuşi mai mare decât cel din anul anterior. Acum Germania are cea mai scăzută rată a şomajului de după reunificarea ţării. Integral in Ziarul Financiar

Revoluţia pleacă de sus. Papa Francisc a exploatat momentul Zilei Mondiale a Tineretului Catolic pentru a pleda în favoarea reformei bisericii pe care o conduce. Unele teme rămân, însă, tabu. Unii vorbesc despre o revoluţie tăcută. O revoluţie ce va schimba Biserica Romano-Catolică. O revoluţie pornită din înaltul ordin al Papei Francisc. El, suveranul pontif, vrea schimbarea bisericii. Şi o poate face doar bazându-se pe tineret. “Voi şi cu mine – noi împreună vom modela biserica”, a promis Francisc celor două milioane de credincioşi veniţi la Rio şi strânşi pe celebra plajă Copacabana pentru a sărbători Ziua Mondială a Tineretului. Iar mesajul Papei nu s-a oprit la acest apel superficial: “Implicaţi-vă”, le-a cerut Suveranul, “ieşiţi în stradă. Nici Isus nu a rămas acasă”. Cuvintele lui Francisc au stârnit entuziasm în rândul enoriaşilor veniţi în pelerinaj la Rio; dar, cu siguranţă, o bună parte din clerul catolic şi, mai ales, oamenii de la Vatican se vor fi îngrijorat auzindu-l pe urmaşul sfântului Petru. Dacă tot e limpede că Francisc vrea să renoveze biserica, de ce mizează pe tineri şi nu pe preoţi, pe episcopii şi cardinalii, de altfel stălpii instituţiilor catolicismului? Poate pentru că, de fapt, principalii adversari ai reformelor sunt carieriştii corupţi din statul papal? Că noul pontif vrea să depăşească blocajul teologic şi politic al Vaticanului a fost limpede încă de la înscăunarea lui. Şi cine s-a îndoit de angajamentul lui Francisc a primit un argument odată cu instalarea carismaticului Óscar Rodriguez Maradiaga din Honduras în fruntea comisiei de opt cardinali însărcinaţi cu reforma Sfântului Scaun. O misiune pentru care Papa Bergolio are nevoie de susţinere puternică. Şi cine l-ar putea susţine mai energic decât tinerii pe care, fără o reformă reală, biserică îi cam poate pierde? De altfel, într-o şedinţă cu uşile închise, Papa i-a făcut pe episcopii brazilieni co-responsabili pentru pierderea, de către biserică, în ultimii zece ani, a câtorva milioane de enoriaşi – o parte dintre ei trecuţi la cultele protestante. Integral aduce Deutsche Welle. 

Vladimir Putin s-a întors cu mâna goală de la Kiev după ce Ucraina a spus un Nu categoric Uniunii Euro-Asiatice. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a petrecut sfârşitul de săptămână în Ucraina, încercând să-l convingă pe omologul său ucrainean Viktor Ianukovici să întoarcă ţara dinspre Uniunea Europeană spre Uniunea Vamală Euro-Asiatică (Rusia, Belarus Kazahstan) şi să imprime o apropiere economică mai mare de Moscova. Eforturile s-au dovedit fără succes, scrie presa rusă. Putin a vorbit sâmbătă despre unitatea istorică a popoarelor rus şi ucrainean, cu ocazia aniversării a 1025 de ani de creştinarea Rusiei Kievene de către cneazul Vladimir. Duminică, Putin şi-a reiterat ideea la parada comună a marinei ucrainene şi a Flotei Rusiei din Sevastopol, cu ocazia Zilei marinei ruse şi ucrainene, sărbătorită anul acesta împreună de cele două state slave, după cum scrie astăzi platforma electronică Newsru, preluată de Agerpres. Vizita lui Putin la Kiev a început cu slujba oficiată pe dealul Sf.Vladimir din capitala ucraineană, după care a avut loc o întâlnire scurtă şi “destul de rece”, după cum observă cotidianul economic Kommersant, între preşedinţii Putin şi Ianukovici. Cei doi oameni politici nici măcar nu şi-au dat mâna în public înainte de convorbiri, astfel încât un fotoreporter din mulţime le-a solicitat să facă acest lucru pentru presă. Întrevederea Putin-Ianukovici nu a durat mai mult de 15 minute, la finalul unui protocol scurt, mai scrie ziarul citat. În finalul discuţiilor, Putin a afirmat că economia ucraineană va avea avantaje în ceea ce priveşte competitivitatea numai în alianţă cu Rusia, pe fondul unei “concurenţe acerbe” pe plan internaţional pentru pieţele de desfacere din diferite ţări. În mod tradiţional, locatarul de la Kremlin a asigurat că Rusia “va respecta orice alegere a poporului ucrainean şi a statului ucrainean”.[…] Ca urmare a acestei vizite, experţii au concluzionat că Putin nu a reuşit să-l convingă pe preşedintele Viktor Ianukovici să schimbe vectorul de evoluţie a Ucrainei. Potrivit grupului sociologic “Rating” din Kiev, numai 40% dintre ucraineni susţin alăturarea ţării lor la Uniunea vamală şi această cifră este în continuă scădere. Restul ucrainenilor pledează pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar împotriva unei astfel de alianţe se pronunţă doar un sfert dintre ucraineni. Integral aduce EVZ

