Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 26 iulie. Temperatura aerului va marca o scădere uşoară faţă de ziua precedentă şi în regiunile estice şi sud-estice, iar vremea va deveni normală din punct de vedere termic în majoritatea regiunilor, exceptând sud-estul teritoriului, unde încă va fi călduroasă, informează ANM. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 de grade în depresiuni şi 33 de grade în estul Munteniei şi vestul Dobrogei, iar cele minime vor fi cuprinse între 10 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 22…23 de grade pe litoral. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, ziua în nordul şi estul ţării, precum şi în zonele de deal şi de munte, iar noaptea în jumătatea de est şi izolat în rest. În aceste regiuni vor fi averse torenţiale, descărcări electrice şi intensificări ale vântului ce trecător pot lua aspect de vijelie. Cu precădere în sud-est şi la munte cantităţile de apă vor depăşi local 15…20 l/mp şi punctiform 40…50 l/mp. Izolat vor fi căderi de grindină. Bucuresti: Regimul termic va marca o scădere uşoară faţă de ziua precedentă, astfel încât temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 31 de grade, iar cea minimă va fi de 17…18 grade. Cerul, variabil în cursul zilei, va avea înnorări temporar accentuate seara şi mai ales noaptea, când vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.
Cu ce e diferită România de Ungaria şi Polonia. La trei decenii după prăbuşirea Cortinei de Fier, societatea deschisă, democraţia, statul de drept rămân concepte vulnerabile în Europa de Est. Fragilizate de o cultură politică doar parţial exorcizată de demonii autoritarismului comunist, aflate permanent în cătarea kalashnikov-ului geopolitic al Rusiei şi mereu pe meniul grupurilor de interese locale şi externe care le-au intuit potenţialul, ţările din Est arată şi azi ca rupte din acelaşi film. Pe de o parte, au făcut serioase progrese, iar paşii înainte sunt vizibili. Pe de alta, stau mereu cu bomba sub scaun: reversibilitatea proceselor transformatoare. Polonia şi Ungaria erau odată elevii-model ai spaţiului ex-comunist, dar steaua lor apune. Şi la Varşovia, şi la Budapesta, puterea politică are ca unică prioritate proclamarea ruperii de societate, în scopul concentrării puterii în cât mai puţine mâini. După ce la începutul carierei a beneficiat şi el de pe urma lui Soros, fostul bursier Viktor Orban a devenit pionierul deraierilor de pe şina europeană. A proclamat iliberalismul ca doctrină de stat, a confiscat instituţii, subminând cu dibăcie statul de drep.. Iar în timp ce liderul de la Budapesa confiscă politic Ungaria, grupările oligarhice din jurul său confiscă economic ţara. Reţeta nu e nouă…La noi, puterea încarnată când de USL, când de PSD-ALDE, a încercat un amestec difuz, compus din măsuri în forţă şi extrem de vizibile de la Bucureşti la Cluj şi Timişoara, de la Bruxelles la Washington, Berlin, Paris, cu iniţiative mai puţin răsunătoare, menite nu să dărâme zidul dintr-o dată, ci să-i facă multe, multe breşe. În ciuda faptului că în toţi aceşti ani nu ne-am pierdut busola, totuşi am pierdut câteva instituţii. Am pierdut Avocatul Poporului, s-a clătinat la un moment dat CSM, am cam pierdut ANI. Iar DNA şi legislaţia care a fost cheagul luptei anticorupţie a fost diluată, un alt element decisiv fiind şi scoaterea prematură a SRI din echipa pe care o forma cu DNA. Prematură da, căci sprijinul pe care îl oferea pe zona interceptărilor şi filajelor din dosare a fost retezat înainte ca parchetul anticorupţie să atingă, şi logistic, şi profesional, un nivel care să poată compensa golul creat. Sigur, în 2012 nu am pierdut Curtea Constituţională, USL ratându-şi obiectivul după o bătălie dură. Dar Curtea Constituţională nici nu mai pare a fi a noastră. Integral pe Digi24
Vrea Curtea Constitutionala sa-si sporeasca atributiile? Ce au inteles specialistii in drept dintr-o ultima decizie controversata. O decizie recenta pronuntata de Curtea Constitutionala a generat suspiciunea ca CCR doreste atributii suplimentare si ca solicita Parlamentului sa-i dea controlul de constitutionalitate pe hotararile judecatoresti definitive. Avocata Elenina Nicut avertizeaza asupra deciziei 377 pronuntata in 31 mai 2017 de Curtea Constitutionala, atragand atentia asupra unor paragrafe in care judecatorii Curtii par sa reclame dreptul de a realiza un control de constitutionalitate asupra hotararilor judecatoresti definitive care ar urma sa fie supuse revizuirii. Cum interpreteaza insa aceasta decizie specialistii in drept constitutional, Dragos Calin si Stefan