Author: Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 25 august. Vremea va fi frumoasă şi va continua să se încălzească, informează ANM. Vremea va fi frumoasă, iar după o dimineaţă încă răcoroasă în mare parte a ţării peste zi se vor atinge valori de temperatură mai ridicate decât în intervalul precedent. Cerul va fi variabil în nordul ţării unde cu totul izolat, mai ales la munte, vor fi ploi slabe de scurtă durată, în timp ce în restul teritoriului se va menţine senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane şi în regiunile vestice. Temperaturile maxime se vor încadra între 24…25 de grade în estul Transilvaniei şi pe litoral şi 33 de grade în sud-vestul Olteniei; minimele termice vor fi cuprinse între 10 şi 21 grade, mai scăzute în depresiunile intramontane, spre 5…6 grade. Bucuresti: Vremea va fi frumoasă şi în încălzire. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 28…30 de grade, iar cea minimă de 14…15 grade, uşor mai coborâtă în zona preorăşenească, spre 12 grade.

De ce s-a supărat păpușarul lui Toader pe Iohannis. ”Președintele Iohannis trebuie să renunțe la neutralitatea tactică în care s-a baricadat și să își precizeze poziția. Trebuie să protejeze statul! Dacă nu o va face, s-ar putea ca în curând să nu mai aibe ce apăra. Nici măcar pe el însuși.” Asta scriam în urmă cu trei săptămâni, în plin scandal al pensiilor speciale. Propunerea anunțată, miercuri, de ministrul Justiției, de scoatere a președintelui din mecanismul de numire a procurorilor-șefi, confirmă că asaltul împotriva lui Klaus Iohannis și a instituțiilor care îl susțin a fost reluat în forță. Ținta principală: aceeași ca în iarnă. Salvarea liderilor PSD și ALDE din mâinile justiției.b Noutatea: planul președintelui de a-l atrage de partea sa pe Călin Popescu Tăriceanu, sau măcar de a-l convinge să nu mai ia parte la o nouă ofensivă anti-justiție, a eșuat. Liderii PSD și ALDE luptă din nou umăr la umăr, chiar dacă agendele lor nu coincid. Ministrul Justiției este marioneta lui Tăriceanu. El l-a propus pentru funcție, el i-a convins pe Dragnea și pe Iohannis să-l accepte, promițând fiecăruia altceva. Începând cu luna aprilie, câștigătorul acestui troc a fost președintele. Tudorel Toader a început să trântească proiectele PSD. Nu a cerut revocarea șefei DNA și a procurorului general și nu a prevăzut un prag valoric pentru abuzul în serviciu în proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Integral pe Digi24

Iohannis-Macron, înţelegere cu rezerve. Ce a vrut să obţină preşedintele francez de la România. Preşedintele Klaus Iohannis a evitat să-i dea un răspuns direct omologului francez Emmanuel Macron în ceea ce priveşte susţinerea modificării directivei muncitorilor detaşaţi, la fel cum liderul din Hexagon s-a limitat în a spune că ţara sa nu se opune primirii în Spaţiul Schengen. Pe scurt, niciunul dintre cei doi lideri nu a auzit din gura celuilalt o susţinere fermă a obiectivelor de pe agenda lor. Emmanuel Macron a venit în estul Europei în special pentru a-şi onora una dintre promisiunile campaniei sale electorale, şi anume revizuirea directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. La Bucureşti, Macron a încercat să obţină de la omologul său român un răspuns afirmativ cu privire la sprijinirea revizuirii directivei, astfel încât permiterea unei companii din blocul comunitar a trimiterii unui salariat cu titlu provizoriu, în alte state membre UE, dar prin continuarea plătirii de cotizaţii sociale în ţara de origine, să fie limitată la 12 luni pe o perioadă de doi ani. „Revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor nu înseamnă să îi împiedicăm pe transportatorii români să lucreze peste tot în Europa. Însă, acum avem un cadru prea slab. Situaţia de acum vine în contradicţie cu piaţa unică trebuie să ajungem la un nou acord pentru limitarea perioadei în care să fie detaşat un lucrător“, a declarat Macron, lider care s-a declarat optimist că se va ajunge la un acord european până la finalul anului. Nici da, nici ba Însă, tonul lui Iohannis a fost mai pesimist, şeful de stat fiind de părere că e un subiect delicat şi trebuie să se lucreze cu grijă pe această directivă. „Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte, putem să observăm că există foarte mulţioameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă“, a fost răspunsul dat de Klaus Iohannis în ceea ce priveşte problematica muncitorilor detaşaţi. Integral pe Adevarul

INFORMAŢII Digi24: Executivul pregăteşte OUG pentru Pilonul II. Decizia va afecta 7 milioane de români. Majorările salariale promise obligă Guvernul să caute noi surse de bani. Aşa că guvernanţii au pus ochii pe fondurile private de pensii. Executivul şi-ar dori diminuarea de anul viitor a contribuţiei angajatului către pilonul II de pensii. 7 milioane de români care contribuie lunar la acest fond de pensii vor fi afectaţi, susţin experţii. Banii vor merge în bugetul central şi nu vor mai fi dirijaţi de fondurile private spre investiţii. Potrivit unor date Digi24, Guvernul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă, prin care contribuţia la Pilonul II de pensii va fi redusă de la 5,1 la sută, cât este în prezent, la mai puţin de jumătate, însă deocamdată, valoarea nu este stabilită şi vor mai fi discuţii pe această temă pentru că se fac simulări de calcul. Ultimul scenariu, prin care Ministerul de Finanţe ar dori reducerea contribuţiilor la Pilonul II de la 5,1% la 2,5% afectează puternic interesele contribuabililor, spun specialiştii. Alexandra Smedoiu – director consultanţă fiscală PwC: „Dacă ne uităm la cei aproape 10 ani de existenţă a pilonului de pensii private în România, vom vedea că randamentul mediu pe toată această perioadă a fost undeva spre 10%, ceea ce înseamnă că a acoperit şi a depăşit inflaţia”.Până în prezent s-au adunat peste 37 de miliarde de lei în conturile fondurilor de pensii administrate privat. Prin reducerea contribuţiilor la Pilonul II statul ar încerca să cârpească gaura din fondul public de pensii. Adică peste 21 de miliarde de lei, aproape trei procente din Produsul Intern Brut. Integral pe Digi24

Radiografia dezastrului din învățământ: Mii de școli nu au autorizații sanitare și de incendiu. Anul școlar se apropie dar autoritățile nu au avut grijă să asigure condițiile pentru elevi. Cu trei săptămâni înainte de începerea anului şcolar, din 31.297 de clădiri de şcoală, doar 4.200 au avize de securitate la incendiu şi numai 2.261 deţin autorizaţii. Datele au fost făcute publice de ministrul Educației, Liviu Pop. Întrebat ce ar sfătui părinţii ai căror copii merg la şcoală în clădiri nesigure, ministrul a răspuns:” „Să nu îşi ducă copiii în şcolile respective”. Din aceste declarații rezultă că 24.500 de clădiri nu au astfel de autorizații. Pe de altă parte, într-un document trimis la Parlament se menționează că 10.518 de școli nu au autorizații pentru securitate la incendiu. Diferența dintre cele două cifre este posibil să provină din faptul că ministrul s-a referit la toate unitățile de învățământ în timp ce datele trimise la Parlament se referă la școli. Datele apar într-un răspuns trimis de Ministerul Educației unei interpelări parlamentare depuse de deputatul PNL Raluca Turcan. În Bihor sunt cele mai multe probleme cu autorizațiile pentru securitate la incendiu. 447 de clădiri nu au astfel de autorizații. În județul Vaslui sunt 423 de clădiri și 338 de unități de învățământ aflate în această situație. În Iași există 418 clădiri și 326 de unități aflate în aceeași situație. Județul Argeș ocupă și el un loc de frunte în această statistică tristă, cu 441 clădiri și 319 unități. La nivel local, lucrurile se văd ușor diferit. Potrivit ISU Argeș, nu mai puțin de 215 unități de învățământ preuniversitar (de stat și private) din județ dintr-un total de 532 nu au autorizație de securitate la incendiu. Dintre cele 215, 133 sunt școli, 53 – grădinițe și 29 – licee. Potrivit ISU Argeș, doar 52 de unități de învățământ (24 de școli, 15 licee și 13 grădinițe) au autorizație de securitate la incendiu. Alte 265 de unități nu necesită o astfel de autorizație, conform sursei citate. Integral pe Romania Libera

Tudorel Toader, prima reactie dupa declansarea scandalului din justitie: Am vazut luarile de pozitie din spatiul public focusate pe 2-3 propuneri, dar nu am vazut luari de pozitie referitoare la toate propunerile. / Culeg toate reactiile, vedem care sunt solutiile finale, le inseram in proiectul de lege.“Am vazut luarile de pozitie din spatiul public focusate pe 2-3 propuneri, dar nu am vazut luari de pozitie referitoare la toate propunerile, si toate propunerile ne privesc pe toti”, a declarat vineri ministrul Justitiei, Tudorel Toader, in prima conferinta de presa dupa declansarea scandalului din justitie, provocat de propunerile de modificare a legilor justitiei, prezentate in urma cu doua zile. “Inca tin proiectul de modificare sa vad luarile de pozitie la fiecare propunere in parte. Dupa ce am toate luarile de pozitie, o fi bine, n-o fi bine, dau forma finala proiectului de lege, si dupa aceea il trimit la CSM. Pana nu am toate exprimarile, toate luarile de pozitie cu privire la fiecare dintre propunerile formulate, nu dau drumul la proiectul de lege”, a adaugat ministrul Justitiei. Intrebat de jurnalisti de ce nu a facut public proiectul de lege, ci doar cateva propuneri, Tudorel Toader a raspuns ca “Intr-un stat de drept nu faci experimente. Am preluat majoritatea propunerilor venite de la CSM la legea 317, una dintre cele 3 legi si nimeni nu poate sa spuna ca le-a vazut. Cele 3 legi au fost la CSM, s-au intors la Ministerul Justitiei, le trimit iar la CSM.” “Nu trimit proiectul de lege si la DNA, si la Parchet, si la DIICOT. CSM reprezinta si judecatorii si procurorii si coaguleaza opiniile. Nu uitati ca este un aviz consultativ (al CSM – n.red.). Va fi a treia runda de consultari cu CSM si se va da avizul final. Apoi eu ma duc in Guvern cu o propunere de proiect care se mai modifica, se mai adauga, apoi la Parlament, unde se fac modificari”, a mai spus Tudorel Toader. Integral pe Hotnews

Gabriel Liiceanu: Ideea trecerii Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției este extrem de gravă. Ideea trecerii Inspecției Judiciare din subordinea CSM “în aceea a Ministerului Justiției. a ministrului Justiției este extrem de gravă”, a susținut joi seară, la Digi 24, filosoful Gabriel Liiceanu. În opinia acestuia, “Justiția este la un pas de a fi politizată”. Această schimbare de subordonare este inclusă în proiectul de reformă a Justiției promovat de actualul ministru, Tudorel Toader. Gabriel Liiceanu a avut un dialog pe acest subiect, prin telefon, cu judecătorul Cristi Danileț, fost membru al CSM. Acesta din urmă a criticat moderat proiectul lansat de ministrul Tudorel Toader, a amintit că Inspecția Judiciară a fost în subordinea Ministerului până în anul 2004 dar a precizat, pe de altă parte. că actualul ministru i-a fost profesor la Facultatea de Drept. “Știți care e slăbiciunea intelectualului? Politețea!”, a concluzionat Gabriel Liiceanu. Integral pe Romania Libera

Ciolos: Domnule Dragnea, cine il sustine pe Toader trebuie sa-si asume ce prezinta public ca ministru al Justitiei. Fostul premier Dacian Ciolos a reactionat dupa ce Liviu Dragnea i-a criticat pe toti cei care s-au grabit sa critice modificarile propuse de ministrul Tudorel Toader la Legile Justitiei, printre care s-a numarat si presedintele Klaus Iohannis. “Domnul Dragnea ne cearta ca ne-am grabit sa criticam propunerile de modificare ale Legilor Justitiei. Da, numai dumnealui a fost cel cumpatat… noi, toti ceilalti, in frunte cu presedintele tarii, cu procurorul general, cu judecatorii, ne-am agitat copilareste, fara sa intelegem ordinea lucrurilor. Au fost enuntate cateva principii, spune dumnealui, nimic grav in asta, de ce atata agitatie, nu-i asa?! Pai nu dumneavoastra, domnule Dragnea, i-ati cerut ministrului Toader sa vina mai repede cu pachetul pe Justitie? Nu dumneavoastra spuneati in iarna ca nu stiti nimic despre Ordonanta 13? Nu este acesta Guvernul care implementeaza la litera programul PSD?Eu zic asa, domnule Dragnea: ori spuneti raspicat ca domnul Toader a lansat o enormitate, care nu este sustinuta de PSD – si atunci trebuie sa demisioneze, ori recunoasteti public ca nu mai controlati Guvernul si atunci colegii dumneavoastra de partid vor sti mai bine ce sa faca. Daca domnul Toader are legitimitate pentru ca este sustinut politic, cine il sustine trebuie sa-si asume ceea ce dumnealui prezinta public de la pupitrul de ministru”, scrie pe Facebook Dacian Ciolos intr-o mai ampla luare de pozitie. In caz ca a uitat din intamplare, Ciolos ii aminteste lui Dragnea ca vorbeste in calitate de lider al coalitiei de guvernare, iar Tudorel Toader in calitate de ministru al Guvernului Romaniei – “o tara europeana, care respecta separarea puterilor in stat si independenta justitiei. Un stat de drept”. Integral pe Ziare.com

Universitatea din Debrecen îi acordă lui Putin titlul onorific de ‘Civis honoris causa’. Universitatea din Debrecen, al doilea oraş din Ungaria, i-a acordat joi preşedintelui rus Vladimir Putin titlul onorific de ‘Civis honoris causa’, potrivit unui comunicat postat pe site-ul instituţiei, transmit MTI şi DPA. Decizia a fost luată în semn de recunoştinţă pentru ‘rolul major pe care Federaţia Rusă şi Ungaria l-au acordat Universităţii din Debrecen în dezvoltarea centralei nucleare de la Paks’, se arată în comunicatul Senatului universitar. Ungaria a semnat în 2014 un acord cu Rusia privind construirea a două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks, iar Universitatea din Debrecen urmează să pregătească experţi pentru acest proiect, care a atras critici cu privire la creşterea dependenţei Ungariei faţă de Moscova. Proiectul a fost încredinţat Rosatom, compania rusă de stat din domeniul nuclear, iar 80% din costuri, estimate în total la 12 miliarde de euro, vor fi finanţate printr-un credit oferit de Rusia. În luna mai, ministrul responsabil cu acest proiect, Janos Suli, anunţa că reactoarele vor deveni operaţionale până în 2026. Liderul rus este aşteptat luni la Budapesta, pentru startul Campionatului Mondial de judo. Vladimir Putin este preşedinte de onoare al federaţiei internaţionale de profil. Integral pe Capital

