Author: Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 august. Vremea va fi călduroasă în vestul, sudul şi local în centrul ţării, caniculară după-amiaza în sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, informează ANM. Indicele temperatură umezeală se va situa, local, în jurul pragului critic de 80 de unităţi în regiunile sudice. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, averse, descărcări electrice, intensficări de scurtă durată ale vântului, posibil şi cu aspect de vijelie şi căderi de grindină, mai ales după-amiaza, pe arii restrânse în special în zona deluroasă şi montană din sudul şi centrul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 de grade în nordul Moldovei şi 35…36 de grade în sud-vestul Olteniei, iar cele minime, se vor situa în general, între 12 şi 22 de grade. Bucuresti: Deşi valorile termice vor fi în scădere faţă de intervalul precedent, vremea va fi călduroasă, iar după-amiaza indicele temperatură-umezeală se va situa în jurul pragului critic de 80 de unităţi. Temperatura maximă va fi de 31…33 de grade, iar cea minimă de 19…21 de grade. Cerul va fi variabil şi vântul va sufla slab şi moderat.

Cum isi bate joc Ministerul de Externe de milioane de euro bani publici. Ignoranta sau tradare? In aprilie anul acesta, o instanta britanica suspenda procedura de extradare a lui Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, om de afaceri acuzat de dare de mita. Motivul a fost o cauza pe care acesta o are in fata ICSID, organismul international creat de Banca Mondiala pentru arbitraje in investitii. Alexander Adamescu si compania The Nova Group NV au dat in judecata statul roman, in decembrie 2015, la tribunalul arbitral, iar avocatii de la Londra ai omului de afaceri au sustinut ca prin executarea mandatului de arestare impotriva sa ar fi prejudiciata buna sa aparare in fata ICSID. Este doar una dintre consecintele grave ale Acordurilor bilaterale guvernamentale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor incheiate de Romania, asa numitele TBI intra-UE. Alte consecinte, chiar mai grave, sunt sumele uriase pe care Romania le cheltuieste pentru apararea in fata ICSID si care imbogatesc case de avocatura alese pe spranceana, dar si sumele pe care Romania trebuie sa le plateasca drept despagubiri, asa cum s-a intamplat in cazul fratilor Micula. O alta consecinta grava este actiunea de infringement pe care numai o minune o poate impiedica sa devina actiune in fata Curtii de Justitie a UE unde doar o alta minune ne-ar putea face castigatori. Integral pe Ziare.com

Cadou de la Guvernul Tudose pentru primărița Firea: Producătorul de energie ELCEN, tot mai aproape să cadă în mâinile PMB. După ce a băgat ELCEN în insolvență, prin neplata la timp a subvențiilor pentru căldură, Primăria Capitalei vrea să cumpere societatea de la Ministerul Energiei pentru a o comasa cu RADET, distribuitorul de căldură. Planul Primăriei București de a cumpăra producătorul de energie Elcen mai face un pas. Guvernul a aprobat vineri o ordonanță de urgență prin care pachetele de acţiuni deţinute de către statul român la societățile producătoare de agent termic să poată fi transferate către primării. Actul normativ motivează decizia prin faptul că „menținerea situației actuale va conduce în mod evident la posibile întreruperi în furnizarea agentului termic și a apei calde menajere în localități cu o mare densitate de populație”. În schimb, primăriile vor putea accesa fonduri nerambursabile, pentru a realiza investițiile necesare infrastructurii tehnico-edilitare a alimentării cu agent termic. Vizate sunt în primul rând interesele Primăriei Capitalei, care vrea să cumpere producătorul de energie Elcen București cât mai repede, pentru a face comasarea cu RADET, regia administrată de Primărie. Datoriile uriașe acumulate între cele două entități, de circa 3,7 miliarde de lei, urmează să fie șterse, dar asta nu va rezolva deloc problema încălzirii în București, unde lipsa de investiții este cronică. Că situația este dramatică se va vedea mai ales din 2018, dat fiind că aceasta este ultima iarnă cu prețuri subvenționate la căldură. De iarna viitoare, bucureștenii vor plăti prețul real al gigacaloriei, care este de peste două ori mai mare decât cel suportat în prezent, diferența fiind acoperită de primărie. Conform noii legislații, doar consumatorii vulnerabili vor mai primi ajutoare pentru încălzire. Integral pe Romania Libera

Refacerea numărului de angajaţi din economie ascunde o problemă: divergenţele economice între Transilvania şi restul ţării se accelerează. Unde s-au creat cele mai multe joburi din ultimii şapte ani. Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt pe primele cinci locuri la numărul de locuri de muncă nou-create în perioada 2011- 2017, cu un ritm de creştere între 24% şi 37%, faţă de o creştere medie naţională de 18%, arată datele Institutului Naţional de Statistică prelucrate de Ziarul Financiar. Structura pe judeţe a noilor joburi create între 2011 şi 2017 arată accelerarea divergenţei economice între Transilvania şi restul ţării.  De partea cealaltă, cu creşteri doar de 4- 6%, de trei ori mai mici decât me­dia naţională, sunt judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea. Dintre acestea, Gorj, Brăila sau Caraş-Severin oricum erau în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală. În cei şapte ani de revenire după criză, locurile de muncă s-au creat în special tot în zonele care erau deja campioane la numărul de angajări. Aceasta înseamnă o creştere a divergenţei între Transilvania şi restul ţării. „Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria. Prezenţa Bistriţiei-Năsăud în clasament se datorează extin­derii importante a activităţii producă­torului de componente auto Leoni, care a ajuns la 8.200 de angajaţi pe entitatea din Bistriţa în 2016, cu aproape 5.000 de angajaţi mai mulţi faţă de anul 2011. Integral pe Mediafax

Cele mai terifiante relatări despre viaţa românilor din Al Doilea Război Mondial: tinerele împuşcate pentru că s-au opus siluirii şi ţăranii morţi de foame. Mărturii emoţionante despre viaţa românilor din anii celui De-al Doilea Război Mondial au fost păstrate în arhive, ca note secrete ale autorităţilor din anii 1940. Al Doilea Război Mondial a lăsat răni adânci asupra populaţiei României. Iată câteva dintre cele mai tulburătoare mărturii din anii de război, păstrate în arhive. Tânăra împuşcată pentru că nu s-a lăsat violată Unul dintre cazurile şocante relatate în notele informative din anii celui De-al Doilrea Război Mondial, s-a petrecut în satul Glodghileşti. În martie 1945, câţiva copii au descoperit într-o şură cadavrul unei tinere, acoperit cu paie, cu faţa complet desfigurată şi mâncată de şoareci. Ucigaşul, un soldat sovietic neidentificat, a jefuit-o şi a ucis-o, neputând ă o violeze. „Victima nu s-a lăsat siluită de criminal, deoarece avea ca îmbrăcăminte chiloţi, pantaloni şi la organul genital o cârpă aranjată în aşa fel încâr siluitorul fără consimţământul victimei nu putea ajunge scopul de avea raport sexual cu victima. Credem că într-un moment de nervozitate, criminalul văzând că nu îşi atinge scopul urmărit, precum şi din lăcomia de a o jefui, a scos un revolver cu care a împuşcat victima în regiunea superioară occipitală, deoarece la locul infracţiunii s-a găsit şi un tub de revolver sub capul victimei, în paie”, se arăta în dosar. Românul mort de foame în Ardealul de Nord Numeroase dintre informaţiile primite de autorităţile române de la refugiaţi din Ardealul de Nord, care între 1940 şi 1944 a fost încorporat Ungariei, au stânit controverse. O notă secretă din 12 iulie 1942, a Poliţiei Deva, oferea următoarele detalii. „O persoană refugiată de curând din teritoriul cedat povesteşte că în hotarul unei comune din judeţul Sălaj a fost găsit pe câmp cadavrul unui ţăran român în vârstă de circa 45 – 50 de ani, având asupra sa o traistă care conţinea un pumn de grăunţe de porumb. Constatându-se că a murit de foame, ţăranii şi ţărăncile române au erupt în plânsete de soarta conaţionalilor lor, afirmând disperaţi, chiar în auzul autorităţilor prezente, că românii sunt deposedaţi chiar şi de bunurile strict necesare existenţei lor”, se arăta în nota informativă. Integral pe Adevarul

Sindicatele din penitenciare, la discuții cu ministrul Justiției. I se cere demisia lui Tudorel Toader. Reprezentantii sindicatelor din penitenciare, care din 1 august au declanşat proteste prin refuzul de a face ore suplimentare, se întâlnesc, marţi, cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, căruia îi reproşează lipsa de implicare în rezolvarea problemelor din penitenciare şi îi cer demisia. Sindicaliştii solicită îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, eliminarea deficitului de personal, majorarea salariilor cu 15 la sută, reorganizarea unităţilor şi construirea unora noi, precum şi diminuarea orelor suplimentare şi “asigurarea unei protecţii reale” pentru angajaţii din penitenciare.  Întâlnirea cu ministrul Justiţiei va avea loc de la ora 10.00. Înaintea întrevederii cu Tudorel Toader, 70 de reprezentanţi ai sindicatelor afiliate sunt asteptaţi la sediul Federaţiei Sindicatelor din Administratia Naţională a Penitenciarelor pentru depunerea declaraţiilor privind refuzul de a efectua ore suplimentare, a anunţat federaţia sindicală. Sindicaliştii susţin că „problemele specifice gestionării celor 27.000 de detinuţi nu permit decizii la fără frecvenţă” şi cer demisia ministrului Justiţiei, căruia îi reproşează lipsa de implicare şi faptul că „a refuzat sistematic orice discuţie privind problemele din penitenciare”. Integral pe Digi24

Primarii și șefii de consilii județene și-au dat salarii cât al președintelui Klaus Iohannis. Top cinci politicieni cu lefuri de mii de euro. Președinții de CJ și edilii marilor orașe au ajuns să câștige lunar un venit similar cu cel al președintelui Klaus Iohannis. Funcționarii locali de rang înalt sunt principalii câștigători al noului sistem de salarizare. Salarizarea funcționarilor din primării și din Consiliile Județene a devenit o adevărată cursă contra cronometru pentru bunăstarea angajaților din aceste instituții. Legea salarizării unice, aprobată de Parlament în iunie, stabilește doar indemnizațiile celor care conduc administrațiile locale, lăsând la îndemâna autorităților locale stabilirea veniturilor subordonaților. Singura condiție este ca ei să nu depășească salariile vicepreședinților de consilii județene sau ale viceprimarilor. Integral pe Romania Libera, dupa ora 12.

VIDEO. A început confruntarea între liberalii și conservatorii din USR: Membrii partidului votează pro sau contra susținerii Coaliției pentru Familie. Cu circa două luni înainte de congresul la care va fi ales viitorul președinte, în USR are loc o primă confruntare între principalele tabere: cea liberală și cea conservatoare. Există și o a treia cale, reprezentată de Nicușor Dan, care ar vrea ca partidul să evite disputele legate de modificarea Constituției astfel încât familia să fie definită ca fiind compusă din bărbat și femeie. Tabăra liberală este reprezentată de Cristian Ghinea și Vlad Alexandrescu, iar cea conservatoare de Clotilde Armand. Dacă membrii USR decid că partidul lor nu trebuie să se poziționeze, Nicușor Dan ar putea reveni în partid. De altfel, el i-a rugat pe colegii săi liberali să ia în calcul “sensibilităţile” celor care nu împărtăşesc în întregime aceste valori, precum şi caracteristicile societăţii româneşti, în momentul în care îşi aleg “bătăliile şi poziţiile”. Referendumul se va desfăşura şapte zile consecutive, între 7 şi 13 august, iar cei aproximativ 1.800 de membri USR vor avea de răspuns la două întrebări: – “Susţineţi ca USR să aibă o poziţie ca partid pe tema referendumului Coaliţiei pentru Familie?’; variante de răspuns: DA/NU. – “Cum trebuie să se poziţioneze USR ca partid pe tema referendumului Coaliţiei pentru Familie?”; variante de răspuns: PRO/CONTRA. Referendumul intern se desfăşoară prin intermediul unei platforme online, iar membrii USR pot vota de pe orice terminal conectat la Internet, cum ar fi telefonul, tableta, laptop-ul sau PC-ul. Integral pe Romania Libera

Va urez o zi buna!