Deaconu? Stefan Deaconu, profesor de drept constitutional explica intr-un raspuns transmis HotNews.ro ca revizuirea unei hotarari judecatoresti definitive nu s-ar putea face de Curtea Constitutionala, ci tot de catre instantele de judecata. “Cateva paragrafe din decizia Curtii Constitutionale 377/2017 pun in discutie situatia unui motiv de revizuire, conform art. 509 din Codul de procedura civila si anume, cand ,,… 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii’’. Aceasta posibilitate este similara cu cea a deschiderii unei cai de revizuire in cazul prevazut tot la art. 509 din Codul de procedura civila, cand ,,… 10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă’’. Curtea Constitutionala printr-o decizie anterioara (DCC 866/2015) a stabilit ca ,,o decizie a Curţii Constituţionale, sub aspectul efectelor pe care le produce în ordinea juridică, poate fi comparată cu o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului’’. Prin urmare, ar trebui ca in ambele situatii in care o hotarare judecatoreasca nu respecta o hotarare a CEDO sau a CCR sa existe calea deschiderii unei revizuiri. Asadar, nu cred ca se pune problema ca revizuirea unei hotarari judecatoresti sa se faca de catre Curtea Constitutionala, ci tot de catre instantele de judecata. Una este motivul de revizuire (emiterea unei hotarari judecatoresti cu incalcarea unei decizii a Curtii Constitutionale) si alta este cine solutioneaza acea revizuire (instanta de judecata). Curtea Constitutionala nu are aceasta atributie de a verifica constitutionalitatea hotararilor judecatoresti. Integral pe Hotnews
Curtea Supremă a motivat sentinţa de 6 ani dată Elenei Udrea în cazul „Gala Bute”: „Sumele de bani primite cu titlu de mită au un cuantum deosebit de ridicat”. Scheme infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia mitei, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale este concluzia judecătorilor care au soluţionat dosarul „Gala Bute”. Sentinţa: Elena Udrea trebuie închisă 6 ani în puşcărie. Fostul politician susţine că este nevinovat şi a contestat sentinţa. „Sumele de bani primite cu titlu de mită de inculpata Udrea Elena Gabriela în modalităţile descrise, au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de promovare a României cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, este semnificativ”, arată Curtea Supremă în motivarea deciziei de condamnare a Elenei Udrea (43 de ani). Fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, fost candidat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi fost deputat, Elena Udrea a fost condamnată, pe 27 martie, la 6 ani cu executare în dosarul „Gala Bute”. Completul care a decis condamnarea Elenei Udrea a fost format din judecătoarele Angela Dragne, Leontina Şerban şi Florentina Dragomir Decizia a fost contestată la Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă. Udrea a fost găsită vinovată, într-un proces care a durat aproape doi ani, pentru trei infracţiuni de luare de mită (pentru fiecare infracţiune a primit câte 4 ani, 5 ani şi 6 ani) şi pentru o infracţiune de abuz în serviciu (pentru care a fost condamnată la 6 ani). Fostul ministru a fost achitat pentru infracţiunea de tentativă de deturnare de fonduri europene. Integral pe Adevarul
Șef al interceptărilor „Doi și-un sfert“, controlor la Capitală: Foarte controversatul comisar Remus Șpan, cercetat de DNA, angajat la Primăria Municipiului București. Corpul funcționarilor publici locali a fost completat în ultimul an cu un comisar uns cu toate alifiile secrete de la „Doi și-un sfert“. Conform primului angajator al lui Remus Șpan în administrație, primarul Florentin Pandele, atu-ul comisarului este tocmai statutul de ofițer. Remus Șpan este fost șef al „interceptărilor” de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, dar și fost șef adjunct al Direcției Generale Anticorupție din MAI. Acesta a fost angajat de Gabriela Firea la Direcția Corp Control a Primarului, apoi a fost pus pe liber, acum două săptămâni. Firea a angajat-o și pe Laura Diana Șpan, soția comisarului, ca director la Centrul de Cultură “Palatele Brâncovenești”. Apoi a numit-o direct în Consiliul de Administrație al companiei Municipale Imobiliara București SA.Fostul șef al „interceptărilor” de la „Doi și-un sfert”, Remus Șpan, a fost prins de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-o afacere penală. În septembrie 2013, a fost acuzat de complicitate la trafic de influență în formă continuată, în dosarul de corupție al lui Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor. Integral pe Romania Libera, dupa ora 12.