Tudose bate în retragere: Până la a vorbi de legile Justiţiei, e cale lungă. Decizia, în funcţie de poziţia românilor. Premierul Mihai Tudose a declarat, joi seara, că Guvernul va aproba proiectul de lege privind Justiţia în funcţie de poziţia publică exprimată de români, susţinând că ”propunerile unui singur om (ministrul Justiţiei, Tudorel Toader – n.r.) nu vor fi niciodată un atac la nimic”. ”Eu cred că propunerile unui singur om nu vor fi niciodată un atac la nimic. Dl. Tudorel Toader a ieşit într-o conferinţă şi a prezentat ceea ce, punctul de vedere al domniei sale, din consultările cu cei implicaţi… De aici până la a vorbi despre legile Justiţiei e o cale lungă, fiindcă acel pachet propus va trebui să primească nişte avize, de la CSM de exemplu. Practic a început abia acum dezbaterea publică efectiv. Când aceste lucruri se vor încheia, vom reveni cu ele în Guvern. Acolo vom lua o decizie în funcţie de poziţia publică exprimată de către români, de către tipul de avize de la cei care trebuie să dea avizele. Până atunci, mai e”, a spus premierul Mihai Tudose la Antena 3. El a estimat că în câteva săptămâni vor fi date avizele necesare. ”Între timp, trăim într-o democraţie exemplară. Toată lumea se manifestă – nu sunt deloc ironic, toată lumea spune păsul… Este absolut în regulă. Ne vor ajută să ne facem, o imagine, o idee despre ceea ce doreşte ţara. Pe baza acestei imagini, a acestei transparenţe, vom lua şi noi o decizie în Guvern. Vă asigur că va fi ziua, nu noaptea”, a adăugat Tudose. Integral pe Gandul

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de joi, 24 august. Vremea va fi frumoasă şi se va încălzi uşor, în cea mai mare parte a ţării, informează ANM. Cerul va fi variabil în nordul, centrul şi estul ţării, unde cu totul izolat vor fi posibile ploi slabe de scurtă durată, şi mai mult senin în restul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 de grade în estul Transilvaniei şi 31 de grade în vestul Olteniei, iar cele minime între 2…3 grade în depresiuni şi 19 grade în nordul litoralului. Bucuresti: Vremea va fi frumoasă, cu cer mai mult senin şi vânt slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, iar cea minimă va fi de 13…14 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 10 grade.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se va afla azi în vizită în România. Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, va efectua astăzi o vizită în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, discuţiile vizând dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale, dar şi teme aflate pe agenda europeană. ”Discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate. La finalul întrevederii cei doi preşedinţi vor susţine o conferinţă de presă comună”, a transmis Administraţia Prezidenţială, în legătură cu această vizită. Vizita a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de preşedinţii României şi Franţei în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, ocazie cu care Macron a acceptat propunerea lui Iohannis de a continua dialogul la Bucureşti. Programul oficial prevede o întâlnire tete-a-tete între cei doi şefi de stat, dar şi o declaraţie comună de presă. De la ora 15.00, preşedintele Franţei se va întâlni şi cu premierul Mihai Tudose. Spre seară, la ora 17.30, preşedintele Klaus Iohannis îl va însoţi pe Emmanuel Macron într-o vizită la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, iar la ora 19.30, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepţie oferită în onoarea preşedintelui Franţei. Emmanuel Macron va solicita norme mai bune pentru lucrătorii francezi în condiţiile unei concurenţe neloiale a forţei de muncă din Europa de Est, în timpul unei vizite pe care o va efectua în regiune în perioada 23-25 august, a declarat, săptămana trecută, un oficial francez, citat de Reuters. Integral pe Mediafax

Legile lui Tudorel Toader: când sluga se bucură că devine sclav. ra de aşteptat: Tudorel Toader nu lucrează brutal şi la adăpostul întunericului, ca Florin Iordache. Dar câteva dintre propunerile sale pentru legile Justiţiei par a avea acelaşi efect ca cele promovate de predecesorul său. Planul e acelaşi, s-a schimbat doar tactica. Iar cozile de topor din sistemul de Justiţie se pregătesc de aplauze puternice, prelungite, că tot a fost 23 August. Tudorel Toader aplică ceea ce am putea numi Doctrina Dragnea: deprivarea preşedintelui de orice prerogative care nu îi sunt acordate explicit prin Constituţie. Izolarea instituţională adică. Aşa că domnul Toader propune ca şefii Parchetelor să nu mai fie numiţi de preşedintele ţării, ci de secţia de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Este al patrulea gest al actualei puteri din această serie, după ce majoritatea parlamentară l-a exclus pe preşedinte din procedura de numire a şefilor de la Autoritatea pentru Comunicaţii şi de la serviciile secrete ale Internelor şi Armatei. În conferinţa de presă de miercuri, Tudorel Toader şi-a justificat propunerea prin intenţia îndepărtării factorului politic de sfera sistemului judiciar. Am putea crede această afirmaţie a ministrului Justiţiei doar dacă ar fi consecvent măcar preţ de o oră şi jumătate, cât a durat conferinţa. Căci în acelaşi pachet legislativ, domnul Toader a mai inclus o propunere care intră în coliziune frontală cu declaraţia sa de intenţie: trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei. Adică exact sub controlul factorului politic. Şi încă ce control… De bine, de rău, preşedintele „interfera” în activitatea procurorilor o dată la trei ani, când făcea numirile de şefi. Pe când Inspecţia Judiciară „interferează” cu activitatea nu doar a procurorilor, ci şi a judecătorilor – şi o face în fiecare zi, nu o dată la trei ani. Or punerea acestei instituţii sub control politic este de departe cea mai periculoasă dintre propunerile ministrului. Puţinul pe care eventual l-am câştiga prin ocultarea preşedintelui la numirea procurorilor şefi îl pierdem cu asupra de măsură la controlul permanent pe care îl va avea ministrul Justiţiei asupra tuturor magistraţilor. Rodica Stănoiu nu putea spera la un urmaş mai bun. Integral pe Adevarul (credit foto: Comisarul.ro)

Guvernul PSD visează la Justiția de pe vremea Rodicăi Stănoiu. Lista celor mai controversate propuneri lansată de Tudorel Toader. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va modifica legile Justiţiei astfel încât preşedintele României să nu mai aibă dreptul de a numi conducerea Parchetului General şi pe cea a DNA, iar Inspecţia Judiciară să treacă sub controlul ministerului său. Nu sunt singurele modificări controversate, preşedintele Klaus Iohannis afirmând că acesta este un atac împotriva statului de drept. Şi Parchetul General, condus de Augustin Lazăr a reacţionat dur la planurile guvernării PSD. Ce vrea Ministerul Justiției.Inspecţia Judiciară (IJ) trece la Ministerul Justiţiei pentru că „în multe ţări, IJ este la MJ (…) nu intră sub coordonarea – poate vor spune unii – să zicem sub conducerea factorului politic”. În Parchetul General va fi înfiinţată o direcţie nouă, pe lângă DNA şi DIICOT, care să facă urmărirea penală pentru faptele care îi vizează pe magistraţi. Până acum, -aceasta era competenţa DNA. Procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Statul se va îndrepta împotriva magistraţilor dovediţi că au comis erori judiciare. Erorile judiciare urmează să fie plătite iniţial de către stat, urmând ca Ministerul de Finanţe să se întoarcă împotriva magistraţilor dovediţi că au comis erori judiciare, pentru recuperarea pagubei. „Până acum, legea spunea că statul se poate îndrepta împotriva magistratului. Propunem să scoatem cuvântul poate”, a spus ministrul Justiţiei. Integral pe Romania Libera

Forumul Judecatorilor: Propunerile lui Tudorel Toader readuc justitia sub control politic si maresc nepermis atributiile ministrului justitiei. Forumul Judecatorilor “respinge ferm” propunerile ministrului Tudorel Toader privind justitia pentru ca sunt “un experiment judiciar” cu consecinte grave, ce readuce justitia sub control politic si nesocoteste numeroase rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul MCV. Ce spun judecatorii: “Forumul Judecatorilor din Romania respinge ferm propunerile Ministrului Justitiei schitate, neprocedural, intr-un document Powerpoint in conferinta de presa din 23 august 2017, deoarece sunt facute fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor modificari legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale in raport cu magistrati (judecatori si procurori) si societatea civila, fapt inacceptabil intr-un stat de drept. Pregatirea neserioasa a acestui veritabil “experiment judiciar”, in timpul vacantei judecatoresti, in lipsa oricaror studii si prognoze, necunoscand nici macar legislatia in vigoare (bunaoara, se propune numirea a doi vicepresedinti la Inalta Curte de Casatie si Justitie in loc de unul singur, desi legislatia prevede de ani buni existenta a doi vicepresedinti la instanta suprema), poate determina consecinte foarte greu sau chiar imposibil de remediat. Astfel, in anul 2017, in conditiile in care Romania este supusa in continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, unui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justitiei sale celor ale statelor cu traditii storice democratice, nu se mai poate accepta intoarcerea in timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justitiei sub control politic si largirea nepermisa a atributiilor ministrului justitiei.” Spre exemplu, punerea Inspectiei Judiciare sub controlul Ministerului Justitiei nesocoteste numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul MCV, afirmarea si garantarea independentei inspectorilor judiciari presupunand excluderea oricarei implicari a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justitiei, membru al unui guvern politic. Daca exista vreun neajuns al organizarii actuale, corectarea acestuia aparea fi mult mai facila decat transferul institutional propus. Integral pe Hotnews

Tineri ucişi de Securitate, găsiţi după 70 de ani. Trupurile a trei tineri, ucişi de Securitate, în urmă cu 68 de ani, au fost deshumate, de specialiştii Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului. Studenţii, care au luptat şi în Al Doilea Război Mondial, au fost găsiţi, la marginea unei păduri, din judeţul Alba. Ștefan Popa avea 29 de ani și era student la Drept, la Cluj-Napoca. Provenea dintr-o familie de preoți. A refuzat să accepte politica impusă de Securitate și a constituit o celulă de rezistență în munții din județul Alba. În 1949 a fost ucis. Liana Bogdan, nepoata lui Ștefan Popa: A început să fie urmărit, s-a ascuns în diverse locuri au fost într-o colibă aici sus și în 8 martie, peste noapte a nins și așa le-au găsit urmele pe zăpadă și securitatea deja i-a înconjurat. De aproape 7 decenii au avut nevoie și rudele lui Cornel Pascu și Nicolae Moldovan pentru a-și găsi liniștea și pentru a-i putea înmormânta creștinește pe cei doi. Doina Giurgiu, nepoată Cornel Pascu: Au fost trădați, că intra ba unul, ba altul în organizație, că vin, că sunt oameni cinstiți. Raluca Cristescu, nepoată Nicolae Moldovan: A fost greu și a fost cumva o poveste care ne-a vânat de-a lungul timpului și ne bucurăm foarte tare că măcar s-au găsit și măcar vor avea un mormânt. După ce i-a împușcat pe tineri, Securitatea i-a obligat pe localnici să sape în pădure o groapă comună în care să arunce trupurile celor trei bărbați. Au fost văzuți, însă, de un băiat de 14 ani, care a devenit acum principalul martor al istoricilor și arheologilor. Aceștia lucrează de aproape 10 ani la cazul din satul Cricău. Integral pe Digi24

„Cea mai dură propunere” din noile legi ale justiţiei. Danileţ: Ne întoarcem înainte de 2005. Judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că trecerea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei i se pare cea mai dură propunere din toate cele cuprinse în pachetul legislativ pentru modificarea legilor justiţiei. Danileţ a scris pe pagina sa de Facebook că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei i se pare cea mai dură propunere şi că, personal, nu vrea să fie un magistrat posibil anchetat de Inspecţia Ministrului. „Propunerea MJ, acum câteva minute: Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei. Mi se pare cea mai dură propunere. Inspecţia Judiciară era la MJ până în 2005, apoi a fost la CSM până în 2012, după care a devenit instituţie independentă. Acum se doreşte să se revină la sistemul dinainte de reforma din 2005. Personal, nu vreau să fiu un magistrat posibil anchetat de Inspecţia Ministrului”, a scris judecătorul. În prezent, instituţia Inspecţiei Judiciare se află în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că una dintre propunerile din noul pachet de legi ale justiţiei vizează trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistarturii la Ministerul Justiţiei. Stire adusa de Gandul, articolul original, detaliat, pe blogul judecatorului Danilet.

EXCLUSIV. Surse RL: Fostul ministru tehnocrat Mihnea Motoc este favorit pentru șefia SIE. Citește despre culisele negocierii Iohannis-Dragnea. Fostul ministru al Apărării în Guvernul Cioloș ar fi propunerea agreată de președintele României pentru șefia Serviciului de Informații Externe (SIE), susțin surse din mediul politic. Instituția este condusă interimar, în acest moment, de generalul Silviu Predoiu, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu din septembrie anul trecut. De atunci au fost mai multe nume vehiculate pentru postul de director al SIE, printre ele numărându-se cele ale lui Mircea Geoană, Cristian Diaconescu sau Dan Mihalache. Mihnea Motoc este, însă, favorit pentru această funcție, el fiind susținut puternic de consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, mai spun sursele „România liberă“. Motoc ar fi, de asemenea, și varianta agreată de Liviu Dragnea, președintele PSD, numirea noului șef SIE urmând să fie aprobată în Parlament de către majoritatea PSD-ALDE. De la procuratură la diplomație. Diplomat de carieră, fost ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos (1999-2001) și fost ministru al Apărării în timpul guvernării Cioloș (2015-2017), Mihnea Motoc este, din mai 2017, în conducerea Centrului European pentru Politici Strategice. După o scurtă perioadă în care a fost procuror în Bolintin Vale și București – sectorul 1, Mihai Motoc (51 de ani) a ajuns în Ministerul Afacerilor Externe. Din acel moment cariera sa a evoluat rapid, fiind unul dintre protejații lui Adrian Năstase și Teodor Meleșcanu. În 1997, de pildă, când avea doar 31 de ani, Motoc era șeful Departamentului pentru Afaceri Europene și Euro-Atlantice, având ca atribuții monitorizarea relațiilor României cu UE, ­NATO și OSCE. Integral pe Romania Libera

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi istorică de miercuri, 23 august. Vremea va fi răcoroasă miercuri, exceptând sudul şi vestul teritoriului, unde maximele termice vor fi apropiate de cele normale climatologic pentru această dată, potrivit ANM. Vremea va fi răcoroasă, exceptând sudul şi vestul teritoriului, unde maximele termice vor fi apropiate de cele normale climatologic pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în cursul zilei la munte, dar şi în regiunile nordice, estice şi centrale, unde pe arii restrânse vor fi averse slabe şi posibil descărcări electrice. Vântul va avea intensificări mai ales în prima parte a intervalului în zona montană, dar izolat şi în rest. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 20 şi 27 de grade, iar cele minime între 7 şi 17 grade, mai scăzute în depresiuni. Vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în cursul zilei, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă, în uşoară creştere faţă de ziua precedentă, va fi de 25…27 de grade, iar cea minimă de 12…13 grade, mai scăzută în zona preorăşenească.