Publicat de †Theophyle în data de 15 februarie 2014

In fiecare zi cand pregatesc “Stirile Externe” din informatiile publicate pe fluxurile agentiilor din ultimele 24 de ore, “descopar” noi conflicte politice, militare, economice sau sociale. In urma cu cativa ani am publicat cateva articole sub titulatura  “Evul Mediu – o perioadă pe care o vom retrăi”. Dupa 2 sau 3 articole am renuntat, efortul bibliografic si scriitoricesc era mult prea mare pentru numarul mic de interesati sa citeasca astfel de materiale. Daca scriam un aricol de 800 de cuvinte in care “injuram” politicianul X si/sau il “aplaudam” pe politicianul Y aveam de zeci de ori mai multi cititori. Deci pentru ce? Astazi, cand toata lumea crede ca intr-un fel sau altul am depasit criza inceputa in 2008, se vede cu ochiul liber ca aceasta criza depasita (sau nu) a fost doar un fenomen dintr-un complex mult mai complicat decat am crezut.

 Cititorul roman traieste o realitate atat de chinuita, ca ceea ce se intampla cateva sute  de km la Nord-Sud-Est-Vest de granitele lui aproape ca nu exista in constientul cotidian. Setea de razbunare pentru nedreptatile de care are parte il indeamna sa gaseasca materialele in care se regaseste si gaseste un vinovat si eventual un mesia, fara sa inteleaga ca el face parte dintr-o scena mult mai mare si mai complicata. Adevarat, liderii nostri sunt mult mai putin pregatiti, mai hoti si mai dezinteresati decat ai altora, fenomenul insa exista cu ei, mai buni sau mai rai si daca salvarea colectiva nu este posibila, cea personala este inca o optiune.

***

Un nou Ev Mediu?

Omenirea se indreapta spre o perioada de tranzitie intre sisteme sociale, economice si religioase intalnit de cateva ori in istoria memorabila a omenirii. Marea intrebare ar fi daca aceasta perioada este una scurta, de cateva generatii, asa cum s-a intmplat in timpul revolutiei industriale, sau una indelungata, cum s-a intamplat pe timpurile cand Imperiul Hitit a cazut, cel Egiptean a decazut si “ Popoarele Marii” au migrat din Nord spre Sud, cucerind aproape tot Orientul Mijlociu, Nordul Africii si populand tot sudul Marii Meditarene, dand nastere multor natiuni, care mai tarziu au devenit si state. O alta posibilitate ar fi o perioada mult mai indelungata (aproape un mileniu), exact acea perioada pe care noi europenii o consideram “Evul Mediu”.

 Personal cred in probabilitatea unui nou Ev Mediu, probabil de un secol  (4-5 generatii),  care va schimba lumea asa cum am cunoscut-o intr-o alta lume complet diferita. Pentru a incerca sa sustin aceasta ipoteza am sa discut despre inceputurile Evului Mediu European, mult mai aproape de noi si mult mai facil de inteles publicului romanesc.

 In majoritatea cartilor de istorie veti putea citi ca – “Evul Mediu desemnează o epocă istorică, cuprinsă între Antichitatea târzie şi Epoca Modernă, aproximativ de la 500 d.H. până la 1500 d.H. Tradiţional, în Europa, Evul Mediu cuprinde perioada dintre căderea Imperiului Roman de Apus (476) şi, după unele opinii, cucerirea Constantinopolului (1453), respectiv descoperirea Americii (1492) sau revoluţiile din Ţările de Jos (1566-1609) şi din Anglia (1642-1649)”. Corect si incorect!

 De fapt, aceasta perioada poate fi subliniata de fenomene regionale complet diferite in diverse parti ale planetei. Daca pentru Europa si o parte din Orientul Mijlociu putem vedea o “retragere a civilizatiei”, asa cum a fost conceputa in  antichitatea tarzie si “uitarea” unor traditii culturale sau decaderea unor abilitati tehnice poate nerecuperate pana in zilele noastre, in alte parti ale planetei, vedem acum dezvoltarea puternica si aparitia unor capabilitati tehnice, tehnologii sau descoperiri stiintifice, insotite de nasterea unor noi societati, civilizatii consolidandu-se si noi imperii. Daca Europa si Orientul Mijlociu (Apropiat) decad, Orientul Extrem ( China pe timpul dinastiilor Shang si Zhou) si America de Sud progreseaza cultural, economic si social (Inca si Maya).

 Noul “Ev Mediu” pe care il intrezaresc poate fi unul global sau poate fi unul regional, asa cum s-a mai intamplat. Adica decaderea Occidentului si aparitia unor noi varfuri de putere, asa cum unii cred. Parerea mea este ca globalizarea si globalitatea ne vor sili de asta data sa trecem cu totii aceasta noua perioada de tranzitie, care conform opiniei mele va cuprinde intreaga planeta.

Ce am avut in aceasta perioada:

 Începând cu secolul al doilea, civilizaţia romană a intrat în declin, marcat de scăderi ale diverşilor indicatori, cum ar fi urbanizarea, comerţul maritim şi populaţia. Numărul de epave mediteraneene din secolul al treilea descoperite reprezintă 40% din cel al epavelor descoperite in secolul I.[ Hopkins, Keith Taxes and Trade in the Roman Empire (200 B.C.-A.D. 400)] Populaţia Imperiului a scăzut de la 65 de milioane în 150, la 50 de milioane în 400, un declin de peste 20 %. Acest lucru a fost considerat de unii istorici ca având legătură cu perioada rece a evului mediu timpuriu (100-700), când o scădere a temperaturii globale a redus recoltele.[ Berglund, B.E. 2003.”Human impact and climate changes – synchronous events and a causal link?”, Quaternary International 105: 7-12.]

 Deci avem o imbatranire a populatiei, insotita de o scaderea drastica a populatiei urbane, perturbatii climaterice profunde, care au impact asupra cantitatii productiei alimentare si implicit cresterea preturilor. O inflatie puternica din cauza micsorarii (la aproape jumatate) valorilor  monedelor de larga circulatie (talantul roman) din cauza diminuarii corespunzatoare a metalului pretios (aur sau argint) din moneda. O scadere drastica a profesionalismului militar si potentialului  legiunilor romane  si in sfarsit migratii ale unor populatii (flamande si incompatibile civilizatiei romane) din est si nord spre centrele Imperiului Roman. Si in sfarsit, o serie de aliante dezastruoase, care de facto au lichidat centrele de putere ale polisurilor grecesti sau oraselor romane.

Nota@Cetatean, 7 august 2017: va recomand calduros sa recititi si comentariile de acum 3 ani jumatate!

Buna dimineata intr-o zi de luni, 7 august. ANM avertizează că la începutul săptămânii viitoare, în zonele de Nord şi Centru ale României se vor înregistra furtuni puternice şi precipitaţii de până la 50 de litri de apă pe metrul pătrat, în timp ce în Sud va fi în contiuare caniculă, iar indicele temperatură-umezeală va depăşi pragul critic. „Din această seară şi până marţi diminaţa vor fi intervale în care să fie ploi cu caracter torenţial, vijelii, descărcări electrice şi gridină, iar cantităţile de apă să depăşească, izolat 40-50 de litri de apă pe metrul pătrat. Astfel de fenomene se vor produce preponderent, începând cu această noapte, în Crişana, Maramureş, Transilvania, Banat şi cea mai mare parte a Moldovei. Începând de luni noapte, furtunile vor avea loc în special în zonele deluroase, de munte, în Transilvania, Moldova şi Maramureş”, a declarat pentru, MEDIAFAX, meteorologul Administraţiei Naţionale de Metorologie (ANM) Meda Andrei. Aceste fenomene de instabilitate atmosferică pot să apară şi în regiuni din Sud şi Sud-Est, dar cu precădere începând de luni seară şi în prima parte a zilei de marţi, precizează reprezentanţii ANM. În schimb, zona de Sud a României va fi în continuare afectată de caniculă.

Cum opera Corcodel, cămătarul-colonel. Jandarmeria Română e zguduită de un scandal uriaş, după ce şeful Bazei de Administrare şi Deservire, colonelul Marian Corcodel, a fost arestat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi cămătărie, fapte comise în perioada 2011-2017. În acest caz sunt puşi sub acuzare mai mulţi angajaţi din Jandarmeriei. Colonelului Marian Corcodel (45 de ani), comandantul Bazei de Administrare şi Deservire (BAD) din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR), ar fi făcut timp de 6 ani cămătărie în unitatea pe care o conducea, potrivit procurorilor DIICOT. Ofiţerul a fost acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat şi camătă. Corcodel acorda colegilor împrumuturi uriaşe, sume de la câteva mii, la zeci de mii de euro, cu dobânzi cuprinse între 10 şi 20% din valoare. Totul sub ochii a cel puţin trei structuri din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) care ar fi trebuit să sesizeze ce se întâmpla în BAD: Direcţia Control şi Verificări Interne din cadrul IGJR, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), cunoscută ca „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al MAI. În acest caz, procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe un comisar –şef de la DGPI, Octavian Cristescu. Ofiţerul l-ar fi sprijinit pe Corcodel, i-ar fi acordat protecţie şi consiliere în unele cazuri. Cristescu nu a spus nimic superiorilor despre ce se întâmpla la BAD şi nu a făcut un raport pentru a sesiza pachetul cu privire la neregulile sesizate în unitate. Jandarmeria Română a arătat vineri că „va acorda tot suportul necesar instituţiilor abilitate pentru clarificarea faptelor şi împrejurărilor cercetate, în care sunt suspectate cadre ale instituţiei”. Oficialii instituţiei au arătat că instituţia este direct interesată „de clarificarea tuturor aspectelor legale, precum şi a situaţiilor punctuale care pot afecta credibilitatea instituţiei“. Integral pe Adevarul

În 2010, CCR a decis că pensiile speciale pot fi desființate. Cu o excepție! In perioada în care guvernarea Boc se confrunta cu criza economică, judecătorii de la Curtea Constituțională au apreciat că statul are dreptul să taie pensiile speciale. Judecătorii Curții Constituționale au admis că aceste venituri pot fi eliminate în anumite condiții. „Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”, se arată în decizia CCR, publicată în Monitorul Oficial în iunie 2010. Ei explică însă că statul contribuie la pensiile speciale cu o sumă care suplimentează contribuția. „Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie”, scrie în motivarea deciziei CCR la legea pensiilor, pentru care cabinetul Boc își asumase răspunderea în fața Parlamentului. Însă, după opinia judecătorilor CC, articolul care propune eliminarea pensiilor speciale nu contravine nici principiului neretroactivităţii legii, nici articolului 20 din Constituţie, care prevede că orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale: „Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum şi faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri”. Integral pe Romania Libera

Nota @Cetatean: am scris, in 2010, impreuna cu maestrul @Bascaliosul, mai multe postari si pe tema pensiilor magistratilor, furnizand o solutie constitutionala pentru punerea lor in ordine (acordarea lor pe criterii precise de vechime minima efectiva in magistratura – 25 de ani -).

