Buna dimineata intr-o zi de joi, 13 iulie. Vreme în general frumoasă, cu temperaturi mai scăzute decât în zilele precedente. Valorile termice diurne vor fi joi mai scăzute decât cele din intervalul precedent, în cea mai mare parte a ţării, dar în sud şi în sud-est, vremea va fi călduroasă şi, local se va resimţi disconfortul termic. Valorile termice diurne vor fi mai scăzute decât cele din intervalul precedent, în cea mai mare parte a ţării dar în sud şi în sud-est, vremea va fi călduroasă şi, local se va resimţi disconfortul termic. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate şi mai ales după-amiaza, seara şi la începutul nopţii, vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, trecător cu aspect de vijelie, în nordul, centrul şi estul teritoriului, în zonele de deal şi de munte şi pe spaţii mai mici în rest. Pe arii restrânse vor fi căderi de grindină şi cantităţi de apă ce vor depăşi local 20 l/mp şi izolat 35-45 l/mp. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25 şi 34 de grade, uşor mai scăzute în regiunile nordice, dar şi mai ridicate în Lunca Dunării. Temperaturile minime vor avea valori de la 7 grade în estul Transilvaniei, până în jurul a 20 de grade, pe litoral. Bucuresti: Vremea va fi călduroasă cu o maximă a temperaturii aerului în jurul a 32 de grade şi disconfort termic, la orele amiezii. Cerul va fi variabil cu înnorări, temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, cel mai probabil spre seară şi la începutul nopţii. Temperatura minimă va fi de 17…18 grade.
Ce fel de ţară ne pregăteşte Liviu Dragnea. Primele tendinţe. Luaţi cu treburile, omitem să observăm că de vreo jumătate de an, tiptil-tiptil şi prin iniţiative aparent disparate, dar care curg în acelaşi sens, se schimbă din temelii fundamentele pe care se sprijinea până acum această ţară. Cum actuala majoritate a dovedit deja că nu face nimic întâmplător şi că nu iese din cuvântul liderului nici când riscă ridicolul absolut, cred că putem credita cu acest demers gândirea politică a lui Liviu Dragnea. O primă observaţie este aceea că PSD pare să fi renunţat pe termen lung la ideea de a câştiga preşedinţia ţării. Decizia, dacă ea există, e una corectă. Practic, ultima dată când PSD a câştigat pe bune prezidenţialele a fost în 1992, adică acum 25 de ani. În anul 2000, Ion Iliescu a devenit preşedinte datorită unei conjuncturi politice cu totul excepţionale: ieşirea din cursă a lui Emil Constantinescu, ambiţia adversarilor PSD de a avea mai mulţi candidaţi (Isărescu, Stolojan, Roman, Meleşcanu) şi faptul că în turul al doilea a intrat Corneliu Vadim Tudor şi nu altcineva. O asemenea conjunctură este puţin probabil să se mai repete, iar celelalte runde de alegeri arată cam aceeaşi evoluţie a evenimentelor: PSD fie câştigă primul tur, fie îl pierde la mustaţă, dar în mod matematic îl pierde pe al doilea. Şi ce poţi face cu o funcţie de putere faţă de care ai doar speranţe iluzorii să o ocupi? Poţi să o faci total neinteresantă, lucru care se întâmplă deja. Noul Parlament a adoptat sau urmează să adopte o serie de modificări legislative menite să-l depriveze pe preşedinte de toate atribuţiile care nu îi sunt atribuite explicit prin Constituţie. Astfel, şeful statului a fost scos deja din circuitul de avizare al preşedintelui Autorităţii pentru Comunicaţii, al şefilor serviciilor secrete ale Armatei şi ale Internelor, iar la Senat a prins viteză o idee mai veche a lui Călin Popescu Tăriceanu, de a-l scoate pe preşedinte şi din procedura de avizare a şefilor din Parchete. Să vedem ce-o mai urma, mai ales când se va pune problema unor modificări ale Constituţiei…Integral pe Adevarul