Dacian Cioloş: Programul de guvernare al PSD face spicul mai gros şi bobul mai mare. Fostul premier Dacian Cioloş a comentat pe Facebook afirmaţiile liderului PSD Liviu Dragnea cu privire la performanţele agricole ale României. El a spus, ironic, că programul de guvernare al social-democraţilor “face spicul mai gros” şi “bobul mai mare”, iar fermierii probabil zâmbesc “amar” la adresa acestor “politizări” excesive. “Domnul Liviu Dragnea se laudă cu producţii record la grâu şi secară, la rapiţă şi mazăre, la orz şi orzoaică. În parte, pentru că ”ne-a ajutat şi Dumnezeu anul ăsta”, spune domnul Dragnea, dar şi datorită programului de guvernare PSD, care, iată, implementat la literă, face spicul mai gros şi mai înalt, face bobul mai mare şi mai rotund, face să crească iarba mai deasă şi, în general, face să răsară soarele în România (chiar şi azi, în vreme ce în Statele Unite este eclipsă”, a scris Cioloş. El comentează şi afirmaţiile lui Dragnea pe tema alocării la timp a subvenţiilor pentru agricultură, spunând că meritul este al Guvernului tehnocrat. “A fost bine că guvernul de anul trecut, care a preluat de la precedenta guvernare PSD întârzieri importante în pregătirea plăţii subvenţiilor pentru 2016 – sistem informatic nedezvoltat, legislaţie inexistentă etc. – a muncit la corectarea lor. A fost bine că am lăsat lucrurile în regulă astfel încât, deja, de la sfârşitul anului 2016 am plătit în avans pentru 2017 sume masive către fermieri. A fost bine că guvernul instalat în ianuarie 2017 a implementat ceea ce noi pregătiserăm pentru a face la timp restul plăţilor către fermieri”, scrie el. Fostul premier afirmă că aceste “politizări” absurde nu pot fi văzute bine de către fermieri. Integral pe Digi24

Uniforme de milioane de euro pentru poliţişti. Poliţia Română se primeneşte pe bani mulţi. Inspectoratul General al Poliţiei Române a atribuit, recent, două contracte pentru achiziţia de uniforme, în valoare totală de aproape 4,3 milioane de euro. Alte două licitaţii, în valoare de 2,6 milioane de euro, tot pentru uniforme, sunt în curs. După sumele rulate de Poliţia Română numai pentru achiziţia de uniforme s-ar crede că poliţiştii români huzuresc în lux. Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) cheltuieşte numai anul acesta pentru elemente de uniformă (pantaloni, bluze, tricouri, cămăşi, epoleţi, căciuli, caschete, mănuşi etc.) circa 7 milioane de euro, potrivit datelor de pe site-ul oficial al Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Asta în condiţiile în care de ani întregi sindicaliştii se plâng că sunt prea puţine cadre în Poliţie, au echipament învechit, spray-uri paralizante uneori expirate, nu au pistoale cu electroşocuri şi nici veste antiglonţ, iar maşinile de patrulă sunt inadecvate sau deseori defecte, punându-le viaţa în pericol. În acest moment în Poliţia Română activează aproximativ 40.000 de poliţişti. Un calcul simplu arată că pentru fiecare poliţist s-ar cheltui pentru uniformă aproximativ 175 de euro. Este o sumă forte mare, care acoperă cel puţin două rânduri de echipament, potrivit unor surse din Poliţie, în condiţiile în care uniformele se achiziţionează pentru a fi puse pe stoc, deoarece poliţiştii nu schimbă anual uniformele pentru că cei mai mulţi le poartă foarte rar. Integral pe Adevarul

Tudorel Toader prezintă, azi, proiectul privind modificarea Legilor justiţiei. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă, azi, proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei. El spunea că au fost propuse modificări de fond, şi nu de formă şi că intenţionează să facă posibile şi modificări la proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, potrivit news.ro. Ministrul Justiţiei este așteptat să facă declaraţii de presă la ora 11.00. Modificările la legile justiţiei vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Printre modificările la legile justiţiei aşteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra şi măsura supravegherii electronice, aşa-zisă brăţara electronică pentru inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului. Premierul Mihai Tudose a declarat, duminică, într-o emisiunea televizată, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta până la 1 septembrie pachetul de legi privind justiţia, spunând că acesta are o „sarcină foarte, foarte grea”. „Nu, ştiu, pot să fiu mulţumit sau nemulţumit de domnul Toader. Are o sarcină foarte, foarte grea: de a finaliza acel pachet de reformă a justiţiei”, a spus Tudose, duminică. Integral pe Digi24

Guvernul dă atacul la Pilonul II. Va reduce la jumătate contribuţiile. Atacurile din ultimele luni ale guvernanţilor la Pilonul II, cel al pensiilor private, se materializează. Ministerul Finanţelor plănuieşte să reducă la jumătate contribuţiile virate către fondurile de pensii private obligatorii, scrie profit.ro. În prezent, statul virează 5,1% către Pilonul II, însă planurile sunt ca de anul viitor cota să fie redusă la 2,5%, potrivit profit.ro. Asta deşi anul acesta cota trebuia majorată la 6%, însă Guvernul a decis îngheţarea ei la acelaşi nivel de anul trecut. În 2008, la startul sistemului pensiilor private obligatorii, graficul prevedea creşterea contribuţiilor cu câte 0,5 puncte procentuale în fiecare an, de la 2% din veniturile brute ale angajaţilor în 2008 pâna la 6% în 2016. În ultimii ani, din cauza presiunilor bugetare în creştere, guvernul a amânat creşterea contribuţiilor până la nivelul prevăzut iniţial. Apogeul vine însă acum. Lipsa veniturilor bugetare îi face pe guvernanţi să ia o măsură fără precedent, şi anume diminuarea cotei. De asemenea, Guvernul doreşte şi eliminarea comisionului de 2,5% perceput de administratorii fondurilor de pensii. Intenţia vine după ce ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a criticat acest comision, spunând că banii intră în buzunarele administratorilor în loc să meargă în conturile românilor. Integral pe Adevarul

Patru din cinci şcoli din România nu au autorizaţie sau aviz pentru securitate la incendiu. Liviu Pop, ministrul Educaţiei, susţine că, în acest moment, doar aproximativ 6.500 de clădiri şcolare au aviz şi autorizaţie pentru securitate la incendii(PSI), dintr-un total de peste 31.000. Precizările, în condiţiile în care Primăria Sectorului 5 a anunţat demonarea unor corpuri alea şcolii 141, unde un tavan s-a prăbuşit. “Aproape în toate uniţălile în care nu avem autorizaţie s-a intrat pe renovare. Din 31.297 unităţi de învăţământ, 2261 au autorizaţie PSI, iar 4200 au avize PSI. Faceţi diferenţa să vedeţi câte nu au autorizaţie. În maximum doi ani vrem să avem toate unităţile cu autorizaţie, că nu este ritmul pe ni-l dorim. Ce nu s-a făcut 26 de ani în România, adică alocarea de sume de la bugetul de stat către primării în vederea reabilitării şi construcţiei de şcoli, noi am făcut. Acum o lună de zile am aprobat 2500 de proiecte pentru reabilitare şi construcţii noi de clădiri. Banii aceştia sunt în bugetele autorităţilor locale, veniţi de la Ministerul Dezvoltării. Fiecare primar îşi organizează licitaţiile pentru construcţie şi dezvoltare. Ministerul Educaţiei este proprietar pe clădirile de la palaturi şi cluburi. Avem obligaţia ca acele şoli fără autorizaţie să le reabilităm sau să facem altele noi”, a declarat ministrul Educaţie, Liviu Pop, în cadrul unei conferinţe de presă. Referitor la situaţia şcolii 141, din Capitală, unde în luna mai, s-a prăbuşit un tavan, Liviu Pop a explicat că “este o problemă cu primarul care a aprobat atunci acea şcoală. Ce obligaţie avem noi, ca minister, dacă se dărâmă un corp de clădire? Soluţia pentru elevii şcolii 141 va fi găsită până la sfârşitul lunii împreună cu ISMB”. Integral pe Gandul

Tudose repetă minciunile lui Ponta. Guvernul îmbracă majorarea taxelor în haină populistă. Premierul Mihai Tudose spune că introducerea supraaccizei la carburanţi nu are de ce să se reflecte la pompă, pentru că firmele petroliere vor accepta să reducă din profit. Exact acelaşi argument a fost folosit în 2013 cu faimoasa „taxă pe stâlp” sau cu cea „de monopol”, regăsite apoi în facturile de curent, majorate. Guvernul PSD vrea să majoreze taxele fără a pierde capital de imagine. Aşa că a început o retorică dură la adresa companiilor pe care vrea să le impoziteze suplimentar, acuzându-le că îşi maximizează câştigurile pe spinarea consumatorilor sau, din contră, că îşi ascund profiturile. Aşa se pot explica ultimele ieşiri ale premierului Mihai Tudose împotriva companiilor petroliere sau a băncilor. În plus, neagă faptul că tot populaţia este cea care în definitiv va suporta aceste măriri ale impozitelor, spunând că taxele nu au de ce să se reflecte în preţuri. Exact ca în timpul guvernării Ponta, în 2013-2014, când peste noapte au fost introduse sau majorate o mulţime de taxe care au adus miliarde în plus la buget. Cel mai elocvent exemplu este cel al supraaccizei la carburanţi, care va fi reintrodusă de la 1 septembrie, după ce, potrivit prevederilor Codului Fiscal, a ieşit din vigoare la 1 ianuarie 2017. Premierul Mihai Tudose a susținut, recent, că majorarea accizelor la carburanţi nu este un motiv de creștere a preţului benzinei şi motorinei, iar dacă totuşi acest lucru se va întâmpla, statul român ar putea „umbla” la redevenţele petroliere. „Acciza a fost scoasă şi nu a scăzut preţul. Companiile au demonstrat că nu prea au avut nici profit. Ia să vedem, dacă o punem la loc (acciza – n.r.) cresc? Eu cred că nu vor creşte. Totuşi perioada aia de romantism, când făceau ce voiau pe aici, s-a cam închis”, a declarat Mihai Tudose, la un post TV. Integral pe Romania Libera

Mihai Tudose a uitat că nu mai este cetăţeanul Tudose care stă în faţa televizorului în şlapi şi aşteaptă circul politic, ci premierul României: Ce-ar fi dacă băncile nu ar mai cumpăra sau le-ar spune clienţilor să nu cumpere titlurile României pentru că statul are pierderi, an de an? Premierul Mihai Tudose a declarat luni, conform Mediafax, că va face publică lista băncilor care declară că nu au profit, deoarece este dator să spună românilor care sunt băncile unde există pericol să-şi ţină banii. În traducere liberă, nu ar trebui să vă ţineţi banii, economiile, la băncile care nu au profit, pentru că ar avea probleme. Dacă eram în 2008, 2009, 2010, când era criză peste tot în lume, şi în România, declaraţia premierului avea o şansă mare să trimită oamenii la bănci să îşi retragă banii, indiferent de bancă. Gândiţi-vă cum a fost în toamna lui 2008 sau când a izbucnit criza grecească, când nimeni nu mai avea încredere în nimeni. Marţi, BNR a încercat să „cureţe“ în urma declaraţiei premierului, afirmând că sectorul bancar este solid şi lichid, cu o solvabilitate peste media europeană şi cu o lichiditate dublă faţă de cât ar trebui. Toate depozitele bancare până în 100.000 de euro sunt garantate, deci nu sunt în pericol. Pentru BNR poziţia fiscală a unei bănci, profit-pierdere, este pe planul secund, pe primul loc fiind capitalizarea, solvabilitatea şi lichiditatea băncii. Dacă o bancă raportează profit şi îşi deteriorează indicatorii, trebuie să vină cu capital suplimentar. Dacă Mihai Tudose ar fi fost simplu cetăţean, sau chiar parlamentar, unde este permisă libertatea declaraţiilor indiferent de consecinţe (celebra declaraţie politică), totul ar fi fost ok. Poate ar fi fost justificată indignarea lui având în vedere că unele bănci raportează profit, chiar şi în perioadele de criză, iar altele marchează pierderi, deşi toate operează în aceeaşi economie, cu părţile bune şi părţile rele.  Dar el este acum premierul României şi reprezintă statul, inclusiv în ceea ce se cheamă problemele de stabilitate financiară, inclusiv stabilitatea sistemului bancar. Să trimiţi oamenii să-şi scoată banii din băncile care nu fac profit, adică au pierderi, nu înseamnă deloc o responsabilitate, ci mai degrabă poate cădea în extrema unei instigări. Sper că premierul şi ministrul finanţelor nu-şi doresc acest lucru, ca oamenii să-şi retragă banii din bănci, chiar şi din cele care raportează pierderi. Integral pe Zf.ro

Au început epurările pe criterii politice din învățământ. E vremea șacalilor. România rămâne țara tuturor posibilităților în materie de „execuții“ politice. Abuzul în serviciu, pe care actuala clasă politică dorește, cu tărie, să-l elimine din Codul Penal, are loc de cinste atunci când se dorește eliminarea adversarilor politici sau a celor care nu și-au exprimat, clar, opțiunea politică și nu răspund comenzilor de partid, fie ele și… ilegale uneori, de la conducerea instituțiilor de stat. În unele cazuri, nu apartenența politică reprezintă „vina“ celor excluși, ci, incredibil, competența, corectitudinea și atitudinea față de gravele nereguli ce guvernează aces­te instituții. De la ultimele alegeri, Guvernul României abundă de miniștri ce dovedesc, prin acțiunile lor, că au un rol bine definit în instaurarea „ordinii“ de partid. Numai că România nu este un partid. Această „ordine“ face loc ascensiunii unor grupări care doresc să-și ascundă activitățile ilegale. Pentru ei se fac și se desfac legi, se inventează sau se reinventează instituții de forță sub control guvernamental, se încalcă principiul fundamental al statului de drept, prevăzut în Constituția României, cu privire la separaţia şi echilibrul puterilor statului. Cu toate acestea, lor nu li se întâmplă nimic. Deocamdată! Aș putea spune că trăim cea mai cumplită dictatură: Imunitatea statului corupt. Educația este și va rămâne un domeniu strategic. Dezvoltarea unui stat modern, bazat pe principii democratice, nu se poate face fără o educație de calitate. Paradoxul vremurilor noas­tre este că „lupii au ajuns paznici la oi“. Prin tot ceea ce face în ultima vreme, Ministerul Educației acționează contrar intereselor de bază ale învățământului românesc, tot ce întreprind se cufundă în ridicol, iar reprezentantul de vârf al acestui minister nu poate fi, din păcate, un model intelectual nici pentru cadrele didactice, dar nici pentru elevi. Printre acțiunile veleitare ale echipei ministeriale amintesc: Integral pe Romania Libera

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de marti, 22 august. Vremea va deveni rece pentru această dată în cea mai mare parte a ţării.  Cerul va fi variabil, cu înnorări, averse şi posibil descărcări electrice, ziua în Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi local la munte, iar noaptea pe arii restrânse în nord şi în nord-est şi izolat în rest. Vântul va avea intensificări mai ales pe parcursul zilei, la munte şi temporar în celelalte regiuni, cu precădere în cele estice. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 26 de grade, mai ridicate doar în Oltenia, iar cele minime vor fi cuprinse între 7 şi 16 grade, cele mai coborâte fiind în depresiuni, unde vor fi şi condiţii de ceaţă. LA BUCUREŞTI: Vremea va deveni rece pentru această dată. Cerul va avea înnorări, ziua, când se vor semnala averse şi posibil descărcări electrice, iar noaptea va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 23 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.

