Hristos a inviat! Astazi este miercuri, 24 mai. În vestul, centrul şi nordul ţării, dar şi în zonele de deal şi de munte, vremea va fi instabilă şi în special după-amiaza, vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, informează ANM. Cantităţile de apă vor depăşi local 15…20 l/mp şi izolat 30 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse şi la cote mai reduse, îndeosebi în a doua parte a intervalului. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 28 de grade, iar cele minime între 8 şi 15 grade. Bucuresti: vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare spre sfârşitul intervalului, când vor fi averse, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade.
Alesu Floarea, fost şef al Direcţiei de Asistenţă Socială Teleorman: Liviu Dragnea mi-a spus că ştie că cele două angajate ale DGASPC îşi desfăşoară activitatea la PSD. Alesu Floarea, fostul director al DGASPC Teleorman, le-a declarat judecătorilor că a discutat situaţia celor două angajate ale instituţiei, despre care DNA spune că lucrau la PSD, cu Liviu Dragnea, acesta spunându-i că ştie situaţia şi că le va angajat la partid. Floarea Alesu, fost director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman le-a spus magistraţilor instanţei supreme că l-a cunoscut pe Liviu Dragnea în perioada în care era consilier judeţean PSD, Dragnea fiind atunci preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Ulterior, Alesu a demisionat şi a ocupat funcţia de director al DGASPC. Ulterior ocupării funcţiei de conducere în cadrul instituţiei, ar fi aflat situaţia celor două angajate, Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu. “Am aflat acest lucru de la Dumitru Jenica care mi-a spus că avem două persoane angajate, dar care nu vin la muncă, deoarece lucrează la organizaţia PSD Teleorman. Acest lucru s-a întâmplat la jumătatea anului 2008. Am rugat-o pe Dumitru Jenica să îmi aducă dosarele de personal ale celor două şi să o cheme pe doamna Miloş Rodica, deoarece dânsa era dintre cei mai vechi de la care am preluat conducerea instituţiei. (…) Mi-a explicat că şi dumneaei i s-a spus că vor fi angajate, dar că vor lucra la sediul organizaţiei PSD Teleorman. Miloş Rodica mi-a spus că, din câte ştie, angajarea celor două s-a făcut la solicitarea domnului Dragnea”, le-a spus Floarea Alesu judecătorilor. Integral pe Mediafax
Ce urmează după Legea salarizării? Mitinguri, concedieri și inflație? Mult discutata și criticata Lege a salarizării unitare a fost adoptată de Senat și pleacă la Camera Deputaților, unde se preconizează a fi dezbătută și votată într-un ritm și mai alert. Bugetarii sunt, așadar, cu un pas mai aproape de a-și vedea salariile majorate, unele chiar dublate. Totuși, perspectivele sunt mai degrabă sumbre, deoarece sunt anunțate proteste și greve, se conturează tot mai clar scenariul unor concedieri masive în administrație publică locală, iar prețurile vor crește galopant. Opoziția, așa firavă cum este ea, a semnalat și marți, înainte de votul final din Senat, că aplicarea legii va introduce o serie de inechități și discriminări, că nu există un impact bugetar bine calculat și că totul este, de fapt, un exercițiu de imagine al PSD-ALDE, un hei-rup înainte de alegerile locale parțiale din 11 iunie, când se vor alege primarii în 49 de localități, printre care și cinci municipii. În final, la vot, lucrurile s-au nuanțat: din 17 senatori PNL prezenți (adică, puțin peste jumătate din total), 4 au votat „pentru”, 12 s-au abținut și unul nu a votat deloc. La PMP, din 8 senatori au fost prezenți 7, din care 6 au votat „pentru” și unul „împotrivă”. Singurii care au votat in corpore împotriva proiectului-stindard al PSD au fost senatorii USR. Integral pe Digi24
Legea graţierii a trecut de Senat în forma dorită de Dragnea. Care sunt diferenţele între forma propusă de Guvern şi cea ieşită, iniţial, de la Comisia juridică. Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit, marţi, de Senat, cu toate că a stat la acest for aproape patru luni, a fost modificat în comisia de specialitate, dar până la urmă a fost lăsat, la cererea lui Liviu Dragnea, să treacă în forma trimisă de Guvern. Însă, Comisia juridică nu a introdus pe ordinea de zi a şedinţelor această iniţiativă. Întrebat ieri de ce senatorii jurişti, majoritatea de la PSD şi ALDE, nu s-au ocupat de proiect, Dragnea a avut un răspuns laconic: „Mai dezgropăm morţii? A ajuns în Cameră“. Mai mult, acesta a încercat să-i scuze pe colegii săi subliniind că probabil nu s-a ajuns la un acord asupra legii în comisie, ceea ce a dus la situaţia din prezent. Opoziţia a reacţionat prin vocea Ralucăi Turcan, liderul interimar al PNL, deputat care a punctat faptul că PSD şi ALDE nu au vrut să-şi asume prin vot un asemenea proiect. „Astăzi (marţi – n.r.) se împlineşte termenul de adoptare tacită a Legii graţierii în senatul Românei şi, din nefericire, putem constata că PSD a ales varianta mişelească a rezolvării acestei probleme“, a precizat Turcan. Potrivit formei proiectului trimis de Guvern şi care va ajunge la Camera Deputaţilor, for decizional în cazul acestei iniţiative, ar urma să fie graţiate integral pedepsele de până la cinci ani de închisoare, pe când în forma dorită de Comisia juridică a Senatului ar fi fost graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv. De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii. Integral pe Adevarul
