Bună dimineata intr-o zi de joi. Vremea va fi rece pentru această dată în vestul, centrul şi nordul ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi temporar va ploua. Izolat, cantităţile de apă vor depăşi 15 l/mp. În restul teritoriului, valorile termice vor fi apropiate de normele climatologice, iar cerul va fi variabil, cu înnorări şi pe arii restrânse averse, cu precădere seara şi în prima parte a nopţii. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, unde, la peste 1800 m altitudine, vor fi posibile precipitaţii mixte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 grade în estul Transilvaniei şi 26 de grade în sudul extrem al teritoriului, iar cele minime se vor încadra între 3 şi 14 grade. Spre dimineaţă, cu totul izolat vor fi condiţii de ceaţă.
În Bucureşti, vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi în prima parte a nopţii, când trecător va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 22…23 de grade, iar cea minimă de 8…10 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4, 4751 RON; 1 USD = 3,3504 RON; 1 EURO = 1,3357 USD; Francul elvetian 3,6198 RON. Gramul de aur 140,0158 RON.
50 miliarde de euro. Datoria publică s-a dublat în anii de criză, dar nu ştim unde s-au dus banii. PIB-ul – valoarea adăugată în economie – este aproape de nivelul de la începutul crizei, adică 140 mld. euro. Datoria publică – internă şi externă – a prins viteză în cinci ani de la falimentul în 16 septembrie al băncii americane Lehman Brothers, când a început criza, şi a ajuns la un nivel mai mult decât dublu comparativ cu sfârşitul anului 2008, când criza mondială începea să se facă simţită în România, depăşind pragul de 250 mld. lei (56 mld. euro). În schimb, PIB-ul – valoarea adăugată în economie – este aproape de nivelul de la începutul crizei, adică 140 mld. euro, după căderea groaznică din 2009 şi 2010. Împrumutul record de aproape 20 mld. euro, contractat la începutul lui 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a contribuit din plin la saltul datoriei publice. La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total, restul mergând la BNR. Banca centrală rambursează împrumutul FMI din rezerva valutară, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a Românie. Problema este că banii ajunşi în buget au fost direcţionaţi preponderent spre pensii şi salarii, care au fost reîntregite în acest an, în timp ce cheltuielile de investiţii au fost în declin. România, cu 548 de kilometri de autostrăzi, rămâne la coada Europei în materie de infrastructură. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – CNADNR – a scos la licitaţie numai în ultimii trei ani proiecte
pentru construcţia a 370 de kilometri de autostrăzi, dar a terminat numai 42 km, potrivit unei analize publicate de ZF. Guvernul Ponta (USL-PSD şi PNL), venit la putere de un an, pe fondul nemulţumirilor populaţiei la adresa guvernării Băsescu-Boc – PDL, a tot invocat lipsa spaţiului fiscal pentru investiţii mari şi a adus în discuţie ideea prioritizării proiectelor, însă progresele sunt nesemnificative. Dar volumul redus al investiţiilor reflectă atât gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene destinate investiţiilor planificate, din cauza blocării unor programe operaţionale, cât şi transformarea acestora într-un instrument de echilibrare a deficitului bugetar, investiţiile fiind mereu „sacrificate“ pentru atingerea ţintelor trimestriale şi anuale. În prima jumătate a acestui an investiţiile publice au scăzut cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%.România a intrat într-un proces susţinut de ajustare fiscală în ultimii ani, dar aceasta a fost făcută mai degrabă în plan cantitativ, decât structural. Integral in Ziarul Financiar
Antonescu, despre relaţia cu Ponta: „Au fost lucruri care au trebuit să fie reglate în public“.Liderul liberal Crin Antonescu a declarat miercuri că au existat lucruri în relaţia cu partenerul de coaliţie, Victor Ponta, care au trebuit să fie reglate, din păcate, în public. „Au fost nişte lucruri care până la urmă au trebuit să fie reglate din păcate public, eu cred însă şi am spus-o şi în momentele mai încordate, avem nişte angajamente atât de serioase, nu atât între noi, cât în faţa cetăţenilor şi nu ne putem juca cu ele. Dacă sunt neclarităţi, după cum vedeţi, le putem clarifica şi merge mai departe“, a afirmat preşedintele liberalilor, aflat într-o vizită în Elveţia. Crin Antonescu a explicat că procentul de 70% pe care îl deţine o coaliţie în Legislativ ar trebui să ofere garanţia unei stabilităţi. „E foarte interesant că această majoritate, pe care şi aici şi oriunde mergem în lume, noi o invocăm ca un atu pentru România şi este privită ca un atu. Atunci când discuţi cu Guvernul, cu Parlamentul unei ţări, unde există o majoritate de 70% ai garanţia solidităţii, stabilităţii şi predictibilităţii şi ca această majoritate să fie păstrată şi această majoritate să lucreze în folosul cetăţenilor”, a declarat Antonescu, care se află într-o vizită în Elveţia“, a mai adăugat Antonescu. Integral in Adevarul