L. Dragnea, despre pensiile speciale foarte mari: S-a greşit. Nu-mi dau seama, s-a făcut electoral. Ordonanța care modifică legea pensiilor speciale va avea ca efect evitarea ca, în 2-3 ani, sistemul bugetar să fie în dificultatea de a susține restul pensiilor românilor, a explicat, duminică seara, președintele PSD, Liviu Dragnea. El a precizat că cele mai multe prevederi ale legii pensiilor se păstrează, marea modificare referindu-se la faptul că pensiile speciale nu se mai actualizează, pentru cel care iese la pensie, cu creșterea salariului celui care rămâne pe un post similar. “Suntem în situația astăzi în care ne costă de la buget 6 miliarde de lei aceste pensii speciale. De la 1 ianuarie încep majorările de salarii cu câte 25% pe an … în general, sunt categorii care, medicii de exemplu, care intră de la 1 martie total, și ne-am fi dus în 2018 cu un efort bugetar de 10 miliarde, doar pentru această categorie de pensii, iar în următorii 2-3 ani la 17 miliarde, ceea ce punea serios sub semnul întrebării dacă sistemul public de pensii mai poate fi susținut, adică pensiile pentru celelalte milioane de pensionari”, a spus Liviu Dragnea, la un post de televiziune, citat de Agerpres. Întrebat cum explică existența, printre pensiile speciale, a unora foarte mari, de până la 20.000 de lei, liderul PSD a declarat că legea a fost făcută cu “neștiință” sau pe motive electorale și că se impunea modificarea ei deoarece îndrepta sistemul de pensii către blocaj. “S-a greșit când s-a făcut legea, după părerea mea. Nu îmi dau seama, s-a făcut electoral, poate cu bună credință, dar cu multă neștiință, dar aplicarea ei an de an fără să fie schimbată aducea în 2-3 ani de zile la un blocaj, pentru că în fiecare an cresc salariile, în fiecare an impactul bugetar era foarte mare. E bine să înțelegem, aceste pensii de serviciu nu sunt alimentate din contribuția celor care beneficiază, sunt alimentate din bugetul de stat”, a spus Dragnea. Integral pe Digi24

Surse: Ceartă în PSD între Olguţa Vasilescu, Mihai Tudose şi Liviu Dragnea. De la ce a pornit scandalul. Liviu Dragnea şi Mihai Tudose s-au contrat dur cu Lia Olguţa Vasilescu din cauza pensiilor speciale şi a plafonării indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, au declarat surse din PSD pentru „Adevărul“. Liviu Dragnea şi Mihai Tudose au, la rândul lor, o relaţie tensionată, generată de insistenţele Gabrielei Firea de a primi ELCEN. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, are o relaţia tensionată cu premierul Mihai Tudose, au declarat surse din conducerea PSD pentru „Adevărul“. Premierul i-a reproşat că Ministerul Muncii nu a gestionat cum trebuie cele două mari subiecte din ultima perioadă: indemnizaţiile pentru mame şi pensiile speciale. Cei doi au discutat în contradictoriu chiar la şedinţa de săptămâna trecută a coaliţiei de guvernare, de faţă cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Liderul PSD a susţinut, pe de o parte, măsurile propuse de Lia Olguţa Vasilescu, prin care Guvernul ar mai economisi nişte bani la buget, însă, pe de altă parte, i-a cerut ministrului Muncii „să nu mai anunţe azi o măsură, un coeficient de calculare a pensiilor, iar mâine să spună exact pe dos“, după cum au precizat surse politice pentru „Adevărul“. Înţelegerea iniţială a fost ca ordonanţa de urgenţă care blochează creşterea pensiilor să fie semnată de Ministerul Muncii, Ministerul Apărării şi şi Ministerul de Interne, instituţiile cele mai expuse la pensii speciale, însă, după criticile publice, Carmen Dan, ministrul de Interne, şi Adrian Ţuţuianu, ministrul Apărării, n-au mai vrut să se asocieze cu Olguţa Vasilescu, aşa că ministrul Muncii şi-a asumat singură ordonanţa. Disputa dintre Tudose şi Olguţa Vasilescu nu s-a purtat doar în spatele uşilor închise, ci s-a mutat şi la televizor. După ce premierul a spus, într-un interviu pentru Agerpres, că vârsta de pensionare ar putea creşte cu un an-doi, ministrul Muncii l-a contrazis. „Nu este decisă nicio creştere a vârstei de pensionare“, a reacţionat Olguţa Vasilescu la Antena 3. Integral pe Adevarul

EPISODUL 1 | A opta minune a lumii. Statul face în Teleorman un stadion cu facilităţi de Liga 1, dar cu cel mai mare preţ/loc din România, după Arena Naţională. Explicaţia guvernului: construcţia din Alexandria “va creşte contribuţia turismului”. În acest timp, Arad şi Piteşti sunt pe “hold”. Aproape că nu ştii cu ce să începi subiectul despre acest stadion de 5.000 de locuri din Alexandria care va fi finanţat, conform proiectului, cu 54,3 milioane de lei de la bugetul de stat şi 1,3 milioane de lei de la bugetul local. Cu costurile? Cu oportunitatea? Cu priorităţile autorităţilor? Cu sursele de finanţare? Cu nivelul facilităţilor raportat la banii cheltuiţi? Va fi un stadion fără peluze, cu două tribune şi falicităţi modeste, care va costa statul peste 12 milioane de euro. Capitala Teleormanului nu are echipă de fotbal în primele două ligi. Proiectul Hotărârii de Guvern pentru stadionul din Alexandria (42.129 de locuitori, conform recensământului din 2011) urmează să fie introdus pe ordinea de zi a guvernului după ce a trecut de dezbaterea publică. În acest timp, oraşe emblematice pentru fotbalul din România, cum ar fi Arad (160.000 de locuitori, 6 titluri) şi Piteşti (165.000 de locuitori, 2 titluri), sunt puse pe lista de aşteptare. Există aşteptări şi nemulţumiri printre cei amânaţi, dar urgenţa nu pare chiar atât de mare precum cea din Alexandria. În orice caz, aşa cum era şi logic, bugetul ţării nu încape pe toată lumea. Pentru a reveni la subiectul materialului de faţă, ce se pregăteşte în Teleorman cu banii publici depăşeşte toate aşteptările. Integral pe ProSport

Parinti, nu va imbatati cu apa rece! Pacaleala examenului de capacitate si mizeria de sub pres. Romania se va face bine in clipa in care va fi condusa de sefi de promotie adevarati, nu de repetenti si sfertodocti patetici, ca acum. Rezultatele examenelor nationale sufera de doua mari mistificari care ne pun in situatia de a ne fura singuri caciula si ii intoxica pe parinti si pe copii, avertizeaza Marian Stas, profesor de matematici aplicate in politici publice in programul de vara de la Harvard Kennedy School din SUA si presedinte al Asociatiei Clubul Liderii Mileniului Trei. “Mizeria ascunsa sub pres este ca din gimanziu copiii ies slab si foarte slab pregatiti la romana si matematica, pe bune. Si atunci fardam realitatea dand subiecte trivial de simple si bucurandu-ne ipocrit de falsele note mari”, spune Marian Stas. Rezultatele evaluarii nationale de anul acesta par foarte bune. Creste nivelul invatamantului? Sunt doua mistificari majore, concurente – demografia si continutul propriu-zis al evaluarii nationale. Prima mistificare e a procentelor: raportarea rezultatelor finale la numarul elevilor inscrisi, pierzand pe drum diferenta foarte mare pana la numarul elevilor scolarizati timp de opt ani, obligatoriu, cu finantarea statului roman. Statistica raportata ipocrit este aceasta: 140.712 candidati prezenti, dintr-un total de 144.929 inscrisi. Unde este diferenta de 30.000 de elevi, de la cei 175.000 scolarizati, la cei 145.000 inscrisi? Sub aspectul continutului, cel putin la matematica, sunt foarte multe exercitii si probleme foarte simple si foarte putine de dificultate aproape medie, nicidecum ridicata. Din 100 de puncte, cel putin 85-90 sunt foarte usor de obtinut: calculati 20 – 20:2…; sase caiete costa 30 de lei; trei caiete costa…; desenati un cub – si gata, 15 puncte in 10 secunde!Asta nu e examen serios de matematica de gimnaziu. Integral pe Ziare.com

Isărescu îl avertizează pe Dragnea să nu arunce în aer bugetul, stabilitatea macro şi cea mai bună perioadă pentru economie: Deşi lumea crede că trăim din consum şi din joburile la supermarketuri, cele mai multe angajări se fac în industrie. Ce s-a întâmplat acum 20 de ani când tot PSD era la putere? Cu toate că România este puternic polarizată, cu extreme la mari decât o ţară sud-americană, economia creşte chiar şi peste cele mai optimiste aşteptări. Iar această creştere, peste potenţial, nu vine numai din consum ci din industrie, care a creat cele mai multe locuri de muncă în acest an, decembrie-mai: 27.000 faţă de 12.000 în comerţ şi 13.000 în construcţii. Vineri, BNR, în comunicatul de după şedinţa de politică monetară, a afirmat că industria, aflată la un maxim de 12 trimestre, şi-a intensificat activitatea în trimestrul al doilea, cel puţin în primele două luni. “Pe partea ofertei, principalul determinat al intensificării activităţii economice din T1 2017 a fost activitatea industrială, al cărei ritm annual de creştere de 6,8%, a reprezentat maximul ultimelor 12 trimestre. Datele statistice pentru primele două luni ale trimestrului doi indică accelerarea dinamicii anuale a producţiei industriale şi a comenzilor noi din sectorul prelucrător, precum şi menţinerea unor ritmuri rapide de creşetere a exporturilor şi importurilor de bunuri.” În T1 2017, spre surprinderea tuturor, economia a crescut cu 5,7% faţă de 4,8% în T4 2016, creşterea peste aşteptări venind din industrie. România are o pondere a industriei de 23-24% în PIB, faţă de UE care are 17-18% (România continuă să aibă industrie cu toate că oamenii cred altceva), ceea ce înseamnă că orice creştere în acest sector se vede imediat în economie. Multinaţionalele, care au ajuns inamicul PSD-ului din motive populiste, continuă să investească în industrie şi să creeze locuri de muncă mai bine plătite şi cu o valoare adăugată mai mare. Mai mult decât atât, BNR remarcă faptul că majorările salariale, blamate de toţi economiştii, sunt acoperite de creşterile de productivitate. “Creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul unor noi câştiguri de productivitate – în special în sectorul auto, dar şi al efectului de bază majorării salariului minim în luna mai 2016; în ramurile producătoare de bunuri de consum aceasta a rămas însă la un nivel de două cifre.” Integral pe Zf.ro

USR da startul unui referendum intern privind redefinirea familiei. Uniunea Salvati Romania (USR) urmeaza sa organizeze, in perioada 7 – 13 august, primul referendum intern pe tema pozitionarii partidului asupra initiativei de modificare a articolului 48 din Constitutie privind redefinirea familiei, conform unui anunt facut la inceputul lunii iunie. “Referendumul statutar a fost declansat de peste 200 de membri USR, semnatari ai unei initiative USR Suceava. USR este un partid modern, care incurajeaza democratia participativa, atat in interior, cat si in societate. Astfel, membrii simpli au puterea de a influenta deciziile organelor de conducere si de a participa la stabilirea directiei partidului”, preciza USR la acel moment. Dupa finalizarea referendumului, se va organiza si congresul pentru alegerea unui nou presedinte al USR, ca urmare a demisiei lui Nicusor Dan. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!

Publicat de †Theophyle in data de 3 februarie 2014

Evenimentele zilnice la care cetateanul roman este obligat sa asiste, pasiv sau activ, informat, neinformat, dezinformat sau manipulat pot fi numite trăiri sociale. Dupa cum stim, trăirea este un proces sufletesc intens, dorim sau nu, suntem obligati sa aderam la acesta manifestare sociala, alternativa ar fi manastirea sau orice alta forma de evadare sociala.

Din nefericire, felul in care ne-am trait ultimele doua decenii si jumatate ale existentei noastre sociale post-comuniste ne-au adus la stadiul numit de Thomas Hobbes in De Cive si Leviathan: “bellum omnium contra omnes”, adica “război al tuturor împotriva tuturor”. Acest nivel de contorsiune sociala a fost atins in primul rand de structura mostenita din perioada comunismului-ceausist, la randul lui, alterare profunda a valorilor si schimbarea lor cu unele false sau imaginare. Un fel de loto imens in care participam totii cu sau fara dorinta de participare.

Statul este instrumentul superior de organizare a societatii umane moderne. Indiferent de oranduirea politica, statul este in primul rand o manifestare politica. Statul este guvernat de partide ajunse la guvernare prin metode legalistice (atentie, legalistice care nu inseamna intotdeauna legale) adaptate oranduirii sociale alese sau impuse. O societate masiv neinformata sau dezinformata si munipulata poate alege, printr-un proces stabilit si agreat teoretic, grupari politice care pot practica o politica veleitara, care de multe ori este impotriva intereselor majoritare ale societatii. Este exact fenomenul pe care-l numesc politica destructiva sau politica plutocratica.

Un stat isi exercita functiile prin ceea ce numim noi institutiile statului. Parte din ele alese, o alta impuse prin numire, adica prin acordarea dreptului de exercitare a unor functii. Elementul principal prin care este statul guvernat il reprezinta partidele politice. Aceste partide pot obtine guvernarea formand un guvern in opozitie cu partide care nu au obtinut-o. Echilibrul format intre aceste doua elemente si legitimitatea lor creaza optiunea politica. Falsa delegitimare prin manipularea unuia dintre aceste doua elemente, fie guvernare sau opozitie, creaza inca un element anti-politic.

