Buna dimineata intr-o zi de joi, 8 iunie. Vor fi înnorări temporar accentuate şi averse pe arii extinse în majoritatea zonelor, exceptând sud-vestul unde se vor semnala izolat, informează ANM. În special în est şi în sud-est ploile vor fi însoţite de frecvente descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, iar izolat va cădea grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi pe spaţii restrânse 50 l/mp. Valorile de temperatură vor fi mult mai scăzute decât cele din intervalul precedent, maximele urmând a se încadra între 16…17 grade în nordul Moldovei si estul Transilvaniei şi 25…26 de grade în sudul Olteniei şi al Munteniei; minimele termice vor fi cuprinse între 8 şi 17 grade. În interiorul arcului carpatic, spre sfârşitul intervalului, vor fi condiţii de ceaţă. Vremea va fi în general instabilă. Mai ales în cursul zilei şi în prima parte a nopţii vor fi înnorări accentuate, averse, descărcări electrice şi posibil intensificări de scurtă durată ale vântului. Se vor înregistra cantităţi de apă însemnate şi vor fi condiţii de grindină. Temperatura aerului va fi mai scăzută decât în zilele precedente, astfel că maxima se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar minima va fi de 14…15 grade.
Vizita lui Iohannis in America, ziua 3: Ancora transatlantica de securitate. Klaus Iohannis a proiectat miercuri seara la Washington, in a treia zi a vizitei in SUA, “viziunea unei Romanii europene care sustine puternic legaturile transatlantice”. Coincidenta a facut ca in aceeasi zi Comisia Europeana sa fi propus trei scenarii pentru o aparare europeana comuna, unul dintre ele propunind practic o schimbare masiva in relatia cu NATO si, implicit, cu SUA. Iohannis a respins puternic ideea ruperii UE de SUA in cele doua discursuri sustinute la Heritage Foundation si la intalnirea cu comunitatea romana. Alaturi de delegatia oficial formata din consilierii prezidentiali Bogdan Aurescu si Adrian Muraru si directorul SRI Eduard Hellvig, presedintele a avut in agenda de miercuri participarea la dezbaterea organizată de influentul think – tank conservator Heritage Foundation cu tema “După 20 de ani: relevanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA în actualul context internaţional şi de securitate”, urmata de intalnirea cu comunitatea romana la Ambasada din Washington, organizata seara. Intr-un Washington incalzit de soarele blind de iunie, Iohannis a tinut la Heritage Foundation un discurs centrat pe doua idei principale. Prima – Romania vede parteneriatul strategic cu SUA drept principala ancora de securitate. A doua – Romania e un stat loial UE, dar respinge incercarile de fisurare a relatiei cu SUA si e gata sa joace rolul unui cap de pod intre cele doua blocuri politice. “Romania ramane un membru UE credincios relatiei trans-atlantice, o pozitie care s-ar putea dovedi si mai importanta acum, dupa ce Marea Britanie a decis sa paraseasca UE”, a spus Iohannis in discursul de la sediul Heritage Foundation, sub ochii preşedintele organizaţiei, Edwin Feulner, care l-a provocat pe Iohannis sa vorbeasca despre lupta anticoruptie si angajamentul politic al Romaniei de a aloca 2% din PIB pentru aparare. Integral pe Hotnews