Ministrul Educației explică demiterea inspectorilor școlari. Inspectorii școlari generali care au fost demiși nu au respectat contractul de management, a explicat ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, la postul public de televiziune. „Și inspectorii școlari generali funcționează pe un contract de management. Sunt 28 de puncte pe care ei trebuie să le respecte. Nu mă interesează promovabilitatea la examenul de bacalaureat, pentru că nu este rodul inspectorului școlar prin contractul de management, este rodul profesorilor și al elevilor pe programele respective. (…) Inspectorii școlari, directorii și toți cei care fac parte din structurile de conducere ale MEN subordonate sunt evaluați pe contract de management, adică acel contract de mandat periodic. (…) Dacă ai un contract de management și nu îl respecți, trebuie să pleci acasă. Simplu. Starea învățământului este importantă pentru țara aceasta. Aveau obligația — și vă dau un exemplu — ca până în 31 iulie să transmită raportul cu starea învățământului”, a afirmat Pop, potrivit News.ro. El a spus că inspectorii demiși au primi înștiințările și prin poștă, nu doar prin fax. „Am văzut chestiunea cu faxul. În fapt, toți au primit prin poștă decizia și notificarea, pentru că așa este normal și așa scrie în lege. Cu soarta elevilor din România nu ne jucăm”, a afirmat reprezentantul MEN. Integral pe Digi24

Telenovela USR continuă. Referendumul intern va fi discutat în Consiliul Politic. Cum poate fi întors rezultatul în favoarea lui Nicuşor Dan. Elek Levente, preşedintele interimar al USR, a declarat pentru „Adevărul“ că organizaţia Caraş-Severin solicită convocarea Consiliului Politic al partidului pentru a analiza referendumul intern, care a decis că USR trebuie să se poziţioneze pe tema familiei tradiţionale. Consiliul Politic a mai întors un vot pe această temă în favoarea lui Nicuşor Dan. Ce ascunde acest plan. Surse din conducerea USR au declarat pentru „Adevărul“ că zilele trecute o filială a strâns semnături pentru a convoca, la începutul lunii septembrie, Consiliul Politic (CP), al doilea for în ierarhia partidului după Congres. Contactat de „Adevărul“, preşedintele interimar al USR, Elek Levente, a confirmat informaţia. „Da, este adevărat. Aştept să văd dacă a fost întrunit cvorumul de convocare. Sunt necesare 37 de semnături de la membrii CP pentru a se convoca şedinţa“, a declarat Elek Levente. Surse din USR susţin că până luni după-amiază erau strânse 48 de semnături, deci cvorumul e deja întrunit. Întrebat cum a motivat filiala Caraş-Severin necesitatea unui Consiliu Politic în septembrie, în condiţiile în care partidul abia a trecut printr-un referendum intern, iar în luna octombrie va avea loc Congresul pentru alegerea unui nou preşedinte, Elek Levente a spus: „Sunt mai multe puncte pe ordinea de zi, printre care şi analiza rezultatului de la referendumul intern pe tema familiei tradiţionale“. Oamenii fideli lui Nicuşor s-au mobilizat Întrebat dacă rezultatul consultării interne ar putea fi schimbat prin votul CP, preşedintele interimar al USR a răspuns: „Nu văd cum ar putea fi schimbat sau anulat, din moment ce au votat direct membrii de partid, nu delegaţii. Ar fi o greşeală enormă. Cei din Caraş-Severin se gândesc, probabil, să pună în discuţie direcţia pe care ar trebui s-o ia partidul după acest referendum. Eu nu văd altceva“. Alţi lideri USR văd însă şi altceva, în condiţiile în care demersul organizaţiei Caraş-Severin ridică unele semne de întrebare.  Integral pe Adevarul

Ce caută Pop „Genunche” la Educație: PSD te vrea prost. Am crezut că, odată cu îndepărtarea plagiatorului Ponta, PSD va renunța la politica deliberată de a distruge sistemul românesc de învățământ. Am greșit. Dragnea a plasat la ministerul Educației un personaj amoral și brutal, doctorand la Academia de Poliție, pentru a-și subjuga complet acest domeniu. Trei sunt obiectivele PSD în Educație. Primul este să dețină controlul fluxurilor de bani. Reparațiile la școli se duc către mici firme controlate de baronii locali. Manualele școlare, plus deja celebrele materiale auxiliare, sunt și ele o frumoasă sursă de bani. Recenta decizie a ministrului Pop de a interzice toate materialele auxiliare n-are nici o legătură cu educația, ea nu urmărește decât o reîmpărțire a pieței. Faptul că, după ce firmele pesediste „repară” școlile, acestea pică peste elevi – cum s-a întâmplat în Ferentari – nu impresionează pe nimeni din PSD. Faptul că elevii învață fără manuale – primul trimestru, pentru cei de clasa a V-a, este deja ratat – din nou, nu are nici o relevanță pentru PSD. Al doilea obiectiv: școlile să rămână un spațiu de propagandă pentru PSD, cu complicitatea unor sindicate aservite și anti-reformiste. Cred că am uitat prea repede circul făcut de Gabriela Firea și Carmen Dan plecate la vânătoare după Balena Albastră. Directorii și inspectorii școlari vor fi agenții partidului, dacă vor să își păstreze postului. Pop a arătat ce va face cu cei care nu i se supun: 13 șefi de inspectorate școlare, oameni care-și câștigaseră postul prin concurs, au fost dați afară printr-un fax, fără nici o explicație. Al treilea obiectiv: o școală care îndobitocește și promovează supunerea oarbă. Tone de materii inutile și la care se învață „pe de rost”. Copiii nu sunt învățați să gândească, să-și pună întrebări și să conteste autoritatea. Dragnea și restul trupei n-au nevoie de adolescenți și tineri care să spună: „De ce?”. Care să conteste. Integral pe Romania Libera

Pop îi lucrează pe inspectori în schimbul de noapte. Ce poate fi mai penibil decât prestaţia unui ministru el Educaţiei, care ameninţă copiii cu manuale de Dirigenţie şi Educaţie Fizică, dar nu e în stare să le pună tuturor elevilor manualele serioase pe pupitre, la începerea anului şcolar?! Uneori, am senzaţia că anumiţi miniştri din guvernele PSD-ALDE sunt puşi pe funcţii ca să realizeze „marea brambureală”, din nimic. Întrucât avea impresia, probabil, că nu se află, destul, în treabă, omul ştiinţelor exacte, ministrul Liviu Pop, a propus omenirii tot felul de teme false, pe care le-a rezolvat în stilul deja consacrat al „guvernelor Grindeanu-Tudose”, atât de plastic „tradus” de cel din urmă: prosteli „discutate şi uitate”, un fel de fake news, la prima mână. Cetăţeanul nostru a anunţat, cu surle şi trâmbiţe, lansarea unor manuale inutile, după care, a anunţat că nu mai sunt necesare, apoi a anunţat lipsa, în totalitate, a manualelor importante, pentru elevii claselor a V-a, care vor primi cărţi abia după vreo două-trei luni de la începerea anului şcolar. Iar dacă această bătaie de joc la adresa copiilor şi a părinţilor este deja o chestiune la ordinea zilei, ceea ce s-a întâmplat deunăzi, vineri, după stingere („noaptea, ca hoţii de weekend”, cum ar spune Ludovic Orban, cu unele completări), anume demiterea prin fax a unui număr important de inspectori generali şcolari judeţeni, profesionişti – şi nu sindicalişti „reformaţi”, ca Pop – care ocupaseră posturile, prin concurs ME, pentru o perioadă de patru ani, este foarte grav. Integral pe Gandul

Reţeta autorităţilor din Giurgiu de jefuit orfanii. Sute de contracte de cumpărare a alimentelor pentru centrele de plasament din Giurgiu ar fi fost semnate cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică, acuză DNA. Creierele jafului ar fi doi foşti înalţi funcţionari. O şefă din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a recunoscut acuzaţiile, în timp ce fostul secretar al judeţului Giurgiu a recurs la dreptul de a nu da declaraţii. „Deci, fapta noastră nu mai e c-am creat prejudiciu, fapta noastră e că suntem grup infracţional şi să ne ia pe sus pe toţi. Deci, asta e, nu c-am constituit prejudiciu…”, spunea într-o discuţie Liana Ţone, cea care în perioada 14 august 2002 – 5 aprilie 2005 a ocupat funcţia de director executiv adjunct la Direcţia economică a Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Giurgiu. Luna trecută, Ţone a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în formă continuată (719 acte materiale). În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată, fostul secretar al Consiliului Judeţean (CJ) Giurgiu, Florian Dinu, acuzat de instigare la abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Cei doi foşti funcţionari sunt judecaţi pentru modul în care DGASPC Giurgiu a dat sute de contracte supraevaluate unor firme de casă sau unor societăţi în spatele cărora s-ar fi aflat Florian Dinu. Era vorba de activităţi de aprovizionare a Centrelor de plasament din Giurgiu cu produse alimentare şi nealimentare şi de activităţi de reparaţii la Centrul de plasament „Sfinţii Mihail şi Gavril” din localitatea Slobozia (Giurgiu). CJ Giurgiu s-a constituit parte civilă în acest caz şi cere 1.003.807 de lei, prejudiciul rezultat în urma achiziţiilor nelegale de bunuri şi lucrări. Potrivit dosarului aflat pe masa judecătorilor de la Giurgiu, Liana Ţone a recunoscut acuzaţiile procurorilor, iar Florian Dinu şi-a rezervat dreptul de a nu da declaraţii. Alături de aceştia vor mai fi judecaţi trei afacerişti giurgiuveni – Florian Roşioru, Ion Lupu şi Florentin Marinică – pentru complicitate la abuz în serviciu. Integral pe Adevarul

Viitorul Romaniei! Furati si “expulzati” din propria tara, ca sa faca loc strainilor cu bani murdari. Tot mai multi moldoveni isi abandoneaza tara fizic si juridic. De la preluarea mandatului, in urma cu 8 luni, de catre actualul sef al statului, pro-rusul Igor Dodon, 612 moldoveni au renuntat la cetatenia moldoveneasca. Printre cei care au renuntat la cetatenia Republicii Moldova se numara si 139 de copii. Decretele de renuntare la cetatenie (4 decrete pana acum) au fost semnate de Igor Dodon. Moldovenii renunta la cetatenie contrar procedurii extrem de birocratizate, menita sa-i faca sa se razgandeasca, si chiar daca sunt nevoiti sa achite si taxe pentru aceasta. Majoritatea moldovenilor care au renuntat la cetatenie sunt stabiliti deja in UE, principalele destinatii fiind Germania, Austria, Olanda, Letonia, Lituania, Elvetia, Romania si Slovenia. Tara pensionarilor.Potrivit unui studiu international facut public recent, zilnic 106 moldoveni pleaca din Moldova si nu se mai intorc decat in vizita. Expertii Academiei de Stiinte a Moldovei suna alarma. Ei spun ca, daca nu va inceta injustitia si daca nivelul de guvernare nu se va imbunatati, catre 2050, in tara vor mai ramane doar un milion de oameni, fata de 3 milioane, cati se presupune ca ar mai fi acum. Aceleasi tendinte sunt confirmate pentru Moldova si de prognozele ONU. Conform statisticilor oficiale, majoritatea emigrantilor moldoveni au intre 20 si 35 de ani. Raioanele cele mai afectate de migratie sunt: Donduseni, Drochia, Floresti, Falesti, Ocnita, Rascani, Sangerei, Soroca, Calarasi, Dubasari, Rezina, Ungheni, Causeni, Cantemir, Cimislia si Leova. In aceste raioane, proportia celor plecati pentru totdeauna este de 10-14 plecati la 1.000 de locuitori. La Telenesti si Soldanesti e si mai grav – 15 plecati la 1.000 de locuitori. In Republica Moldova deja sunt sate in care nu mai locuieste nimeni. Scolile si spitalele se inchid din lipsa de elevi si, respectiv, pacienti, iar profesorii si medicii, in special cei tineri, emigreaza. Daca ar ramane, munca lor ar fi rasplatita cu 120 de euro lunar – insuficient pentru achitarea facturilor la intretinere pe timp de iarna. Sistemul de pensionare, o bomba economica. Fenomenul depopularii deja a afectat sistemul de pensii. In prezent, din contributiile achitate de un angajat sunt intretinuti 4 pensionari. Asta in timp ce in UE proportia este de 1:1. Integral pe Ziare.com

Cinci exemple de legi în folosul celor care le fac. Legea e, în teorie, evident, un instrument care ar trebui să opereze în interes general. O particularitate sau nevoile și ambițiile unui om nu pot fi ridicate la rang de lege. În România, însă, există altă mentalitate uneori – dacă ești un om suficient de puternic în stat, dacă ai suficienți mușchi politici și ai o anumită nevoie, atunci poți schimba legea pentru a-ți satisface interesul personal sau de grup. Prezint cinci cazuri flagrante. Doctorat revocat la cerere.Primul și cel mai evident este cel în care, în 30 decembrie 2014, prin ordonanță de urgență (urgența era faptul că premierul de la acea vreme, Victor Ponta, avea un scandal de plagiat cât casa care îi amenința poziția în Guvern), s-a reglementat între Crăciun și Anul Nou renunțarea la doctorat prin simpla cerere. Ordonanța a devenit aplicabilă imediat prin publicarea în Monitor, românii mâncau sarmalele de Anul Nou și nu au reacționat pe loc. Întrebat cine ar putea să fie beneficiarii respectivei ordonanțe, în afară de premierul Ponta, de altminteri semnatar al ordonanței, purtătorul de cuvânt de la acea vreme al Guvernului nu a putut numi pe altcineva decât pe însuși semnatarul-șef al legii. Legea strâmbă, invalidată ulterior, spunea așa: “Titularul unui titlu ştiinţific poate solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice renunţarea la titlul în cauză. În acest caz, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ia act de renunţare printr-un ordin de revocare“. Odată publicată, s-au mai găsit 9 persoane care să se prevaleze de lege, înaintea abrogării. Printre cei 9 îi regăsim pe: Neculai Onțanu, pe premierul Tudose, Bogdan Licu – membru în CSM la data renunțării, Loredana Radu – nepoata lui Gabriel Oprea, Adela Popescu – secretara lui Gabriel Oprea la MApN, Mihai Stănișoară, Radu Stroe, Daniel Andrei Moldoveanu, marele susținător al lui Blejnar, și Romeo Raicu. Opt dintre ei îl au pe domnul Oprea conducător de doctorat. Integral pe Romania Libera

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de luni, 21 august. COD GALBEN de ploi şi vânt: Meteorologii anunţă că temperaturile vor scădea în următoarele două zile, fiind emis şi un cod galben de ploi şi vânt pentru judeţele din nordul şi centrul ţării, valabil de duminică, ora 18.30, până luni, ora 23.00. ANM a emis, duminică, o atenţionare cod galben de vânt, valabilă pentru patru judeţe din zona Transilvaniei, unde rafalele de vânt vor atinge local 55 – 60 de kilometri pe oră. Potrivit ANM, atenţionarea a intrat în vigoare la ora 18.30 şi este valabilă până duminică, la ora 23, pentru zona joasă a judeţelor Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Se vor semnala intensificări ale vântului, care vor atinge la rafală local 55 – 60 de kilometri pe oră. De asemenea, ca fenomene asociate, în zonă sunt posibile averse de ploaie. În intervalul menţionat, la munte, în Maramureş, Transilvania şi în vestul Moldovei, cantităţile de apă vor depăşi 20…25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp, anunţă meteorologii. Atenţionare de răcire accentuată şi instabilitate atmosferică De asemenea, de sâmbătă, ora 18.00, până marţi, ora 8.00, este în vigoare o atenţionare de răcire accentuată şi instabilitate atmosferică. “În intervalul menţionat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse şi descărcări electrice. Astfel de manifestări vor fi în seara zilei de diminica (20 august) şi în noaptea de duminică spre luni (20/21 august) în regiunile vestice şi nord-vestice, iar pe parcursul zilei de luni (21 august) şi în noaptea de luni spre marţi (21/22 august) în zona de munte, în centrul ţării şi local în est şi în sud. Cantităţile de apă vor depăşi frecvent 15…20 l/mp şi vor fi condiţii de grindină”, transmite ANM.