In orice forma de guvernamant, electorii actioneaza printr-o “conştiinţă politică”. De obicei, aceasta conştiinţă politică este formata de cunoştinţe politice rudimentare, locale, interese minore, norme cu aplicaţie redusă, sentimente politice specifice. Deformarea acestei fragile conştiinţe politice prin cumpararea ei cu bani sau alte mijloace materiale, sunt favorabile mituitorului dar participa profund la alterarea procesului politic. Cand la aceasta deformare a conştiinţei politice participa si o masiva campanie mediatica intram iarasi in fenomenul de destructurare sociala profunda.

Organizaţiile politice sunt grupurile sociale formale şi informale care reprezintă şi categorii sociale mai largi, care exercită influenţe, presiuni, propagandă sau agitaţii în favoarea sau în defavoarea partidelor cu acces la conducerea statului. Daca statul poate reglementa prin legislatia existenta si impunerea ei, aceste fenomene sunt legitime; fara aceasta reglementare, unele manifestari devin nelegitime si sunt destructive.

 Politica practicata in Romania ultimelor doua decenii si jumatate este de fapt o grosolana farsa si numai prin faptul ca ea submineaza interesele societatii si buna starea ei, in favoarea unor interese minoritare, care doresc acapararea avutiei nationale sau mai exact a ceea ce a mai ramas din ea.

Toate partidele politice practica aceasta politica destructiva si toata clasa politica participa la acest fenomen. Noi suntem insa cei mai vinovati. Noi o acceptam!

 Epilog: Ceea ce face ca un regim politic să fie bun nu este conformarea sa la o normă ideală, ci adaptarea la datele concrete ale istoriei. Un regim neadaptat la realitate se găseşte în mod necesar sancţionat pe termen lung prin tulburări, instabilitate sau chiar revoluţii. Rezistenţa la timp este un criteriu realist pentru definirea idealului politic: cele mai bune regimuri şi în general cele mai durabile sunt cele care guverneaza conform realitatilor adaptandu-se la ele. Cetăţile fiind diferenţiate prin date geografice, prin populaţie, prin cultură şi istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideală, se poate vorbi insa de unul apropiat de necesitatile vremurilor. – Politikon, Aristotel, 345 î.Hr

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 august. Meteorologii au emis cod roşu de caniculă pentru 12 judeţe din partea de vest a ţării, pentru restul regiunii fiind în vigoare un cod portocaliu. Atenţionările sunt valabile vineri şi sâmbătă iar temperaturile maxime vor fi cuprinse între 39 şi 42 grade. Vineri (4 august) şi sâmbătă (5 august), valul de căldură care a debutat încă de luni (31 iulie) va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi şi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 şi 84 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 şi 25 de grade. În zonele de câmpie şi de podiş ale judeţelor: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sălaj, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Mehedinţi şi Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei şi care se vor situa între 39 şi 42 de grade, anunţă meteorologii. În aceeaşi perioadă este în vigoare şi un cod portocaliu de caniculă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia şi local în Maramureş, Transilvania şi Oltenia temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 şi 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice şi va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere, în special în zonele de munte şi în jumătatea de nord a ţării, anunţă ANM.

Marii eroi ai României, umiliţi la pensii de ofiţerii de carton. Cât încasează la bătrâneţe un general care a doborât 18 avioane în Al Doilea Război Mondial. În vreme ce un general care şi-a câştigat gradele pe timp de pace se poate pensiona în România anului 2017 cu un venit lunar de 20.000 de lei, eroii adevăraţi ai ţării, care au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, îşi trăiesc bătrâneţea cu pensii mult mai mici. Agenda publică din România este acaparată în ultimele zile de scandalul angajaţilor Ministerului de Interne şi ai Ministerului Apărării Naţionale care şi-au depus dosarele de pensionare pentru a beneficia de o lege specială care să le asigure venituri foarte mari. În şedinţa de Guvern de vineri, 4 august, vor fi luate în discuţie schimbările legislaţiei care reglementează pensiile speciale, după ce premierul Mihai Tudose a calificat această situaţie ca „o problemă de moralitate“. „Nu mai există nicăieri pe planeta asta o situaţie, un loc, unde când ieşi la pensie să iei de la locul de muncă mai mulţi bani decât luai când munceai, să ieşi la pensie la vârste de până la 50 de ani pe acest algoritm“, a completat premierul. Eroii adevăraţi ai României, care au obţinut gradele militare după suferinţe crâncene pe câmpul de luptă al celui de-Al Doilea Război Mondial, unde se trezeau în miros de praf de puşcă, care şi-au înmormântat camarazi şi care au mâncat pâinea amară din lagăre, privesc la ceea ce se întâmplă în spaţiul public cu durere, dar şi cu indulgenţă. Au pensii decente, dar mult mai mici raportate la cele vehiculate c-ar urma să fie încasate de generali avansaţi în grad pe timp de pace. „Nu e în regulă ce se întâmplă“ Gheorghe Constantin (96 de ani) este general-locotenent de aviaţie cu trei stele. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a participat la 271 de misiuni de luptă, de vânătoare, de bombardament şi de cercetare. „Cel mai mare grad în Armată este de patru stele. Ca să am patru stele trebuia să merit. Când s-a terminat războiul, eram colonel. Ultima stea am obţinut-o în octombrie 2013“, spune el. După război, a fost primul comandant al Aeroportului „Mihail Kogălniceanu. A ieşit la pensie în 1951. Acum, are un venit lunar de 4.500 de lei. „Nu e în regulă cu ceea ce se întâmplă acum, dar am auzit că se vor mai mări şi pensiile noastre. Să vedem“, spune generalul. Integral pe Adevarul

Motivul pentru care tinerii bucureşteni optează pentru facultăţile din Cluj: Nu pierzi ore pe zi în trafic, oamenii sunt mai politicoşi, iar autorităţile au grijă şi de studenţi, nu doar de pensionari. O parte dintre tinerii bucureşteni optează pentru facultăţile din Cluj, fiind dispuşi să părăsească capitala din mai multe motive. Clujul are angajaţi mai politicoşi, un sistem de mijloace de transport mai bine pus la punct faţă de Bucureşti, o ofertă educaţională variată şi universităţi mai „tehnologizate” – acestea sunt motivele pentru care o parte dintre absolvenţii de liceu din Capitală au ales să îşi continue studiile la o facultate din Cluj, potrivit ZF. Ioana Gheorghiu, Radu-An­drei David şi Ştefana Rarău, trei tineri de 18 ani care au absolvit cursurile li­ce­ale în Bucureşti, au ales să-şi continue stu­­diile universitate în Cluj, o opţiune care poate părea bizară la prima ve­dere, luând în calcul faptul că, de obi­cei, ti­nerii migrează din oraşele mai mici spre oraşele mai mari şi nu invers. Ce i-a de­terminat să se mute din Capitală la Cluj? Ioana Gheorghiu, proaspătă absol­ventă a Colegiului Naţional Bilingv George Coşbuc din Bucureşti, a fost admisă atât la facultatea de ma­tematică şi informatică din Bucureşti, cât şi la cea din Cluj, iar în prezent este studentă la secţia de informatică cu predare în limba engleză din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. O stire adusa de Mediafax

Premierul Tudose, inițiator al legii care permite cumulul pensiei cu salariul. Actualul premier, Mihai Tudose, a figurat în 2014 printre cei 16 parlamentari care au inițiat legea 134 care a eliminat restricțiile privind cumulul pensiei și salariului. Argumentele celor 16 erau: lipsa impactului bugetar, dificultatea înlocuirii specialiștilor pensionați dar și încălcarea dreptului constituțional la muncă. Subiect larg dezbătut în aceste zile, situația unor beneficiari de pensii speciale substanțiale care aleg să se reangajeze imediat după pensionare pe aceleași posturi, dublându-și astfel veniturile, își are originile în 2014. Un număr de 16 deputați și senatori, majoritatea de la PSD, restul de la PC și minorități, au inițiat în luna septembrie 2014 o lege ”pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional”. În expunerea de motive adusă proiectului lor, grupul PSD, din care făcea parte și deputatul Mihai Tudose, actualul premier, aducea mai multe argumente: – Argumentul constituțional, o decizie a Curții Constituționale din 2009. Parlamentarii au dezgropat a o decizie care spunea că ”instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul obținut din salarii (…) afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.2 din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art.41”. Integral pe Digi24

Criza din Poliția Română. Chestorii au pensii de lux, polițiștii de rând sunt mai puțini și mai săraci. Gradul de dotare al Poliției Române este asigurat în proporție de doar 61%. Aproape 90% din bugetul Poliției se duce exclusiv pe salarii, în timp ce investițiile nu trec de 9%. Polițiștii sunt puțini și slab dotați logistic. În schimb, șefii lor și angajații din MAI sunt plătiți regește și au pensii de lux. Moartea polițistului Sorin Vezeteu, înjunghiat mortal în timp ce patrula neînsoțit în Gara Burdujeni din Suceava, a redeschis discuția despre criza de personal și de bani din Poliție. În 2016, în Poliție erau 60.878 de posturi, din care erau ocupate 49.302, adică un deficit de 15%, arată statistica Poliției Române. E drept, un deficit de 15% nu pare foarte mare, însă problema e că, din cei 49.302 polițiști încadrați în sistem, aproape jumătate fac muncă de birou, nu patrulează, nu intervin în caz de pericol. “Poliția Română e falsificată. Mulți sunt polițiști-cameleon, din structurile de suport, de exemplu medici, personalul de deservire cantină, cântăreți, contabili”, a spus Emil Păscuț, liderul sindicatului polițiștilor Diamantul. Fiind puțini, polițiștii sunt nevoiți să patruleze singuri, inclusiv în zone de risc. Teoretic, în caz de pericol iminent pot folosi arma din dotare, practic, însă, ezită să o facă din cauza hărțuirii legale de care au parte după. În acest timp, cazurile de ultraj se înmulțesc. Anul trecut, de pildă, au fost înregistrate 364 de agresiuni îndreptate împotriva polițiștilor. Tot anul trecut, au ieșit din sistem 7.174 de polițiști, cei mai mulți pensionați, iar de angajat s-au angajat doar 5.370, adică 75% din numărul celor plecați. Deși numărul agenților scade de la an la an, numărul apelurilor de urgență la care trebuie să răspundă polițiștii crește. În 2016, Poliția a răspuns la peste 1,3 milioane de astfel de apeluri, a intervenit la 938.883 de evenimente și a intervenit în 141.720 de situații conflictuale. Anunțata modificare a legii privind pensiile polițiștilor și militarilor a dus la un nou val de plecări. De la Poliția de Frontieră, spre exemplu, s-au pensionat 14 din 15 șefi. În privința cuantumului veniturilor, este elocvent cazul secretarului de stat Cornel Ciocoiu, pensionat cu 13.700 lei și reangajat pe același post cu 8.187 lei. Integral pe Romania Libera

Marii mutilați ai pensiilor nesimțite. Pensiile speciale sunt o golănie intolerabilă. Un jaf organizat, cu milioane de păgubiți, zeci de mii de beneficiari și sute de mari profitori. Un fel de taxă de protecție impusă de niște politicieni abjecți. E momentul să-i numim pe acești indivizi care au subminat bugetul național și au pulverizat orice idee de echitate. La pensiile nesimțite de azi s-a ajuns în mai multe etape. De fiecare dată, PSD a avut majoritatea în Parlament, iar sprijinitor i-a fost Tăriceanu. Pensiile speciale pentru angajații din instituțiile militarizate au fost introduse prin Legea 164/2001, adoptată de un Parlament controlat de PDSR (actualul PSD). Responsabili sunt Ion Iliescu și Adrian Năstase. În 2010, Guvernul Boc a eliminat pensiile speciale ale militarilor, dar revenirea la putere a PSD a readus această anomalie bugetară. Pe vremea Guvernului Ponta-Oprea, Parlamentul a votat o nouă lege a pensiilor militare – Legea 223/2015. Aceasta prevedea beneficii atât de mari pentru pensionarii militari, încât același Ponta a dat ordonanță de urgență (OUG 57/2015) pentru ca intrarea în vigoare a legii să fie amânată până în 2016. Astfel, povara plăților a căzut pe Guvernul Cioloș. Tragedia e că, având continuu majoritatea parlamentară din 2012 încoace, PSD și Tăriceanu au cancerizat sistemul de pensii, prin extinderea fără precedent a pensiilor speciale. Parlamentarii s-au introdus cu tupeu pe această listă, ajungând să cumuleze pensia ocupațională cu cea specială. Din discuție nu trebuie scoase pensiile speciale ale magistraților, diplomaților, aviatorilor etc. Și în cazul lor, calculul pensiei este profund necinstit. Dacă munca lor impune o pensie mare, OK, să aibă o pensie mare, dar calculată pe baza contribuției, nu scoasă din pix. Fiind atât de importantă, munca magistraților sau a aviatorilor presupune și un salariu mare. E absolut normal ca piloții să câștige cel puțin 10.000 de lei pe lună, adică peste 2.000 de euro. La fel, magistrații. După cel puțin 30 de ani de muncă, un asemenea salariu le-ar asigura o pensie de cel puțin 1.500 de euro. E drept, nu se compară cu 6-7.000 de euro, cât încasează unii pensionari de lux în prezent, dar 1.500 de euro e o pensie foarte bună, care-ți asigură o -bătrânețe liniștită. Și totul pe baza -contribu-tivității, nu prin scheme speciale. Deci, formula e simplă: muncă importantă – salariu mare – pensie -mare. Nimic în plus, nimic în minus! Integral pe Romania Libera