De ce se teme Dragnea de întâlnirea lui Iohannis cu Trump. Este de înțeles frustrarea lui Liviu Dragnea. A câștigat detașat alegerile. Coaliția pe care o conduce domină Parlamentul. Aproape toate televiziunile de știri, plus o ciupercărie de site-uri pe care le finanțează generos (că doar nu dă de la el!), îi propagă mesajele și îi atacă adversarii. Curtea Constituțională îi mănâncă din palmă, iar cei mai colțoși procurori se fac în continuare că nu văd cum și-a strâns averea. Și cu toate acestea, visul său de a stăpâni România se destramă pe zi ce trece. Au trecut doar șase luni de când s-a autoproclamat împărat și se simte mai vulnerabil decât era acum doi ani, când și-a dat demisia din guvern și din conducerea PSD. Există trei motive majore de îngrijorare pentru Dragnea. Dintre toate, ultimul este un coșmar devenit realitate. În mod normal, șeful PSD ar fi trebuit să fie în al nouălea cer. Prin decizia de marți, Curtea Constituțională a făcut tot ce putea pentru a-l salva. A acceptat și să se umple de ridicol de dragul lui. În urmă cu un an, CCR nu avea nicio problemă cu faptul că în Codul Penal nu se specifică un prag valoric pentru abuzul în serviciu. O spune chiar ministrul Justiției. În 2016, Tudorel Toader era judecător al Curții și a decis alături de colegii săi că singura problema cu definirea abuzului în serviciu era sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos o atribuțiune de serviciu.” Marți, CCR s-a dezis de hotărârea din 2016, de parcă ar fi dat-o altă instanță, și a decis că și absența pragului reprezintă o problemă. O lacună legislativă, mai precis și că Parlamentul este obligat să o corecteze. Cum a ajuns CCR să oblige Parlamentul să legifereze ceva este o altă problemă. Integral pe Digi24
Cum funcţiona reţeaua lui Sebastian Ghiţă de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. O persoană din anturajul politic al lui Sebastian Ghiţă a dat o declaraţie de martor cu identitate protejată la DNA în care arăta cum fostul deputat PSD a încercat să corupă alegătorii din Republica Moldova în favoarea lui Victor Ponta la alegerile din 2014. Totul s-ar fi făcut cu ajutorul unei reţele piramidale, care avea în vârf 10 supervizori şi 200 de responsabili. Costul operaţiunii: 350.000 de euro. „Nu staţi! Completaţi în continuare listele, convingeţi oamenii, duceţi-le fluturaşi, pliante, mulţumiţi-le că au votat cu noi! Să nu cedăm frontul!”, era ordinul pe care fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă, îl transmitea telefonic lui Ioan Alin Petran, omul său de încredere din Republica Moldova. Discuţia avea loc pe 6 noiembrie 2014, la patru zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. „Finala” se juca pe 16 noiembrie 2014, între Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Ghiţă voia să se asigure că din Moldova vor veni cât mai multe voturi pentru prietenul său, Victor Ponta. „Te-am sunat să-ţi mulţumesc de şapte ori! Nu ştii ce minuni aţi făcut pe acolo!”, îi transmitea Ghiţă lui Petran. „Te rog doar: vorbeşte cu oamenii, să răspundă la ce necesităţi am! Atât! În rest…”, era singura solicitare a lui Petran. Convorbirile dintre Ghiţă şi Petran sunt doar o parte dintre probele pe care procurorii DNA le au într-un dosar care vizează modul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă ar fi spălat suma de 129.343.768 de lei. Banii ar fi fost obţinuţi în mod nelegal, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, dar pe care le-ar fi introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale. Zeci de milioane de lei ar fi fost „spălaţi” printr-o multitudine de operaţiuni financiar – bancare fără justificare economică. Integral pe Adevarul