Eveniment: Dan Voiculescu a ajuns astăzi la sediul DNA înainte de ora 10.00. Emoționat și nervos, mogulul nu a observat că îi lipsea o lentilă de la ochelarii de soare. ”Îmi scot ochelarii în semn de respect. În semn de respect față de dumneavoastră, ziariștii.Aș vrea să-i transmit lui Băsescu Traian că adversitate noastră politică nu trebuie să afecteze valorile fundamentale ale societății românești, cum ar fi familia sau libertatea de exprimare”, a declarat Dan Voiculescu, apoi a intrat în sediul DNA, promițând că va spune mai multe la ieșire. Sursa

Acest criminal, turnator si violator al opiniei publice vorbeste de “valorile fundamentale ale societății românești” Care valori manac-te-ar matraguna?

***

Nimic nu poate fi mai frustrant decat lipsa de moralitate continua si imposibilitatea de a ne elibera de un trecut ingrozitor din istoria acestei tari. O categorie de oameni care au slujit cu zel un regim bestial, sprijinit de o teroare zilnica si care a continuat decenii intregi, a reusit dupa ’89 sa-si insuseasca suficient capital pentru a domina Romania economic si de pentru a face jocurile intr-o societate care se doreste democratica. Poate una din cele mai seminificative feţe ale raului in care traim este Dan Voiculescu, zis Felix, zis Mircea. Dan Voiculescu, care santajeaza de ani buni  o clasa politica formata din oameni asemanatori lui, face jocuri spaland creierele unor generatii ai caror parinti au fost turnaţi, arestaţi si incarceraţi de oameni ca el. Ion Iliescu si Dan Voiculescu sunt feţele raului in care traim, aceastea sunt feţele raului, priviti-le:

Pentru un om de felul meu, Iliescu este marele vinovat pentru situatia jalnică in care se afla societatea romaneasca de astazi. Felix Voiculescu este la fel de malefic si nu numai pentru turnatoriile pe care le-a faptuit, ci pentru faptul ca acest om santajeaza de aproape doua decenii lumea politica, justitia si mediul economic din Romania cu ajutorul antenelor care intotdeauna au sutinut interesele economice si politice ale celui care i-a aranjat protectia prin fantomatica formatiune umanista-conservatoare.

A venit timpul ca Felix sa plateasca! Sper ca de aceasta data nu mai poate scapa de justitia pe care o meritam el si noi!