Armata SUA mizează pe exerciţii de nivel global pentru contracararea Rusiei/ Marea Neagră, zonă de interes. Armata SUA va aplica un program de exerciţii integrate la nivel mondial, pentru a contracara agresivitatea Rusiei, afirmă generalul John Healy, coordonatorul manevrelor din Europa, explicând că au fost acceptaţi observatori ruşi la activităţile din zona Mării Negre deşi Moscova nu este transparentă. Armata SUA se îndreaptă spre exerciţii integrate la nivel global cu scopul de a se pregăti mai bine pentru a face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive şi altor ameninţări globale, afirmă generalul John Healy, coordonatorul manevrelor militare din Europa, explicând că trebuie contracarate riscuri terestre, maritime, aeriene, spaţiale şi cibernetice. “Ne îndreptăm spre un program de exerciţii mondiale integrate; practic, repetăm aceleaşi lucruri la nivel mondial”, a declarat John Healy, citat de site-ul agenţiei Reuters. Generalul american a explicat că atenţia sa se concentrează asupra Europei, în principal asupra Exerciţiului rus “Zapad”, la care, potrivit specialiştilor, ar putea participa circa 100.000 de militari ruşi. Observatori ruşi au asistat la recentele manevre militare americane şi NATO desfăşurate în regiunea Mării Negre, a precizat generalul John Healy, subliniind că Rusia nu a trimis invitaţii la propriile exerciţii. “Ruşii nu sunt atât de transparenţi cum suntem noi”, a spus John Healy. Moscova susţine că la exerciţiile armatei ruse vor participa doar 13.000 de militari, astfel că nu este necesară prezenţa observatorilor străini. Integral pe Mediafax

Du-te, baiete, în străinătate! Povestea elevului admis pe primul loc la facultatea de „controlor aerian“. Pentru a-şi atinge visul, învăţa chiar şi când mergea cu vitele la păscut. Un absolvent al Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia, Flavius Toargă, a fost admis cu cea mai mare medie la secţia de „controlor trafic aerian“ a Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov. Acesta a învăţat în copilăre chiar şi în timp ce stătea cu vitele la păscut pe câmp. Flavius Toargă a fost felicitat recent de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, după ce după ce s-au afişat rezultatele la admiterea la Academia Forţelor Aeriene ”Henri Coandă” din Braşov. Flavius a fost admis aici cu nota 10 la examen şi media finală 9.99, adică cea mai mare de la secţia de controlor trafic aerian a academiei. Tânărul a crescut într-o localitate mică din Mehedinţi, dintr-o familie modestă. Mama acestuia nu se sfieşte să spună că pentru a-şi atinge visul, a învăţat chiar şi când păştea vitele, pe câmp. Flavius spune că nu se aştepta să obţină cea mai mare medie la admitere, iar pentru el cel mai important era să fie admis la secţia la care şi-a dorit. ”În mare parte am învăţat singur, dar am primit şi ajutor de la un domn profesor, m-a sprijinit. Sincer, nu mă aşteptam să am cea ma mare notă, dar mă aşteptam, oarecum să intru, pentru că m-am pregătit pe tot parcursul anului pentru admitere. Visul meu este să ajung un controlor foarte bun, să fiu printre cei mai buni. Este şi o responsabilitate foarte mare, este vorba despre viaţa oamenilor, dar eu sper să fie bine şi o să mă descurc, pentru că dacă îţi doreşti un lucru, cu siguranţă vei fi bun”, a spus Flavius Toargă pentru mhalert.ro. Flavius provine dintr-o familie simplă din Baia de Aramă, tatăl său este şofer, mama-casnică, iar despre meseria de controlor de trafic aerian a aflat de la televizor, din filme. A învăţat cât a putut de bine, aşa că în urmă cu 4 ani a plecat să studieze la Colegiul Naţional Militar ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia. A terminat cursurile ca şef de promoţie şi apoi s-a înscris la examen la Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” Braşov, secţia “controlor trafic aerian”. Integral pe Adevarul

Va urez o zi suportabila! 🙂

Publicat de †Theophyle la data de 1 iunie 2013

Foiletonul de mai jos a fost publicat de Politiken, cotidian danez de centru-stanga, unul dintre cele mai importante cotidiane scandinave. Articolul scris de Viggo Cavling, autor al carui material l-am mai reprodus pe paginilei Politeia. Autorul, este un jurnalist şi scriitor suedez născut în 1969. El a înfiinţat, la vârsta de 22 ani, revista de artă Beckerell. După şapte ani ca redactor-şef al săptămânalului Résumé, specializat în mass-media, şi-a creat propria editură, Viggo Cavling Förlag. Participă în mod regulat la dezbateri la televiziunea suedeză. Mentionez ca scrie foarte bine si pe gustul meu. Cititorilor de presa (de dreapta sau stanga) le recomand articolele saptamanalului Politiken Weekley care aduce articole in limba engleza publicate in cotidianele Politiken ale saptamanii respective. Presa fara patima, corecta dintr-o alta lume. Cititorului ii amintesc ca autorul este un om de stanga care publica intr-o publicatie de stanga. 

***

Cum s-a ruinat cartierul meu

Fiul unui danez şi al unei suedeze, jurnalistul Viggo Cavling a crescut într-unul dintre cartierele în care s-au desfăşurat recentele violenţe. El povesteşte cum aceste cartiere, care întruchipau visul unei societăţi progresiste, au devenit ghetouri lipsite de speranţă.

Revoltele care au izbucnit la Husby, în suburbia din [nord-vestul] Stockholmului, s-au răspândit până în localităţile învecinate, Rinkeby şi Tensta, la vest de Stockholm, şi Hagsätra şi Fruängen, în sudul capitalei. Aceste aglomeraţii au fost construite în cadrul “Miljonprogrammet”, un program de construcţie a unui milion de locuinţe în Suedia, între 1965 şi 1975. Multe dintre aceste cartiere au fost botezate cu nume poetice, precum Lindängen [Pajiştea cu tei] în Malmö, şi Hammarkullen [Colina ciocanului] în Göteborg.

Atunci când l-a întâlnit pe tatăl meu, la sfârşitul anilor 1960, mama locuia în Fruängen, într-o clădire scundă care tocmai fusese construită şi în care ea era primul chiriaş, la parter. Această mică garsonieră i-a permis să pună capăt la zece ani de viaţă nomadă, timp în care se muta de la o subînchiriere la alta. Tatăl meu locuia la Copenhaga. Tânărul cuplu a găsit un compromis şi s-a stabilit în Malmö, în cartierul Rosengard [Grădina trandafirilor] (probabil cel mai frumos nume dat vreodată unui cartier).

După naşterea mea, în noiembrie 1969, familia noastră s-a mutat într-un bloc din cartierul Herrgarden, pe strada Bennetsväg. O poveste adeseori spusă în familia mea este cea a primului drum al mamei mele cu autobuzul către Rosengard, un drum plin de vise şi speranţe. Astăzi, cartierul Herrgarden, în apropiere de Rosengard este clasificat de către UE ca fiind una dintre aglomeraţiile cele mai sărace din Europa.

Egalizare revăzută la bază

La naşterea surorii mele, tatăl meu a reuşit să obţină un apartament cu trei camere la al cincisprezecelea şi ultim etaj al unui bloc nou din Widellsväg, după ce au invitat la masă un angajat al cooperativei de locuinţe HSB. De la balcon, el putea vedea Øresund [strâmtoarea între Danemarca şi Suedia], şi chiar şi vechiul său apartament din blocul Domus Portus, în cartierul Østerbro din Copenhaga.

Ambii mei părinţi făceau parte din familii bogate. Bunicul meu din partea tatălui era editor la ziarul Politiken [cotidian danez], în timp ce bunicul meu din partea mamei era judecător în Ängelholm [sudul Suediei].

Deşi nu se vorbea explicit despre acest lucru în casă, şi mama şi tatăl meu au fost cuprinşi de marele elan de egalizare socială care caracterizează Suedia postbelică. Prim-ministrul Olof Palme a urmat şi el mişcarea: împreună cu Lisbet, soţia sa, care făcea parte din aristocraţia suedeză; şi-a părăsit cartierul liniştit din copilărie, Östermalm [din centrul Stockholmului], pentru a se instala nu departe de Husby, în cartierul nou Vällingby, cu rânduri de case identice. Pentru a ajunge la biroul său de prim-ministru, acesta nu mai folosea o maşină cu şofer, ci îşi conducea propriul său mic Saab.

Această egalizare a Suediei şi-a atins apogeul în 1973. În acea vară, spărgătorul unei bănci din Norrmalmstorg [o piaţă din centrul Stockholmului] a ajuns pe prima pagină a ziarelor. Acesta a luat ostateci angajaţii băncii şi a cerut să i se aducă alături de el cel mai celebru tâlhar al vremii respective. Clark Olofsson a fost astfel escortat de poliţie din celula lui până la bancă. Prim-ministrul Olof Palme şi-a întrerupt imediat campania pentru a se îndrepta către sediul guvernului, Rosenbad, şi a începe negocierile.

Fideli spiritului vremurilor, ostaticii sunt cuprinşi de simpatie faţă de răufăcători [termenul psihiatric “sindromul Stockholm” îşi are originea în acest eveniment], în situaţie mai proastă decât ei-înşişi. Iar casieriţa i-a telefonat direct lui Olof Palme pentru a-i prezenta cererile spărgătorului: o sumă de bani, o maşină şi să fie lăsaţi să plece.

Atunci când poliţia a eliberat ostaticii, după câteva zile, drama a fost difuzată în direct la televiziunea suedeză, iar Palme s-a grăbit să ajungă la locul faptelor, pentru a ţine o conferinţă de presă improvizată în toiul nopţii. Câteva luni mai târziu, în toamna anului 1973, rezultatul alegerilor a confirmat această egalizare. Blocurile politice au obţinut acelaşi număr de locuri în Parlament. Mandatul lui Palme în fruntea guvernului este prelungit şi el caută sprijin în opoziţie. În caz de dezacord între politicieni, problema este rezolvată prin tragere la sorţi. A fost vreodată vreo naţiune mai aproape de un consens?

Egalizarea este totuşi curmată în 1970. Creşterea produsului intern brut din anii 1950 şi 1960 se sfârşeşte, dar nu creşterea salariilor, provocând o inflaţie rapidă. După ce dreapta i-a luat locul lui Palme la următoarele alegeri, acesta a declarat că o mare parte din muncă era deja făcută. De fapt, dreapta a moştenit atunci o adevărată mocirlă. Social-democraţii au revenit deci la putere în 1982. Un comitet de strategie electorală secret, condus de viitorul ministrul de finanţe Kjell-Olof Feldt, a hotărât să renunţe la obiectivul de eliminare a şomajului în favoarea unui proiect de scădere a inflaţiei. Mişcarea de egalizare trece de apogeu. Potrivit celor mai recente statistici ale OCDE, Suedia este acum ţara din Europa de Vest în care inegalităţile dintre venituri se adâncesc cel mai mult.

Când originea locuitorilor nu conta

Familiei Cavling îi plăcea în Rosengard. Cartierul era alcătuit din locuinţe de închiriere în sud şi cooperative de locuinţe în nord, acolo unde stăteam. Cele două zone erau separate de o şosea cu patru benzi, Amiralsgatan. Cele două enclave erau populate în mare de muncitori mai înstăriţi, mici funcţionari şi de lucrători independenţi ca tatăl meu. Acesta a păstrat apartamentul drept birou până la moartea sa, în 1983. Mama deşi a încercat să-l vândă, nu a găsit cumpărător. Prin urmare, a trebuit să-l dăm înapoi cooperativei de locuinţe.