Judecătoarea miloasă cu şpăgarii are soţul condamnat pentru corupţie. Florentina Vasilăţeanu i-a dat o pedeapsă cu suspendare primarului Emilian Frâncu. Ea l-a făcut scăpat şi pe baronul de Argeş, Constantin Nicolescu. Primarul Emilian Frâncu a cerut mită 20.000 euro de la un arhitect din București, adică 10% din valoarea unor lucrări contractate de Primărie. Primarul suspendat de Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare, deşi a fost prins în flagrant când lua 50.000 de lei mită. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurorii DNA cu apel. Prin aceeaşi hotărâre, Vasilăţeanu a decis punerea “de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză”. Emilian Fâncu a fost băgat în arest pe 26 aprilie 2013 şi a fost eliberat ieri. Judecătoarea miloasă cu corupţii are soţul condamnat pentru…corupţie. Avocatul Cătălin Vasilăţeanu a fost condamnat, pe 6 februarie 2013, la trei ani de închisoare cu executare pentru că, între altele, a pretins 15.000 de euro – din care a primit 4.500 – de la ruda unui traficant de droguri, pentru a interveni pe lângă magistraţi să obţină eliberarea din arest a acestuia. Avocatul a fost pus sub acuzare de procurorii DNA şi este dat în urmărire generală. Există suspiciuni, în acest moment, că s-ar afla în Spania. Aceasta nu este prima pedeapsă cu supendare dată de judecătoarea Florentina Vasilăţeanu. Ea a decis, pe 28 mai 2013, achitarea a cinci persoane acuzate în dosarul “Şpagă la şefia CJ Argeş”.Integral in EVZ
Miza numirii şefului „secţiei dosare grele” a DNA. PLUS: Ce se întâmplă cu dosarul Dragnea privind fraudarea referendumului. Secţia I a DNA, secţia de dosare grele unde sunt înregistrate cauzele în care sunt investigaţi parlamentarii, miniştrii şi mogulii României, va fi condusă până la finalul anului de către procurorul Lucian Papici şi, în calitate de de adjunct, de către Mariana Alexandru, procurorul care a coordonat şi anchetat dosarele lui Adrian Năstase, condamnat definitiv pentru corupţie. Ministrul Justiţiei (MJ), Robert Cazanciuc, nu a anunţat oficial pe cine va propune pentru această funcţie. Surse din minister au precizat pentru gândul că MJ a înaintat o propunere, pe care a retras-o ulterior. Procurorul Lucian Papici, care conduce şi acum secţia I a DNA, este cel care anchetează dosarul vicepremierul Liviu Dragnea, care ar putea fi trimis în judecată în următoarea perioadă. Secţia I-a a DNA este secţia unde sunt anchetate cele mai sonore dosare de corupţie ale instituţiei. Acum, secţia ”dosare grele” este codusă de către procurorul Lucian Papici, ca şef de secţie, iar pe funcţia de adjunct este Mariana Alexandru. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, reţeaua Voicu şi dosarul Valiza – Gigi Becali. Mandatul procurorului Lucian Papici expiră în 23 septembrie. Potrivit procedurilor, ministrul Justiţiei trebuie să facă propuneri pentru funcţia de şef şi cea de adjunct al secţiei. Până în prezent, ministrul Justiţiei nu comunicat oficial vreo propunere pentru cele două funcţii. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că, în urmă cu o săptămână, i-a solicitat procurorului general ca Lucian Papici să fie delegat pentru conducerea secţiei I a DNA până la finalul acestui an. Acestă solicitare a şefului DNA a fost făcută în contextul în care procedurile pentru numirea unui nou şef nu au fost demarate. Procurorul general a semnat delegarea până la finalul anului a lui Lucian Papici pentru funcţia de şef la secţiei I-a a DNA. În caz contrar, secţia I ar fi rămas fără un şef numit şi ar fi fost nevoie de un interimat. Una dintre cele mai solide opţiuni prezentate ministrului Cazanciuc pentru conducerea secţiei ”dosare grele” a DNA a fost ca pentru funcţia de şef să fie propusă Mariana Alexandru, cea care a anchetat dosarele lui Adrian Năstase, iar pentru funcţia de adjunct, actualul şef, Lucian Papici. Practic, acest plan ar fi însemnat o rocadă care ar fi asigurat continuitatea anchetelor DNA. Integral in Gandul.
