Hristos a inviat! Astazi este marti, 2 mai. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări în timpul zilei în vestul şi centrul ţării, precum şi la munte, unde pe arii restrânse vor fi ploi de scurtă durată, descărcări electrice şi posibil intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 şi 27 de grade, iar cele minime în general între 6 şi 14 grade. În primele ore ale dimineţii şi noaptea, izolat va fi ceaţă. Vremea va fi frumoasă şi va deveni caldă pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade. Bucuresti: Vremea va fi frumoasă şi va deveni caldă pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade.
Ce face un magistrat mason care trebuie să soluţioneze dosarul unui coleg de lojă. Magistraţii şi demnitarii care sunt membri ai unor loje masonice au obligaţia de a arăta acest lucru în declaraţiile de interese pe care le depun. Într-o anchetă fără precedent în justiţia din România, procurorii DNA i-au acuzat de fals în declaraţii pe fostul şef al Poliţiei Române, Liviu Popa, şi pe judecătorul Ovidiu Galea. Judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a ajuns să fie verificat de Inspecţia Judiciară după ce a criticat într-un editorial decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Ministerul Public-DNA. La finalul articolului, Coadă arăta că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale ar trebui să facă şi ele „unele dezvăluiri, iar cine are urechi să audă şi să priceapă, dar mai ales să acţioneze.” „În fond, ce am avea de pierdut decât aflarea adevărului? Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României”, a concluzionat Coadă. Editorialul lui Coadă, intitulat „Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”, a fost publicat pe 14 martie 2017 pe portalul juridice.ro. Pe 8 martie 2017, pe internet a apărut o înregistrare video de la un ritual masonic, care ar fi fost făcută în 2016. La aceasta ar fi participat înalţi funcţionari şi demnitari din statul roman, care purtau ţinute masonice: şorţuri, colane şi mănuşi albe. Anterior, pe 20 ianuarie 2017, DNA- Serviciul Teritorial Oradea finalizase ancheta într-un caz de corupţie în care erau implicaţi fostul şef al Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa (48 de ani) şi judecătorul Ovidiu Daniel Galea (48 de ani), de la Tribunalul Bihor. Printre alte acuzaţii era şi cea de fals în declaraţii în formă continuată, deoarece nu-şi declaraseră public apartenenţa la Marea Lojă Naţională din România (MLNR). Popa şi Galea au negat acuzaţiile DNA. Integral pe Adevarul
Dragnea ne cheamă din nou în stradă! Iar vrea PSD să-şi scoată amicii din puşcărie. Domnul Dan Voiculescu ar urma să iasă din închisoare după mai puţin de trei ani de repaos, fără să dea înapoi mai nimic din banii furaţi şi fără să aibă nici un regret. Circa un an de închisoare – în regim privilegiat, cu vizite nenumărate, cu mâncare de la restaurant şi cu acces la comunicaţii – pentru fiecare 20 de milioane de euro şterpeliţi de la contribuabilii români. Pedeapsa stabilită de magistraţi: 10 ani. Iar când va ieşi, domnul Voiculescu se va bucura de banii furaţi şi ne va râde în nas. Merită să fii corupt în România, nu? PSD nu a abandonat nici o clipă obiectivele din ianuarie: salvarea lui Liviu Dragnea, eliberarea clienţilor de partid aflaţi în puşcărie şi distrugerea mecanismelor anti-corupţie. A schimbat însă tactica. În loc să acţioneze #NoapteaCaHotii, acum se întâmplă ziua în amiaza mare, în Parlamentul României, aproape zi de zi, pas cu pas. Dragnea s-a retras în eşalonul doi şi a trimis în bătălie tot ce are PSD-ul mai detestabil: pe Şerban Nicolae, creaţia politică a lui Ion Iliescu şi a turnătoarei Rodica Stănoiu. Lui Nicolae i s-a alăturat fostul preşedinte Traian Băsescu, dar evoluţia jenantă a acestuia merită o discuţie separată…În locul unui Blitzkrieg împotriva Justiţiei, PSD îşi promovează legile lent şi implacabil, cu determinarea unui tanc T-34 produs de tovarăşul Stalin. Înaintează câţiva paşi, aşteaptă reacţia publică, se retrage puţin dacă observă o rezistenţă dură, aşteaptă ca situaţia să se calmeze, după care îşi continuă ofensiva. „Doi paşi înainte, unul înapoi”, cam aşa am putea defini noua strategie, mult mai perversă decât precedenta. Aşa s-a ajuns să fie dezincriminat conflictul de interese – parlamentarii îşi pot angaja rudele – aşa s-a decis că vor fi graţiaţi condamnaţii cu vârste peste 70 de ani, înainte de a returna statului prejudiciul creat. Integral pe Romania Libera