Noua noastră casă făcea parte dintr-un şir de case identice. Ca şi în Rosengard, ne aflam într-un cartier în care maşinile şi oamenii erau bine separaţi. Printre vecinii noştri se număra familia Billström, al cărui fiu Tobias, roşcat şi încăpăţânat, a devenit membru al Tineretului Moderat [secţia tineret al Partidului moderat, conservator], în timp ce părinţii lui erau social-democraţi.

Foarte activ în anii 1980, Tineretul moderat îşi încuraja membrii să facă parte din consiliile de elevi ale şcolilor. Tobias a devenit astfel reprezentantul elevilor din liceul lui, care era într-o stare destul de jalnică. Mai degrabă decât să ceară fonduri din partea municipalităţii, Tobias a decis să trimită o scrisoare Papei, pentru a apela la generozitatea acestuia. Răspunsul pozitiv al Bisericii Catolice a dat naştere unui lung articol în ziarul regional Sydsvenskan. Astăzi, Tobias este ministrul suedez pentru Migraţie şi Politică de azil. La ultimele alegeri, 10% dintre alegătorii din străzile copilăriei noastre au votat pentru partidul xenofob Democraţii din Suedia [partidul a obţinut 5.7% din voturi la alegerile naţionale din 2010, şi a intrat pentru prima oară în Parlament]. Dar pe vremurile noastre originea oamenilor nu conta.

Recent, ziarele suedeze au fost inundate de articole despre Husby şi alte suburbii de pe vremuri. Imaginea care reiese are mai multe faţete. Pe de o parte, au fost închise instituţii precum clinici de moaşe, poşta şi bănci. Pe de altă parte, un program social a înghiţit milioane de coroane în cartier. Şcoala din Husby are mai multe resurse decât multe altele din regiunea Stockholm. Cu toate acestea, rata de reuşită este de doar 64%. 65% dintre cei 12 200 de locuitori din Husby s-au născut în străinătate. 38% dintre tinerii între 20 şi 25 de ani nu au nici studii nici loc de muncă. Nu cu mult timp în urmă, li s-a suspendat şi cartela de reducere pe transportul public. Când dai de fund în Husby, nu poţi face nimic şi nu ai nicio cale de scăpare.

Eu văd o legătură directă între aceşti tineri şi deţinuţii care fac greva foamei la Guantánamo. Ei nu au nimic de pierdut. Singura lor armă este trupul lor. Guvernul conservator afirmă că orice muncă merită salariu, dar în acelaşi timp, odată cu scăderea inflaţiei, societatea noastră este foarte rentabilă.

Un muncitor din fabrica de camioane Scania produce astăzi de patru ori mai mult decât acum douăzeci de ani. Majoritatea locurilor de muncă necalificate au fost eliminate prin raţionalizare, iar puţinele care rămân sunt ţinta unei concurenţe aprige. Pot fi chiar mai multe sute de candidaţi pentru un post de om de serviciu de noapte. Plata este mizerabilă iar condiţiile de muncă sunt chiar şi mai proaste.

Semnat Zlatan

99% dintre aruncătorii de pietre sunt băieţi sau tineri. Ei nu se bat numai împotriva poliţiei şi a pompierilor. Ci şi împotriva propriei lor imagini. Băieţii au mai puţin succes decât fetele, în şcoala suedeză, oricare ar fi materia.

Acum câţiva ani, băieţii erau mai buni în disciplinele tehnice, dar când li s-a impus sa vorbească despre ceea ce făceau, fetele i-au depăşit şi aici.

Suedia este astăzi plină de tinere fete deştepte, “noi suedeze de prima generaţie” [din prima generaţie de imigranţi]. Cea mai cunoscută este Gina Dirawi [născută în Suedia în 1990, din părinţi palestinieni din Liban]. Ea şi-a început cariera creând scurt-metraje amuzante puse pe YouTube. Şi abia câţiva ani mai târziu, iată că ea prezintă concursul [naţional] Eurovision. Şi sunt multe altele ca ea.

Există un singur exemplu de bărbat care să fi pornit de jos şi să fi ajuns în vârf, şi anume fotbalistul Zlatan Ibrahimovic, care s-a născut şi a crescut în Rosengard, Malmö. Săptămâna trecută, el şi-a exprimat ambiţiile în calitate de membru al echipei naţionale suedeze. Zlatan vrea să fie cel mai bun jucător din toate timpurile şi să înscrie cele mai multe goluri. Mai îi lipsesc doar 11. Când mergi cu bicicleta spre Rosengard, treci printr-un tunel. La intrarea în tunel, este scris: “Poţi scoate un băieţel din ’Rosengard’, dar nu poţi scoate ’Rosengard’ dintr-un băieţel. Zlatan”.

Pentru unii, suburbia devine un fel de medalie, purtată toată viaţa. Dar acest lucru este valabil doar pentru cei care pleacă. Pentru cei care rămân, este ca un stigmat imposibil de lepădat.

Indiferent de numărul de pietre aruncate sau de maşini arse. Acest stigmat va fi mereu mai vizibil.

În noua Suedie, mulţi oameni au condiţii mai bune de trai. Ca mine. Eu locuiesc în centrul oraşului, câştig un salariu mai mult decât decent, şi pot pleca să mă plimb prin lume. Mă ridic pe zi ce trece. Dar în acelaşi timp, sunt înspăimântat de ideea de eşec şi de a ajunge jos de tot. Ştiu că dacă ajung acolo, nimeni nu mă va putea salva. Copiii mei şi cu mine însumi am fi la fel de pierduţi precum cei care aruncă cu pietre. Originalul publicat in Politiken tradus in limba romana de PressEurop.

Buna dimineata intr-o zi de joi, 3 august. Vremea va deveni caniculară după-amiaza în cea mai mare parte a ţării, iar indicele temperatură-umezeală se va situa în general peste pragul critic de 80 de unităţi, informează ANM. În cea mai mare parte a ţării vremea va fi caniculară după-amiaza, iar disconfortul termic accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmând să atingă şi să depăşească uşor pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor încadra între 30…31 de grade pe litoral şi în jurul a 39 de grade, local, în vestul, sud-vestul şi centrul ţării, iar cele minime vor fi cuprinse între 14 şi 24 de grade, mai scăzute, spre 10 grade în depresiunile din estul Transilvaniei, dar şi mai ridicate, până la 26…27 de grade în Dealurile de Vest şi în nordul litoralului. Cerul va fi variabil pe litoral şi la munte şi mai mult senin în restul teritoriului. Cu totul izolat, în zona montană, în a doua parte a zilei, vor fi ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat. Bucuresti: Vremea va fi caniculară după-amiaza, iar disconfortul termic accentuat, indicele de confort termic temperatură-umezeală (ITU) urmând să atingă şi să depăşească pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 36…37 de grade, iar cea minimă de 19…21 de grade.

Domnule ministru Toader, iaca pragul! Mai tineti minte cat urma sa fie pragul prejudiciului sub care abuzul in serviciu sa nu mai fie fapta penala potrivit OUG 13? 200 de mii de lei. Adica aproximativ 44 de mii de euro. Dupa decizia CCR care a reinviat pragul si sperantele penalilor, miza a crescut. Fostul ministru Iordache a prins din nou glas si a propus 400 de mii de lei, adica spre 100 de mii de euro. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, judecator constitutional la vremea cand CCR a considerat ca abuzul in serviciu e constitutional fara prag, a evitat sa avanseze deocamdata vreun nivel pentru prag, a facut mai multe runde de consultari, cu societatea civila si cu profesionistii dreptului, a vorbit despre un nivel rezonabil. Vag, cat timp pentru unii rezonabil este 400 de mii de lei, pentru altii este un leu. Iata insa ca pentru prima data avem un autentic reper cuprins in Directiva 1371/2017 a Parlamentului european si a Consiliului adoptata in luna iulie. Porivit art 7 din Directiva, obligatorie pentru toate tarile UE, atunci cand o fapta de fraudare a banilor europeni “implica un prejudiciu mai mic de 10.000 EUR sau un avantaj mai mic de 10.000 EUR, statele membre pot sa prevada sanctiuni de alta natura decat penala.” nDaca prejudiciul este mai mare de 100 de mii de euro, el este considerat semnificativ, deci o forma agravata, si fapta nu poate fi pedepsita cu mai putin de 4 ani de puscarie. Deci din start vedem ca lipsa unei sanctiuni penale sub 10 mii de euro este lasata la latitudinea statelor UE, nu e obligatorie. In schimb, circumstanta agravanta a prejudiciului peste 100 de mii de euro este obligatoriu de aplicat. Apoi, ce inseamna pragul de 10 mii de euro? Salariul minim mediu in UE este 1.000 de euro. Salariul mediu in jur de 2.500 de euro. Deci aproximativ 10 salarii minime sau 4 salarii medii. In Romania salariul minim brut este 1.450 de lei, deci 10 salarii minime brute ar fi 14.500 de lei, adica vreo 3.000 de euro. Salariul mediu brut este 3.131 de lei, deci 4 salarii ar insemna aproape 3.000 de euro. Daca la noi pragul tot a devenit obligatoriu, macar avem un reper, dar nu in termeni neaparat nominali, ci ca valoare de raportare. Integral pe Ziare.com

Nebunia salariilor din administrația locală. Anomalii și semne de întrebare. Pe principiul „ce-i în mână, nu-i minciună”, angajații din primării și consilii județene s-au grăbit să-și crească salariile. Retroactiv, de la 1 iulie, ca să fie aliniați cu aleșii locali prinși în Legea salarizării unitare. Primari care bat spre 16.000 de lei pe lună, șefi de birou din primării care se învârt pe la 8.000 de lei, șoferi care ajung să ia și 3.300 lei și muncitori calificați aproape de 2.800 lei. Dincolo de întrebarea „cât de justificate sunt aceste creșteri?”, în multe cazuri de peste 60%, este neclar cum va acoperi plapuma bugetului local explozia de majorări. Vor tăia de la investiții? Vor trece la concedieri? Vor majora taxe și impozite locale? Sau vor exercita presiune asupra celor de la centru pentru a le transfera bani? Legea salarizării unitare, impusă de PSD și intrată în vigoare de la 1 iulie, a dat mână liberă șefilor administrației locale în stabilirea salariilor angajaților din primării și consilii județene. Art. 11 din lege spune că salariile de bază ale funcționarilor și ale personalului contractual din consilii județene, consilii locale și primării, dar și din serviciile publice din subordinea acestora, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București. Cu alte cuvinte, decizia este la șeful de CJ și la primar, căci puține spre deloc sunt cazurile în care consiliul local sau județean să nu fie controlat de aceștia. La Primăria Focșani, de pildă, un casier-magaziner va avea 2.799 lei, șoferii vor primi între 2.708 lei și 2.889 lei, iar un muncitor calificat, 2.708 lei. La Primăria Timișoara, secretarul instituției va avea 11.000 de lei pe lună, un șef de birou va ajunge la 8.121 lei, iar șoferii vor încasa 3.362 lei. Similar, la Primăria Botoșani, muncitorul calificat va lua 2.784 lei, paznicul, 2.203 lei, iar muncitorul necalificat, 1.953 lei. Cine stă să studieze și să compare toate hotărârile de consiliu adoptate în ultimele zile va constata că, pentru aceeași funcție, salariul de bază poate diferi și cu 50%. Adică, salarizare unitară și nu prea. Integral pe Digi24