„Prost crescut şi sincer“. Aşa se caracterizează pe sine, semi-ironic şi modest, dl Kelemen Hunor, reacţionînd la un articol al meu, în care i-am dedicat un paragraf. Mă grăbesc să-l liniştesc. Nu, dle Kelemen, nu sunteţi prost crescut. „Sincer“ sunteţi şi vă felicit. Dar nu „prost crescut“. Sunteţi însă lipsit de tact (şi credeţi că asta este o virtute) şi nu prea coerent intelectualmente. În replica Dvs. spuneţi că sunt nedrept atribuindu-vă gîndul că ”n-aţi accepta o sărbătoare naţională”. ”Nu am zis aşa ceva nicăieri şi niciodată. Am spus cu totul altceva…” Pentru lămurire, daţi-mi voie să vă citez: ”Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018.” Ce ”altceva” aţi spus, iar eu n-am înţeles? Sigur, aţi spus şi alte lucruri, Dar nu vă puteţi retrage semnătura de sub afirmaţia de mai sus. Daţi-mi voie, acum, să vă explic ce am spus eu. N-am spus, cum pretindeţi cu oarecare rea-credinţă, că demnităţile şi premiile primite în România ar fi trebuit ”plătite” printr-o tăcere (laşă). Nu să vă amputaţi, din ”recunoştinţă”, spiritul critic vă sugeram, ci dimpotrivă, să-l fi exercitat cu aceeaşi severitate. Să fi spus, de pildă, ”nu pot şi nu vreau să accept rangul de ”ministru al Culturii” (sau de parlamentar, sau de laureat al unor înalte distincţii), într-o ţară care, de 100 de ani, nu are nici o realizare, se comportă naţionalist şi practică o complexă politică de asimilare a minorităţilor”. Veţi recunoaşte că vigilenţei Dvs. îi lipseşte consecvenţa: nu puteţi tolera celebrarea unei sărbători (se subînţelege ”nemeritate”), dar puteţi, în aceeaşi ţară, să acceptaţi funcţii, decoraţii şi premii. Cînd vă oferă asemenea privilegii, ţara cu pricina e în regulă. Cînd însă trebuie să acceptaţi o festivitate a majorităţii, deveniţi amar şi faceţi inventarul unor dezamăgiri vechi de 100 de ani. Integral pe Adevarul, un articol superb de Andrei Plesu.

Miniştrii PSD ai Apărării, neputincioşi, şantajaţi sau complici ai lui Oprea? “România liberă“ publică astăzi un nou episod despre ilegalităţile săvârşite de camarila lui Gabriel Oprea de la conducerea MApN, în special în perioada în care „Generalul Interesului Naţional“, zis şi „Izmană“, era ministru. Este un episod strâns legat de celebrul scandal al avansărilor ilegale în grad, tocat sistematic de opinia publică, dar în privinţa căruia Justiţia nu s-a pronunţat nici până în momentul de faţă. De ce? Pentru că în Parchetele Militare au rămas procurori care au servit intereselor grupării Oprea şi care, acum, au tot interesul să acopere acele ilegalităţi, pe care le-au tolerat sau la care au fost părtaşi. Sau poate pentru că printre beneficiarii avansărilor s-au numărat nume deosebit de influente în Stat, ce se bucură şi astăzi de protecţie. Ziarul nostru dezvăluie astăzi că aproximativ 50 de livrete militare înseriate, aflate în evidenţa Centrului Militar al Sectorului 5, au fost sustrase, printr-o manevră dolosivă, şi trimise pachet lui Gabriel Oprea, ca să aibă dom’ ministru cu ce să-şi extindă reţea­ua de influenţă, adică să-i recompenseze prin acordări sau avansări în grad pe cei care acceptă să-i servească interesele ilegitime. În mod cert povestea aceasta este ştiută de multă lume din MApN. Este ştiută de cei care au pus-o la cale şi de cei care au executat operaţiunea, la presiunea celor dintâi. Ca să fim mai expliciţi: este ştiută de generalul Marian Hăpău, actualul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), de către generalul Gabriel Gabor (actualmente în rezervă), la acea vreme şef al Direcţiei J1 de Personal şi Mobilizare din cadrul Statului Major General şi de către responsabili din cadrul Centrului Militar al Sectorului 5, cărora li s-a dat dispoziţie să furnizeze livretele militare. Cu toate acestea, până în momentul de faţă, nimeni nu a cercetat cu adevărat cazul avansărilor ilegale din interiorul MApN. Pentru că ministerul este în continuare infestat de oamenii lui Gabriel Oprea, motiv pentru care acesta este în continuare puternic în stat. Împreună cu gen. Marian Hăpău şi ceilalţi acoliţi ai săi. De pildă, un astfel de personaj este col. Dumitru Bucur, „ochiul şi timpanul“ grupării Oprea- Hăpău de la DGIA, unde se ocupa cu ascultările, filajul şi investigaţiile specifice. El conduce Corpul de Control şi Inspecţie al MApN, care poate stabili foarte uşor dacă livretele provin de la Centrul Militar al Sectorului 5, prin simpla verificare a seriilor. Mai ales că un astfel de livret militar este public şi aparţine fostului jurnalist Robert Turcescu. El l-a făcut public cu prilejul controversatei „autodeconspirări“ drept ofiţer acoperit al DGIA. Livretul poartă seria M şi nr. 025365. Integral pe Romania Libera

Pericolul din toamnă. Ce legi controversate pândesc în Parlament. Legea graţierii, legea prin care preşedintele e scos din circuitul de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Legea lobby-ului sunt iniţiative care se află pe masa deputaţilor şi senatorilor în această sesiunea parlamentară, fiind la un pas de a fi adoptate. Mai multe proiecte de lege controversate vor ajunge pe masa aleşilor din Parlament pentru a fi discutate şi votate în sesiunea care începe în una septembrie. Proiectul legii graţierii, iniţiativă care dus la ample dezbateri în Senat şi în cadrul societăţii civile, se află în prezent la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, Adoptată tacit pe 23 mai de Senat, dezbaterile pe proiect au fost amânate până acum de deputaţii jurişti. Iniţiativa legislativă prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani. Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie. Mai precis, persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război. Integral pe Adevarul

Astăzi începe bacalaureatul de toamnă. Absolvenţii susţin proba scrisă la Limba română. Luni, absolvenţii de liceu care nu au reuşit să promoveze bacalaureatul în prima sesiune vor susţine proba scrisă la Limba şi literatură română, fiind vorba despre peste 39.000 de candidaţi înscrişi. Primele rezultate vor fi afişate pe 1 septembrie, iar cele finale pe 6 septembrie. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, luni demarează examenul de Bacalaureat, sesiunea a doua, cu proba scrisă la limba şi literatura română, urmată, pe 23 august, de proba obligatorie de profil, iar pe 24 august absolvenţii de liceu vor susţine proba la alegere, în funcţie de profil şi specializare. Pe 25 august are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, iar pe 28 august va fi evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Iar pe 29-30 august, este programată evaluarea competenţelor digitale – proba D, urmând ca pe 30-31 august, vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C. Noutatea acestei sesiune o reprezintă inversarea probelor, absolvenţii de liceu susţinând mai întâi probele scrise, apoi evaluarea competenţelor lingvistice sau digitale. Integral pe Mediafax

Cum putem să-l lăsăm pe Dragnea fără un milion de voturi. Da, anticipez reacția: ce naivitate! Dar nu trebuie decât să vă uitați pe rezultatele alegerilor legislative din 2000 până azi ca să înțelegeți că este perfect posibil. În 2000, Ion Iliescu și Adrian Năstase au păcălit peste patru milioane de români să le voteze partidul. În 2004, deși controlau tot statul și, după ce furaseră pe rupte, dețineau resurse uriașe, pesediștii au colectat doar 3,7 milioane de voturi. În 2008, după patru ani de opoziție, PSD a mai adunat doar 2,23 milioane de voturi. În 2016, Liviu Dragnea a reușit să își aducă partidul la 3,2 milioane de voturi, dar dacă doriți explicații pentru acest rezultat eu cred că trebuie să discutaţi cu domnii care se află acum în opozitie sau la Cotroceni. Eu nu doresc să împărțim mediul politic în premianți și vinovați. Ceea ce vreau să arăt este că e posibil să destructurăm PSD-ul. Mai mult, dacă schimbăm rețetele expirate folosite de vechile partide, putem re-aduce cel puțin un milion de „absenteiști” la urne. Prima resursă anti-PSD: Diaspora. Numărul celor aflați la muncă peste hotare se apropie de patru milioane. În 2014, la alegerile prezidențiale, (doar) 377.000 au ieșit la vot și au reușit să schimbe soarta țării. Dacă li se oferă posibilitatea să voteze prin corespondență sau electronic – fără proceduri complicate de înscriere – și dacă vor ști că sunt reprezentați corect în Parlament, vor vota mult mai mulți. Nu este acceptabil ca Diaspora să aibă aceeași reprezentare parlamentară ca și Teleormanul. A doua resursă: absenteiştii de dreapta, care s-a săturat de partide care susțin că sunt de această parte a spectrului politic, dar în Parlament votează cot la cot cu Dragnea pentru pensii speciale și super-salarii pentru bugetari. În 2004, acești alegători au fost mobilizați de promisiunea cotei unice de impozitare. De atunci, vechile partide care își spun de dreapta par să fi rămas fără idei. Integral pe Romania Libera

Datele seci care dezvăluie o realitate paradoxală a pieţei muncii din România. Unul din patru tineri români stă degeaba, nu are loc de muncă, nici nu studiază. Unul din patru tineri români nu are un loc de muncă şi nici nu merge la studii, adică preferă să stea, pur şi simplu, acasă, arată date publicate de Eurostat. Procentual, vorbim despre 23% dintre tinerii din ţara noastră care sunt şomeri, mulţi dintre ei alegând să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni pe an. Toate acestea în condiţiile în care piaţa muncii din România se confruntă cu un adevărat paradox: angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. Datele publicate recent de Eurostat arată că România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce priveşte numărul tinerilor care nu muncesc şi nici nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ. Practic, 23,6% dintre tinerii români cu vârste în 20 şi 24 de ani nu au niciun fel de ocupaţie, depăşindu-i la acest capitol şi pe cei din Bulgaria.  Astfel, în ceea ce priveşte această statistică, numărul lor a crescut simţitor în ultimul deceniu, cu aproximativ 5%, ajungând în 2016 până la 23,6%. În cifre, oficialii europeni estimează că e vorba despre aproximativ 200.000 de tineri între 16 şi 24 de ani care se află în această situaţie.  Cel mai mare procent din Europa al tinerilor care nu au nicio ocupaţie se înregistrează în Italia, cu aproape 30% dintre locuitorii sub 24 de ani aflaţi în afara câmpului muncii, dar care nu urmează nici cicluri de formare profesională. Pe locul al doilea se situează România, urmată de Grecia (23%), Cipru şi Bulgaria (22,7%), Spania (21,2%) şi Croaţia (19,6%). Integral pe Gandul

Scrisoarea unei învăţătoare către Liviu Pop: ,,Voi strânge facturile pentru toate cheltuielile pe care le voi suporta. Sunt curioasă cine mi le va deconta“. O învăţătoare îi reproşează ministrului Educaţiei Liviu Pop, printr-o scrisoare, decizia acestuia de a interzice auxiliarele în şcoli până la o nouă evaluare. Dascălul spune că de acum este nevoită să scoată bani din buzunarul propriu pentru a pregăti materiale didactice pentru copii. Dacălul se arată revoltat şi de faptul că ministrul se consultă doar cu experţi care ,,nu au habar cu ce se mănâncă realitatea din şcoli“. ,,Dragă domnule ministru Pop, mă adresez dumneavoastră, pentru că am aşteptări foarte mari, cam aşa cum au şi părinţii clasei mele de la mine în fiecare an! Sunt învăţătoare la o şcoală de cartier, o şcoală mică, cu elevi (foarte mulţi de etnie rromă) proveniţi din familii monoparentale, cu părinţi de condiţie săracă, plecaţi peste hotare pentru a asigura creşterea copiilor lor. Intru în al 18-lea an de învăţământ şi încă mă mândresc cu tăria mea de a rezista şi de a merge mai departe în acest sistem bolnav şi vitregit. Domnule ministru, am aflat din mass-media despre interzicerea auxiliarelor! Vă anunţ că anul acesta voi lua a doua generaţie de pregătitoare. Sunt unul dintre “deschizătorii de drumuri”, aşa cum am fost numiţi, unul dintre mulţii învăţători care s-au luptat 5 ani de zile cu lipsa manualelor, a materialelor necesare, care cu multă măiestrie şi-au conceput singuri planificările după programe supraîncărcate şi modificate/remodificate/paramodificate, fără a avea posibilitatea de a le prelua de la colegii lor înaintaşi. Sunt o învăţătoare care s-a luptat cu predarea integrată oră de oră timp de 3 ani, deşi nu a găsit nimic bun în asta, sunt o învăţătoare care a respectat ordinele si regulile impuse de miniştrii anteriori. Acum mă văd din nou obligată să respect ordinul dumneavoastră şi să mă supun. Integral pe Adevarul

L-au prins pe Profexer, o prima victorie a FBI in lupta cu hackerii Kremlinului. Cum isi perfectioneaza Putin armele digitale. Donald Trump, presedintele SUA, a criticat pe toata lumea pana acum, mai putin un singur om, iar acesta e Vladimir Putin. In ciuda raportului realizat de agentiile de informatii la sfarsitul anului 2016 in care se arata ca reprezentanti ai Rusiei au patruns si influentat sistemul electoral american, Trump a ramas un constant admirator al presedintelui rus. In mare liniste, in ultimii 20 de ani, Kremlinul si-a creat o armata secreta care actioneaza din umbra. I se livreaza bani cu care sa cumpere programe care pot sparge sistemele de securitate digitala ale institutiilor din intreaga lume, dezvolta programe care pot extrage date sau pot distruge servere, monitorizeaza lumea hackerilor si face oferte pentru achizitionarea de soft realizat pentru furtul de informatii. Serviciile de spionaj americane au informatii ca acest grup guvernamental specializat in hacking se numeste Advanced Persistent Threat 28, actionand si sub denumirea de Fancy Bear. “Advanced Persistent Threat sau Fancy Bear este grupul despre care serviciile de informatii americane cred ca este coordonat de agentii militare din Rusia si este responsabil pentru patrunderea ilegala in serverele Comitetului National al Partidului Democrat”, scrie New York Times. Profexer, soldatul fara chip al Kremlinului. Pentru prima data de cand serverele Partidului Democrat au fost sparte si milioane de informatii au luat drumul laboratoarelor de analiza ale spionajului rusesc, FBI are un martor valoros care poate descrie in amanunt intreaga operatiune. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!