Doi profesori sarbi au publicat deliberat in revista stiintifica romaneasca Metalurgia International o lucrare de cercetare falsa in care au citat inclusiv reviste pentru copii – presa sarba. Doi profesori de la Universitatea din Belgrad au trimis in mod voit la revista romaneasca Metalurgia International, spre publicare, un articol stiintific in totalitate fals, pentru a atrage atentia asupra calitatii slabe a articolelor publicate de o parte a cercetatorilor sarbi, in reviste de calitate indoielnica, pentru a-si face punctajul necesar pentru a urca in ierarhie, scrie publicatia InSerbia.info. Potrivit sursei citate, articolul – care contine inclusiv referinte la o revista pentru copii care il are pe Goofy ca personaj central – a fost publicat integral de revista Metalurgia International, care preciza pe site marti, 17 septembrie, ca “este recunoscuta de Thomson Reuters-ISI in randul revistelor cu factor de impact”. Asta desi Thomson Reuters a scos-o in aceasta vara de pe lista publicatiilor recunoscute. Intrebat in legatura cu articolul fals, Gheorghe Lepadatu, editor in charge al revistei, a declarat pentru HotNews.ro: “Nu am auzit de asa ceva. Eu raspund de sectia economica si va trebui sa sun la redactie”. Profesorii Dragan Djuric si Boris Delibasic, de la Universitatea din Belgrad, au trimis in mod deliberat un articol stiintific fals in revista “Metalurgia International”, informeaza InSerbia.info. Sub titlul “Evaluation of transformative hermeneutic heuristics for processing random data”, articolul foloseste referinte false, printre care si revista “Mikijev Zabavnik” (in realitate, o revista pentru copii), in care personajul de desene animate Goofy “si-a publicat” rezultatele muncii sale de cercetare, noteaza publicatia citata. In plus, autorii au trimis pentru ilustrarea articolului si fotografii care ii infatiseaza purtand o peruca sau o mustata falsa, potrivit sursei citate, care precizeaza ca articolul trateaza si rezultate ale unor cercetari “publicate in 2012 si 2013” de catre Bernoulli [decedat in 1705] si Laplace [decedat in 1827]. Autorii au introdus numeroase alte erori, atat conceptuale, cat si de scriere, insa articolul a fost publicat fara nici o modificare, noteaza InSerbia.info. Integral aduce HotNews
PSD îşi pregăteşte majoritate fără PNL. Liderii USL vorbesc de împăcare, dar PSD a trecut la recrutarea parlamentarilor PPDD, în căutarea unei majorităţi alternative. În plus, Ponta a amânat desfăşurarea alegerilor parţiale, majoritatea colegiilor vacantate aparţinând PNL. Premierul Victor Ponta a anunţat că a discutat cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi că s-a “împăcat” cu acesta. El a adăugat că Antonescu rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale. În schimb, Crin Antonescu a susţinut că acest subiect nu a fost atins în discuţia avută cu premierul Victor Ponta. “Doar nu o să intru într-o nouă divergenţă cu premierul când spune că ne-am împăcat”, a adăugat, ironic, Crin Antonescu. Ulterior, Ponta şi-a nuanţat afirmaţiile dar a păstrat teza împăcării. “Nu am vorbit în mod detaliat, era şi foarte greu la telefon, însă mi-a spus că în mod sigur, ca şi mine, îşi doreşte să avem în continuare un USL unit.”, a afirmat Ponta. În timp ce liderii USL vorbesc despre împăcare, mutările din Parlament dovedesc existenţa unor strategii de rezervă. Astfel, grupul PSD şi-a îngroşat rândurile cu trei parlamentari. Deputaţii Radu Popa (independent, fost PPDD) şi Ion Melinte (PPDD) au trecut la PSD. Senatorul Iulian Cristache a plecat de la PPDD