Bomba cu ceas de la temelia pensiilor. De ce pensiile de stat vor scadea inevitabil. Jumatate de milion de angajati, 12 categorii profesionale, nu participa cu nimic la sistemul de pensii, dar absorb mai mult decat ar obtine daca ar contribui. Pensiile speciale rup sistemul, avertizeaza fostul ministru al Muncii, artizanul legii pensiilor, Mihai Seitan. Intr-un interviu acordat Ziare.com, Mihai Seitan a explicat conditiile in care sistemul de pensii poate supravietui, in pofida modificarilor demografice: disparitia pensiilor speciale, adica respectarea principiului contributivitatii, si punctul de pensie sa nu creasca anual cu mai mult de 50% din cresterea reala a salariului mediu. Fostul ministru a aratat de ce pensiile de stat se vor micsora in mod inevitabil si de ce considera ca pericolul nationalizarii pensiilor a fost real. A existat recent scandalul privind posibila nationalizare a pensiilor private, intentie ferm negata de autoritati. Dvs considerati ca pericolul de nationalizare a fost real? Eu cred ca da. Directoarea de la NN e inteligenta si buna profesionista, am lucrat cu ea. Nu iesea cu scrisorile acelea, daca nu avea o alerta. Si nu ar fi fost prima oara. S-a incercat in alte tari, in unele, precum Ungaria, s-a si reusit. La noi, chiar cand eram eu ministru, Ministerul de Finante a incercat sa fie reduse contributiile la pensiile private la 0,5%, fata de 3% cat erau atunci, si banii care s-au adunat sa fie folositi la bugetul de stat. Nu urma sa fie desfiintat sistemul, dar un sistem care functioneaza cu 0,5% nu putea aduce nicio pensie unui om serios. Am intrat atunci in conflict cu conducerea Finantelor. Si le-am explicat ca nu aveau nimic de castigat. Iei niste bani acum, ii consumi si la anul ce faci? De unde scoti altii? Iar cele 5-6 milioane de oameni care au contribuit la pensia privata nu ar mai avea parte, pe langa pensia de stat, care se va micsora inevitabil, de acest supliment al pensiei private. Integral pe Ziare.com
Senatorii juristi dezbat proiectul prin care presedintele este exclus din procedura de numire a procurorilor-sefi. Proiectul de modificare a statutului judecatorilor si procurorilor, initiat de catre Calin Popescu-Tariceanu, potrivit caruia presedintele si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedura de numire a sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general va fi discutat, marti, in Comisia juridica a Senatului. Executivul a formulat un punct de vedere negativ fata de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Ciolos, insa cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, insa cu observatii, potrivit news.ro. Potrivit proiectului de lege, presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedurile de numire a procurorilor-sefi DNA, DIICOT si procurorului general al Romaniei, acestia fiind desemnati de catre CSM. “Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, prevede proiectul de lege. Revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general. In prezent, procurorul general al Romaniei, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef DNA, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestuia sunt numiti de catre presedinte, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM. Integral pe Hotnews
De ce vorbește Emmanuel Macron de un Frexit. Cu şase zile înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa, cei doi finalişti, Emmanuel Macron şi Marie Le Pen sunt despărţiţi de aproape 20 de procente, potrivit recentelor sondaje de opinie. Candidatul independent este favorit, cu 60 de procente, în timp ce lidera Frontului Naţional este cotată cu 40 de procente. Cei doi au intrat pe ultima linie dreaptă a campaniei electorale şi pregătesc ultimele mitinguri cu alegătorii. Însă de la primul tur de scrutin Le pen a mai redus din decalaj. Şi în aceste condiţii Macron a început să-şi modifice discursul. Într-un interviu pentru BBC candidatul moderat a spus că Uniunea Europeană trebuie să se modifice din temelii dacă vrea să nu asiste la un Frexit. Declaraţiile lui Macron despre o eventuală ieşire din blocul