Potrivit statisticilor oficiale, in Romania, din 1947 incoace, aproape sase milioane de romani au fost pagubiti intr-un fel sau altul cu echivalentul a peste 25 de miliarde de euro. Pana in 1989, principala cauza erau nationalizarile si exproprierile. Dupa 1991 am vazut “pe viu” jocuri piramidale, banci populare, falimente bancare sau fonduri de investitii care au “zburat” peste mari si tari. Multi indivizi au profitat de saracia generalizata in care s-a aflat (si se afla) Romania, speculand dorinta de imbogatire rapida. Asa s-au construit Caritas, Gerald sau alte jocuri de intrajutorare, FMOA ori Fondul National de Investitii. Scopul a fost unul: cati mai multi deponenti, pentru ca “alesii” sa-si poata recupera “investitiile” initiale. Bineinteles, toate acestea nu ar fi fost posibile fara complicitatea guvernantilor, indiferent ce forme a luat ea: “consolidarea” neincrederii populatiei in sistemul bancar printr-o serie de falimente rasunatoare, lipsa unor campanii de informare sau, la fel de grav, promovarea unor legi interpretabile.

Falimentele bancare, autori cunoscuti, deloc pedepsiti!

Falimentele din ultimii douazeci de ani ale băncilor au fost, în cea mai mare parte, rezultatele fraudelor directorilor si presedintilor acestora. Multi dintre ei, după o perioadă scurtă de detentie, sunt astăzi în libertate. Costurile de “restructurare” a sistemului bancar au fost suportate din bugetul de stat, mai exact din banii contribuabililor. Legea, ca de obicei, este îngăduitoare cu cei mari si aspră cu cei mici.

Mai toti artizanii falimentelor bancare din perioada postdecembristă au reusit să-si facă un drum spre prosperitatea personală lăsând în urmă sute de mii de oameni cu economiile spulberate. Prima bancă care a dat faliment a fost Credit Bank. Fraudele au distrus atât institutia ca atare, cât si încrederea cetătenilor în sistemul bancar în general. Sumele depuse de oameni au fost recuperate după multi ani de procese si tergiversări, din păcate fără ca cetătenii să primească banii la valoarea din momentul constituirii depozitelor.

Cât despre institutiile creditoare ale celor două bănci, si astăzi sunt pe rolul instantelor de judecată procese care par că nu se mai termină. Sever Muresan, principalul autor al fraudelor de la Dacia Felix, a fost arestat la sfârsitul lunii iunie 1999 în Ungaria, de unde a fost transferat într-o închisoare din Geneva.

Itele continuă să fie încurcate si în cazul Credit Bank. Multitudinea de dosare deschise în cazul Marcel Ivan – Credit Bank au rămas nesolutionate. Credit Bank a fost prima bancă din România pe care BNR a sustinut-o, intervenind în 1995, când presedintele băncii, Marcel Ivan, a fost arestat. O dată cu retragerea sprijinului BNR, banca a început să decadă rapid, iar justitia si-a făcut de lucru cu interminabile procese între bancă si numerosii săi debitori sau cu deja celebrul proces purtat cu BNR. Marcel Ivan a fost cercetat pentru gestiune frauduloasă si acuzat în mai multe dosare că a prejudiciat banca cu sume de ordinul milioanelor de dolari.

Cea mai răsunătoare “prăbusire” bancară din istoria postdecembristă a României este fără îndoială cel al BANCOREX. Banca Mileniului Trei nici măcar nu a mai apucat să treacă în anul 2000. Fosta Bancă Română de Comert Exterior beneficia de un capital social care îi permitea să fie în topul celor mai mari bănci din România. Având numeroase sucursale în tară si în străinătate, BANCOREX avea un personal bine calificat în comertul exterior si se bucura de încredere pe plan international. În perioada postdecembristă, banca a asigurat prin creditul extern de care beneficia marea majoritate a importurilor de petrol ale României, într-o perioadă când nu existau institutii de stat sau private capabile să facă acest lucru. Răzvan Temesan este considerat de către justitie principalul autor al colapsului BANCOREX. Din cele 13 dosare întocmite de Parchet, numai unul mai este pe rol la ora actuală. Dosare precum.AN.CA.,BANCOREX – Temesan – Păunescu – Dinulescu – BANKCOOP, “Valeologia”, “Temesan-Agroholding” au fost închise prin retragerea acuzatiilor. Răzvan Temesan a fost arestat în 1997, dar pus în libertate la scurt timp de către Tribunalul Bucuresti. O a doua retinere are loc în primăvara lui 1999, când a fost emis un mandat de arestare pentru 30 de zile, fiind acuzat că a aprobat abuziv un acreditiv de 5,5 milioane dolari pentru firma “Agroholding” din Bucuresti. Banii erau destinati unui import de motorină din Franta. Dacă ar fi fost găsit vinovat, ar fi primit o condamnare la închisoare pe o perioadă de 5 până la 15 ani.

