Buna dimineata intr-o zi de marti, 5 septembrie. Vremea va fi răcoroasă, pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor, informează ANM. Cerul va avea înnorări în nordul şi centrul ţării, precum şi la munte, unde va ploua – izolat, pe parcursul zilei şi local, noaptea, când punctiform se pot cumula în jurul a 15 l/mp. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime vor avea valori de la 17…18 grade în depresiuni, până la 26…27 de grade în sud-vestul Olteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade, din nou mai ridicate pe litoral. Bucuresti: Vremea va fi răcoroasă cu o maximă a temperaturii aerului în jurul a 24 de grade şi minima de 11…12 grade, mai scăzută în zona preorăşenească. Cerul va fi variabil, mai mult senin în cursul nopţii, iar vântul va sufla slab şi moderat.
DOCUMENTE Nou scandal în justiția românească: Șefii Inspecției Judiciare, acuzați că ar fi încercat măsluirea controlului la DNA. IJ se apără publicând ordinul de control pe Facebook. Inspecţia Judiciară a publicat, luni, ordinul privind controlul efectuat la DNA, în care figurează toate aspectele care au fost verificate. Documentul Inspecției Judiciare a fost postat pe Facebook, după ce coordonatoarea echipei de control a acuzat conducerea Inspecției că a intervenit în efectuarea verificărilor. Potrivit documentului, controlul viza “eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor, ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerea Structurii centrale a DNA, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat.”. Mai exact, magistraţii din echipa de control au vizat verificarea organizării şi coordonării eficiente a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale, respectiv: planificarea activităţilor (planificarea audienţelor, a participării în şedinţele de judecată, a servciciului de permanenţă, etc.), organizarea şi coordonarea activităţii, gestionarea resurselor umane şi materiale (schema de persoanal şi gradul de ocupare, repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, primirea, înregistrarea, circuitul lucrărilor şi repartizarea lor echilibrată). La capitolul activităţi de urmărire penală, “controlul a vizat verificarea şi examinarea cauzelor aflate în lucru la procuror, analiza principalilor indicatori statistici”. Integral pe Romania Libera
Exclusiv – Cum s-a incercat masluirea controlului la DNA. Sefa echipei de inspectie face acuzatii foarte grave. Conducerea Inspectiei Judiciare a intervenit in efectuarea controlului managerial la DNA “prin dispozitii date in afara cadrului legal, coroborat cu prelungirea nejustificata a perioadei de control, de natura a perturba activitatea DNA”, acuza insasi coordonatoarea echipei de control, inspectoarea Elena Radescu, intr-o nota de 12 pagini trimisa Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile acuzate de inspectoarea Elena Radescu, se refera la “efectuarea intr-un anumit mod a controlului, de natura a crea conditii pentru scurgeri de informatii in cauze aflate in proceduri speciale, verificarea unor dosare care se aflau in proceduri de inventariere si nu se aflau in lucru la procurori, audierea unor persoane care au plecat din DNA pe segmentul comunicare”. Contactat de Ziare.com, purtatorul de cuvant al Inspectiei Judiciare Alin-Bogdan Alexandru a declarat ca institutia nu avea cunostinta de aceasta nota, in schimb purtatorul de cuvant al CSM Stefan Lucaciuc ne-a confirmat ca documentul a fost inregistrat saptamana trecuta. “Nota a fost comunicata membrilor si va fi analizata impreuna cu alte memorii si note care au fost inregistrate la CSM cu privire la aceleasi aspecte – modul de derulare a activitatii de control la DNA”, a precizat el. UPDATE – Nota inspectoarei Elena Radescu a fost depusa si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde este in curs de analiza, a afirmat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al institutiei, Ramona Bulcu. Elena Radescu sustine ca Adriana Romanescu Pampu, directoarea Directiei de Inspectie Judiciara (IJ) pentru procurori, i-a cerut sa verifice “dosarele in materialitatea lor”, desi, spune Elena Radescu, verificarea nu poate viza decat ritmicitatea efectuarii actelor de urmarire penala si controalele efectuate de procurorii ierarhic superior. Integral pe Ziare.com
Prerogative sporite pentru ministrul justiției. Modificările care vizează legile justiţiei prevăd atribuţii sporite pentru ministrul justiţiei, iar propunerile prezentate sunt mult mai ample decât cele anunţate iniţial, a declarat la Digi24 preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Bogdan Gabor. Cele mai importante schimbări – unele de natură să stârnească îngrijorare – vizează Inspecţia Judiciară, competenţele CSM, dar şi modul în care procurorii-şefi îşi formează echipele, a declarat Bogdan Gabor la „Jurnalul de seară”. El a mai afirmat că prin aceste modificări se creează premisele controlului puterii executive asupra celei judecătoreşti. „Textul de lege propus e mai amplu decât prezentarea făcută inițial. Inițial s-a precizat că procurorul general, procurorii-șefi ai DNA, DIICOT și adjuncții vor fi numiți de CSM la propunerea ministrului justiției. Dar în propunerea concretă se arată că CSM are dreptul să respingă o singură dată, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, ministrul de justiție, cu sau fără voia CSM, va impune procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, precum și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT”, a dezvăluit Bogdan Gabor, președintele Asociației Procurorilor din România. Integral pe Digi24
