Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vineri, regimul termic va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru această perioadă din an. În cursul zilei cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul, estul şi centrul ţării, unde
local va mai ploua, fiind posibile izolat cantităţi de apă în jurul a 15 l/mp. Începând de seara instabilitatea atmosferică se va accentua în regiunile sud-estice, unde ploile vor fi frecvente şi local însemnate cantitativ. Se vor semnala şi descărcări electrice şi vor fi posibile căderi de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări mai ales în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 28 de grade, iar cele minime între 8 şi 17 grade.
În Bucureşti, vremea va fi predominat frumoasă, cu cer variabil şi valori termice în jurul celor înregistrate în mod obişnuit la această dată. Începând de seara nebulozitatea se va accentua şi vor fi averse ce pot fi însemnate cantitativ, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă în jurul a 15 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4847 RON; 1 USD = 3. 3744 RON; 1 EURO = 1. 3290 USD; Francul elvetian 3. 6240 RON. Gramul de aur 145.4179 RON.
România s-a mai încărcat cu 1,5 mld. € datorie externă publică pentru a plăti salarii şi pensii. Ministerul Finanţelor a majorat datoria externă publică în valută cu încă 1,5 mld. euro, prin bonduri pe şapte ani emise la o
dobândă de 4,8% pe an. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, iar banii nu se văd în investiţii. Banii de la buget sunt direcţionaţi preponderent spre pensii şi salarii, care au fost reîntregite în acest an, sau spre cheltuieli cu bunuri şi servicii, în timp ce investiţiile sunt în declin. Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să dea pe timp de criză un impuls economiei, lâncezeşte. Datoria publică externă s-a triplat de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008 până la 35,7 mld. euro în iunie 2013, fără ca suma suplimentară de 25 mld. euro să se vadă în investiţii de infrastructură, în energie sau, de ce nu, în capacităţi industriale prin garanţii sau alte mecanisme de susţinere. Dimpotrivă, investiţiile publice au scăzut în semestrul I din 2013 cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%. „Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste patru ori, oferta investitorilor totalizând 6,4 mld. euro, în condiţiile în care solicitarea maximă a statului român a fost de 1,5 mld. euro. Maturitatea împrumutului este de 7 ani, având o dobândă de 2,95 puncte procentuale peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), în scădere cu 0,75 puncte procentuale faţă de ultima emisiune de obligaţiuni de stat denominate în euro pe piaţa externă din luna octombrie 2012“, a spus Liviu Voinea, ministrul bugetului. Integral in ZF
Inundatii in Galati: Sute de case inundate şi 9 morţi, bilanţ dramatic invers proporţional cu reacţia autorităţilor. Sute de gospodării au fost măturate de ape, în sute de case nu se mai poate locui, iar nouă oameni şi-au pierdut viaţa, în urma inundaţiilor de noaptea trecută, din judeţul Galaţi, bilanţ dramatic la care autorităţile au
reacţionat invers proporţional cu gravitatea celor petrecute. A fost nevoie doar de apă de ploaie căzută în puhoaie şi strânsă laolaltă de pe dealurile care împrejmuiesc satele sinistrate precum marginile unor pâlnii. Bilanţul inundaţiilor este cel mai dramatic înregistrat în ultimii ani în România, reacţia autorităţilor fiind însă invers proporţională cu gravitatea celor petrecute. Urmările inundaţiilor grăiesc de la sine, însă nu pot descrie îndeajuns de bine momentele în care s-a petrecut totul. Curţile au fost măturate de apele învolburate, acareturile, gardurile, maşinile şi utilajele agricole au fost