Comisionul face milionul! România obţine supremaţia în topul celor mai profitabile sisteme bancare din Europa. Rentabilitatea capitalurilor în sistemul bancar local a ajuns la 15,6% în T1 din 2017. În Finlanda, Belgia sau Danemarca rentabilitatea este la 12-13%. Băncile româneşti au obţinut performanţa de a urca pe primul loc în topul celor mai profitabile din Europa, rata rentabilităţii capitalurilor (ROE) situându-se la 15,6% la finalul T1 acest an, de două ori peste media europeană, potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA). Sistemul bancar românesc se situa pe locul doi în topul european al profitabilităţii la finalul anului trecut, după cel maghiar. Deşi a urcat pe prima poziţie în top, se observă o uşoară scădere a rentabilităţii în primele trei luni, în condiţiile în care la finalul lui 2016 nivelul ROE ajungea la 15,7%. Băncile din România sunt urmate în clasamentul rentabilităţii la nivel europenean de cele din Cehia cu un nivel al ROE de 15,5% şi de cele din Letonia cu un nivel al ROE de 14,5%. Clasarea sistemului bancar din România în topul celor mai profitabile din Europa vine în contextul în care la capitolul neperformanţă băncile locale se situează în prima parte a topului. La finalul lunii martie a acestui an, rata creditelor neperformante (NPL-uri) din sistemul bancar românesc ajungea la 9,9%, aproape dublu faţă de media la nivelul UE. Integral pe Mediafax
Guvernul deschide uşa legală pentru miniştrii penali. Toader: „Nu este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă“. Politicienii condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie ar putea ocupa fotolii de miniştri dacă s-au reabilitat. Prevederea apare într-un proiect de act normativ, denumit „Codul Administrativ”, ce vine ca urmare a deciziei date de Curtea Constituţională, potrivit căreia interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern ar trebui să înceteze. Ministrul Justiţiei: „Nu este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă”. Prevederea legislativă potrivit căreia persoanele care au suferit condamnări penale nu pot fi miniştri în Guvern ar putea fi abrogată. Detaliile apar într-un proiect de act normativ, denumit „Codul Administrativ”. Potrivit proiectului de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, vor putea face parte din Guvern persoanele care „nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea”. Proiectul Guvernului vine în contextul deciziei Curţii Constituţionale (CCR) care spune că pot deveni miniştri persoanele care au fost reabilitate, amnistiate sau dacă fapta pentru care au suferit o condamnare a fost dezincriminată. Proiectul este unul extrem de amplu, de 246 de pagini. În prezent, el este în stadiul consultărilor interministeriale, urmând apoi să intre în dezbatere publică. Odată adoptat de Guvern, proiectul merge în Parlament, unde poate fi modificat. Ulterior este trimis la preşedintele ţării pentru a fi promulgat. Schimbarea, în favoarea lui Dragnea Potrivit proiectului, în termen de trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial a „Codului Administrativ”, se abrogă Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor. Articolul 2), alineatul 1), litera c) din actul normativ care este acum în vigoare stipulează că: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice”. Integral pe Adevarul
Noul Cod Administrativ: Super-imunitate pentru miniștri. Cum poate ajunge Dragnea premier. Procurorii nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative iar persoanele condamnate penal care s-au reabilitat vor putea face parte din Guvern, potrivit noului Cod Administrativ. Liviu Dragnea va fi reabilitat în 2023. Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative aparține exclusiv membrilor Guvernului și nu pot face obiectul controlului altor autorități, potrivit proiectului Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Sevil Shhaideh. Prevederea este introdusă în condițiile în care, de-a lungul timpului, procurorii au încercat să ancheteze mai mulți demnitari pentru emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri precum Adriean Videanu, Varujan Vosganian sau Daniel Chițoiu. Recent, DNA a anchetat și emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu. Ulterior, CCR a decis că DNA nu avea competența de a ancheta emiterea ordonanței. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, au explicat judecătorii CCR. Răspunderea, pasată funcționarilor.Însă, proiectul Codului Administrativ merge mai departe, limitând și mai mult marja de acțiune a procurorilor prin pasarea răspunderii către subordonații miniștrilor. Membrii Guvernului, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice. Integral pe Romania Libera