Distrugeti DNA si pe Laura Codruta Kovesi! In opinia mea, cu aceasta misiune de nimicire a plecat in control managerial la DNA jumatate din echipa Inspectiei Judiciare. Si am tras aceasta concluzie dupa citirea notei trimisa la DNA de chiar coordonatoarea echipei, inspectoarea Elena Radescu, care face dezvaluiri si lanseaza acuzatii fara precedent ajunse pe masa sectiei de procurori a CSM. Ceea ce spune inspectoarea este cutremurator si ne pune in fata datelor unui control care trebuia sa dinamiteze actuala conducere a DNA. Dna Radescu aduce practic doua categorii de acuzatii majore. Pe de-o parte, ca actuala conducere a Inspectiei Judiciare (IJ), prin trei dintre membrele echipei de control, a incercat sa duca rezultatele controlului in directia incriminarii DNA, prin dispozitii date in afara cadrului legal, dar si prin prelungirea nejustificata a controlului. Nu am sa reiau in detaliu concluziile dnei Radescu, ele pot fi citite aici. Pe de alta parte, dna Radescu acuza ca trei dintre membrele echipei de control au cerut, inclusiv cu scandal si tipete, sa poata intra in “materialitatea dosarelor”, inclusiv a celor in rem, inclusiv a celor cu interceptari, cu martori protejati, cu denuntatori, cu investigatori sub acoperire, deci dosare cu proceduri speciale, desi obiectul controlului viza doar ritmicitatea actelor de urmarire penala si controalele efectuate de procurorii ierarhic superior, dupa cum chiar Inspectia judiciara recunoaste. Prin norma care le reglementeaza activitatea, inspectorii verifica intotdeauna doar aplicarea normei de procedura, nu au dreptul sa acceseze fondul unui dosar, care poate fi cenzurat doar de instanta de judecata. Deci, nu numai ca raportul trebuia sa iasa cu orice chip si prin orice mijloace prost pentru DNA, dar inspectoarele care ar fi trebuit sa-l scoata asa doreau sa intre in posesia unor informatii secrete din ancheta. De ce? Pentru cine? Pentru cei carora le crapa buza sa stie ce are DNA despre ei prin interceptari, sau care sunt denuntatorii, sau care sunt investigatorii acoperiti? Si sigur nu crapa buza unor oameni cu constiinta limpede, ma gandesc. Integral pe Ziare.com
Cum a fost implementat cu succes programul „Alungaţi medicii din ţară“ la Spitalul Colentina. Ce le-a propus primarul Capitalei medicilor demisionari. Doi dintre cei mai buni neurochirurgi români, reveniţi din Franţa pentru a pune pe picioare o secţie de neurochirurgie performantă la Spitalul Colentina, au decis să demisioneze din cauza sabotajelor la care au fost supuşi după ce au înfiinţat secţia. „Aceşti doi neurochirurgi au făcut prima operaţie pe creier cu pacientul treaz în timpul intervenţiei. E păcat să se destrame o astfel de echipă”, spune secretarul de stat Cristian Grasu. Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a solicitat conducerii Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti să îi prezinte, până vineri, 8 septembrie 2017, un raport detaliat referitor la problemele de personal şi dificultăţile în derularea procedurilor de achiziţii de materiale medicale cu care se confruntă Spitalul Colentina. Gabriela Firea a discutat luni cu cei doi medici neurochirurgi demisionari de la Spitalul Colentina, Ionuţ Gobej şi Dorin Bica, despre problemele pe care aceştia le reclamă. „Am avut o discuţie constructivă şi corectă cu domnii doctori Gobej şi Bica. Medicii trebuie ajutaţi în activitatea lor pentru că de ei depinde viaţa pacienţilor. Le-am adresat rugămintea de a reconsidera decizia de a demisiona şi i-am asigurat de tot sprijinul meu”, a spus Gabriela Firea. Edilul i-a propus doctorului Gobej să preia interimar postul de şef de secţie Neurochirurgie. În acelaşi timp, le-a solicitat celor doi medici să îi facă o propunere pentru un director medical interimar al spitalului Colentina. Medicii Gobej şi Bica au propus-o pe dna dr. Lelia Iliescu. Integral pe Adevarul