luate de ape şi mutate dintr-o parte în alta a satelor, iar toate acestea au fost acoperite cu mâl. Peisajul pare a fi opera unui vrăjmaş orb care a acţionat haotic: acesta este dezastrul de după dezastru. Dacă modul în care echipele de intervenţie formate din militari, jandarmi, angajaţi ai inspectoratului pentru situaţii de urgenţă şi-au făcut treaba în noaptea dezastrului ajutându-i pe sinistraţi a fost exemplar, nu acelaşi lucru se poate spune despre reacţia de după a autorităţilor. Cu toate că a existat o singură certitudine – prăpădul lăsat de puhoaie – lucrurile au fost văzute în mod diferit de sinistraţi şi de autorităţile pentru care importante sunt procedurile. Integral la Mediafax
Băuturile alcoolice tari se vor scumpi cu până la 28% după creşterea accizelor. Preţurile se vor majora din octombrie până la Sărbătorile de Iarnă. În cel mult o lună, producătorii şi importatorii de spirtoase vor majora preţurile
cu 10-16% pentru licorile fine şi cu 20-28% pentru băuturile destinate consumului de masă. Efectele majorării accizelor la alcool se va vedea peste mai puţin de o lună, respectiv după ce producătorii locali şi importatorii îşi vor fi epuizat stocurile de băuturi produse sau achiziţionate pe când acciza avea nivelul dinaintea termenului fiscal 1 septembrie. Pe baza datelor comunicate pentru „Adevărul“ de către Asociaţia Patronală a Producătorilor şi Importatorilor de Băuturi Spirtoase – Spirits Romania –, suntem în măsură să vă prezentăm anticipaţiile privind evoluţia preţurilor la aceste băuturi. În principiu, retailerii preferă să transfere la consumatori, în preţurile finale de pe rafturi, cât mai puţin din efortul de cost generat de majorarea accizelor, dar scumpirile vor fi inevitabile. Potrivit Spirits Romania, cele mai mari creşteri de preţuri (20-28% faţă de cotaţiile de acum) vor fi aplicate în cazul băuturilor de masă ca rachiul, pălinca, bitterul sau brandy-ul. Iar cele mai temperate scumpiri, de până la 16%, vor interveni în cazul băuturilor fine, din categoria premium, cum ar fi ginurile, lichiorurile sau diversele mărci de whisky. Integral in Adevarul.
Conflictul din USL pe tema Roşia Montană continuă. Proiectul Roşia Montană nu se va mai dezbate în procedură de urgenţă în Parlament, ci în cadrul unei comisii speciale. Decizia a fost luată de liderii USL după o şedinţă fulger, care a avut loc în cabinetul preşedintelui Senatului. Crin Antonescu a spus că i-a cerut lui Victor Ponta să retragă proiectul din
Parlament şi săşi asume răspunderea pe el, dar premierul nu a dorit. “Am convenit să avem din nou acea comisie specială parlamentară. Fac apel la cei vizaţi de lege, la minerii care protestează, să renunţe la forme extreme de protest”, a spus Crin Antonescu, la finalul şedinţei de urgenţă a USL. După premierul Victor Ponta, şi ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova a afirmat că investitorul de la Roşia Montană poate cere despăgubiri de peste 2 miliarde de dolari. Mai exact, este vorba despre 550 de milioane de dolari pe care RMGC i-a investit până în prezent, la care se adaugă 1, 5 miliarde de dolari profitul estimat pe baza extragerii a 241 tone de aur. “Într-un arbitraj, se cere investiţia realizată şi profitul estimat”, a menţionat Dan Şova. La rândul său, premierul Victor Ponta a precizat că obligaţiile de mediu şi protecţia patrimoniului, pe care România trebuie să le acopere, dacă nu se face proiectul, se ridică la 480-500 de milioane de euro. În cazul în care vor apărea, litigiile vor fi soluţionate la Camera Internaţională de Arbitraj de la Viena. Exploatarea aurului în perimetrul Roşia Montană va genera beneficii economice directe de 5,2 miliarde de dolari, arată proiectul de lege întocmit de Guvern şi trimis spre aprobare Parlamentului. În visteria statului