Published by @Paganel 

Copyright: @Paganel and PoliteiaWorld. CC BY-NC-ND 4.0 Licence 

On August 4, 2017, the leader of Hungarian Democratic Union of Romania (HDUR, Romanian abbreviation: UDMR), Hunor Kelemen^a declared as recorded  in

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21938367-kelemen-hunor-romanii-trebuie-accepte-noi-nu-vom-putea-nici-nu-vrem-sarbatorim-2018-aceasta-acceptare-trebui-fie-parte-intelegerii-respectului-reciproc.htm,

the following: “I am sure that if the Romanian state would not have tried in the last 100 years to permanently and openly to assimilate minorities and to liquidate anything that is not Romanian, then today’s generation would have positioned itself differently on this subject. But because between the two world wars and during the Ceausescu regime this intention was unequivocal, and after 1989 it was often possible to infer the same intention without an explicit statement, it is obvious that the fears are being renewed: the Romanians are afraid that we want to gain back Transylvania, and the Hungarians fear that the Romanians want us to gradually dilute our ethnic identity. Obviously these fears are anchored in the past and in the future and we do not see the possibilities that we could fundamentally change something.”

Let’s see how Mr. Hunor Kelemen competes with Pinocchio and the Baron Münchhausen and highlight how we, Romanians, have “assimilated” the minorities in the past almost 100 years, based on the Romanian elections since 1919. According to the table below (Table 1), during the interwar period, the Hungarians had between 2 (in 1922) and 19  deputies (in 1937) in the Romanian Parliament.

After the Second World War, in 1946 and 1948, the former Madosz (communistoid and communistophile) was renamed the Hungarian People’s Union (Romanian – Uniunea Populară Maghiară = UPM) and was the most faithful ally of the PCR (Romanian Communist Party), obtaining 29 mandates (out of 421) in 1946 and 28 (out of 414) in 1948. After the “dissolution” of the UPM, in the “Front” (Front of Popular Democracy – Romanian abbreviation: FDP: 1952-1965, Front of Socialist Unity – FUS: 1969-1975, Front of Democracy and Socialist Unity – FDUS: 1980-1989) had continued the tradition of election of ”Romanians with Hungarian nationality” deputies in the Communist “parliament” called “Great National Assembly” (an offensive epithet, insulting the great meeting of the Transylvanian Romanians from Alba-Iulia, in 1 December 1918!) as seen in the same table. What can be observed is that, following the nationalist-communist color of the Ceausescu regime –, after 1969 there is a tendency to diminish the number of Hungarian ethnic MPs in the communist parliament, but not an “assimilation” of them as “Romanians”!

After the fall of the communist regime, the Hungarians also entered in the Council of the National Salvation Front – Romanian abbreviation: CFSN (December 1989 – February 1990) with two representatives of UDMR (out of 41 – according to the data gathered by the author) and in the Provisional Council of National Union – Romanian: CPUN 1990), with 5 representatives of the same formation (from 234 – again personally collected data).

Beginning with the May 1990 elections, UDMR entered in all parliamentary legislatures, having – as noted below – between 19 to 29 mandates. So “discriminated” were the Hungarians in Romania after 1990, which we “helped” them to continue to have representatives in the European Parliament since January 2007, most of them obtained by UDMR, but also by the reformed pastor Tökes László, who, in November 2007, was running and elected as independent!

Probably, the “discrimination” and the “lack” of “understanding and respect” towards the Hungarians should be “accounted” for by the UDMR’s participation in the government during 1996-2000 (together with Romanian Democratic Convention – CDR and with Social-Democratic Union – USD), in 2004-2008 with the Justice and Truth Alliance – Alianța DA or / and with National Liberal Party – PNL in 2007), in 2009-2012 (alongside Democratic-Liberal Party – PDL), and in 2012-2014 (alongside Social-Liberal Union – USL / Social-Democratic Party – PSD), being, between 2000-2004. From 2014 until today UDMR while outside the government was often times supporting of it for their own parochial interests … In fact, so “discriminated” was UDMR that in the period 1996-2014 they were partners in 8 government coalitions:

http://www.mediafax.ro/politic/udmr-se-pregateste-sa-paraseasca-guvernul-ponta-3-al-optulea-din-care-a-facut-parte-incepand-din-1996-13717516

In fact, since the communist era, the Hungarians in Romania (and the minorities in general) have always benefited from representation in the Government, which continues after 1989. About the presence of Romanian ministers in the Budapest pre-war ministry … what can be said? That it was “beautiful, sublime, but … it was totally lacking!”. There was a Romanian presence in an Austro-Hungarian government, but that was of Romanians from Bucovina (which was not part of Transylvania), Petrino, and he was minister in the Austrian executive in Vienna! In contrast, during the communist period, three Hungarians were ministers in Bucharest, as well as four other representatives of other minorities. This presence of minorities in the Romanian Government has seen a significant increase after 1989: not less than 16 Hungarian ministers, plus 5 representatives from other minorities.

Conclusion: during all Romanian legislative elections from the period 1919-2016, the Hungarians HAD POLITICAL REPRESENTATION in the Parliament of Romania!

On the other hand, if we look at the situation of the Romanian minority (and of the minorities in Hungary in general), for the period 1867-1918, according to the official data of the legislative elections for the Budapest’s Parliament, we note a clear underrepresentation not only of the Romanians in the Dualist Hungarian legislature, but also of the other minorities! So, the Romanians in the Dualist Hungary were (under)represented by a percentage ranging from 0 (zero) and 3.63% to a share of Romanians of 16.1%), whereas the Hungarians in Romania had continuously the following weight:

In Parliament: 1919-1939: between 0.54% (1922 – immediately after the Union) and 4.91% (1937 – the last inter-war democratic elections);

1946-1989: between 4.6% (1985) and 8.06% (1952); not accidentally, the highest percentage of the Hungarian representation during this period was reached in 1952: UPM was the most faithful (and most important) ally of the Romanian Communist Party – PCR, and during the same period was created the “Hungarian Autonomous Region” (at Stalin’s order) ; In fact, the Hungarians’ friendship with the Communists is even older, dating back to the interwar period: in 1931, among the few elected representatives of the “Block of Workers and Peasants” – Romanian: Blocul Muncitorilor și Țăranilor = BMȚ (a communist-controlled party) was also the Hungarian Aladar Imre, elected in the counties of Satul Mare and Bihor (in the first meeting of the elected Parliament, the BMȚ mandates were invalidated).

After 1989: between 2.15 (CPUN) and 7.83% (2000): during this period, the share of UDMR exceeded the percentage of Hungarians in the total population (7.83% – the UDMR mandates in 2000-2004, versus 6,6% – the overall percentage of Hungarians in the country’s population!). During 1919-1939 the percentage of Hungarians was 8% (1930).

1946-1989: 9,26% (1948)-8,12% (1966), the decrease of the percentage being caused not by “assimilation” but by a traditionally lower birth rate of the Hungarians compared to the Romanians

After 1989: 7.12% (1992), 6.6% (2002), 6.2% (2002), again – in addition to the low birthrate (which, especially after 2000, also affects the Romanians) – a factor became the start of emigration of Hungarians (to Hungary, but also to other European countries), which explains this lower percentage.

Table 1

 In any case, viewed “in the mirror”, we do not think that the period 1867-1918 was more favorable to the Romanians (in Hungary) than it was for the Hungarians (in Romania) in the 1918-2016 period! As a last point: if, after the Vienna Dictate, to “fill in” the places in the Hungarian Horthyst Parliament, the Hungarians accepted that two Transylvanian Germans would represent the Transylvanian Saxons (done to “impress” the good ally Hitler), besides the 50 Hungarians from the Transylvanian Party, about half of the population of occupied Transylvanian (the Romanians from northern Transylvania) received NO REPRESENTATIVE!

As far as the other minorities are concerned, the Romanians even before the Union of the Romanian Lands with the Old Kingdom granted minority seats: in the autumn of 1917, about a quarter of the Chișinău National Council were allocated to minorities: Russians, Ukrainians, Bulgarians, Poles, Jews, Greeks, Armenians … Also, in November 1918, among the deputies of the General Congress of Bucovina were representatives of the Ukrainians, Germans and Poles. From the first inter-war national elections (1919), besides the Hungarians, the Germans, Jews, Poles, Ukrainians, Bulgarians, Turks, elected either as independents or on their own, joined the Great Romanian Parliament (until 1939 inclusive!), as deputies to the lists of some Romanian parties (National Liberal Party – PNL, National Peasant Party – PNŢ, the People’s Party, the Romanian Social-Democratic Party), or on their own lists, of the German Party or the Jewish Party! Even in the communist era, along with UPM, as a communist ally, the Romanian Jewish Union was included, and after the abolition of the minority formations (1952), the German, Jewish, Ukrainian, Serbian, Slovak, Russian, Bulgarian representatives, etc. was elected. Since 1990, Romania is perhaps the only country in the world that allocates, ex officio, according to the Electoral Law, a place of every minority that participates in the elections but does not reach the electoral threshold. Thus, the formations of 11 minorities had 3 seats each in CPUN during February-May 1990 period, and from the first post-communist legislative elections, the group of national minorities (other than the Hungarian minority) included between 12 representatives (1990) and 20 (2000), with Germans, Poles, Ukrainians, Russians, Bulgarians, Serbs, Turks, Greeks, Armenians and others (see table above)! The culmination of “discrimination” towards minorities was reached in November 2014, when the Romanian electorate elected Klaus Iohannis, a representative of the German minority, as president, including a significant share of votes from Hungarian minority!

In contrast, in the “millenary” Hungary (of which Transylvania did not actually belong until 1867, being either autonomous voivodship in the Kingdom of Hungary – the 12th-15th centuries, or a principality under Ottoman suzerainty – between 1541-1699, or great principality directly subordinated to the Vienna court between 1699 and 1867!), although the minorities accounted for 46%, according to the Hungarian census of 1910 (https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary), “benefited” (if “benefited”!) by a ridiculously small number of parliamentary mandates. In the elections of 1892 and 1896, none of the three minorities had obtained mandates. It is also noted that, apart from the 1906 elections, the Germans did not gain any seats in the Parliament in Budapest after 1887, the Slovaks did not obtain anything before 1884 and in the case of Serbs – there are two intervals: 1869-1884 and 1901-1906. So, the Romanians had a maximum of 3.63% mandates in the legislature, the Germans – 3.33% (14 seats in 1869), the Serbs and the Slovaks – 1.21% each (in 1906). In fact, the 1906 elections represented the “record” of mandates for the Romanians (15), the Serbs and the Slovaks (5), the Germans also gathering 13 (Table 2), and the total 38 seats won by the minorities increased their share to 9.2% (one fifth of the percentage owned by all minorities).

Table 2

According to the same table, the weights of the mentioned minorities according to the linguistic structure (1910) were: Romanians – 16,1%, Slovaks – 10,5%, Germans – 10,4%, Ruthenians / Ukrainians – 2,5%, Serbs – 2,5%. We no longer insist that the Ukrainians have never had parliamentary representation in Budapest, and the Jews are not even recorded in censuses (the linguistic structure was summed up to Hungarians, the only indication of their existence in the pre-war Hungarian censuses being the mosaic confession – in 1910, in Hungary was 4.9%). Nor are we questioning the accuracy of Magyar census data, which is clearly biased, in the face of an aggressive Hungarianization policy (which has made the proportion of Hungarians rising from 45 to 54 percent in half a century). On the one hand, the average of the four periods – the prewar period (dualist Hungary, 1867-1918), the interwar (1919-1939), the communist (1946-1985) and post-communist (1990-2016) – all three for Romania, it is noted that if in Hungary the average share of the mandates of minorities in the Parliament of Budapest is only one fifth of the percentage owned by minorities of the total population, in Romania the tendency is to equalize the percentage of mandates and the weight of minorities (representing, in the interwar period, one third of the percentage of Hungarians and one quarter of all minorities, reaching almost overlap / concordance in the current period). In addition, for the interwar Romania, the more modest percentage of mandates attributed to the minorities (present, however, continuously in the parliamentary political life of the epoch) is also explained by the revanchist, revisionist intentions of some neighbors (including Hungary), which was put into practice in 1940. On the other hand, the serious decrease in the number / share of parliamentary mandates of minorities other than Hungarians after 1975 can be explained by the serious diminution of some of these minorities: the Jews (whose departure started earlier, since the 1960s) and especially the Germans. We state that data for Hungary refers to the House of Representatives (Képviselőház), and those for Romania – to the 1919-1946 Assembly of Deputies, the Great National Assembly (1948-1989) and the Chamber of Deputies (after 1989).

Under these conditions, who do they discriminate against, Mr Hunor, and what “mutual understanding and respect” are we talking about? Those who only come from the Romanians to the Hungarians, but not the other way round? Well, then, where is “reciprocity”? Respect for being respected, dear leader of UDMR and dear Hungarian fellow citizens!

We have “prepared” an example of the multi-secular peaceful coexistence, of the main communities in Transylvania: the story of the name Sighișoara, which applies to a hundred-year-old Transylvanian inhabited bourg that has entered UNESCO’s Patrimony. Thus, following the appeal of the king of Hungary, Géza II in 1280, a group of Germanophones from the Lower Rhine region (the Frankonians) settled on the valley of Târnava Mare River, in the vicinity of a Romanian village called Şesul (meaning the plain), located on a terrace of the mentioned river (the Sighișoara born Georg Krauss states that in 1191, the area of ​​the present locality was inhabited). Germanophones colonized on the neighboring hill called the fortification Schäsbrich, Šesburh – in Saxon, which became Schäßburg – in German, with the meaning of the Burg / fortress near the village of Şesul. The Hungarians /Hungarophones of the neighboring Odorhei transposed the name in their language into the form Segesvár, which the toponym returned to the Sighișoara form in Romanian (first attested in 1435). Now come the question: whose name is Sighișoara? The answer: to the TRANSYLVANIANS, both Romanians, Hungarians and Germans!

^aIn order to see Mr. Hunor Kelemen that we, the Romanians, know how to respect those we have been living with for centuries, we have used the Hungarian anthroponyms everywhere, naming first the surname, not the first name, as is the tradition among the Hungarians, and not in accordance with the European (Western) custom, which we also call for, that first of all to use the first name and then the surname!