Pensiile militarilor, miza ascunsă: dependenţa de tip mafiot între subordonaţi şi şefi. Cum funcţionează o diversiune ştie orice şuţ: faci zgomot în partea stângă ca să scotoceşti prin buzunarul din partea dreaptă. Nu ştiu dacă Olguţa Vasilescu a deprins tehnica de la şuţii Craiovei sau din altă parte, dar cert rămâne faptul că participă la acţiune: ea e cea care a făcut zgomot în partea stângă în chestiunea pensiilor speciale. Acum să vedem ce se află în buzunarul din partea dreaptă. Acum câteva zile, portalul Profit.ro a publicat draftul ordonanţei de urgenţă care ar urma să repună pe alte baze toate pensiile speciale: militari, poliţişti, servicii secrete, magistraţi, piloţi, diplomaţi, parlamentari şi care or mai fi. Regândirea pensiilor speciale este, fără doar şi poate, un scop nobil. De-a lungul anilor, o mână de oameni – putem să-i spunem clică – a reuşit ca, prin manevre mai mult sau mai puţin frauduloase, să manipuleze legislaţia în aşa fel încât să obţină pensii sensibil mai mari decât salariile pe care le primeau înaintea pensionării. La acest moment, niciun minister şi nici Guvernul ca atare nu sunt în stare să ofere oficial un text de lucru al respectivei ordonanţe. Şi nu un text de lucru, dar nici măcar un set de principii pe care ordonanţa se va baza, în aşa fel încât toată lumea să-şi poată face o idee către ce se îndreaptă lucrurile. Se naşte atunci întrebarea: dacă regândirea sistemului de pensii speciale este un lucru atât de bun, de ce guvernanţii nu sunt în stare s-o facă omeneşte, transparent, cu dezbatere publică, cu explicaţii asupra a ceea ce vrei să faci? Nu sunt decât două ipoteze. Prima: oamenii ăştia pur şi simplu nu ştiu să lucreze altfel decât pe ascuns, şobolăneşte, oricât de bune le-ar fi intenţiile. Şi a doua: au de ascuns o altă şobolăneală. Integral pe Adevarul

Exodul tinerilor ofițeri pensionați: atentat la siguranța națională? Atunci când pensiile militare au fost proiectate să fie mai mari decât salariile ofițerilor activi, liderii PSD care au introdus anul trecut această aberație legislativă știau, probabil, că abisul bugetar pe care îl produc nu va fi singura consecință. Prevederea a creat și o vulnerabilitate greu de măsurat pentru instituțiile de forță ale României. Mii de ofițeri care aveau deja 25 de ani vechime sau care și-au echivalat prin cumulare această sumă, în a căror pregătire au fost investite resurse enorme, au preferat să iasă la pensie, când potențialul lor profesional era maxim. Nu e vorba doar despre cadrele Ministerului Apărării, ci și despre cei care mențin ordinea publică sau despre agenții serviciilor secrete, asimilați gradelor militare, fiindcă, rând pe rând, partidele care au guvernat au refuzat demilitarizarea acestor structuri. Potrivit Casei de Pensii a Ministerului Apărării, doar anul trecut au fost înregistrate 4.000 de cereri de pensionare. La Ministerul de Interne peste 3.000 de ofițeri au solicitat pensionarea de la începutul acestui an, din care 700 doar în ultima săptămână, de când se vorbește despre ordonanța de urgență care va schimba sumele pe care le vor obține rezerviștii: în total, jumătate din efectivele ministerului. De asemenea, din cei peste 200 de generali români activi (MApN, MI, servicii secrete), aproape jumătate s-au pensionat în 2017. Nu se știe, însă, public câți ofițeri ai structurilor secrete au ieșit din sistem. Nu e vorba despre diverși generali care la un moment dat au fost angrenați în jocuri politice, ci despre agenți care lucrau pe teren, în țară sau în afară și care n-au putut fi încă înlocuiți, fiindcă pregătirea lor înseamnă adesea ani de zile. Mulți dintre ei nu se mulțumesc să-și cheltuie banii stând cuminți într-o casă de vacanță, fiindcă au încă ambiții profesionale, așa că s-au angajat la așa-numitele servicii private de pază sau firme de consultanță, de unde ar putea deservi grupuri de interese economice și politice. Loialitatea lor față de statul român, experiența dobândită și memoria se licitează fără probleme de aceste structuri private. Integral pe Romania Libera

De ce nu a recuperat statul nici măcar un leu de la Relu Fenechiu. Relu Fenechiu este la un pas de eliberarea condiţionată, deşi nu a plătit nimic din prejudiciul reţinut de judecători în sarcina sa. El beneficiază de legea mai favorabilă, care nu condiţionează plata prejudiciului de eliberare. Un proces de partaj deschis de soţia sa a blocat valorificarea bunurilor sechestrate. Fostul ministru al Trasporturilor, Relu Fenechiu (52 de ani), ca afla pe 7 august dacă o să fie liberat condiţionat. Sentinţa va fi definitivă. Tribunalul Vaslui a amânat ieri pronunţarea în acest caz. Politicanul este în penitenciar din 30 ianuarie 2014, ziua în care a fost condamnat la 5 ani cu executare în dosarul „Transformatorul”. Sentinţa a fost mărită la 5 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Fenechiu a fost găsit vinovat de trafic de influenţă în dosarul „Siveco”. „Relu Fenechiu nu achitat nici măcar o parte din prejudiciul reţinut în sarcina sa”, este unul din motivele pentru care DNA se opune liberării condiţionate din acest caz. Acest lucru ar dovedi o lipsă a dovezilor de îndreptare a lui Relu Fenechiu. În acest moment, statul trebuie să recupereze de la politician suma de 9.747.161 de lei: 5.672.081 de lei, prejudiciul din dosarul „Transformatorul” şi 4.075.080 de lei, şpaga confiscată din dosarul „Siveco”. „Eu am greşit” În opinia avocaţilor lui Fenechiu, contestaţia DNA împotriva hotărârii Judecătoriei Vaslui privind eliberarea condiţionată a acestuia este „un abuz de drept”. „Eu am greşit. Din acest motiv am făcut atâţia ani de puşcărie. Nu am de gând să mă mai întorc acolo. Am familie, am copii, am părinţi bătrâni şi bolnavi, trebuie să mă duc să muncesc pentru ei. Sunt o persoană care poate trăi în societate, fără să mai greşească”, a asigurat Fenechiu judecătorii în ultimul cuvânt. Nici Fenechiu şi nici avocatul acestuia nu au pomenit, nimic despre prejudiciul rămas neachitat. Integral pe Adevarul

USR a făcut plângere la ANI şi cere verificarea averii lui Dragnea. Deputatul USR Emanuel Ungureanu a făcut o plângere la Agenţia Naţională de Integritate împotriva lui Liviu Dragnea, pentru ca ANI să verifice declaraţiile de avere ale liderului PSD, arătând că dezvăluirile jurnalistice din ultima perioadă au scos la iveală proprietăţi pe care şeful Camerei Deputaţilor nu le-a trecut până acum în niciun document oficial. Sesizarea se referă şi la legăturile şefului PSD cu TelDrum, concret, la acţiunile la purtător pe care acestea le-ar avea la societatea comercială respectivă, fapt care „ar putea pune sub semnul semnul întrebării legalitatea modului în care această societate a obţinut contractele cu entităţi administrative conduse direct sau prin interpuşi de Liviu Dragnea”. „Sesizarea a fost depusă ca urmare a investigaţiilor jurnalistice din ultima perioadă care au scos la iveală că Liviu Dragnea, al treilea om în statul român, ar fi posesorul unei averi considerabile care nu se regăseşte în nici una din declaraţiile sale de avere sau interese depuse de-a lungul anilor în care a ocupat funcţii de înaltă demnitate publică. Simpla suspiciune ce planează asupra unui înalt demnitar al statului român poate provoca daune considerabile asupra instituţiilor pe care acesta le reprezintă”, se arată în comunicatul USR. Plângerea se referă în mod explicit la o proprietate pe care Liviu Dragnea o are în oraşul Alexandria şi care nu ar fi procurată din veniturile legale realizate de şeful social-democraţilor: un teren de 7.000 de metri pătraţi chiar în centrul muncipiului pe care este construită o vilă cu piscină, dar şi un teren de tenis, lucruri care nu apar, însă, nici în declaraţia de avere şi nici în cea de interese completate de Dragnea. Integral pe Gandul

In Bucuresti, se anunta 40 de grade, iar in RATB vom fierbe. Cate mijloace de transport in comun au aer conditionat la ora de varf. In conditiile in care Bucurestiul este deja sub avertizare cod galben de canicula, iar in urmatoarele zile temperatura va ajunge din nou pana la 40 de grade, multi dintre cei care se afla in Capitala se gandesc cum vor calatori cu mijloacele de transport in comun. Am vrut sa aflam care este numarul de vehicule dotate cu aer conditionat si cate se afla pe traseu la o ora de varf. La solicitarea Ziare.com, RATB a transmis miercuri ca exista 512 autobuze dotate cu aer conditionat si doar 3 tramvaie, nu si vreun troleibuz, din parcul de inventar (total – n.red.) de 1.783 de vehicule (1.000 autobuze, 486 tramvaie si 297 troleibuze). In restul autobuzelor se asigura “aer conditionat doar in cabina conducatorului auto”. Insa, dintre acele 512 autobuze, doar 420 sunt functionale in prezent, potrivit Biroului de presa al RATB. “De la debutul sezonului cald, sunt asigurate in traseu in fiecare zi numarul maxim de autobuze disponibile tehnic. Astfel, in prezent, se afla zilnic in traseu 420 de autobuze echipate cu instalatie de aer conditionat in salon in functiune, diferenta pana la 512 fiind autobuze in diverse stadii de revizii sau imobilizate pentru reparatii in urma unor tamponari, defectiuni, vandalisme etc.”, se arata in raspunsul primit. Integral pe Ziare.com

Cum au reuşit VW, Daimler şi BMW să mintă şi să înşele de ani buni fără ca guvernul să reacţioneze: Oameni şi bani alcătuiesc ţesătura care leagă strâns politicul de industria auto, motorul maşinăriei de export a Germaniei. Cancelarul german Angela Merkel a ales să-şi continue vacanţa în Tirolul de Sud în loc să participe la summitul de ieri de urgenţă de la Berlin în care miniştrii, guvernatori, executivii a şapte producători auto şi reprezentanţi ai uniunii sindicale IG Metall au încercat să găsească o cale de scăpare pentru industria auto germană din cel mai mare scandal cu care aceasta s-a confruntat vreodată. Merkel a ales să stea departe, pentru că orice decizie sau vorbă pripită îi poate compromite cursa electorală sau poate vătăma o industrie care asigură în mod direct 800.000 de locuri de muncă şi indirect alte 500.000 în Germania. Însă un fost coleg de-al său de cabinet, Matthias Wissmann, s-a dus la summit, dar ca reprezentant al VDA, puternica asociaţie naţională a producătorilor auto din Germania. Iar acest lucru spune totul despre ţesătura care leagă strâns politicul german şi producătorii auto, prinşi că au practicat frauda în masă, prinşi cu minciuni la nivelul cel mai înalt, într-un scandal care ar putea face ca sloganul „Made în Germany“ să nu mai fie asociat cu calitatea şi încrederea, ci cu înşelăciunea, după cum scrie cotidianul Frankfurter Rundschau. Matthias Wissmann a fost membru al parlamentului timp de peste 30 de ani înainte de a deveni preşedintele VDA, poziţie pe care stă de un deceniu. Legăturile puternice dintre politic şi industria auto sunt norma de decenii în Germania. Un alt coleg al Angelei Mergel, fostul său secretar de stat Eckart von Klaeden, este acum lobbyistul-şef pentru Daimler, notează Deutsche Welle. La fel a fost şi Martin Juger, fost purtător de cuvânt pentru Biroul Federal de Externe, iar acum reprezentant al ministerului de Interne al landului Baden-Württemberg. Thomas Steg, fost purtător de cuvânt al guvernului, este acum purtător de cuvânt pentru Volkswagen, producătorul auto de la care a pornit scandalul Dieselgate. Integral pe Zf.ro

Va urez o zi buna!

Publicat de †Theophyle la data de 21 martie 2014

Rezumat-extrase

Articolul a fost publicat de Stratfor in luna Noiembrie 2010. Originalul in limba engleza poate fi citit pe Politeia Digest.

Nimic in istoria proprie nu le spune romanilor ca guverneaza soarta lor. Trecutul este o lectie despre cum soarta ii stapaneste pe ei sau cum sufletul lor este captivul istoriei. Ca natiune, romanii au sperante modeste si asteptari temperate de acest trecut.

Incepand cu geografia. Muntii Carpati definesc Romania intr-un mod aparte. In loc sa serveasca drept granite, protejand-o, Carpatii divid printr-un arc tara in trei parti: Muntenia, Transilvania si Moldova. Acest lucru reprezinta tragedia geopolitica a Romaniei. Nici una din parti nu este usor de aparat. Transilvania a fost guvernata de Ungaria din sec.11 apoi de  Otomani si in sfarsit de  Imperiul Austro-Ungar. Moldova a fost si ea sub Imperiul Otoman si sub Rusia. Singura data cand Romania a fost unita – inceputul  sec.XX. Romania a fost o natiune timp indelungat, dar rar a fost unita ca stat-natiune. Dupa ce a devenit o natiune-stat, balansand intre Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman si Rusia, cu Germania ca realitate mai departata, dar puternica, Romania a petrecut anii dintre razboaie incercand sa gaseasca un echilibru intre fascism, monarhie si absolutism, fara sa-l gaseasca.