Reconstituirea crimei de la Curtea Constituţională. Scriam acum trei săptămâni că Bombonica Dragnea are pile solide la Curtea Constituţională, admirând rapiditatea cu care i-a fost judecat dosarul prin care cerea introducerea unui prag valoric la abuzul în serviciu. Atunci nu ştiam cât de solide sunt pilele, dar a avut grijă Curtea Constituţională să ne arate: solide rău de tot. Nici n-ai zice că a divorţat de Liviu Dragnea. Ştirea pe care Curtea Constituţională ne-a dat-o marţi pare copiată după reţeta ziarelor tabloide: titlul spune una, conţinutul spune exact contrariul. Titlul spunea că CCR a respins ca inadmisibilă cererea Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea, de a se impune un prag de prejudiciu sub care infracţiunea de abuz în serviciu să nu mai fie incriminată. Conţinutul, atât cât poate fi el ghicit din comunicatul de presă al Curţii, spune exact contrariul. Judecătorii, cu aerul că o resping, au admis de fapt cererea, dar au făcut şi ceva în plus: au preluat-o bucuroşi şi au convertit-o într-o obligaţie căreia trebuie să i se supună fie Parlamentul, ca legiuitor primar, fie Guvernul, ca legiuitor delegat. Dacă această obligaţie se va regăsi ca atare şi în motivarea deciziei, nu putem decât să constatăm că CCR şi-a arogat statutul de a treia putere legiuitoare a ţării, fără ca acesta să-i fie dat în vreun fel de către Constituţie. Aceasta este o crimă şi, ca orice crimă, se cere reconstituită. Pentru asta, ne întoarcem în vara anului trecut, când CCR a dat deja faimoasa decizie 405 prin care, la cererea Alinei Bica, a clarificat sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu. În acea decizie, Curtea a făcut istoricul acestei infracţiuni, incriminată de la Cuza încoace, şi a constatat că niciodată legiuitorul nu a impus vreun prag de prejudiciu. Şi atunci judecătorii au deschis prima portiţă către crima de azi, statuând următoarele: „Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu”. De unde ştie Curtea ce-a fost în capul legiuitorilor succesivi vreme de 150 de ani? Domnii judecători n-au mai simţit nevoia să ne explice. Integral pe Adevarul
Majorarea salariilor. Adevărații beneficiari și capcanele rămase. „Creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018”, „la 1 ianuarie 2018: medic rezident anul I: 1.200 euro brut, medic specialist gr. V, clinic: 2.650 euro brut, medic primar gr. V, clinic: 3.377 euro brut, medic primar gr. V, ATI/urgență: 3.600 euro brut”, „100% creșterea salariilor asistenților medicali începând cu 1 ianuarie 2018”, etc. Sunt doar câteva din sutele de angajamente înșirate în programul de guvernare PSD-ALDE. Realitatea „zilei istorice” de miercuri, când majoritatea la putere a votat legea salarizării unitare, arată însă cu totul altfel: polițiștii, profesorii și medicii mai au de așteptat, prioritate au demnitarii. Iar „surprizele” guvernării Dragnea-Tăriceanu – surprize pentru cei care au crezut în promisiunile lor – sunt de abia la început. Și, chiar, ce contează două luni întârziere – martie 2018 în loc de ianuarie 2018 – atâta timp cât programul de guvernare se respectă „la virgulă”, nu? Și ce contează că, până acum, și Liviu Dragnea, și Lia Olguța Vasilescu umpleau ecranele televizoarelor cu povești despre creșterile de salarii (vezi câteva declarații la finalul textului)? Ei bine, contează, dacă privim un pic mai în profunzime. Decalarea cu două luni constituie o nouă încălcare a programului de guvernare votat de Parlament, pe lângă cele deja devenite realitate. Iar angajamentul „1 martie 2018” merită să fie luat în serios pe cât merită orice alt angajament al PSD-ALDE. Dacă s-au sucit pesediștii în doar câteva săptămâni, ce garanții reale au bugetarii că termenele de 1 ianuarie, respectiv 1 martie 2018 chiar se vor respecta? Niciuna. Integral pe Digi24