comunitar au în primul rând un rol electoral – vrea să demonstreze alegătorilor că este un candidat care cere schimbare şi astfel ar putea să atragă voturi de la contracandidata sa. Însă dincolo de asta scopul evident electroal se alfă totuşi un adevăr – nevoia Franţei de a căpăta mai multă relevanţă la nivel comunitar. Şi acest lucru ţine de traiectoria pe care a avut-o Franţa în ultimele decenii. Dacă acum 50 de ani când se puneau bazele Uniunii, Franţa şi Germania erau egale ca forţă economică, acum cea din urmă este cu 20% mai mare. Când moneda euro a fost introdusă în urmă cu 15 ani, şomajul în cele două ţări era aproximativ egal, de 8%. Acum în Franţa e de 10%, iar în Germania de aproape 4%. Parisul a fost cel care a pledat mult pentru uniunea monetară în speranţa că va fi un catalizator pentru convergenţă. Şi asta s-a dovedit, doar că nu aşa cum sperau francezii, comentează the Guardian. Integral pe Digi24
Sfântul Mic şi Sfânta Bere. O discuție despre munca și tihna la români cu Andrei Pleșu, Vintilă Mihăilescu și Vlad Craioveanu. Proverbele şi prejudecăţile autohtone despre muncă, eficienţă şi lene la români sunt nenumărate şi au scris istorie din anii comunismului până astăzi: de la celebrul „noi ne facem că muncim, voi vă faceţi că ne plătiţi” până la „munca înseamnă viaţă, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni”. Din anii comunismului, din timpurile de glorie în care muncitorii înălţau blocuri şi până în zilele noastre, când managerii rămân până noaptea târziu în birourile multinaţionalelor, relaţia românului cu munca a avut şi suişuri şi coborâşuri. S-a spus despre noi că suntem ba harnici, ba ruşinea Europei. Ba prea-prea, ba foarte-foarte. Proverbele şi prejudecăţile autohtone despre munca şi lenea la români n-au scris istorie, dar au săpat, în schimb, în conştiinţa publică, idei fixe. Andrei Pleşu: Există aici un poncif, că românii nu prea sunt muncitori, că trişează, că sunt leneşi, e o imagine mai veche despre români cu care nu sunt de acord. Eu am văzut la ţară, cândva, oameni care munceau de dimineaţa până seara şi care nu pregetau să fie activi de la răsăritul soarelui până când băgau orătăniile în coteţe. Vintilă Mihăilescu: Sunt datele europene care spun un lucru foarte clar. Românii muncesc cel mai mult din toată Europa, cel mai mult, atenţie. În momentul în care lucrezi cel mai mult, e cel puţin ciudat s-auzi etichete românii sunt puturoşi, leneşi, de la natură. Deci la acest capitol e total fals şi exact pe dos. Ah, nu lucrează, nu muncesc eficient. Asta iarăşi e adevărat. Şi nici nu se gândesc foarte mult la această eficienţă. Integral pe Digi24
Satul cu cel mai scump teren agricol din România. „La noi nu există săraci. Toată lumea munceşte!“. Localitatea Matca din Galaţi poate fi rezumată simplu: 12.000 de suflete, 3.000 de ferme legumicole, 1.000 de hectare de solarii, 200 de milioane de kilograme de legume pe an (13,5% din consumul românilor), 50 de milioane de ouă şi preţuri-record de 40.000 de euro pe hectarul de teren agricol. În ultimele decenii, satul gălăţean Matca a devenit, alături de la fel de faimoasele aşezări legumicole de la Dăbuleni, Vidra sau Băleni, un soi de brand de ţară. Căci faima legumelor produse de mătcaşi (să nu uităm că satul cu 12.000 de suflete din sudul Moldovei este responsabil cu producerea a 8% din volumul naţional de legume cultivate în spaţii protejate) a depăşit demult graniţele, ajungând, odată cu tirurile încărcate cu castraveţi, roşii, vinete şi altele, în peste 20 de ţări ale Europei. Nicăieri în România n-o să găsiţi o aglomerare mai mare de solarii într-o singură localitate. La Matca sunt 1.000 de hectare de teren sub folie din polietilenă, la care mai trebuie adăugate încă mai bine de 2.000 de hectare de legume cultivate în câmp, vreo 1.000 de hectare de pepeni şi cam 5.000 de hectare cu cereale şi plante tehnice. Din februarie şi până pe la sfârşitul lui noiembrie, la Matca e nebunia de pe lume. Sute de maşini, zeci de tiruri (în vârfurile de producţie se ajunge şi la peste 100 de tiruri încărcate pe zi), „survolează” comuna şi pleacă spre cele patru zări cu marfa produsă de fermierii locali. În total, de aici se vând, anual, în jurul a 200 de milioane de kilograme de legume, adică peste 10 kilograme pentru fiecare român. În