Mircea Sandu şi Mitică Dragomir, scoşi “basma curată” de o decizie a CCR. Motivele pentru care instanţa i-a achitat. Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Mircea Sandu, au fost achitaţi definitiv în dosarul dezafilierii FC „U” Craiova deoarece nu erau funcţionari publici, aşa cum cere Curtea Constituţională în cazul abuzului în serviciu, iar prin deciziile luate nu au încălcat vreo lege, arată magistraţii în motivarea deciziei. „În cazul inculpatelor persoane juridice FRF şi LPF, pe de o parte nu este îndeplinită cerinţa esenţială a infracţiunii privind existenţa unui raport de serviciu în baza căruia acestea să exercite vreo atribuţie de serviciu, iar, pe de altă parte, nu sunt îndeplinite condiţiile de incriminare impuse de art. 297 Cod penal, în lumina deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 privind prevederea prin legislaţia primară a unei atribuţii de serviciu şi, respectiv, îndeplinirea prin încălcarea legii a unei atribuţii de serviciu, Curtea va dispune achitarea fiecăreia dintre aceste două persoane juridice sub aspectul săvârşirii de abuz în serviciu”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, potrivit News.ro. Cu referire la Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu, judecătorii spun că ei „nu pot fi încadraţi în niciuna dintre definiţiile legale ale noţiunii de funcţionar public reglementate în sensul legii penale” şi că „îndeplineau fiecare o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane juridice, aspecte care conduc la reţinerea în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi a calităţii de funcţionar”. Integral pe EVZ
Portretul sinecuristului PSD. Cum a ajuns aghiotantul lui Dragnea în Guvern, apoi în fruntea Companiei de Autostrăzi. În urmă cu cinci ani, Adrian Mlădinoiu devenea aghiotantul lui Liviu Dragnea, pe atunci proaspăt vicepremier. În 2015, Dragnea a demisionat din Guvern, iar Adrian Mlădinoiu a demisionat din SPP, trecând de pe bancheta din faţă a limuzinei ministeriale pe bancheta din faţă a puterii: a fost numit, pentru loialitate, secretar de stat în Guvernul Grindeanu şi, deunăzi, în fruntea Companiei de Autostrăzi şi Drumuri. În 2012, Liviu Dragnea ajungea vicepremier în Guvernul Ponta şi ministru al Dezvoltării Regionale. Rangul îi oferea dreptul la maşină, şofer şi aghiotant. În rolul de aghiotant, SPP l-a distribuit pe Adrian Mlădinoiu, care s-a instalat pe scaunul din dreapta al limuzinei ministeriale, lângă şofer. Treaba sa era să-i păzească spatele lui Dragnea şi să-i care servieta. Cu timpul, aceste formalităţi au fost depăşite: Dragnea a căpătat încredere în aghiotantul său, iar în 2015, când a demisionat din Guvern, ca urmare a condamnării din dosarul „Referendumul“, Adrian Mlădinoiu a demisionat şi el din SPP şi a rămas alături de Dragnea. Loialitate. În scurt timp, Dragnea a ajuns preşedintele PSD, aşa că ascensiunea lui Mlădinoiu nu mai putea fi oprită. La alegerile parlamentare din 2016, liderul PSD a vrut să-l facă pe fostul său aghiotant senator, însă a dat înapoi după ce vestea a transpirat în presă. Erau zilele în care Dragnea îi făcuse loc pe lista pentru parlamentare fostei sale secretare. N-a mai fost loc şi pentru Mlădinoiu în Parlament, dar s-a găsit un loc în Guvern. Imediat după instalarea Guvernului Grindeanu, Adrian Mlădinoiu a fost numit secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cinci luni mai târziu, Mlădinoiu avea să fie primul dintre locotenenţii lui Liviu Dragnea demis din Guvern în timpul conflictului dintre Dragnea şi Grindeanu, câştigat, până la urmă, de liderul PSD. Integral pe Adevarul