la UNPR, partid ai cărui parlamentari fac parte din grupul PSD. Victor Ponta a recunoscut că social-democraţii vor să atragă şi alţi parlamentari din partidul lui Dan Diaconescu. “Sunt mulţi parlamentari de la PPDD care s-au înscris în grupul parlamentar PSD şi vor mai fi şi alţii”, a afirmat Ponta. Estimările premierului nu sunt lipsite de acoperire: Radu Popa, înscris ieri în PSD, a fost, până acum câteva luni de zile, liderul grupului PPDD. După ce a fost exclus din partid, alţi nouă deputaţi PPDD şi-au dat demisia din formaţiunea lui Dan Diaconescu. Este posibil ca grupul de nouă deputaţi să îl urmeze pe Radu Popa la PSD. Planul PSD de a atrage parlamentari din PPDD este mai vechi, dar a fost resuscitat pe fondul scandalului “Roşia Montană”. După ultimele mutări, PSD are 226 de senatori şi deputaţi, iar majoritatea parlamentară este de 292 de voturi. În cazul unei rupturi a alianţei cu PNL, PSD se poate baza pe sprijinul UDMR – 26 parlamentari şi al Grupului Minorităţilor – 18 parlamentari. În total, 270 de voturi iar diferenţa ar putea fi asigurată prin sprijinul PC – 27 de voturi şi prin alte racolări de la PPDD. De cealaltă parte a baricadei, PNL are 149 de parlamentari şi este departe de a putea constitui o majoritate. Liberalii au încercat şi ei să atragă parlamentari PPDD, dar au eşuat, în condiţiile în care PSD are primul-ministru, cel care împarte resursele către colegii. PNL a atenuat neînţelegerile cu PC, izbucnite în urmă cu câteva luni, tocmai de teamă că partidul patronat de Dan Voiculescu se va alătura PSD.Integral aduce Romania Libera
Santiere eterne care sufoca Bucurestiul. Cand vor fi date in folosinta trei din cele mai importante lucrari de infrastructura din Capitala. Chiar daca primarul Capitalei, Sorin Oprescu, se lauda cu lucrari vaste de infrastructura, bucurestenii sunt tot mai deranjati de santierele de pe marile artere, incepute cu mult timp in urma si nici acum terminate. Primarul Capitalei declara, pe 24 iulie, ca exista 117 santiere in curs de derulare in oras, aratand astfel cu ce se ocupa municipalitatea, care nu o data a fost acuzata de trafic aglomerat si disconfort de cetateni. Edilul-sef a uitat, insa, sa mentioneze ca in lista prezentata se numara cel putin trei santiere mari, lucrari la artere principale si foarte circulate din oras care sufoca orasul de multa vreme: Buzesti-Berzei-Uranus, Liviu Rebreanu si Mihai Bravu. Reporterii “Adevarul” au verificat care este stadiul real al lucrarilor si au stat de vorba cu oamenii care locuiesc in aceste zone. Poate unul dintre cele mai importante lucrări din Bucureşti, Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus, sau Diametrala Nord-Sud, este totodată unul contestat, încă de la începutul investiţiei, în 2010, de către mai multe ONG-uri. Ele au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobilele cu statut de monument istoric sau din zone protejate. Scandalul a culminat cu Hala Matache, monument care a fost în final demolat, pentru a fi reconstruit. Municipalitatea preciza atunci că valoarea estimată a investiţiei totale este de circa 330 de milioane de euro. Lucrările la primul tronson al Diametralei au început în toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Pe 6 decembrie 2011, Sorin Oprescu a inaugurat porţiunea dintre Calea Plevnei şi Bulevardul Ştirbei Vodă, adică aproximativ 20% din primul tronson, promiţând că toată lucrarea va fi gata în martie 2012. Cu toatea că în prezent se lucrează, primul tronson nu este nici acum gata. Integral in Adevarul.
Va urez o zi buna!