Parlamentul, mut în faţa serviciului secret al MAI. În ciuda pârghiilor de control al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne şi în ciuda multor scandaluri de corupţie care au zguduit MAI-ul sau vreo structură a Internelor, nimeni, niciodată, nu a adus public în discuţie rolul şi culpa unor oameni din această structură. Nici miniştrii de Interne, nici comisiile de specialitate ale Parlamentului. Se împlineşte o săptămână de când o anchetă a Rise Project devoala o afacere cu iz penal care implică şi numele preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în faţa căreia, rezultă din investigaţia jurnalistică, şi şeful serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, şi cel al Poliţiei Române, căruia i-ar fi fost transmis raportul, ar fi închis ochii. Clasând apoi documentul care o descria. „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman“ este documentul clasificat al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, obținut de Rise, care descrie o rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în Teleorman, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene și guvernamentale. „Suntem în 2011, la Alexandria. Ofițerii DGPI arată că, inițial, TelDrum a fost preluată fraudulos de Liviu Dragnea de la stat. Apoi, timp de peste un deceniu, acesta și-a atribuit majoritatea contractelor publice de asfaltare și deszăpezire, prin intermediul unor licitații trucate. Iar unele dintre lucrări ar fi fost fictive“, scriu jurnaliştii de la Rise. La scurt timp, DGPI dădea un comunicat de presă, respingând „alegaţiile potrivit cărora presupusul document secret ar aparţine unităţii“ şi „orice încercare de a implica unitatea în dispute de natură politică“. Dar dacă lucrurile nu stau aşa cum susţine DGPI? Cine şi cum verifică veridicitatea acestei declaraţii? O poate face ministrul de Interne, în subordinea căruia se află DGPI. Ministrul Carmen Dan a luat de bun ceea ce i s-a comunicat, ba a şi plusat: „Nu cred că există raporturi între Liviu Dragnea şi compania TelDrum“. Dat fiind că dna Dan este o apropiată a lui Liviu Dragnea, numită în funcţie cu girul d-lui Dragnea, e naiv să crezi că se aştepta cineva la o altă reacţie din partea sa. Integral pe Romania Libera
Ce are Soros cu Dragnea. Acesta este, daca vreti, misterul verii. Toti liderii planetei care-l injura pe Soros, in afara de Dragnea, au cate un motiv, discutabil sau nu, dar in tot cazul puternic motivat ideologic. Trump l-ar manca de viu din cauza sustinerii pe fata acordate democratilor lui Clinton in campania electorala. Soros a promovat intens progresismul, stanga americana cu toate miscarile ei opuse valorilor traditionalismului, nationalismului si conservatorismului imbratisate de Trump. In Ungaria vecina, Orban a declansat o furibunda campanie cu accente anti-semite impotriva lui Soros, acuzat ca impune in forta politica pro-refugiati a Uniunii Europene. Campania lui Orban a generat deja un imens scandal. Afisele cu Soros de pe strazile Budapestei amintesc de campaniile anti-semite din anii nazismului. Soros face un intens lobby la Bruxelles in favoarea refugiatilor si finanteaza ONG-uri active in Ungaria pentru a sustine politicile europene intr-o tara care a ridicat garduri si refuza cotele de refugiati. Actiunile miliardarului l-au scos din minti pe Orban. Acesta a mers pana intr-acolo incat a incercat sa-i inchida Universitatea Central Europena. De notat ca si guvernul Orban, la fel ca Trump, este de orientare conservatoare. Premierul maghiar si partidul sau FIDESZ au inventat conceptul democratiei iliberale, diametral opus celui promovat de ONG-urile lui Soros, care militeaza pentru o societate deschisa. Pana si israelienii au un dinte impotriva miliardarului american de origine evreiasca. Dar si acuzatiile lansate recent de guvernul lui Netanyahu impotriva lui Soros suporta in esenta o explicatie tot politica. Inainte de vizita lui Netanyahu la Budapesta, un purtator de cuvant al guvernului de dreapta a venit in sprijinul lui Orban declarand ca Soros este “o tinta legitima a criticilor, o amenintare”, ceea ce a scandalizat evreii din Ungaria si opozitia din Israel. Integral pe Hotnews
