Buna dimineata intr-o zi de luni, 17 iulie. Vremea se va ameliora, ca aspect, dar şi din punct de vedere termic, informează ANM. Astfel, înnorări, ploi de scurtă durată, posibil şi descărcări electrice vor fi, în cursul zilei, însă pe arii restrânse, în regiunile sudice şi în zonele de deal şi de munte. În rest, cerul va fi variabil. Valorile de temperatură vor fi în creştere faţă de ziua anterioară, cu maxime cuprinse între 22 şi 30 de grade şi minime, în general, între 9 şi 18 grade. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în Dobrogea, sudul Moldovei şi estul Munteniei. Bucuresti: În cursul zilei, când vântul va fi moderat şi cu unele intensificări, vor mai fi înnorări dar numai trecător vor fi condiţii să plouă slab. Spre seară şi noaptea, cerul va fi variabil. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă de 15…16 grade, mai coborâtă în zona preorăşenească.
L.C.Kovesi: Nu cedam! Noi ne luptam cu mafia si nu o sa ne lasam. “E un asalt asupra DNA, pentru ca eficienta DNA ii dispera pe unii, care vor ca noi sa nu ne mai facem treaba. De aceea suntem atacati, de aceea mafia ne ataca, de aceea sunt presiuni, de aceea sunt hartuiri. Daca nu investigam pe nimeni, daca nu ne atingeam de nimeni, toata lumea ne lauda si ar fi fost foarte bine. Nu o sa cedam. Eu nu o sa cedez. O sa ne continuam treaba, cat vor vom fi lasati, pentru ca noi ne luptam cu mafia”, afirma procurorul sef DNA Laura Codruta Kovesi intr-un interviu acordat Ziare.com. Cele mai importante declaratii ale procurorului sef DNA: Intre 1 ianuarie 2016 – 1 iulie 2017 am avut din partea CSM, prin Inspectia judiciara, peste 120 de controale. Nu s-au gasit desfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea noastra. Nu am fost solicitata de ministrul Justitiei sa dau niciun fel de explicatii cu privire la cele intamplate in ultima vreme in DNA. Nici eu, nici procurorii de caz nu am gresit in cazul OUG 13. In situatii similare, DNA a procedat la fel. Nu am investigat oportunitatea adoptarii unui act normativ. Avem o problema a resurselor umane, nu am reusit sa acoperim in totalitate tot ceea ce faceam anterior cu sprijinul serviciilor de informatii. Nu mai vorbesc cu fostul sot din ziua divortului. Nu protejez pe nimeni niciodata. Nu am niciun fel de informatie, date, probe ca s-au fraudat alegerile. Daca aveam o astfel de informatie as fi fost prima care as fi deschis un dosar penal si as fi verificat. Astept sa primesc raspuns de la CSM sa imi spuna daca un procuror sau un judecator este obligat sa se duca sa raspunda in fata Parlamentului. Integral pe Ziare.com
Curtea Supremă a motivat de ce a condamnat-o pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru favorizarea lui Horia Simu. Declaraţiile unor procurori DIICOT şi ale unor martori cu identitate protejată au fost decisive pentru condamnarea la 3 ani şi 6 lui de închisoare a fostei şefe DIICOT, procuroarea Alina Bica. Detaliile apar în motivarea sentinţei date de Curtea Supremă. Alina Bica a susţinut că este nevinovată şi a cerut achitarea. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica (43 de ani), l-a favorizat pe milionarul Horia Simu (42 de ani), prin acţiuni care au dus la clasarea unei anchete care-l viza pe omul de afaceri. Aceasta este concluzia la care a ajuns un complet de la Curtea Supremă, format din magistraţii Leontina Şerban, Geanina Cristina Arghir şi Cristina Rotaru. Sentinţa: Bica a fost condamnată la 3 şi 6 luni de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Fosta şefă a DIICOT fusese trimisă în judecată pentru luare de mită, dar magistraţii au arătat că nu sunt probe pentru această acuzaţie şi au schimbat încadrarea. În acest caz, Horia Simu, trimis în judecată pentru dare de mită, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, iar fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită, a primit pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Pop a sumei de 150.000 de euro şi a ridicat sechestrul de pe bunurile Alinei Bica. „Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvîrşirea de infracţiuni”, a motivat Curtea Supremă condamnările cu executare. „Insistenţa Alinei Bica de a se emite soluţie în dosarul nr. 335/D/P/2012, deşi existau acte de urmărire penală în curs de desfăşurare de a căror existenţă cunoştea, denotă intenţia acesteia de a-l ajuta pe inculpatul Horia Simu în obţinerea unei soluţii favorabile”, mai arată Curtea Supremă. Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea Completul de 5 judecători. Fosta şefă a DIICOT a negat constant acuzaţiile DNA, a susţinut că este nevinovată şi a cerut achitarea. Integral pe Adevarul