Liberalii n-au curaj să conteste legea salarizării. Parlamentari din PNL, PMP și UDMR au votat cot la cot cu PSD proiectul Olguței Vasilescu. USR a fost singura formațiune din opoziție care a votat consecvent împotriva majorărilor salariale promise de social-democrați. Majoritatea liberalilor au preferat să se abțină. Un jurnalist care a urmărit dezbaterea a relatat, pe Facebook, că Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei, a uitat microfonul deschis și se auzea cum fredona o melodie în timpul votului final. Legea salarizării a trecut de Camera Deputaților, care este cameră decizională, fără nici un fel de emoții: 188 de voturi pentru, 28 împotrivă și 47 de abțineri. PSD, UDMR și ALDE au votat în bloc „Da”. Liberalii s-au împărțit în trei tabere: cinci pentru, cinci împotrivă și 32 s-au abținut. Dintre deputații PMP, 11 s-au abținut, iar unul a votat alături de PSD. Cei cinci deputați PNL care au votat alături de coaliția majoritară sunt: Roberta Anastase, Dumitru Oprea, Aurel Varga, George Ionescu și Răzvan Prișcă. De altfel, și în momentul în care legea salarizării a fost votată în Senat, au fost patru senatori – printre care Daniel Zamfir, soțul Oanei Zamfir, realizatoare la Antena 3 – care au votat alături de PSD. Conducerea partidului nu a avut nici o reacție. Deputații au primit raportul de 509 pagini – finalizat marți seara în comisia de muncă – miercuri dimineața, la ora 10.00, iar la ora 12.00 au fost puși în situația de a vota. Legea poate fi contestată acum la Curtea Constituțională, dar doar USR și-a manifestat această intenție. Integral pe Romania Libera
Ce au Dragnea si Firea cu Grindeanu? De ce nu se mai aplica programul de guvernare? Intrebarea adresata de o jurnalista premierului a ramas fara raspuns, pentru ca dl Grindeanu chiar nu-l putea rosti cu subiect si predicat. Cel putin nu inca. Dar asta nu inseamna ca el nu se vede deja cu ochiul liber. Progamul de guvernare nu se aplica pentru ca nu poate fi aplicat, pentru ca e nefezabil, pentru ca nu a fost decat o imensa gogoasa electorala livrata pentru ca poporul sa dea in schimb puterea cu care PSD si ALDE sa hacuiasca Justitia. Ideal era ca hacuirea sa reuseasca in ianuarie, adica pana cand gogoasa sa se sparga. Dar nu va imaginati ca planul e abandonat, iar asaltul asupra premierului ar putea fi legat si de el. Ca sa intelegem de ce PSD e in razboi cu propriul guvern va propun sa largim putin cadrul. Si ce vedem? Vedem ca dna Firea, principala contestatara a Guvernului, se afla la bilantul de un an de mandat. Ce a facut? Nimic bun. Acest prim an e un dezastru pe cele trei mari coordonate ale Capitalei: trafic, cladiri cu bulina, RADET. Si ca sa nu dea socoteala, dna Firea prefera sa atace si, chiar mai mult, sa puna in spinarea Guvernului esecurile sale. Vedem ca Legea salarizarii se transforma intr-un dezastru. Deja e clar ca majorarile salariale anuntate de “Sfantul Program” pentru 1 iulie sunt amanate pentru 1 ianuarie, pentru 1 martie, pentru 2022, pentru calendele grecesti. Daca PSD incepe acest calendar cu o sincopa, cine poate sa creada ca restul etapelor vor merge ca unse, cu atat mai mult cu cat ele depind de o multime de factori imprevizibili interni si externi? Integral pe Ziare.com
La Țăndărei nu se mai produce ulei din vara trecută. Au modernizat fabrica, apoi au închis-o. O firmă din Republica Moldova, în combinație cu un administrator italian sunt acuzate că au lăsat sute de oameni fără niciun venit, într-un oraș în care cu greu îți mai găsești de muncă. Cândva una dintre cele mai mari din țară, fabrica de ulei de la Țăndărei, județul Ialomița, se pare că nu prea a avut noroc în ultimii 25 de ani. Acum se află în situația în care a fost modernizată, dar administratorul italian Gregorio Fazzone a sistat producția și refuză să le plătească muncitorilor salariile restante. Ba, mai mult, potrivit acestora administrația a reținut pe statele de plată cotizațiile pentru sindicat, care însă