Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea se va menţine călduroasă în sud şi sud-est, în timp ce în restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru ultima decadă a lunii august. Vor fi înnorări temporare
la munte, în sudul Transilvaniei, Oltenia, zona deluroasă a Munteniei şi a Moldovei, unde pe arii restrânse vor fi averse şi descărcări electrice.
In restul teritoriului cerul va fi variabil la senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-est, dar trecător şi asociat averselor. Temperaturile maxime se vor încadra între 22…23 de grade în nordul Moldovei şi în estul Transilvaniei şi 34 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime în general între 11 şi 21 de grade.
În Bucureşti, vremea va fi în continuare călduroasă, cu o maximă termică de 32…33 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura minimă va fi de 17…19 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4400 RON; 1 USD = 3. 3312 RON; 1 EURO = 1. 3329 USD; Francul elvetian 3. 5965 RON. Gramul de aur 146.6440 RON.
În lipsa fondurilor europene pentru IMM-uri, firmele se bat pe banii de minimis de la Finanţe. Peste 2.000 de firme mici şi mijlocii sunt aşteptate să depună, în termen de cinci zile, cereri de finanţare pentru obţinerea unui ajutor de stat pus la dispoziţie de Ministerul de Finanţe, însă competiţia va fi mult mai mare, spun consultanţii. Guvernul a majorat, în şedinţa de miercuri, bugetul alocat unei scheme de ajutor de stat destinate IMM-urilor (de la 400 la 500 de milioane de lei) şi a prelungit termenul de depunere a cererilor de finanţare, ca urmare a „interesului deosebit manifestat
de reprezentanţi mediului de afaceri“. „Anul acesta este bătaie mai mare pe fondurile din acest program pentru că nu vor mai fi linii de finanţare deschise din fondurile europene destinate IMM-urilor până la finalul anului. Însă chiar dacă a fost suplimentat bugetul, banii sunt puţini, iar majoritatea firmelor vor finanţare maximă, de până la 200.000 de euro, ceea ce înseamnă că, la nivel naţional, bugetul ajunge doar pentru 500 – 600 de proiecte. Noi deja avem peste 70 de clienţi care vor să depună cereri“, a spus Cristi Jugariu, consultant în cadrul companiei de consultanţă Romcom, cu sediul central în Oradea. Firmele mici şi mijlocii care vor să obţină fonduri de până la 200.000 de euro mai au la dispoziţie cinci zile pentru a-şi finaliza cererile de finanţare, pe care le vor depune iniţial în format online. Ministerul Finanţelor estimează că, odată cu majorarea bugetului pentru schema de minimis (ajutor de stat cu valoare mică – n.red.), va creşte numărul de companii solicitante până la aproximativ 2.000, astfel că s-a prelungit şi termenul de verificare a cererilor de finanţare de la 30 la 60 de zile.Integral in ZF
Nini Săpunaru, propunerea lui Crin la Transporturi: „Ştiu ce am de făcut la minister. Am un scenariu de război“Deputatul PNL Nini Săpunaru a declarat, joi seară, că a fost sunat şi întrebat dacă acceptă
propunerea preşedintelui PNL, Crin Antonescu, de a prelua postul de ministru al Transporturilor, propunere pe care a acceptat-o. Potrivit agenţiei Mediafax, Săpunaru a fost autorizat să anunţe acest lucru. Într-o intervenţie la Realitatea TV, el a declarat că „ştie ce are de făcut la minister“. „Cred că, împreună cu ceilalţi colaboratori din minister, ştiu ce am de făcut la minister. Încă de acum o lună mi-am făcut un scenariu de război. E nevoie de oameni capabili să taie în carne vie. Nu sunt un om comod“, a arătat Săpunaru. Nini Săpunaru este deputat PNL de Vrancea şi membru al Biroului Politic Central al PNL. Între 1985 şi 1990 a fost proiectant la Institutul de Proiectări „Vrancea“- Focşani, iar în perioada 1991 – 1995 a fost inspector de credite la Bankcoop Vrancea. Din 1995, timp de doi ani, a deţinut postul de director al SC „Europroiect“ SRL – Focşani, firmă la care în prezent deţine 49,5% din acţiuni. Între 1990 – 1991 a fost preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Vrancea, în perioada 1991 – 1994 a deţinut funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale Focşani a PNL, iar între 1992 şi 2000 a fost consilier local la Focşani. În perioada 1994 – 2005, Nini Săpunaru a fost vicepreşedinte al filialei Vrancea a PNL, iar între 1997 – 2001 membru în Biroului Politic Central al PNL. Integral in Adevarul