şi a autorităţilor locale vor intra venituri de aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar în economie vor fi pompaţi direct 2,9 miliarde de dolari, sume calculate la un preţ de referinţă al aurului de 1.200 de dolari pe uncie. Aceste sume nu vizează doar câştigurile directe ale statului din calitatea de acţionar la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) sau din redevenţe, ci şi veniturile la bugetul asigurărilor sociale şi o creştere a încasărilor din impozitul pe venit, ca urmare a înfiinţării de noi locuri de muncă. Pe perioada construcţiei exploatării miniere RMCG trebuie să creeze un număr mediu 2.300 de locuri de muncă, iar ulterior trebuie să rămână 900 de oameni care să se ocupe de exploatarea propriu-zisă a aurului şi argintului. Dacă RMCG nu va respecta legea, va trebui să achite compensaţii către statul român. Integral in EVZ
Antonescu şi Ponta schimbă strategia ROŞIA MONTANĂ. “Facem comisie specială, se retrage procedura de urgenţă.” Premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan
Şova, au prezentat documente şi explicaţii legate de proiectul minier de la Roşia Montană, la Palatul Parlamentului. Gândul a prezentat principalele declaraţii. Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat, după întâlnirea avută cu Victor Ponta la Parlament, că USL a decis să se revină la constituirea unei Comisii parlamentare speciale pentru Roşia Montană şi procedura de urgenţă pentru proiectul de lege să fie retrasă. Liderii USL, în frunte cu Victor Ponta şi Crin Antonescu, s-au întâlnit la cabinetul preşedintelui Senatului pentru a discuta despre proiectul de lege al Guvernului privind Roşia Montana. La ea au participat din partea PNL, Crin Antonescu, Eduard Hellvig, Daniel Chiţoiu şi Radu Stroe, iar din partea PSD, Victor Ponta şi Liviu Dragnea. La finalul întâlnirii, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că va fi oprită procedura de urgenţă din Parlament şi că se va constitui în forul legislativ o Comisie Specială pentru proiectul Roşia Montană. Componenţa acesteia va fi stabilită săptămâna viitoare. “Eu mi-am reafirmat convingerea că e un proiect care în mod normal se asumă sau nu de către Guvern. Premierul a rămas pe ideea că proiectul a fost înaintat în Parlament”, a spus Antonescu. “PSD a convenit să revenim pe comisie specială în Parlament, deci să se retragă procedura de urgenţă”, a mai spus liderul PNL. Crin Antonescu a dezvăluit de asemenea că i-a cerut lui Victor Ponta să retragă proiectul din Parlament şi Guvernul să dea o hotărâre referitoare la proiectul Roşia Montană. Ponta a respins propunerea venită din partea PNL şi s-a pronunţat pentru continuarea dezbaterilor din Parlament. Integral in Gandul
Ioan Rus îl AMENINŢĂ pe Antonescu: Va avea de-a face cu PSD. Vicepreşedintele PSD, Ioan Rus, a declarat, joi seară, în intervenţie telefonică la Realitatea TV, că există probleme în USL pe baza proiectului de la Roşia Montană. “Până
acum, Crin Antonescu nu s-a certat niciodată cu Victor Ponta. Când celălalt preşedinte din USL are probleme cu preşedintele PSD, trebuie să înţeleagă că va avea de-a face cu PSD, nu doar cu preşedintele lui”, a spus Rus. Rus a menţionat că litigiul dintre co-preşedinţii USL nu a plecat de la declaraţia lui Ponta de miercuri seară, în care susţinea că a fost, iniţial, împotriva proiectului de la Roşia Montană, pentru că era susţinut de Traian Băsescu. E o problemă punctuală, pe care trebuie să o rezolve ei doi”, a adăugat Rus. De asemenea, Ioan Rus a susţinut că există “prea mulţi oameni care-şi dau cu părerea despre orice”, în încercarea de a-i răspunde acuzaţiilor de iresponsabilitate PSD aduse de Vasile Blaga. “Sunt prea mulţi tâmpiţi decidenţi în structurile statului”, a spus Rus. Integral in Romania Libera.