fapt, comunitatea legumicolă de aici (care numără peste 2.000 de mici fermieri) produce 15% din legumele româneşti destinate comercializării şi acoperă circa 13,5% din consumul românilor (media naţională fiind de 74 de kilograme de legume pe cap de locuitor). Deloc surprinzător, la Matca pământul este foarte scump. Ultimele tranzacţii de teren arabil cu destinaţia pentru legumicultură arată că hectarul a depăşit 15.000 de euro, adică peste preţurile din regiunile bogate ale Franţei sau Olandei. Ba chiar în zona din apropierea drumului judeţean ce leagă satul de Tecuci s-a ajuns să se vândă terenuri pentru agricultură la peste 40.000 de euro hectarul, sumă record pentru Europa. Integral pe Adevarul
Gabriel Oprea, audiat în secret de Parchetul General în dosarul alegerilor din 2009. Fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, a fost audiat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) în dosarul alegerilor prezidenţiale din 2009, au declarat surse judiciare pentru agenţia de presă Mediafax. Parchetul General a precizat, joi, că infracţiunile de abuz în serviciu şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, pentru care s-a început urmărirea penală in rem în dosarul privind alegerile din decembrie 2009, se prescriu în termen de 10, respectiv 8 ani. Toodată, liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, joi, că şi preşedintele Klaus Iohannis ar putea fi audiat de către Comisia de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009, dacă se va ajunge la concluzia că această audiere este una importantă. În replică, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale a declarat vineri că o comisie parlamentară nu poate să ancheteze o cauză aflată deja ”pe masa unei instanţe”, precizând că nu există ”niciun fel de invitaţie adresată domnului preşedinte de a participa la o astfel de şedinţă”. Integral pe Romania Libera
România paradoxului: De ce 3 milioane de români au avut puterea să plece la muncă în afară, în schimb numai 134 de companii româneşti au avut puterea să facă investiţii în afară, faţă de 13.000 cât au ungurii numai în România? Unde este fractura? România este la extreme: are peste 3 milioane de români la muncă în afară, în toată lumea, cea mai mare comunitate din est în Europa, dar are numai 134 de companii româneşti (deţinute de antreprenori) cu investiţii străine în afară, conform unui studiu al BNR pe datele de la finalul lui 2015. Ca o comparaţia, Ungaria are în România 13.000 de companii. Investiţiile străine în România au fost la finalul lui 2016 de 67 mld. de euro (sold), în schimb investiţiile companiilor româneşti în afară sunt la nivelul sutelor de mii de euro. De asemenea, ponderea exporturilor şi a importurilor în PIB, de data asta atât din partea multinaţionalelor cât şi a companiilor româneşti, o măsură a gradului de internaţionalizare, de deschidere şi de competitivitate este de numai 82%, faţă de 95% în cazul Poloniei, 131% în cazul Bulgariei, 160% în cazul Ciprului şi 176% în cazul Ungariei, conform datelor Ghidului Exportatorilor Români publicat de Ministerul Economiei. Exporturile României de bunuri şi servicii, de 65 mld. de euro la nivelul anului 2015 (54,6 mld. euro bunuri şi 10,4 mld. euro servicii) sunt cele mai mici din regiune raportate la PIB. Bulgaria are o pondere a exporturilor în PIB de 66%, Ungaria de 83%. Primii 10 exportatori cu capital privat românesc au trimis peste graniţă în 2016 numai 1 mld. de euro, în timp ce primii 10 exportatori din România, numai companii multinaţionale, au avut exporturi de 10 mld. de euro. Exporturile totale ale României de bunuri (fără servicii), au fost la finalul lui 2016 de 57 mld. euro, numai 34% din PIB. Faţă de perioada Ceauşescu, exporturile sunt de 8-10 ori mai mari, aşa ca o statistică în timp. Cel mai mare exportator privat românesc, producătorul de mobilă Aramis din Baia Mare controlat de Mihai Iacob şi Marius Şelescu, livrează aproape 90% din ceea ce produce către IKEA. Pe locul 2 este Cerealcom Dolj, deţinut de omul de afaceri Mihai Anghel, care trimite peste graniţă cereale, iar pe locul 3 era Romcab Târgu-Mureş, deţinut de Zoltan Prosszer, companie producătoare de cabluri care a intat în insolvenţă la începutul acestui an. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!