Pentru a intelege Romania ca aliat trebuie sa amintim ca atunci cand Uniunea Sovietica a inceput contra-atacul de la Stalingrad, a lansat trupe contra Romaniei si Ungariei. Romanii au reusit sa se pozitioneze ca luptatori, murind pentru Germania, fiind masacrati de Sovietici. Aceste actiuni au dus la ocuparea Romaniei de catre Sovietici, romanii dezvoltand o strategie unica impotriva lor. Romanii si-au pastrat identitatea nationala si o politica externa independenta la un pret ingrozitor in libertatea personala si bunastarea economica. Asta, in timp ce Ungaria s-a revoltat contra sovieticilor si a fost zdrobita, iar Cehoslovacia a incercat sa creeze un regim comunist mai liberal, totusi loial sovieticilor, si a fost zdrobita si ea. Romania a construit un regim mai rigid si mai opresiv chiar fata de Uniunea Sovietica in acel timp. Sovieticii stiau ca NATO nu-i va invada, mai ales prin Romania, asa ca atata timp cat regimul romanesc ii tinea pe oameni din scurt, rusii puteau sa tolereze manevrele in politica externa.

Romania de astazi nu poate fi inteleasa fara sa-l intelegi pe Nicolae Ceausescu. Stalin si-a numit la putere in toate statele comuniste oameni scoliti la Moscova – cu exceptia Romaniei –Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dupa moartea lui a venit la putere alt comunist roman – N. Ceausescu. Acest lucru a asemanat Romania cu Jugoslavia lui Josip Broz Tito in politica externa, dar a fost un cosmar in politica interna. Ceausescu a decis sa plateasca datoria externa nedorind sa-i fie dictata politica din cauza datoriei si a platit-o prin exportul tuturor produselor romanesti. Acest lucru a dus Romania la saracie lucie. Electricitatea si caldura erau lucruri rare, mancare nu se gasea intr-o tara care producea destula.

Securitatea, cu eficienta si brutalitate, a oprit orice revolta. Nimic nu lucra mai bine in Romania ca Securitatea. Un exemplu de eficienta se gaseste in cartea Hertei Muller, de origine romana, care a castigat Premiul Nobel in 2009, – The Appointment. Am citit cartea ca sa ma pregatesc pentru calatoria in Romania si am constatat ca nimic nu reusea sa rupa sufletul unui om mai bine ca Securitatea. Pretul pe care l-a platit Romania pentru autonomie a fost sa-si administreze pumni in fata mereu. Chiar si caderea regimului in 1989 a fost originala fata de celelalte tari vecine. Nu a fost nici o Revolutie de catifea, ci una sangeroasa, iar in final familia Ceausescu a fost executata, iar Securitatea s-a imixtat in societatea civila, fiind confundata cu o liberalizare de catre academicii din Vest si de catre reporterii acelui timp.

Romania a iesit din 70 de ani de catastrofe continue visand lucruri simple si neavand iluzii ca acestea vor fi usor de obtinut sau ca le vor putea controla. Ca toti vecinii lor, dar poate cu o intensitate marita, romanii au crezut ca salvarea lor sta in organizatiile Vestului. Daca li s-ar permite sa acceada in NATO si mai ales In UE, acestea vor avea grija de securitatea lor nationala, ca si de nevoile economice. Romanii au dorit sa devina Europeni pentru ca a fi  numai roman era periculos.

Cand ma gandesc la Romania imi vine in minte termenul „prizonier institutionalizat”. In SUA cand cineva sta in inchisoare prea mult devine „institutionalizat”, adica nu mai poate sa se imagineze traind independent, fara ca cineva sa-i spuna intotdeauna ce sa faca. Pentru Romania, independenta nationala a fost un proces de acomodare fata de natiuni si imperii mai puternice. Asa ca, dupa 1991, Romania a cautat pe altcineva careia sa i se subordoneze. Mai mult, Romania a atribuit acestor entitati – NATO si UE -puteri extraordinare. Odata intrata in ele totul va fi bine. Si pana recent asa a fost, in termenii nevoilor modeste ale unei victime istorice. Problema Romaniei este ca aceste sanctuare sunt in mare parte iluzorii. Se uita la NATO pentru aparare, dar NATO este o organizatie consensuala si un singur membru poate bloca orice decizie. Romanii par sa prefere iluzia confortabila.

In UE este o tensiune structurala adanca, sistemica. Principala putere economica este Germania, al doilea exportator mondial, cu o economie structurata in jurul acestor exporturi. In Romania, salariul scazut permite dezvoltarea economiei in jurul exporturilor. Dar Europa este dominata de o superputere in materie de export, iar Germania exporta in Romania, lasand prea putin spatiu aici pentru dezvoltarea economiei. In 2007, Romania a exportat bunuri in valoare de 40 mld.USD si a importat cca 70 mld.USD. In 2009, a exportat aceiasi 40 mld.USD, dar importul s-a redus la 54 mld.USD. 40% din comert este cu Germania, Franta si Italia, partenerii majori din UE. Dar Germania ramane principala problema pentru ca mare parte din exporturile catre Germania sunt dinspre companii proprietate germana, operand in Romania.

Dupa recesiune, economia Germaniei creste iar, in Romania – nu. Deoarece exista un sistem in care motorul principal este un exportator, acesta domina procesul de stabilire a regulilor si este greu pentru Romania sa profite de cel mai important activ – munca calificata si salarii relativ mici.

Asta se adauga legislatiei UE care trebuie implementata in Romania si care a fost gandita pentru tari dezvoltate, ceea ce nu este cazul Romaniei. Vorbind cu un antreprenor local despre legislatia romaneasca si cum se acomodeaza, nu am primit un raspuns clar sau mai degraba nu am inteles decat mai tarziu. Sunt legi si sunt relatii. Relatiile inlesnesc legislatia. In Germania asta s-ar numi coruptie. In Romania este supravietuire. In Romania, un antreprenor care respecta legislatia UE ar da faliment rapid. Poate ca Romania este corupta, dar legislatia UE impusa unei tari in curs de dezvoltare duce la evaziune ca unica strategie rationala.

Fiind parte din UE si NATO romanii tin departe demonii. Si asta reprezinta un punct de tranzitie in istoria Romaniei si afirmarea tarii ca apartinand unor institutii democratice. Presupun ca o balanta nefavorabila a comertului exterior si absenta unor garantii de securitate reale reprezinta un pret mic de platit. Nu sunt roman, asa ca nu pot simti increderea romanilor in aceste institutii de aici, din Brussels.

Romania, ca si celelalte state, au luat cunostinta de reintoarcerea Rusiei ca putere si asta ii ingrijoreaza, mai ales din cauza Moldovei, care a fost teritoriu romanesc, luat de Sovietici prin tratatul cu Hitler precum si alte parti de tara dupa al doilea razboi mondial. Daca la viitoarele alegeri din Moldova castiga comunistii, trupele rusesti vor fi la granita Romaniei. Oficialii romani poarta discutii cu NATO despre asta, dar Germania doreste o implicare activa a Rusiei in NATO si nu tensiuni intre NATO si Rusia. Europenii de Vest nu vor sa fie tarati intr-o paranoie hranita de strategii americani care doresc sa retraiasca Razboiul Rece.

Am aratat doua alternative oficialilor romani. Una este Intermarium – o alianta, poate in cadrul NATO, poate nu – cu Polonia, Slovakia, Ungaria, Romania si Bulgaria. Dar planificarea militara este un lucru, iar executia planurilor militare – altul. Romania este prinsa intr-o criza de achizitionare a avioanelor militare, cu trei alternative. Alta alternativa este cumpararea de nave pentru blocarea Marii Negre. Dar, pentru ambele alternative nu sunt bani.

Marea Neagra este o parte critica a realitatii romanesti, iar Turcia este a patra tinta de export pentru Romania si unul din partenerii majori care importa mai mult decat exporta din Romania. Turcia este o forta militara serioasa si chiar daca nu cauta o confruntare cu Rusia, nu este obedienta fata de aceasta. Si Turcia este membra NATO, ca si celelalte state pe care le-am mentionat, nu este nici o incompatibilitate intr-o strategie duala prin Intermarium si Marea Neagra.

In aceasta regiune frica de trecut domina inca, iar planificarea strategica si militara de tip american este indepartata. Romanii au iesit dintr-o lume a terorii, o parte construita de ei insisi. Pentru ei, a deveni european este o terapie si ceva care va pastra demonii afara din tara si din suflet. Dar cand traiesti cu memorii rele, traiesti cu umbrele realitatii.

Publicat de †Theophyle la data de 13.11.2013

Am scris de multe ori si cred cu certitudine ca frica este cel mai profund sentiment uman. Pentru orice fiinta vie, sentimentul de frica este mai profund decat orice, decat dragostea, ura sau chiar lacomia. Prezervarea de sine, in cele mai multe cazuri, nu poate fi combatuta cu nici un alt sentiment. Rareori un individ este capabil sa se ridice deasupra acestui sentiment – numai o mare speranta sau o mare deznadejde pot anihila acest nucleu sufletesc care mentine umanitatea in parametrii unei posibile convietuiri sociale. In ultimul timp enumerarea zilnic a cutremurilor de pe glob si bineinteles pe meleagurile vrancene, impreuna cu tot “tacamul” panicard ma face sa cred ca industria asigurarilor lucreaza la greu pentru a-si extinde portofoliile slabuţe datorate lipsei de responsabilitate a romanilor in general si vantul care fluera in buzunarele lor, in particular.

De multe ori frica este indusa, de alte ori ea este bazata pe realitati infricosatoare, de cele mai multe ori este perceputa fara a putea fi explicata rational. De cativa ani, frica transformata in panica a devenit un model economic in care se fac multi bani si se pierd si mai multi. Intrebarea la care suntem nevoiti de multe ori sa raspundem este simpla – aceast “fearconomy” (economie a fricii) nu a inlocuit ea deja de mult timp o economie reala?

Zeci de experti, profesori sau nu, apar in mass-media si explica de ce si cum s-a intamplat, cine este de vina si cine sunt victimile – de multe ori au si curajul sa mentioneze cam cine ar fi beneficiarii. Intotdeauna insa au sa gaseasca o nota obscura prezenta sau nu intr-un interviu pe timpurile prosperitatii de care sa se agaţe declarand ca: “ Eu am ştiut dintotdeauna”!

Futurologul şi geniu al matematicii, John Casti, arată într-o recent aparuta carte (Mood Matters -”Starea de spirit contează“) in ce fel starea de spirit condiţionează istoria.

Teza lui Casti este clara – “nu evenimentele din lumea reală sunt cele care decid viitorul, ci exclusiv aşteptările colective, de multe ori manipulate”. Deci acest model de “fearconomy” este complet dependent de asteptarile noastre.

John Casti preia vechile teorii ale lui Epictet, care spunea acum 200o de ani ca: “Ceea ce tulbură oamenii, nu sunt evenimentele, ci percepţia lor asupra acestor evenimente“. Aici se naste o problema greu de explicat – cum procesam noi ca societate formata din indivizi senzatiile induse de mesajele pe care le primim direct din mass-media sau de la indivizii cu care venim in contact care ne transmit “noutatile”, chiar daca noi nu dorim sa avem contact cu mass-media. Care sunt senzatiile nostre cand suntem bombardati cu titluri de genul: terorism, alertă, oroare, sfârşit, declin, criză, faliment, pericol, prăpastie, îngrijorare, apocalipsa si cel mai important – cum aceste senzatii se transforma intr-o perceptie care are numai un singur sens – Trebuie sa ne fie frica!

Este de vina mass-media? Nu chiar, sau cel putin nu intotdeauna! Media reflecta o anumita realitate accentuand-o, dramatizand-o. Realitatea accentuata si dramatizata de titlurile bombastice ale cotidianelor si ale portalelor de stiri sporesc panica, amplificand-o de foarte multe ori. Exista o vinovatie in ceea ce fac ei? Nu, ei vor sa vanda ziare, stiri, publicitate – fara zvonistica si fara panica mai greu sa-ti vinzi marfa. Bun, si atunci cine totusi castiga? Clar – cei care o raspandesc pe bani sau din placere!