Doua SRL-uri fara angajati au preluat producatorul de pompe Aversa cu tot cu terenul de 10 hectare pe care il detine in mijlocul Bucurestiului, pentru 17,3 milioane de euro. Producatorul de pompe Aversa Bucuresti a fost vandut catre o asociere formata din SC Blue Diamond Estate SRL si SC Autoplast Engineering SRL pentru suma de 17,3 milioane de euro, a anuntat ministrul economiei, Varujan Vosganian. Intrebat care sunt informatiile pe
care le detine despre aceste firme, ministrul a spus ca Blue Diamond este o mare firma de imobiliare. In realitate, este un SRL inregistrat in 2011, cu pierderi de 135 de mii de lei in acelasi ani si cu zero angajati si este controlat de o firma cipriota. Cealalata firma, Autoplast Engineering, este un producator de mase plastice, inregistrat in 2006, cu un angajat si cu un profit de 42 mii lei in 2011. Trebuie precizat ca prin aceasta privatizare, cele doua SRL-uri au intrat si in posesia celor 10 hectare de teren pe care se afla fabrica, in mijlocul Bucurestiului, langa Piata Obor. Vosganian sustine ca firmele s-au angajat sa continue activitatea companiei.[…] Blue Diamond Estate este detinuta de o firma din Cipru-Blarkto Holdings Ltd (95%) si de un cetatean canadian, Michael Danny Topolinski. Autoplast Engineering SRL este detiuta de trei persoane fizice: Mihai Octavian Tuturea (89,5%), Adrian Sergiu Toader (10%), Marian Rares Vladescu (0,5%).[…] “Am solicitat o garantie de 5,1 milioane de euro ca va continua activitatea”, a spus Vosganian. POtrivit acestuia, cele doua firme s-au angajat sa aiba un numar de minim 200 de salariati pe o perioada de minim 3 ani. In cazul in care nu-si respecta obligatiile, garantia va fi pierduta. Un aspect important este ca o parte din terenuri se afla in litigii. “Probabil ca in momentul in care litigiile se vor incheia, vor delocaliza Aversa pe un alt spatiu, in afara Bucurestiului”, a spus Vosganian. Integral in Hotnews
“Tunurile” gemene: Cathedral Plaza si Rosia Montana. Ambele afaceri s-au dezvoltat dupa o veche metoda de a ocoli susceptibilitatile si de a evita rigorile. Somat sa dea explicatii, Premierul Victor Ponta a declarat ca RMGC ar putea cere despagubiri statului roman in virtutea unei licente de exploatare emisa in 1999. Dar printre multe altele, licenta aceasta de exploatare este obiectul unei controverse juridice. Deputata europeana, Monica Macovei, de pilda, care a
jucat un rol marginal printre opozantii proiectului RMGC deoarece s-a ferit sa asume costuri politice prea mari, a spus cu doi ani in urma ca licenta de exploatare ar fi expirat de mult. In consecinta tot ce s-a intreprins dupa acest termne ar fi lovit de nulitate. Bineînţeles că RMGC contestă această interpretare. Iar prim-ministrul, Victor Ponta, invocând licenţa ca temei al unor cereri de despăgubire, dă şi el de înţeles că o consideră valabilă. Din această dispută pe care nu o putem clarifica aici a reieşit însă ceva relevant: iniţial licenţa de exploatare a fost atribuită societăţii miniere româneşti Minvest Deva, care administrase minele în comunism, fiind transmisă, după asociere, RMGC. Dar ulterior au au început să se desfăşoare operaţiuni care nu fuseseră cunoscute cum ar fi de pildă extinderea perimetrului de exploatare. O licenţă oferită în anumite condiţii în 1999 a ajuns să acopere juridic în 2013 ceva cu totul diferit. E o metodă foarte răspândită de a ocoli susceptibilităţile şi de a evita anumite opoziţii. La fel s-a întâmplat cu turnul de birouri Cathedral Plaza: la început arhiepiscopul catolic şi-a dat acordul pentru o clădire relativ înaltă de vreo 17 metri înălţime. Dar ulterior profitându-se de acceptul iniţial, iniţiatorii proiectului au construit un turn de 75 de metri înălţime cu 19 etaje şi patru niveluri subterane. Protestele arhiepiscopului Ioan Robu şi a comunităţii catolice din Bucureşti nu au reuşit nici până astăzi să provoace demolarea construcţiei. În ciuda faptului că există o sentinţă definitivă a justiţiei care cere demolarea turnului construit ilegal, demolarea nu s-a produs nici până astăzi. Integral la Deutsche Welle.
Va urez o zi buna