Bibliography:

Voicu  Bodocan (2001), Etnie, confesiune și comportament electoral în Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj (present the political-electoral peculiarities of Transylvania)

Remus Crețan (1999), Etnie, confesiune și comportament electoral în Banat (sfârșitul sec XIX–sec XX): Studiu geografic, Editura Universității de Vest, Timișoara (highlight the electoral specificity of Banat)

Alexandru Ilieș (2000), Etnie, confesiune și comportament electoral în Crișana și Maramureș – sfârșitul sec XIX–sec XX. Studiu geografic, Editura Dacia, Cluj (include the most important electoral elements for Crișana and Maramureș)

Georg Krauss (1926), Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, Ed. Franz Mild, Sighișoara (include information about Sighișoara and Transylvania)

János Kristóf Murádin (2015), Hungarian-Romanian Political Relations in Northern Transylvania between 1940 and 1944 from the Perspective of the Transylvanian Party, cejsh.icm.edu.pl/…/Janos_Kristof_Muradin_72-81.pdf (include references to the seats attributed to the representatives of northern Transylvania who seated in the Parliament of Budapest)  

*   *   *    (2001), Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București (include data related to the first Romanian elections after 1989)

*   *   *    (2009), Documente privind Revoluția Română din Decembrie 1989. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, vol I-III, Editura Mega, Cluj (include information related to the seats in CFSN and CPUN)

*   *   *    (1919-1939), Monitorul Oficial al României (publish information about the elections in interwar Romania)

*   *   * (1891-1918), Pester Lloyd, Budapest (include information related to the legislative elections in Austria-Hungary)

*   *   *    (1931-2014), Recensămintele populației României din anii 1930,  1948, 1966, 1992, 2002, 2011, București (include data related to the ethnic structure of the population of Romania)

*   *   *    (1946-1985), Scânteia, București (include the results of the legislative elections in the communist Romania)

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary (present information about the ethnic-linguistic and confessional structure of the population in Austria-Hungary)

https://hu.wikipedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1gi_orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9si_v%C3%A1laszt%C3%A1sok_a_dualizmus_kor%C3%A1ban (include data about the seats in the Parliament of Hungary in the Dualist period)

http://www.ogyk.hu/e-konyvt/mpgy/valasztasiterkep (include/had include maps with the distribution by electoral districts of the seats awarded by electoral competitors in the time of Dualist Austro-Hungarian period – dead link today)

http://www.roaep.ro/istoric/ (include electoral information about the elections in Romania after 1990)

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 19 august. Vremea călduroasă va persista, în orele prânzului local va fi caniculă în zonele de câmpie şi de podiş, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor avea valori de la 27…28 de grade pe litoral, până la 37 de grade în sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, iar cele minime se vor încadra între 11 şi 24 de grade, mai scăzute în depresiuni. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza în zonele montane şi submontane, iar spre sfârşitul nopţii în extremitatea vestică şi nord-vestică, unde izolat vor fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor.

Călătorie de Cartea Recordurilor. Cât durează un drum cu trenul de la Oradea la Mangalia. Trenul Oradea – Mangalia are toate şansele să intre în Cartea Recordurilor. A parcurs 888 de kilometri în 21 de ore. Ce-i drept, în drumul său, trenul a dat peste tot felul de obstacole. Sute de pasageri au avut parte de călătoria ce părea fără sfârşit. Garnitura, pornită din Oradea, a întâmpinat numai peripeţii pe drum, astfel că oamenii au ajuns la destinaţie cu o întârziere de cinci ore. Obosiţi, nervoşi, flămânzi, călătorii spun că cei de la CFR le-au dat numai apă şi abia i-au anunţat de problemele de pe traseu. Călător: „Am înţeles că un convoi militar a lovit reţeaua şi am întârziat vreo două ore până au repus-o în funcţiune şi până la Timişul de Sus, de Jos, s-a stricat locomotiva şi n-a putut regionala să asigure în timp util altă locomotivă.” Printre pasagerii greu încercaţi de lungul drum au fost şi 40 de elevi din Constanţa care s-au întors dintr-o tabără în judeţul Cluj. -Ce au făcut copiii atâtea ore? -”Blocaţi într-un vagon, ce să facă? Păi, v-am spus, apa dată la un moment dat de… noi am avut proviziile noastre dar nu am apreciat că va dura, cât a durat. Mă rog, asta a fost.” -”Am stat 3 ore în Predeal. Nu înţelegeam de ce. S-a stricat o locomotivă şi ne-a ţinut pe acolo în căldură.” Integral pe Digi24

VIDEO Poliţişti filmaţi în timp ce bruschează un şofer care şi-a parcat maşina neregulamentar. Un şofer din Urziceni, care şi-a parcat maşina neregulamentar, a avut parte de o surpriză nu tocmai plăcută din partea poliţiştilor. Omul susţine că în timp ce încerca să le dea actele agenţilor, aceştia l-au luat pe sus, l-au încătuşat şi l-au condus la secţie. Întreaga scenă a fost filmată de un trecător şi postată pe Facebook. Victima poliţiştilor din Urziceni se numeşte Pavel Dumitru şi are 61 de ani. Omul recunoaşte că astăzi, după prânz, a mers la piaţa din oraş să facă unele cumpărături şi că şi-a parcat maşina într-un loc nepermis. După ce a revenit la automobil, omul a fost luat la întrebări de o patrulă de poliţişti, cu privire la motivul care l-a determinat să-şi lase automobilul la voia întâmplării. Bărbatul susţine că agenţii i-au cerut actele, moment în care au sărit pe el şi l-au bruscat. Întreaga scenă a fost surprinsă de un trecător care a filmat momentul, postând apoi imaginile pe site-ul de socializare Facebook. În respectivele imagini se vede cum bărbatul încearcă să deschidă uşa maşinii sale, iar brusc poliţiştii sar pe el şi-l imobilizează. Integral pe Adevarul

Ce strategie propune Ministerul Justiţiei pentru ca penitenciarele din România să obţină venituri în plus. Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) va putea să obţină venituri în plus, prin exploatarea muncii deţinuţilor, dar şi din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie, potrivit unui proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei (MJ). Scopul proiectului de lege este acela al detalierii tuturor surselor de venituri ale sistemului administraţiei penitenciare, pe tipuri de unităţi, conform Expunerii de motive a actului normativ. Astfel, se doreşte legiferarea mai multor venituri obţinute de unităţile penitenciare din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate. Între acestea se numără , veniturile din prestări servicii cu deţinuţii în interiorul locului de deţinere sunt cele precum serviciile de spălătorie, reparaţii auto, preparare hrană pentru arestaţii preventiv aflaţi în arestul poliţiei, precum şi pentru persoanele private de libertate din alte unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare. De asemenea, se face referire şi la veniturile provenite din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie, precum produse vegetale, produse animaliere, preparate din carne/lapte, produse de panificaţie, patiserie, mic mobilier, articole tâmplărie. De asemenea, sunt vizate veniturile din chirii şi arenzi, veniturile din alte activităţi, precum transportul către terţi, copierea documentelor în baza cererilor personale ale deţinuţilor, taxele de participare la concurs, serviciile de cazare şi masă în centrele de pregătire proprii, organizarea şi funcţionarea punctelor de desfacere ale popotelor şi bucătăriilor de unitate, cota aplicată meniurilor servite persoanelor din afara sistemului administraţiei penitenciare. Integral pe Romania Libera

Agenţie americană: Posibila vânzare în România a sistemului de rachete susţine obiectivele SUA şi României / Bucureştiul va contracara riscurile regionale, securitatea Europei va fi îmbunătăţită. Posibila vânzare de către SUA în România a unui Sistem de Rachete de Artilerie de Mare Mobilitate va susţine obiectivele de politică externă ale Washingtonului, contribuind la îmbunătăţirea securităţii României şi Europei, anunţă Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate. Departamentul de Stat american a aprobat vineri posibila vânzare în România a unui Sistem de Rachete de Artilerie de Mare Mobilitate (HIMARS) şi echipamentele logistice aferente. Costul estimat al contractului este de 1,25 miliarde de dolari. Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate a transmis Congresului documentaţia de certificare privind posibila vânzare pe 17 august. “Această propunere va susţine obiectivele de politică externă şi securitate naţională ale Statelor Unite, contribuind la îmbunătăţirea securităţii unui aliat NATO, care a fost şi continuă să fie o forţă importantă pentru stabilitatea politică şi progresul economic al Europei. Propunerea de vânzare a sistemului HIMARS va susţine necesităţile României pentru autoapărare şi obiectivele de apărare ale NATO. Guvernul României intenţionează să folosească aceste elemente de apărare pentru modernizarea forţelor armate, pentru consolidarea apărării interne şi pentru contracararea ameninţărilor regionale. Aceste sisteme vor contribui la obiectivul militar al României de îmbunătăţire a capabilităţilor prin creşterea interoperabilităţii cu Statele Unite şi cu alţi aliaţi NATO”, precizează Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate. Integral pe Mediafax

Guvernul ii deconteaza lui Emil Constantinescu in fiecare an cazare si transport la evenimente de cateva mii de euro. Guvernul a aprobat, vineri, potrivit agendei oficiale, un Memorandum prin care se da acordul de principiu pentru ca fostul presedinte Emil Constantinescu sa poata fi sprijinit financiar cu decontarea cazarii si transportului la evenimente in domeniul educatiei la care participa. Fostul premier Sorin Grindeanu a aprobat in martie un Memorandum privind sustinerea financiara a lui Constantinescu pentru activitatea desfasurata in sprijinul invatamantului universitar romanesc, el afirmand ca suma, in jur de 15.000 de lei, este suportata din bugetul propriu al Ministerului Educatiei. Acest acord de principiu se da anual, incepand cu 2013. Potrivit unor surse guvernamentale, documentul nu precizeaza o suma, ci se face pe principiul rambursarii. Sursele citate au mai precizat ca, anul trecut, au fost acordati 10.000 de euro din bugetul Ministerului Educatiei. In sedinta de Guvern din 8 martie, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, anunta ca Executivul a aprobat un Memorandum privind sustinerea financiara a fostului presedinte al Romaniei Emil Constantinescu pentru activitatea desfasurata in sprijinul invatamantului universitar romanesc. “Nu e o premiera. Si anul trecut s-a aprobat un astfel de Memorandum. Sunt lucruri care s-au facut, nu sunt premiere si sunt legate de promovarea invatamantului romanesc la care fostul presedinte Emil Constantinescu contribuie si a contribuit si in anii trecuti. Suma, in jur de 15.000 lei este suportata din bugetul propriu al Ministerului Educatiei”, afirma Sorin Grindeanu, la finalul sedintei de Guvern. Integral pe Ziare.com

Barcelona, sub teroare. Rețeaua formată din 12 atacatori plănuia un masacru cu sute de morți. Toate semnele de întrebare legate de atacurile din La Rambla și Cambrils. Poliţia franceză caută o autolitară marca Kagoo şi pe şoferul acesteia, suspectând că ar avea legăură cu atacul din Barcelona. Potrivit Reuters şi AP, maşina ar fi trecut frontiera în Franţa. Poliţia franceză caută, în prezent, în întreaga ţară, acest vehicul, şi a primit informaţii de la spanioli despre patru suspecţi consideraţi fugari, a precizat sursa citată. La ora transmiterii acestei știri, polițiștii prelevează probe pentru a stabili dacă la locuința aruncată în aer din Alcanar sunt rămășite umane și, de asemenea, au loc percheziții la locuința lui Moussa Oukabir, din Ripoll. Moussa Oukabir, în vârstă de 17 ani, ar fi între cei cinci atacatori împușcați joi noapte de polițiști, când încercau să împiedice un al doilea atac terorist, la Cambrils, au declarat surse din rândul anchetatorilor pentru El Pais. Pe de altă parte, publicația catalană La Vanguardia nu confirmă moartea lui Moussa Oukabir, dar menționează că persoana care ar fi urzit planul atacurilor ar fi între cei cinci morți de la Cambrils. Jurnaliștii mai scriu că nu Moussa Oukabir ar fi fost la volanul furgonetei care a intrat în pietonii de pe La Rambla, adolescentul fiind dat dispărut.  Jurnaliștii de la publicația catalană La Vanguardia scriu că cei 12 teroriști aveau în minte un masacru de proporții, dacă totul ar fi mers așa cum au plănuit. Astfel, explozia produsă într-o locuință din Alcanar le-a atras atenția polițiștilor, deși inițial au crezut că este vorba despre o simplă acumulare de gaze.Vineri după-amiază, oamenii legii au găsit mai multe dispozitive explozive improvizate printre ruinele acelei locuințe, precum și un al doilea cadavru. Integral pe Romania Libera

Iata cine sunt cei mai bogati presedinti de Consilii Judetene si cati bani invart. Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, si presedintele Consiliului Judetean Iasi, Maricel Popa, se numara printre cei mai bogati sefi de CJ, conform declaratiilor de avere postate pe paginile de Internet ale acestor institutii. Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, are o casa in Cluj Napoca si doua autoturisme de lux. Familia Tise mai detine bijuterii in valoare de 16.000 de euro si depozite bancare in valoare de 156.000 de lei si 2.700 de euro. Sotii Tise au insa investitii de milioane de lei in proiectul imobiliar Central Business Plaza din Cluj-Napoca, care se ocupa cu vanzari sau inchirieri de spatii comerciale, birouri si apartamente. Suma se ridica la aproape trei milioane de lei. Tise are insa si datorii la banci, in valoare de 326.000 de euro. Un alt sef de judet instarit este presedintele Consiliului Judetean Iasi Maricel Popa. Acesta are 21 de terenuri in judetul Iasi. Dintre acestea, 17 sunt terenuri intravilane, cu suprafete intre patru si 900 de metri patrati, iar alti 44.000 de metri patrati reprezinta teren agricol. De asemenea, familia Popa mai detine sase apartamente si o casa in Iasi. Maricel Popa a mentionat in document si bijuterii in valoare de 11.000 de euro, dar si tablouri semnate de Dan Hatmanu, Bogdan Barleanu si Gabriel Moisuc, in valoare totala de 40.000 de euro. In cont, Popa are 24.000 de lei, insa are de achitat la banci datorii de 21.000 de lei. De asemenea, acesta este actionar in noua firme. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!

Nota @Cetatean: publicam azi un articol in limba română (maine va fi publicata varianta in limba engleza), extrem de documentat, prin care se demonteaza minciunile si afirmațiile istoric-false ale unui politician maghiar de la noi, care nu are nici bună cuviință, nici obraz, nici știință de carte.

Însă are ceva ce le întrece pe toate: revizionism revanșard și lipsă de respect la adresa țării a cărei cetățenie o poartă!

Redactat de @Paganel

Acum doua săptămâni, liderul UDMR, Hunor Kelemen^a, a venit cu o declarație, pe care o puteți găsi la link-ul de mai jos:

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21938367-kelemen-hunor-romanii-trebuie-accepte-noi-nu-vom-putea-nici-nu-vrem-sarbatorim-2018-aceasta-acceptare-trebui-fie-parte-intelegerii-respectului-reciproc.htm (4 august 2017)

Din declarația liderului udemerist: „Sunt sigur că dacă statul român în ultimii 100 de ani nu ar fi încercat in mod permanent și deschis să asimileze minoritățile si să lichideze orice ce nu este român [subl. mea, @Paganel], atunci generația de astăzi s-ar poziționa altfel față de acest subiect. Dar pentru că între cele două războaie mondiale și sub regimul Ceaușescu această intenție a fost una neechivocă, iar după 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident că se regenerează fricile: românilor (le) este frică că noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să ne ia identitatea etnică. Evident că aceste frici se ancorează în trecut și în viitor și nu văd posibilitățile prin care am putea să schimbăm ceva în mod fundamental.”

Ieri, același domn Hunor i-a răspuns într-un stil nerușinat domnului Andrei Pleșu, mimând suprinderea și civilitatea (pe care nu le are deloc): “Aşa cum domnul Pleşu mă linişteşte, în sensul că nu este un mâncător de unguri, vreau să-l liniştesc şi eu pe domnul Andrei Pleşu, precizând,că niciodată nu am avut intenţia de a jigni pe cineva“. Nu, serios, pe bune?!