Ceartă în Parlament pe limuzine de 130.000 de euro. Deputaţii din Comisia de buget s-au certat pentru banii pe care instituţia îi va folosi ca să cumpere trei maşini în valoare de 130.000 de euro fiecare. Puterea susţine că achiziția este obligatorie pentru asigurarea protecţiei participanţilor la Adunarea Parlamentară a NATO, din această toamnă. Opoziţia spune că sunt prea mulţi bani şi vrea să ştie cine va folosi maşinile după ce evenimentul se încheie. Investiţia a fost aprobată. USR a cerut ca proiectul să fie respins în comisia de buget, pe motiv că toată cheltuiala pe care o presupune depăşeşte limitele legale de cheltuire a banilor publici. Limite stabilite de Ordonanţa 80. Claudiu Nasui, deputat USR: Înţeleg că se cumpără trei maşini care au fost numite în presă mega limuzine de 450 de cai putere, pentru trei zile când acest lucru ar putea fi închiriate, de exemplu. Adică e vorba de o risipă de fonduri publice. Leonardo Badea, președintele comisiei de buget: Domnule deputat, lăsaţi această libertate fiecăruia şi fiţi de acord că putem să avem puncte de vedere diferite. Claudiu Nasui: Dar suntem o comisie de buget. Leonardo Badea: Şi dacă nu m-aţi întrerupe cât vorbesc şi m-aţi respecta aşa cum vă respect şi eu pe dumneavoastră cred că am face un progres. Integral pe Digi24
Tăriceanu a câștigat războiul dintre Liviu Dragnea și Șerban Nicolae. În forma adoptată de Senat și elaborată de Florin Iordache, Legea grațierii este mai avantajoasă pentru cei cu dosare penale. La adăpostul scandalului din PSD, Legea grațierii a trecut tacit de Senat în varianta Guvernului. Această formă este mai avantajoasă pentru cei care au dosare penale, comparativ cu cea votată în Comisia juridică. Printre potențialii beneficiari se numără chiar președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Legea grațierii a trecut tacit de Senat, după ce ieri a expirat termenul până la care proiectul de lege trebuia dezbătut și aprobat. Însă, conducerea Senatului a refuzat punerea proiectului pe ordinea de zi a plenului, solicitată de USR, pe motiv că nu a venit încă raportul suplimentar al Comisiei juridice. ”Până în momentul de faţă, de la Comisia juridică nu am primit raportul. Fără raport nu poate să intre pe ordinea de zi a plenului”, a susținut președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE). Prin urmare, proiectul se va considera adoptat în forma primită de la Guvern, fără a se lua în considerare amendamentele votate în Comisia juridică a Senatului. O comparație între cele două proiecte relevă că varianta Guvernului, elaborată de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, ar determina grațierea mai multor persoane, comparativ cu varianta Comisiei juridice. Și aceasta pentru că, după izbucnirea scandalului public, senatorii din Comisia juridică au renunțat la o parte din amendamentele în favoarea corupților, votate cu o zi înainte, adoptând o serie de amendamente mai aspre față de varianta Guvernului. Cu alte cuvinte, varianta intermediară a Comisiei juridice era mai permisivă pentru infractori, comparativ cu cea a Guvernului, însă cea finală a introdus mai multe excepții de la grațiere. Ulterior, Liviu Dragnea l-a schimbat din fruntea comisiei pe Șerban Nicolae, reproșându-i că a acționat fără știrea sa. Nicolae a fost înlocuit cu Robert Cazanciuc, care a suspendat orice fel de dezbateri pe această temă, ajungându-se la adoptarea tacită. Integral pe Romania Libera
Protest al angajaţilor din administraţie în Bucureşti şi în ţară, nemulţumiţi de legea salarizării. Angajaţii din administraţiile publice din Bucureşti şi din ţară vor declanşa acţiuni de protest începând de miercuri, urmând ca, în funcţie de alegerea fiecărei federaţii sindicale, aceştia să intre în grevă japoneză, grevă spontană sau pichetări ale instituţiilor. De asemenea, săptămâna viitoare, când proiectul Legii salarizării va fi dezbătut în plenul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, ce are vot final, sindicatele din administraţie anunţă miting în faţa Palatului Parlamentului. “Actuala forţă politică sfidează Constituţia României, exclude din Legea salarizării o categorie foarte importantă, angajaţii adminsitraţiei publice locale. Fără proteste nu se va putea corecta această lege a salarizării. Începând de miercuri, colegii