Banca de credit cooperatist – BANKCOOP a fost la rândul ei o “tintă” pentru cei care trebuiau să-i protejeze interesele. Având ca obiect principal de activitate sustinerea sectorului cooperatist si a întreprinderilor mici si mijlocii, BANKCOOP a reprezentat o sperantă pentru revitalizarea acestor domenii. Alexandru Dinulescu, principalul autor al “tunurilor” date la BANKCOOP, a reusit să fugă din tară în primăvara anului 1998, la ora actuală fiind dat în urmărire prin Interpol. Se presupune că si-a deschis o afacere bănoasă împreună cu fiul său în Statele Unite. De numele lui Dinulescu sunt legate dosare precum “Dragodan-Safi”, afacerea combinelor John Deere, în urma căreia BANKCOOP a fost prejudiciată cu 47 de milioane de mărci germane, afacerea blindatelor, soldată cu o fraudă de 2,8 miliarde de lei, si multe altele. Pe 4 octombrie 2002 agenţii FBI au comunicat la Bucureşti că l-au găsit pe urmăritul Dinulescu şi au cerut instrucţiuni, precum şi documentele necesare extrădării. Dar, dacă dincolo de Atlantic lucrurile s-au mişcat firesc şi rapid, pe malurile Dîmboviţei nu s-a mişcat nimic. FBI s-a pus pe aşteptat hîrtiile de la Bucureşti, iar Dinulescu s-a apucat să îşi strîngă lucrurile. Îndată ce Poliţia şi Ministerul Justiţiei au aflat de identificarea fugarului în America, la 15 octombrie 2002, cineva a turnat. La 18 octombrie, Dinulescu şi-a încărcat lucrurile într-un camion şi a dispărut împreună cu soţia, într-o destinaţie necunoscută, lăsînd FBI cu buza umflată. Contrariaţi de lipsa de reacţie a colegilor de la Bucureşti, cei de la FBI au spus că, foarte probabil, Dinulescu a fost alertat de cineva din România.

Neatinsă de mâinile celor pusi pe căpătuială nu a scăpat nici Banca Columna. De altfel, crearea ei pare să fi fost menită unor operatiuni de spălare a banilor. Practic, banca a fost înfiintată de persoane care se ascundeau în spatele unei căsute postale din Elvetia. Implicată în aparentă în procesul investitional din tara noastră, cu plasamente atractive si beneficiind de o reclamă agresivă, Banca Columna era doar un castel de nisip. A fost de ajuns un control al BNR pentru ca adevărul să iasă la iveală. Nici la această oră organele de anchetă si justitia nu au reusit să dea de capătul afacerii.

Afacerea “FNI” – economiile romanilor pe aripile Vantului

De departe, cel mai rasunator tun postdecembrist a fost “Afacerea FNI”. Peste 300.000 de romani care sperau intr-o viata mai buna si-au vazut spulberate economiile plasate la FNI. In mai 2000, Fondul a intrat in incapacitate de plata, evaporandu-se din conturi peste 8.000 de miliarde de lei.  Fondul Naţional de Investiţii a atras un număr mare de investitori prin dobînzile mari practicate la depozite, acestea depăşind de 3-4 ori media dobînzilor bancare cît şi prin contractul semnat de CEC (CEC) de garantare a investiţiilor făcute la FNI. Prin contractul semnat de directorul CEC la acel moment, Camenco Petrovici şi semnat cu SOV Invest (firma care administra FNI), CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Naţional de Investiţii, să despagubească investitorii acestuia cu suma depusă initial, acest gir dat de catre o instituţie bancară a statului reuşind să atragă un numar mare de persoane să-şi plaseze banii la FNI.