Pesediștii vor ca Sevil Shhaideh și Liviu Pop să facă parte din structura care luptă împotriva terorismului în România. Care este miza propunerii. Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Educației vor participa la Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, potrivit unui proiect de lege. Prevederile apar în Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, inițiată de opt membri comisiei parlamentare pentru controlul SRI, în frunte cu Adrian Țuțuianu (PSD). Cele două ministere au fost adăugate pe o listă de instituții care colaborează în cadrul Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului (SNPCT). Printre acestea se numără, printre altele, Serviciul Român de Informații (SRI) cu rol de coordonare, MAI, MAPN, MAE, Ministerul Economiei, SIE, SPP sau STS. În structura SRI – ca autoritate naţională în domeniu – funcționează Centrul de coordonare operativă antiteroristă (CCOA), prin intermediul căruia SRI asigură coordonarea tehnică a SNPCT. În noul act normativ, nu se menționează ce anume vor face Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Educației. Senatorul UDMR Attila Verestoy, unul dintre semnatarii actului normativ, invocă necesitatea unei colaborări mai largi a instituțiilor, fără a spune, însă, ce anume urmează să facă fiecare dintre acestea. ”Efortul concertat pentru a preveni acțiunile teroriste este de dorit în contextul internațional actual. Este bine ca la acest efort să participe cât mai multe ministere și instituții, cu informațiile pe care le au”, a menționat senatorul UDMR. El susține că ”nu este neapărat nevoie ca instituțiile menționate să aibă structuri specializate”. Integral pe Romania Libera
Dramatic. Cel mai mare crescător local de vaci de carne din România, Dutch Trading, spune că românii nu sunt interesaţi să lucreze ca îngrijitori de vite pentru 2.500 de lei pe lună şi a adus nepalezi. Cel mai mare crescător de vaci de carne din România, compania olandeză Dutch Trading International, a adus 18 nepalezi pentru a lucra în fermele de vaci, în condiţiile în care nu a găsit români dispuşi să facă munca de îngrijitori de animale pentru un salariu de 2.500 de lei net pe lună, cât încasează nepalezii. „E dificil să găseşti muncitori în România. Acum aducem oameni din Nepal, pentru că muncitorilor buni din România nu le place să lucreze în ferme. Noi avem 18 angajaţi din Nepal pe care îi plătim la nivelul salariilor medii din piaţă, respectiv 2.500 lei net, adică 3.500 lei brut. Sunt mulţi nepalezi în România, în jur de 5.000 de persoane“, a spus Gert Bronkhorst, administrator şi acţionar al Dutch Trading International, un business de 11 milioane de euro în 2016, cu sediul în Mizil (judeţul Prahova). În Nepal, salariul unui îngrijitor de animale este de circa 8.000 – 10.000 de rupii (300 – 400 de lei), de şase ori mai mic decât în România. În schimb, în Olanda, salariul mediu pentru un îngrijitor de animale este de 1.600- 1.700 de euro (7. 000 – 8.000 de lei). În 2017 “importul” de personal din Asia a devenit o opţiune pentru tot mai mulţi angajatori români, însă pentru prima dată sunt aduşi oameni să lucreze în ferme. Dacă în anii trecuţi bonele filipineze atrăgeau atenţia asupra acestui fenomen al importului de forţă de muncă ieftină, anul acesta companii din diverse sectoare au început să recruteze personal din Asia: City Grill (restaurante) a importat 6 nepalezi, Teleferic Grand Hotel a angajat 22 de filipinezi pentru hoteluri, iar şantierul naval Vard Tulcea intenţiona să aducă 300 de sudori şi lăcătuşi din Vietnam. Salariul mediu net al unui nepalez este echivalentul a 800 de lei pe lună (21.000 de rupii nepaleze), potrivit numbeo.com, însă cei care emigrează sunt, de regulă muncitorii necalificaţi cu puţină educaţie, care câştigă de două ori mai puţin, salariul minim garantat în Nepal fiind de circa 300 lei pe lună (8.000 de rupii nepaleze), potrivit minimum-wage.org. În România, salariul mediu net pe economie este de 2.360 lei, iar salariul minim pe economie este de 1.065 lei net. Astfel, un nepalez poate să câştige în România de 3 până la de 8 ori mai mult faţă de cât ar încasa în Nepal. Integral pe Zf.ro
Toader crede ca Parlamentul va sesiza CCR in privinta lui Kovesi si stie si care ar trebui sa fie solutia Curtii. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, sustine, referitor la refuzul Laurei Codruta Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentara privind alegerile din 2009, ca sunt informatii potrivit carora Parlamentul va sesiza CCR. “In public a aparut informatia ca Parlamentul va sesiza CCR sa se pronunte daca nu cumva exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament (Senat) si Ministerul Public, prin cele doua acte, procurorul general care a refuzat sa puna la dispozitie dosarul si fostul procuror general care a dat un raspuns scris, dar incomplet pentru ca nu a zis negru pe alb “am fost, nu am fost”. CCR se va pronunta daca cineva, indiferent de demnitate, poate sa refuze o comisie parlamentara. In state cu democratie consolidata se prezinta in fata unei comisii si sefii de stat, pentru ca sub juramant au obligatia de a spune adevarul. Eu astept sa vad daca va fi sesizata CCR. (…) Daca se va pronunta si va spune ca a fost un conflict, vom intelege si noi ca nimeni nu e mai presus de lege, nimeni nu este in afara legii. Cred ca solutia nu poate fi decat de constatare a conflictului”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Nota @Cetatean: in cateva zile revenim la programul obisnuit, cu editorial dupa-amiaza.






























