Prezidenţiabilul Crin Antonescu, un risc pentru PSD. Dacă nu-şi va ameliora intenţia de vot, riscând să piardă alegerile prezidenţiale, socialdemocraţii şi-ar putea schimba candidatul, atrage atenţia sociologul Vasile Dâncu. Crin Antonescu se afl ă acum în sondaje la jumătatea scorului USL Vasile Dâncu crede că viitorul președinte trebuie să mizeze pe recâștigarea încrederii și liniștii oamenilor.Social-democraţii nu mai sunt siguri că liderul PNL Crin Antonescu le-ar putea aduce o victorie la alegerile prezidenţiale din
2014. Dacă nu va fi în sondaje imediat sub liderul PSD Victor Ponta, social -democraţii nu ar risca să intre în cursa prezidenţială cu Crin Antonescu, a susţinut sociologul Vasile Dâncu, într- un interviu acordat www. pesurse.ro. “Acum Crin Antonescu se află la intenţie de vot undeva la jumătatea USL-ului. USL are în jur de 60%, Crin Antonescu are undeva la 30% pe întrebare deschisă”, a arătat Dâncu, precizând că asta este o problemă pentru susţinătorii din PSD, pentru că oamenii vor în campanie un candidat care are cele mai mari şanse să câştige. Prin urmare, dacă anul acesta nu-şi va ameliora scorul electoral, Crin Antonescu ar putea fi bătut în turul doi al prezidenţialelor, a mai susţinut Dâncu. “E greu de presupus că în condiţiile în care Crin Antonescu nu se va afla în top imediat sub Victor Ponta, dacă nu va ajunge la un scor care să se apropie de Victor Ponta, nu cred că PSD-ul va risca cu Crin Antonescu”, a adăugat Dâncu. Integral in EVZ
Ponta anunţă o nouă taxă pentru şoferi: “Să vă dau şi vestea proastă”. Cine o va achita. Şoferii care vor circula pe autostradă între Piteşti şi Constanţa vor fi obligaţi să achite o taxă, iar din banii astfel colectaţi
vor fi acoperite costurile de modernizare a centurii de sud a Capitalei, reiese din declaraţiile premierului Victor Ponta. “Să vă dau şi vestea proastă: centura sud se face, dar nu se face din banii noştri şi va fi practic cu taxă, adică va fi de la Piteşti până la Constanţa. Eu vă zic adevărul, că după aia o să spuneţi cum e cu taxa. Nu va fi mare taxa, dar… Deci, Piteşti-Constanţa, intri la Piteşti şi te dai jos la Constanţa de pe autostradă, dar va fi cu taxă”, a spus Ponta, ministru interimar al Transporturilor, aflat în inspecţie pe centura de sud a Capitalei. În primăvara acestui an, ministrul pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, declara că tronsoanele de autostradă Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti, precum şi centura sud a Bucureştiului, pe care autorităţile îşi propun să le construiască prin concesiune până la alegerile din 2016, vor fi taxate după intrarea în exploatare, iar cuantumul taxei se va baza pe un calcul de 3 euro pe suta de kilometri. Integral in Gandul
“Demascaţi”, traderii de cereale sunt luaţi la puricat de Consiliul Concurenţei. Marile case de comerţ cu cereale, suspectate de constituirea unui cartel, au fost vizitate de Consiliul Concerenţei. Producătorii le reproşează preţurile de achiziţie mici şi marjele de profit mari (aproximativ 20% la grâu după calculele noaste). Având în vedere durata medie a unei investigaţii, răspunsul îl vom afla peste 2 ani. Firmele vizate sunt cei mai mari jucători diin domeniu, cu rulaje cumulate de peste 1,5 miliarde euro- Cargill, Alfred
Toepfer, Glencore, Ameropa Grains, Bunge. Ce marje de profit practică? Pentru a ne face o idée să vedem câteva achiziţii făcute de autoritatea de achiziţii din Egipt (GATS), cel mai mare importator din lume. Pe 18 iulie GATS achiziţiona 120.000 tone din România din cele 300.000 la licitaţia respectivă. De la Bunge 60.000 tone la un preţ de 248 dolari/tona FOB (fără taxe), de la Alfred Toepfer 60.000 cu 247 dolari/tonă. Restul cantităţii a fost luată din Rusia, de la Louis Dreyfus şi Olam cu preţuri între 247,6-248,9 dolari/tona şi din Ucraina, de la Venus, cu 247 dolari. Pe 24 iulie, altă licitaţie, egiptenii cumpără aceleaşi cantităţi de la Buunge şi Ameropa cu 252 dolari (aici se precizează şi valoarea transportului-13 dolari/tonă). O cantitate egală este achiziţionată din Rusia şi Ucraina, tot la 252 dolari. În sfârşit, pe 30 iulie egiptenii cumpără încă 120.000 tone grâu românesc (de la Bunge şi Alfred Toepfer) cu 252 dolari, o cantatitate egală o livrează şi Ucraina, la acelaşi preţ. Grâul românesc ajunge deci în Egipt la aproximativ 250 dolari/tona, un preţ aproximativ egal cu cel din Ucraina sau Rusia. Sau la 187 euro (197 cu tot cu transportul pe mare). La cât se fac achiziţiile? De pe site-ul MADR, preţurile la grâul de panificaţie pe 31 iulie fuseseră de 138 euro în zona Banat, 148 euro în zona Oltenia şi 154 euro în zona Muntenia. O medie ar fi la 146 euro. Traderilor le-ar rămâne deci 40 de euro din diferenţa de preţuri iar dacă scădem valoarea manipulării, transportului până în port şi al asigurărilor aferente (aproximativ 10 euro/tonă după unele estimări) ajungem la o marjă de profit de circa 20%. Ar putea fi mai mică? A fost majorată artificial prin practici anti-concurenţiale? Asta ne va spune doar CC peste 2 ani (atât este durata medie a unei investigaţii). Integral in Romania Libera