Dragnea face evaluarea primei vizite a lui Tudose la Bruxelles. De ce e „mâhnit” premierul. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat,miercuri, că premierul Mihai Tudose a fost mulţumit de întâlnirile “foarte bune” pe care le-a avut la Bruxelles, dar şi “mâhnit” de afirmaţiile denigratoare făcute de un europarlamentar român, mărturisind că l-a “rugat” pe premier să treacă peste asta. “De data asta nu o să stau fără să reacţionez, se lucrează, se lucrează serios la documente şi vor fi, într-adevăr, sesizate instituţiile statului, pentru că se face mult prea mult rău. Vorbeam în seara asta cu premierul Tudose şi era pe de-o parte mulţumit pentru că a avut întâlniri bune la Bruxelles, chiar foarte bune, dar pe de altă parte era mâhnit şi era firesc să fie mâhnit pentru că, chiar în timpul în care avea întâlniri, un europarlamentar de acolo dădea interviuri foarte urâte, denigratoare la adresa Guvernului, la adresa României, iar aşa ceva să ştiţi că nu face nimeni, nicăieri”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la România TV. Liviu Dragnea a afirmat că l-a îndemnat pe Mihai Tudose să treacă peste acest lucru. “L-am rugat pe premier să treacă peste asta, să înţeleagă că este o perioadă peste care eu sper că vom trece, pentru că în nicio ţară acest tip de atitudine a unor instituţii nu a durat foarte mult, nu a durat. La un moment se închide această atitudine, cei care au greşit în acele perioade au plătit şi au plătit dur şi ţara respectivă a revenit la normalitate”, a spus liderul PSD. Integral pe Gandul
Cum a distrus statul o piață în creștere. Dacă în urmă cu opt ani, patru din zece locuințe erau asigurate, astăzi procentul s-a redus la jumătate, în ciuda faptului că polița PAD este obligatorie prin lege. Practic, în 2009, prin înființarea PAID, statul a reușit „performanța“ de a distruge o piață a asigurărilor de locuință care începea să crească. Sub 1,7 milioane de locuinţe, din cele aproape 8,8 milioane, erau asigurate, la finele lunii mai, în România. Este o cifră îngrijorătoare care reflectă perfect ineficienţa unei legi care, deşi obligă oamenii să îşi facă asigurare, a condus, în realitate, la înjumătăţirea procentului de case protejate printr-o poliţă. Dacă în 2009 peste 40% din locuinţe erau asigurate, astăzi, la opt ani de la înfiinţarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, nici 20% din case nu mai sunt protejate. Chiar dacă firmele de asigurare o spun doar cu jumătate de gură, principala cauză a acestei evoluţii nu este nici sărăcia populaţiei (mai pregnantă în 2009-2010, adică ani de criză, decât în prezent) şi nici lipsa de educaţie (pe care românii nu o puteau pierde, atât timp cât în 2009 arătau că o au). Principalul motiv al scăderii nivelului de asigurare este tocmai înfiinţarea PAID şi modificarea legii în aşa fel încât nicio asigurare de locuinţă să nu se poată încheia înainte de a cumpăra şi poliţa obligatorie. Aceasta a însemnat îngreunarea procedurilor, creşterea costurilor, apariţia unei concurenţe neloiale şi, în final, reducerea spre zero a interesului asigurătorilor şi brokerilor pentru a vinde poliţe de locuinţă. Dezastrul asigurărilor obligatorii.Mai mult, spre deosebire de 2009, când toate asigurări erau facultative şi acopereau, deci, întreaga valoare a locuinţelor asigurate oferind şi acoperire pentru majoritatea riscurilor la care erau expuse, astăzi, peste 60% din poliţe sunt cele obligatorii, care se rezumă la o acoperire de 20.000 de euro acoperind doar riscurile de cutremur şi inundaţie. Cu alte cuvinte, în realitate, dezastrul provocat în piaţă de apariţia PAID este chiar mare decât arată gradul de cuprindere în asigurare. Practic, numărul poliţelor facultative, singurele suficient de acoperitoare, a scăzut de la peste 2 milioane în 2009 la 700.000 în 2017. Integral pe Capital