nu ar mai fi ajuns la organizația sindicală. Câteva zeci de oameni au ieșit ieri în fața societății, pentru a protesta față de aceste abuzuri. Fabrica are o istorie tumultuoasă în ultimele decenii. La câțiva ani după prăbușirea comunismului, a intrat în programul de privatizare în masă, cunoscut și ca „marea cuponiadă”. Apoi, după alți câțiva ani, unitatea de producție a uleiului a fost preluată de craiovenii de la Toway Industries. Aceasta a fost perioada cea mai bună pe care a traversat-o fabrica de ulei din inima Bărăganului, numai că a durat mai puțin de șapte ani de zile. În 2000, societatea a fost preluată de omul de afaceri Vasile Nițescu. Oricum, cei de la Topway urmau să renunțe, patru ani mai târziu, la toate fabricile de ulei pe care le mai dețineau, plus brandul „Untdelemn de la Bunica”. Oltenii le-au vândut atunci gigantului american Cargill, însă fabrica de ulei de la Țăndărei a intrat pe mâna unui autohton. Vasile Nițescu a ajuns om de afaceri ajutat de faptul că în perioada comunistă era director în cadrul Camerei de Comerț și așa, după cum relata presa vremii, a reușit în 1990 să-și deschidă primul centru en-gros din România, chiar la subsolul Palatului Parlamentului. Integral pe Romania Libera
Iubirea lui Dragnea. Liderul PSD, Liviu Dragnea, si-a mai marturisit in trecut dragostea nesfarsita pentru un premier insa cine-l cunoaste stie ca declaratiile lui, pentru a fi intelese corect, trebuie citite exact pe dos. Dragnea se jura ca Ponta este prietenul lui cel mai bun, dar in realitate in ura sincer. Si astazi, cand liderul PSD sustine ca-l iubeste pe Sorin Grindeanu, cam toata lumea intelege ca este un mod de a spune ca-l detesta. De fapt, toata agitatia din ultimele zile reflecta exasperarea lui Dragnea. Ar vrea sa-l schimbe maine pe Grindeanu, dar nu prea stie cum. In consecinta, liderul PSD a ridicat o presiune mediatica pe Grindeanu prin cateva site-uri si televiziuni prietene in speranta ca Grindeanu va pleca singur. A pus-o pe Gabriela Firea sa-i traga cateva posete zdravene in cap. Primarul Capitalei s-a plans ca Guvernul Grindeanu se poarta mai rau decat tehnocratii cu ea. Ironia sortii, cel care s-a opus trecerii centurii de la transporturi la primarie n-a fost, cum ar crede Firea, premierul Grindeanu, ci insusi Dragnea, pentru a nu-i creste si mai mult profilul politic. Aici cred ca primarita s-a cam grabit sa-si arate loialitatea fata de un sef de partid cam fara scrupule. Dragnea a umilit-o crunt pe Firea la formarea Guvernului, cand a scos-o afara din birou in bataie de joc. Pe tot parcursul zilei de marti, acuzatia repetata la nesfarsit in special la Antena 3 a fost ca premierul Grindeanu nu mai respecta programul de guvernare. Din acest motiv, ar urma sa fie schimbat fie prin demisia in bloc a mai multor ministri, fie printr-o motiune de cenzura initiata de PSD impotriva propriului Guvern. Un reporter al Antenei 3 l-a atacat chiar pe Grindeanu cu intrebarea “de ce nu mai respectati programul de guvernare?” repetata de doua ori. Premierul si-a rotit ochii in jurul microfonului, dar n-a articulat nici un raspuns. Insistenta intrebarii venea tot din preplinul iubirii lui Dragnea. Integral pe Hotnews
Va urez o zi buna!
Initial, intrebarea a pornit greu, poticnit, jurnalista parea ca circumscrie subiectul si nu stia cum sa il abordeze (minutul 19:39). Are o intrerupere, schimba abordarea, apoi merge la subiect si intreaba direct pe presedintele SUA daca, in contextul in care Rusia este o amenintare in regiune, el, ca presedinte, crede ca SUA ar trebui sa actioneze asa cum prevede art. 5 daca vreo tara din Europa de est s-ar afla sub agresiunea militara a Rusiei.