La data prabuşirii FNI, 24 mai 2000, existau aproximativ 318.000 de investitori dintre care aproape o treime plasîndu-şi investiţiile in ultimele 12 luni de existenţa a Fondului.

Sorin Ovidiu Vantu, cel care a infiintat FNI si era considerat principalul vinovat, nu a fost sanctionat de Justitie. Scandalul FNI a implicat direct Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finantelor, CEC si guvernul. Parchetul General a trimis in judecata 14 persoane cu functii la CNVM, CEC sau SOV INVEST. 

Afacerea “Albina” – o banca furata cu totul

Anul 1999 a fost cel mai negru pentru sistemul bancar. Pentru multi dintre noi, cel mai rasunator faliment este reprezentat de Bancorex. Aproape 600  de milioane de dolari si 9.846 miliarde lei este costul suportat de stat (sub forma titlurilor de stat scadente in 1999) pentru lichidarea bancii “mileniului trei” (pierderi de doua miliarde de dolari). La aceasta se adauga si cele 3.712 miliarde lei,  bani cheltuiti pentru restructurarea Bancii Agricole.

Totusi, in acea perioada a retinut atentia expertilor un alt caz, mult mai putin mediatizat, cel al Bancii Albina. Nu se cunoaste in totalitate prejudiciul creat de falimentul bancii, dar putem estima la aproape 1.200 de miliarde de lei aportul Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare la lichidarea Albina.

Ce este insa deosebit in acest caz? Banca Albina a fost singura institutie de acest fel din Romania in care valoarea creditelor neperformante a fost egala cu aceea a  activelor bancii! In plus, este banca comerciala cu existenta cea mai scurta (trei ani) si prima la care s-a declansat procedura de faliment.

Inca din primul an de activitate (1996), Banca Albina s-a aflat in dificultate financiara, situatie fireasca, in conditiile in care actionarii nu au asteptat nici macar sa treaca un an pentru a incepe jumulirea banilor proaspat intrati. Un raport al societatii lichidatorului bancii indica un grup de sase firme, apartinand lui Giovani Giovanardi (actionar al bancii), care au acumulat cele mai mari restante. Practic, majoritatea firmelor care au beneficiat de imprumuturi si care apoi “au uitat” sa inapoieze banii apartin actionarilor. Societatile grupului patronat de Giovanardi si administrat de Valentina Petrosanu (SC Seld Comexim SRL, SC Sogexport SRL, SC Farom Italgom SRL s. cl.) erau inregistrate la 25 mai 1999 avand credite restante de 57,8 miliarde lei (peste valoarea capitalului social al bancii – 50  miliarde lei) si 62,6 miliarde lei dobanzi neachitate, in total o suma echivalenta cu 7,77 milioane dolari.

Salvarea aparentelor – Initial s-a incercat acoperirea pierderilor cu ajutorul capitalului atras prin practicarea unor dobanzi fabuloase la depozite. Actiune numai de fatada, pentru ca in 1998 gaura se largeste la 38,9 miliarde lei de la 0,56 miliarde in 1996. Cu toate acestea, Banca Albina raporteaza un profit de 21 de miliarde lei, trecand dobanzile si penalitatile neincasate pe credite curente. Surprinzator, BNR nu sesizeaza nicio abatere, dar, in schimb, situatia este semnalata in Consiliul de Administratie de unul dintre membrii neinfluenti. Alaturi de cele sase firme sunt aduse in discutie alte 21 care primisera credite fara a se constitui garantii. La 30 septembrie 1998, rata creditelor clasificate in categoria “pierderi” si “indoielnice” ajunsese la 57,7%, cu mult peste “pragul” prevazut de BNR – 30%. In 1999, Albina a intrat in incapacitate de plata. Creditele neperformante ajunsesera la 100%. La acel moment nu a mai fost absolut nimic de furat.

In zilele viitoare inca doua parti ale acestui serial.

Surse: Ziarul “Financiarul” – 27 Martie 2008;  Republica absenta  Nemira, 2004; Crisan, Gheorghe. Piramida puterii  Pro Historia, 2001. Diamond, Larry. Moving Up Out of Poverty: What does Democracy Have to Do With It? Aug. 2004.