Propaganda antiamericană din România bate câmpii. Cifrele vorbesc…Cheltuielile militare ale Statelor Unite ale Americii se ridică în 2017 la 604,5 miliarde de dolari (575 miliarde de euro), potrivit estimărilor Institutului Internațional pentru Studii Strategice (ISIS), de la Londra. Spre comparație, bugetul Chinei se situează la puțin peste 200 miliarde de euro, cel al Rusiei, la circa 60 de miliarde de euro, clasamentul fiind completat de Arabia Saudită (55 miliarde de euro), Marea Britanie (50 miliarde de euro), Franța (45 miliarde de euro). Pentru 2018, președintele Donald Trump a propus majorarea bugetului destinat Armatei SUA cu 54 miliarde de dolari, până la aproximativ 660 miliarde de dolari. O parte importantă din aceste resurse financiare se cheltuiește pentru securitatea Europei. Cu acești bani, americanii finanțează bazele pe care le au pe continentul nostru, cu ajutorul cărora au reușit să mențină pacea timp de șapte decenii. Cheltuielile pentru apărarea țărilor din flancul estic al NATO (România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania) au crescut și ele cu 40%, prin decizia Congresului de la Washington. Concret, este vorba de majorarea bugetului European Reassurance Initiative (ERI) cu 1,35 miliarde de dolari. Așadar, dacă anul acesta bugetul ERI a fost de 3,419 miliarde de dolari, anul viitor se va ridica la 4,777 miliarde de dolari. Bugetul ERI pentru 2018 include și 150 milioane de dolari drept sprijin financiar direct pentru Ucraina. Din acești bani va fi finanțată participarea, anul viitor, a 6.850 militari americani la exerciţii militare şi de pre-poziţionare de trupe în Europa de Est. Este vorba de activităţi multiple în teren, rotaţii pentru a spori prezenţa temporară sau a consolida capacităţile NATO şi ale partenerilor, creşterea în mărime şi amploare a exerciţiilor planificate pentru interoperabilitatea în cadrul NATO etc. Integral pe Romania Libera
Doi IT-iști români schimbă medicina mondială. Dezvoltarea unei ţări se obţine şi prin inovaţie – adusă de oameni cu proiecte şi idei care au impact. Din păcate, statul român investeşte prea puţin în cercetare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, România are o clasă de antreprenori gata să rişte pentru a ajunge la succes. Când ingineria se întâlneşte cu medicina rezultatele pot fi de-a dreptul spectaculoase. La Oradea, doi tineri dezvoltă un proiect care să ajute persoanele cu dificultăţi motorii. Este vorba de un exoschelet la un preţ accesibil. Lucrează de patru ani la acest proiect care a început să avanseze rapid. Îi cunoașteți pe cei care vor să facă un „Iron Man” de România într-un nou reportaj din campania Digi24 „România Fast Forward”. „În fiecare familie extinsă din România există cel puţin o persoană cu dizabilităţi. Despre câte persoane vorbim ? 2000, 20.000 ? Imaginaţi-vă un oraş din România în care trăiesc doar persoane în scaun cu rotile”. Este ideea de la care a pornit András Kapy, fondatorul AxoSuits. Da, statistica spune că sunt peste 20 de mii de oameni cu probleme de mobilitate, care stau în scaun cu rotile, însă numărul real celor imobilizaţi este chiar şi de 10 ori mai mare. Persoane cu diverse stadii de paralizie, care sunt prizoniere. În propriile case,sau pe paturile de spital. „Aceşti pacienţi sunt rezultatul accidentelor rutiere, accidentelor sportive, prin cădere de la înălţime, traume de diferite feluri. Majoritatea pacienţilor cu traumatism vertebro-medular, chiar şi cranio-cerebral, sunt pacienţi tineri, activi, majoritatea bărbaţi, bărbaţi tineri, media de vârstă este de 35 de ani. Ei îşi pierd performanţa de a merge”, arată Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare Băile Felix. Integral pe Digi24
România e oficial codaşa UE la atragerea fondurilor europene. Stăm mai bine doar decât Bulgaria. Țara noastră a pierdut aproximativ trei miliarde de euro din cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri structuale și de coeziune, bani gratuiți pe care Uniunea Europeană i-a alocat țării noastre. România a atins o rată de absorbție de 85% pentru fon-durile aferente perioadei 2007-2013, în timp ce datele oficiale prezentate de autorităţile române susţin că gradul este de 89%, potrivit estimării Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. Asta în condițiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 95%. Țara noastră a pierdut astfel aproximativ 3 miliarde de euro din cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri structuale și de coeziune, bani