Discutate si uitate. Sunteti chiar iresponsabili? Alta intrebare chiar nu mi-a venit in cap cand l-am auzit pe premierul Tudose apostrofand extrem de iritat ziaristii: “Eu nu stiu de unde tot scoateti lucrul acesta. Spuneti-mi si mie cine v-a spus dumneavoastra?”, atunci cand a fost intrebat daca de anul viitor CAS si CASS trec la angajat de la angajator. Cum cine?!!!! Guvernul Romaniei si Liviu Dragnea. Fostul ministru de Finante, Viorel Stefan, avertiza chiar ca romanii nu trebuie sa se astepte la cresteri salariale spectaculoase avand in vedere ca majorarea de brut programata pentru 1 ianuarie in cea mai mare parte doar acoperea aceasta mutare. Eu presupun ca renuntarea la aceasta mutare, daca este varianta finala, se explica prin faptul ca nu sunt bani pentru majorari. Dar indiferent care este explicatia, nu poti sa ii faci pe toti idioti in fata, negand ceea ce ieri era absolut oficial. Asa cum aiuritoare mi se pare suceala in privinta taxei de solidaritate. Bagata pe usa din dos in programul de guvernare al Guvernului Tudose, cel prezentat de Mihai Tudose in Parlament, sustinuta de premierul Tudose pana saptamana trecuta, intra deodata la capitolul discutate si uitate. La fel ca impozitul pe cifra de afaceri. Nu regret niciuna dintre aceste masuri. Catusi de putin. Dimpotriva. Erau niste aberatii, dar ma inspaimanta iresponsabilitatea unor asemenea declaratii. Acum se pare ca au intrat in vizor pensiile. Dupa zgaltaiala cu Pilonul 2, acum Olguta Vasilescu anunta ca urmeaza o modificare a legii pensiilor. Daca PSD vrea sa elimine pensiile speciale, eu as fi prima care ar sustine aceasta masura. Dar nu cred ca ele sunt in vizor, desi ele reprezinta problema cea mai mare. Cate variante de modificare vor fi emise si la aceasta lege si cate spaime inutile vor genera ele nici nu vreau sa ma gandesc. Integral pe Ziare.com
Nouă români pleacă din ţară în fiecare oră. Care sunt motivele pentru care aceştia părăsesc România. Nouă români părăsesc în fiecare oră ţara, România pierzând anual echivalentul unui oraş de nivel mediu, potrivit celor mai recente cifre. Specialiştii spun că anul acesta vor părăsi ţara alţi 85.000 de români. n 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde de locuitori, China, India şi Statele Unite ale Americii fiind ţările cele mai populate de pe glob. România, pe de altă parte, avea 19,7 milioane de locuitori în ianuarie 2016, după cum arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Însă climatul socio-economic şi scăderea dramatică a natalităţii vor face ca până în 2060, numărul românilor să se apropie de 15 milioane. „Nu avem bone acreditate, se lucrează la negru, locuri în grădiniţe nu se găsesc, creşele lipsesc cu desăvârşire. Toate aceste lucruri influenţează decizia unei familii de a face sau nu mai mult de un copil. În ultimii ani românii au ales să se limiteze doar la unul, pentru a-i putea oferi acestuia tot ce are nevoie. Asta în condiţiile în care, în mod tradiţional, românii faceau doi-trei copii. În comunităţile defavorizate, femeile fac în continuare mulţi copii, deşi nu au posibilitatea să le ofere o educaţie corespunzătoare. Apoi, există acest tren de plecare. E interesant faptul că cei care migrază preferă să facă doi sau trei copii odată stabiliţi în străinătate”, a declarat Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!