din administraţia publică locală vor protesta, vor opri lucrul. Pe lângă aceste proteste, în ziua în care este proiectată legea în comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, atunci sindicatele vor organiza un miting care va însuma peste 10.000 de oameni la nivel de Bucureşti”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Silvia Moldovan, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Pro Administraţie din România, a declarat pentru News.ro, că sindicatele din ţară membre FSPAR vor intra de miercuri până vineri în grevă japoneză, urmând ca în acest timp să oprească spontan lucrul sau să picheteze în faţa instituţiilor, în funcţie de opţiunea şi de posibilităţile de organizare ale fiecărui sindicat. Integral pe Adevarul
Invitată de Dragnea la guvernare, UDMR pune pe masa PSD-ALDE un PROIECT EXPLOZIV. Cu invitaţia lui Liviu Dragnea de a intra la guvernare alături de PSD şi ALDE, UDMR pune pe masa şefilor Coaliţiei un proiect de lege prin care minorităţile primesc drepturi sporite. Mai exact, este vorba de o serie de modificări ale legii administraţiei publice locale, depuse marţi la parlament, care prevăd scăderea de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituţii publice, precum şi instituirea unui prag alternativ, precum şi inscripţionarea în limba cetăţenilor minorităţilor a denumirii localităţilor, străzilor şi spaţiilor publice. De asemenea, actul normativ interzice orice modificare a limitelor teritoriale a comunelor, oraşelor sau judeţelor, care are ca scop schimbarea ponderii cetăţenilor minorităţilor naţionale din unitatea admninistrativ-teritorială în cauză. Totodată, ţine de decizia exclusivă a autorităţilor publice locale pot adopta şi folosi alte insemne şi simboluri reprezentative pentru minoritate, alături de însemnele oficiale ale României şi ale unităţii administrative teritoriale. Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuieşti, asupra cărora UDMR şi PSD s-a înţeles şi în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum. Potrivit unor surse din Uniune, proiectul legislativ, semnat de 30 de senatori şi deputaţi UDMR, a fost transmis în urmă cu aproape trei săptămâni liderilor PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, iar o susţinere a acestora echivalează cu decizia intrării maghiarilor lui Kelemen Hunor la Guvernare. Cei 30 de senatori şi deputaţi UDMR îşi justifică iniţiativa prin faptul că propunerea îmbunătăţeşte cadrul legislativ pentru a asigura utilizarea limbii materne în administraţia publică locală şi serviciile deconcentrate, invocându-se carta limbilor regionale şi minoritare a Consiliului Europei, ratificată de România. Proiectul legislativ depus marţi a fost trimis însă spre consultare liderilor PSD şi ALDE în săptămâna premergătoare Congresului UDMR, unde Liviu Dragnea a transmis o invitaţie Uniunii de a face pasul următor, respectiv intrarea la Guvernare. Integral pe Gandul
Tacit, gratierea mai face un pas. Smecheria lui Dragnea. Dupa un parcurs extrem de tensionat, marcat de scandalul amendamentelor cuplului Serban Nicolae & Traian Basescu, proiectul Legii gratierii trece tacit de Senat, deci in forma elaborata de Guvern. Adica, o forma relativ curata, emisa atunci cand Guvernul Grindeanu cu inca ministrul Iordache in functie incerca o eschiva in fata nervozitatii societatii, retragand unul dintre “elefanti” pentru a-l promova pe celalalt. Ordonanta de gratiere care scotea masiv din inchisori, inclusiv talhari, criminali si violatori peste 60 de ani, a fost inlocuita cu un proiect de lege pe aceasta tema, cu aplicabilitate cu mult mai restransa. La pachet, era emisa OUG 13. Proiectul prevede gratierea totala a pedepselor de pana la 5 ani aplicata de instanta de judecata. Beneficiaza de injumatatirea pedepselor femeile insarcinate sau condamnatii cu copii de pana la 14 ani in intretinere, fiind exceptate de la masura de clementa un lung sir de infractiuni, intre care toate cele coruptie si toate cele prevazute Legea 78/2000 privind combaterea coruptiei. In mod strategic parca, nu este exceptata marturia mincinoasa de care este acuzat Calin Popescu Tariceanu, iar gratierea nu este conditionata de plata prejudiciului decat in termen de un an de la condamnare/eliberare. Neajunsul cel mai criticat, si anume ca gratierea nu se aplica doar celor condamnati definitiv la momentul acordarii ei, ci tuturor faptelor comise pana atunci este singurul neimputabil Guvernului, ci Curtii Constitutionale, care prin Decizia nr.89/ 2003 a decis ca “toti infractorii care au comis infractiuni de aceeasi categorie, anterior datei intrarii in vigoare a legii, se afla intr-o situatie identica, data condamnarii lor definitive neavand nici o semnificatie in ceea ce priveste stabilirea unui tratament juridic diferentiat”. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!