gratuiți pe care Uniunea Europeană i-a alocat țării noastre. Exceptând Croația, care a aderat la Uniunea Europeană în 2013, România ocupă astfel ultimul loc la nivelul absorbţiei între statele membre. În acest context, situaţia României a fost dezbătută, săptămâna trecută, în Parlamentul European, la audieri fiind prezentă Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene. Dezinteresul Guvernului Tăriceanu din anii 2007 – 2008 a dus la întârzierea începerii absorbției fondurilor europene pentru perioada 2007 – 2013, potrivit acestuia, așa cum arată Documentul de prezentare a Audierii Publice din Parlamentul European. „Guvernele PSD-ALDE de acum repetă «rețeta» eșecului patentată de Guvernul Tăriceanu, iar România riscă, astfel, ca, la finalul actualului ciclu financiar, 2014 – 2020, să fie tot codașa absorbției fondurilor europene, așa cum arată situația astăzi, la jumătatea exercițiu-lui financiar, cu 0% absorbție pe fondurile europene de dezvoltare regională și coeziune“, a adăugat deputatul Siegfried Mureşan. Integral pe Romania Libera
Cetate medievală cu geamuri de plexiglas. Geamuri de plexliglas, la o cetate de secol XIV. Se întâmplă la Mălăiești, în Hunedoara, unde foișorul de la ultimul nivel al unui turn de apărare a fost închis cu folie de plastic, montate în tâmplărie de lemn. Primăria spune că a încercat astfel să protejeze monumentul de intemperii, dar specialiștii Direcției de Cultură susțin că lucrările au fost făcute fără aviz. Administrația locală riscă să fie amendată şi e obligată să dea jos improvizaţia. Cetatea a fost reabilitată între 2012 și 2015 cu aproape 2 milioane de euro, fonduri europene. La un an de la finalizarea proiectului, foișorul de sus a fost închis cu geamuri din plexiglas. Cei care administrează cetatea de la Mălăiești susțin că au recurs la această soluție, care nu este una definitivă, doar pentru a proteja lucrările deja făcute la monumentul istoric. „Pe timpul iernii se adăuga, se așeza un strat foarte gros de zăpadă, iar în toamnă și în primăvară până târziu ploaia puternică deteriora astfel nivele inferioare, pentru că și apa de la ploaie se infiltra printre scânduri”, spune Ramona Socaci, ghid turistic. „S-au pus pentru că am fost forțați de împrejurări, a fost zăpadă, cu vânt și cu ploaie și trebuia protejat cumva. N-am făcut nicio intervenție nici la construcție, nici la lemn, nici la zidărie, la nimic, e o simplă protecție”, explică Ioan Vlad, primar în comuna Sălașu de Sus. Integral pe Digi24
Ascunse sub fustele celor de la FMI, Bruxelles, BNR şi ale presei, marile companii, băncile şi clasa de business s-au trezit încălecate de o haită din PSD şi de un public care aplaudă. Spre stupefacţia marilor companii, a băncilor şi a clasei de business, PSD – un partid care le era favorabil şi de pe urma căruia au obţinut multe facilităţi fiscale în trecut, ştergeri de datorii, ajutoare de stat, privatizări – a devenit, sub conducerea lui Liviu Dragnea, un partid care s-a întors împotriva lor. Şi nimeni nu ştie de ce. Dintr-o dată, multinaţionalele, corporatiştii şi cei care s-ar putea încadra în clasa de mijloc au devenit inamicii noii conduceri a PSD. Cineva a început să ceară socoteală multinaţionalelor, spre bucuria celor din aparatul de stat, a pensionarilor sau a antreprenorilor mici şi mijlocii care au pierdut în criză, care au fost scoşi din piaţă de către companiile străine. Eliminarea plafonului pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale, o idee venită peste noapte şi aplicată imediat după ce PSD s-a instalat la Palatul Victoria, a produs rumoare în rândul corporatiştilor, care s-au trezit că li se reţine mai mult din salariu, asta dacă firma unde lucrează nu a acoperit diferenţa. În programul de guvernare PSD 2, citit de noul premier Mihai Tudose, toată clasa de business s-a trezit cu impozitul pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit. De asemenea, a intervenit şi taxa de solidaritate, care de fapt este un impozit mai mare pe venit. Urmează noul nivel al redevenţelor, o temă extrem de controversată. Cu acest impozit pe cifra de afaceri, marile companii, organizate în Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Consiliul Investitorilor Străini, AmCham, Camera de Comerţ Franceză, Camera de Comerţ Germană, AOAR şi RBL-Romanian Business Liders, au făcut front comun pentru prima dată. Nu întotdeauna interesele lor coincid, având în vedere că sunt şi companii româneşti şi companii străine, şi lideri de business români şi manageri străini. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!