PĂTRU A RECUNOSCUT LA RTV CĂ I-A DENUNȚAT PE UDREA ȘI PE DRAGNEA ȘI NU A NEGAT CĂ AR FI PRIMIT BANI DE LA ȘEFUL PSD. După ce în ediția de ieri am dezvăluit că șpăgara Ana Maria Pătru i-a denunțat la DNA PLoiești pe Liviu Dragnea, Elena Udrea, Sebastian Ghiță și Bogdan Chirițoiu de la Consiliul Concurenței, astăzi fosta șefă AEP, într-o intervenție la postul România TV, consemnată de știripesurse.ro și evz.ro a confirmat denunțurile făcute împotriva lui Dragnea și a lui Udrea dar a susținut că sunt denunțuri mincinoase și că a fost forțată să mintă. Citește denunțurile în articolul Ce nu a declarat Ana Maria Pătru în interviuri: i-a denunțat pe Liviu Dragnea și pe prietena ei Elena Udrea la DNA Ploiești Ca scoasă din minți, Ana Maria Pătru și-a pierdut controlul în direct și a susținut că a fost șantajată la DNA Ploiești cu pizza și bomboane. Singurul subiect tabu pentru Pătru a fost acela dacă e adevărat că a vizitat-o un senator PSD când era în arest la domiciliu și dacă i-a adus o sumă importantă de bani de la Dragnea, aceasta fiind mărturisirea ei făcută unui apropiat care a și înregistrat-o și ulterior a predat înregistrarea la DNA Ploiești. Probabil ce și-o fi luat ea de la Dragnea și de la senator că nu și-a ținut gura, numai ea știe. Victor Ciutacu, un jurnalist incisiv de felul lui nu a întrebat-o nici dacă e cercetată în alte dosare pentru 2 milioane de Euro încasați din șpăgi și trafic de influență. Pentru data viitoare când mai are ocazia să o intervieveze îi sugerăm să o întrebe de ce nu a retractat denunțurile până acum dacă erau mincinoase și de ce a refuzat testul cu detectorul de minciuni. Integral pe Curentul, de luat cum magni grano salis!
Mănăstirea ridicată pe locul fostei colonii de muncă la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Poveştile de groază din lagărul „Plaiul Popilor“. Mănăstirea situată la ieşirea din satul Galeşu, comuna Poarta Albă, a fost ridicată pe locul fostului lagăr Coasta Galeşu, un loc pustiit, în bătaia vânturilor dobrogene şi lipsit de orice sursă de apă. Lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, începute pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej au adus schimbări şi asupra satului Galeşu şi i-au tulburat viaţa linştită de până atunci. Începând din Poarta Albă traseul Canalului înscrie o curbă, părăseşte direcţia iniţială a vechii Văi Carasu (cea dintre Megidia şi Cernavodă) şi o urmează pe cea a unui mic afluent (azi dispărut). Vatra Galeşului era situată chiar pe acea vale mică, fapt care a condus la demolarea şi strămutarea caselor, satul despicându-se în două. O parte din locuitori s-au aşezat în Poarta Albă, alţii au plecat la Constanţa sau Megidia. Cei rămaşi şi-au întemeiat gospodării pe partea dreaptă a Canalului . Acelaşi destin l-au avut şi cimitirele creştin şi turcesc, care au fost mutate pe malul stâng al Canalului. „Lagărul Plaiul Popilor“ Inuţ Druche, de la Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului, povesteşte că, pe locul unde odinioară, după cum spun sătenii, înfloreau bujorii roşii, în afara satului, în drumul spre Ovidiu a fost înfiinţat cumplitul lagăr Coasta Galeşu. Locul lagărului a rămas în memoria locală sub numele Plaiul Popilor, pentru că aici se aflau în detenţie cu deosebire clerici. Între cei are au trecut prin acest loc de chin se numără Ilie Lăcătuşu, Asenie Boca, Adrian Făgeţeanu, Constantin Galeriu, Crăciun Oprea, Ioan Negruţiu şi mulţi alţii. Acestă categorie socială era selectată şi izolată atât pentru a i se aplica umilinţe şi privaţiuni mai mari, cât şi pentru a se putea eroda mai uşor rezistenţa sufletească a celorlalţi condamnaţi. Locul lagărului situat pe o uşoară înăţime de aproximativ 50 de metri este expus total viforelor dobrogene şi în vremea aceea era complet lipsit de orice sursă de apă. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!















