Narcis Neaga, cercetat disciplinar în urmă cu un an pentru nereguli în licitaţia pentru Comarnic-Braşov, a fost numit director general interimar la CNADNR. Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a decis, în şedinţa de joi, numirea lui Narcis Neaga, directorul Direcţiei Concesiuni din companie, în funcţia de director general intermar al CNADNR, au declarat, pentru “Adevărul”, reprezentanţii instituţiei. În luna octombrie a anului trecut, CNADNR l-a suspendat pe Narcis Neaga din funcţia de director al Direcţiei Concesiuni şi l-a cercetat disciplinar după ce în documentaţia de selectare a consultantului pentru Autostrada Comarnic-Braşov au fost trecute printre cerinţe un autoturism de 25.000 – 30.000 de euro şi 30.000-40.000 de euro pentru instruirea angajaţilor CNADNR. “În urma modificării documentaţiei de licitaţie pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov şi a introducerii unor cerinţe în Caietul de Sarcini, pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanţă căreia i se va atribui contractul pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov (58 de kilometri), respectiv , conducerea CNADNR a dispus cercetarea disciplinară a domnului Narcis Neaga, director Direcţia Concesiuni”, se arata într-un comunicat al CNADNR transmis în octombrie 2012. Integral in Adevarul.
10 zile de amânare la DNA. Dragnea şi-a adus din Istanbul fratele bolnav. La un pas de trimiterea în judecată, vicepremierul a obţinut o amânare, invocând probleme urgente de familie Vicepremierul Dragnea a făcut „un tur de forță” pentru a-l aduce acasă din Turcia pe fratele său mai mare, Viorel. Vice-priministrul Liviu Dragnea – urmărit penal în dosarul privind fraudarea referendumului din 29 iulie 2012 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu – a fost citat să se prezinte la Direcţia Naţională
Anticorupţie (DNA) în data de 19 august. Potrivit surselor EVZ, la întâlnirea cu procurorii ar fi urmat să se definitiveze prezentarea materialului de urmărire penală, act ce precede trimiterea în judecată. Oficialul de rang înalt nu s-a prezentat însă la DNA. Liviu Dragnea ar fi invocat necesitatea unei plecări urgente la Istanbul, unde s-ar afla, grav bolnav, fratele său mai mare, Viorel Dragnea, fost poliţist, au declarat surse judiciare, în exclusivitate pentru EVZ. Aceasta nu este prima amânare cerută de vicepremier, dar procurorii DNA nu puteau refuza un om care reclamă probleme grave şi urgente în familie. Aşa că au reprogramat întâlnirea pentru data de 29 august. Ieri, la doar două zile distanţă după evitarea DNA, Liviu Dragnea era în Bucureşti şi nu la Istanbul. Jurnaliştii acreditaţi la Palatul Victoria l-au văzut la şedinţa de Guvern. Surse din Teleorman, judeţul de provenienţă al familiei Dragnea, au confirmat pentru EVZ faptul că, într-adevăr, fratele mai mare al vicepremierului “a fost internat la Istanbul” şi că “a fost deja adus acasă astăzi (miercuri – n.r.) sau marţi”. Liviu Dragnea nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. Nici apărătorul acestuia, avocatul Marian Nazat, nu a putut fi găsit. Integral in EVZ
CEZ reclamă România la Comisia Europeană. Grupul energetic CEZ din Cehia a reclamat România la Comisia Europeană în legătură cu decizia guvernului de a amâna acordarea unor certificate verzi către producătorii de
energie regenerabilă. Compania estimează că din această cauză ar putea pierde 230 de milioane de euro. CEZ este cel mai mare investitor în domeniul energiilor regenerabile din România. Intrat în piaţa locală în 2005, când a cumpărat Electrica Oltenia, grupul din Cehia a investit peste 1 miliard de euro în România, potrivit companiei. Unul din domeniile în care CEZ a cheltuit sume mari este cel al energiei din surse regenerabile. La ora actuală, CEZ are în Dobrogea parcuri eoliene cu o capacitate instalată de 600 MW, cea mai mare din România pentru acest tip de producţie a energiei. Planul de investiţii s-a bazat şi pe o schemă de subvenţionare din partea statului, numai că recent autorităţile au decis modificarea acesteia. Astfel, fiecare producător primea gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. Integral la RFI
Va urez o zi buna!