Haideți să vedem cum „concurează” domnul Hunor Kelemen cu Pinocchio și baronul Münchhausen și să evidențiem cum am „asimilat” noi, românii, minoritățile în ultimii aproape 100 de ani, conform alegerilor românești, din 1919 încoace.

Conform tabelului de mai putin jos (Tabelul 1), în perioada interbelică, maghiarii au avut între 2 și 19 deputați în Parlamentul României, prima valoare înregistrându-se în 1922, iar a doua – în 1937.

După război, în anii 1946 și 1948, fostul Madosz (comunistoid și comunistofil) a fost redenumit Uniunea Populară Maghiară și a fost cel mai fidel aliat al PCR, obținând 29 de mandate (din 421) în 1946 și 28 (din 414) în 1948. Și după „dizolvarea” UPM, sub sigla „Frontului” (Frontul Democrației Populare – FDP: 1952-1965, Frontul Unității Socialiste – FUS: 1969-1975, Frontul Democrației și Unității Socialiste – FDUS: 1980-1989) a continuat tradiția alegerii de deputați „români de naționalitate maghiară” în „parlamentul” comunist, denumit „Marea Adunare Națională” (un epitet jignitor, ce insultă măreața întrunire a românilor ardeleni de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918!) așa cum se observă în același tabel. Ce se poate observa este că – urmare a coloraturii naționalist-comuniste a regimului ceaușist -, după 1969 se remarcă o tendință de diminuare a numărului deputaților etnici maghiari în parlamentul comunist, dar nicidecum o „asimilare” a lor ca „români”!…

După căderea regimului comunist, maghiarii au intrat și în Consiliul Frontului Salvării Naționale – CFSN (decembrie 1989-februarie 1990) cu 2 reprezentați UDMR (din 41 – după datele culese de subsemnatul) și în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională – CPUN (februarie-mai 1990), cu 5 reprezentanți ai aceleiași formațiuni (din 234 – iarăși – date culese personal).

Începând cu alegerile din mai 1990, UDMR a intrat în toate legislaturile în Parlament, având – așa cum se observă mai jos – între 19 și 29 de mandate. Atât de „discriminați” au fost maghiarii din România după 1990, încât i-am „ajutat” să aibă, continuu, reprezentanți și în Parlamentul European, din ianuarie 2007, cele mai multe mandate fiind adjudecate tot de UDMR, dar și de pastorul reformat Tökes László, care, în noiembrie 2007, a candidat și a fost ales ca independent!

Probabil, tot la „discriminare” și la „lipsă” de „înțelegere și respect” față de maghiari ar trebui „pusă” și cooptarea UDMR la guvernare, în anii 1996-2000 (alături de CDR și USD), 2004-2008 (alături de Alianța DA sau/și, din 2007 – de PNL), 2009-2012 (alături de PDL), 2012-2014 (alături de USL/PSD), în perioada 2000-2004 și din 2014 până azi fiind într-o opoziție mai degrabă favorabilă guvernanților… De fapt, așa de „discriminați” au fost, încât, în perioada 1996-2014, au fost parteneri de guvernare în 8 executive:

http://www.mediafax.ro/politic/udmr-se-pregateste-sa-paraseasca-guvernul-ponta-3-al-optulea-din-care-a-facut-parte-incepand-din-1996-13717516

Începând din perioada comunistă, maghiarii din România (și, de fapt, minoritățile, în general) au beneficiat și de reprezentare în Guvern, lucru care continuă și după 1989. Despre prezența unor miniștri români în executivul antebelic de la Budapesta… ce să vorbim? Că a fost „frumoasă, sublimă, dar… a lipsit cu desăvârșire!”. A existat o prezență românească într-un guvern austro-ungar, cea a bucovineanului Petrino, dar acesta a fost ministru în executivul austriac, de la Viena! În schimb, în perioada comunistă, 3 maghiari au fost miniștri la București, precum și alți 4 reprezentanți ai altor minorități.

Această prezență a minorităților în Guvernul României a cunoscut o augmentare semnificativă, după 1989: nu mai puțin de 16 miniștri maghiari, la care se adaugă 5 reprezentanți din partea altor minorități.

Concluzie: la TOATE alegerile legislative românești din perioada 1919-2016, maghiarii AU AVUT REPREZENTARE POLITICĂ în Parlamentul României!

În schimb, dacă privim la situația minorității române (și a minorităților din Ungaria, în general), pentru perioada 1867-1918, după datele oficiale ale alegerilor legislative pentru Parlamentul de la Budapesta, remarcăm o subreprezentare clară, nu doar a românilor în legislativul Ungariei dualiste, ci și a celorlalte minorități! Deci, românii din Ungaria dualistă au fost (sub)reprezentați de un procent variind între 0 (zero) și 3,63% la o pondere a românilor de 16,1%), în vreme ce maghiarii din România au avut, continuu, următoarele ponderi:

în Parlament: 1919-1939: între 0,54 % (1922 – imediat după Unire) și 4,91% (1937 – anul ultimelor alegeri democratice interbelice);

1946-1989: între 4,6% (1985) și 8,06% (1952); nu întâmplător cel mai mare procent de reprezentare maghiară în această perioadă a fost atins în 1952: UPM era cel mai fidel (și mai important) aliat al PCR și, în aceeași perioadă a fost înființată „Regiunea Autonomă Maghiară” (la ordinul lui Stalin); de fapt, prietenia maghiarilor cu comuniștii e chiar mai veche, datând din perioada interbelică: în anul 1931, între puținii reprezentanți aleși ai „Blocului Muncitorilor și Țăranilor” (formațiune controlată de comuniști) s-a aflat și maghiarul Aladar Imre, ales în județele Satul Mare și Bihor (în prima ședință a Parlamentului, mandatele BMȚ au fost invalidate).

după 1989: între 2,15 (CPUN) și 7,83% (2000): în această perioadă s-a ajuns ca ponderea UDMR să depășească procentul deținut de maghiari din populația totală (7,83% mandate UDMR în intervalul 2000-2004, 6,6% procentul deținut de maghiari din populația țării!)

în structura etnică a populației României: 1919-1939: 8% (1930);

1946-1989: 9,26% (1948)-8,12% (1966), scăderea ponderii nefiind provocată de „asimilare” ci de o natalitate tradițional mai scăzută a maghiarilor, prin comparație cu românii

după 1989: 7,12% (1992), 6,6% (2002), 6,2% (2002), din nou – pe lângă natalitatea scăzută (care, mai ales după anul 2000, îi afectează și pe români) se adaugă o mișcare emigratorie și a maghiarilor (spre Ungaria, dar și spre alte țări europene), care explică această scădere procentuală.

Tabelul 1

În orice caz, privite „în oglindă”, nu cred că perioada 1867-1918 a fost mai favorabilă românilor (din Ungaria) decât le-a fost ungurilor (din România) perioada 1918-2016! Și, ca o ultimă precizare: dacă, după Diktatul de la Viena, pentru „completarea” locurilor din Parlamentul horthyst de la Budapesta, ungurii au acceptat ca doi germani din Transilvania să-i reprezinte pe sașii ardeleni (doar trebuia să fie „impresionat” bunul aliat Hitler), pe lângă cei 50 de maghiari din Partidul Ardelean, circa jumătate din populația Ardealului ocupat (românii din nordul Transilvaniei) NU au primit nici un reprezentant!

În ceea ce privește celelalte minorități, românii, încă înaintea Unirii ținuturilor românești cu Țara au acordat locuri minorităților: în toamna anului 1917, circa un sfert din locurile din Sfatul Țării de la Chișinău au fost alocate minorităților: ruși, ucraineni, bulgari, polonezi, evrei, greci, armeni… De asemenea, în noiembrie 1918, printre deputații Congresului General al Bucovinei s-au numărat reprezentanți ai ucrainenilor, germanilor și polonezilor. De la primele alegeri naționale interbelice (1919), au intrat în Parlamentul României Mari (până în 1939, inclusiv!), pe lângă maghiari, deputați germani, evrei, polonezi, ucraineni, bulgari, turci…, aleși fie ca independenți, fie pe listele unor partide românești (PNL, PNȚ, Partidul Poporului, Partidul Social-Democrat Român), fie pe liste proprii, ale Partidului German sau ale Partidului Evreiesc! Până și în perioada comunistă, alături de UPM, ca aliat al comuniștilor, s-a numărat și Uniunea Evreilor din România, iar după desființarea formațiunilor minorităților (1952), pe listele „frontului” au fost aleși deputați germani, evrei, ucraineni, sârbi, slovaci, ruși, bulgari, etc. Din 1990 încoace, România este, poate, singura țară din lume care alocă, din oficiu, conform Legii electorale, câte un loc fiecărei minorități care participă la scrutin dar nu atinge pragul electoral. Astfel, formațiunile a 11 minorități au avut câte 3 locuri în CPUN, în perioada februarie-mai 1990, iar de la primele alegeri legislative post-decembriste, grupul minorităților naționale (altele decât cea maghiară) a inclus între 12 reprezentanți (1990) și 20 (2000), fiind vorba despre germani, polonezi, ucraineni, ruși, bulgari, sârbi, turci, greci, armeni și alții (vezi tabelul de mai sus)! Punctul culminant al „discriminării” față de minorități a fost atins în noiembrie 2014, când electoratul din România a ales ca președinte pe Klaus Iohannis, un reprezentant al minorității germane, incluzând și voturile unei părți însemnate ale minorității maghiare!

În schimb, în Ungaria „milenară” (din care Transilvania nu a făcut efectiv parte înainte de 1867, fiind fie voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei – secolele XII-XV, fie principat sub suzeranitate otomană – în perioada 1541-1699, fie mare principat subordonat direct Curții de la Viena, între 1699 și 1867!), deși minoritățile reprezentau 46%, conform recensământului maghiar din 1910 ), „beneficiau” (dacă „beneficiau”!) de un număr ridicol de mic de mandate parlamentare.

La alegerile din 1892 și 1896, nici una din cele 3 minorități nu a obținut mandate.

Se mai remarcă faptul că, exceptând alegerile din 1906, germanii nu au mai câștigat nici un loc în Parlamentul de la Budapesta după 1887, slovacii nu au obținut nimic înainte de 1884, iar în cazul sârbilor – se deosebesc două intervale: 1869-1884 și 1901-1906. Deci, românii au avut cel mult 3,63% mandate în legislativul budapestan, germanii – 3,33% (14 mandate, în 1869), sârbii și slovacii – câte 1,21 % fiecare (în 1906). De fapt, alegerile din 1906 au reprezentat „recordul” de mandate pentru români (15), sârbi și slovaci (câte 5), germanii adunând și ei 13 (Tabelul 2), iar, pe total, cele 38 de locuri câștigate de minorități au ridicat ponderea acestora la 9,2% (o cincime din procentul deținut de toate minoritățile).

Tabelul 2

Conform aceluiași tabel, ponderile menționatelor minorități, după structura lingvistică (1910) erau: români – 16,1%, slovaci – 10,5%, germani – 10,4%, ruteni/ucraineni – 2,5%, sârbi – 2,5%. Nu mai insistăm asupra faptului că ucrainenii nu au avut niciodată reprezentare parlamentară la Budapesta, iar evreii nici nu sunt consemnați în recensăminte (la structura lingvistică au fost însumați la maghiarofoni, singurul indiciu al existenței lor în recensămintele maghiare antebelice fiind confesiunea mozaică – după care, în 1910, Ungaria avea 4,9%). Nu luăm în discuție nici acuratețea datelor censitare maghiare, destul de discutabilă, în condițiile unei agresive politici de maghiarizare (care a făcut ca, în jumătate de secol, ponderea maghiarilor să crească de la 45 la 54%).

Făcând, pe de-o parte, media celor 4 perioade – cea antebelică (în Ungaria dualistă, 1867-1918), interbelică (1919-1939), comunistă (1946-1985) și postcomunistă (1990-2016) – toate pentru România, se constată că, dacă în Ungaria antebelică ponderea medie a mandatelor minorităților în Parlamentul de la Budapesta este de doar o cincime din procentul deținut de minorități din populația totală, în România, tendința este de apropiere între procentul mandatelor și ponderea minorităților (care reprezenta, în perioada interbelică, o treime din procentul maghiarilor și un sfert din cel al tuturor minorităților, ajungând, în perioada actuală aproape la suprapunere/concordanță).

În plus, pentru România interbelică, procentul mai modest al mandatelor atribuite minorităților (prezente, totuși, continuu, în viața politică parlamentară a epocii) se explică și prin intențiile revanșarde, revizioniste ale unor vecini (între care și Ungaria), care au și fost puse în practică în anul 1940. Pe de altă parte, scăderea serioasă a numărului/ponderii mandatelor parlamentare ale altor minorități decât maghiarii după 1975 se poate explica  și prin diminuarea serioasă a unora dintre aceste minorități: evreii (a căror plecare a început mai devreme, încă din anii ’60) și, mai ales, germanii. Facem precizarea că datele pentru Ungaria se referă la Camera Reprezentanților (Képviselőház), iar cele pentru România – la Adunarea Deputaților (1919-1946), Marea Adunare Națională (1948-1989) și Camera Deputaților (după 1989).

În condițiile astea, cine pe cine discriminează, domnule Hunor și despre ce „înțelegere și respect reciproc” vorbim? Acelea care vin doar dinspre români spre unguri, dar nu și invers? Păi, atunci, unde mai e „reciprocitatea”? Respectă ca să fii respectat, stimate domnule lider al UDMR și dragi concetățeni maghiari!

În (loc de) încheiere am „pregătit” o pildă despre buna conviețuire, multi-seculară dintre principalele comunități din Ardeal: povestea numelui Sighișoara, care se aplică unui burg transilvan locuit de sute de ani, intrat în Patrimoniul UNESCO.

Astfel, în urma apelului regelui Ungariei, Géza al II-lea, în anul 1280, un grup de germanofoni din regiunea Rinului inferior (franconi) s-a așezat pe valea Târnavei Mari, în vecinătatea unui sat românesc, numit Șesul, localizat pe o terasă a râului amintit (sighișoreanul Georg Krauss precizează că, la 1191, arealul actualei localități era locuit). Germanofonii colonizați pe dealul din vecinătate au denumit fortificația ridicată de ei Schäsbrich, Šesburχ – în săsește, devenită Schäßburg – în germană, cu sensul de burgul/cetatea de lângă (satul) Șesul. Vecinii maghiar(ofon)i de la Odorhei au transpus denumirea, în limba lor, în forma Segesvár, din care toponimul a revenit în română în forma Sighișoara (atestată prima dată la 1435). Vine, acum, întrebarea: al cui e numele Sighișoara? Răspuns: AL ARDELENILOR, deopotrivă români, maghiari și germani!

^a Ca să vadă și domnul Hunor Kelemen că noi, românii, știm să-i respectăm pe cei cu care conviețuim de secole, am utilizat, peste tot, antroponimele maghiare punând în față numele de familie și nu prenumele, așa cum este tradiția printre maghiari, și nu conform obiceiului european (occidental) la care ne raliem și noi, care prevede ca mai întâi să fie folosit prenumele și apoi numele de familie!

Bibliografie:

Voicu  Bodocan (2001), Etnie, confesiune și comportament electoral în Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj (prezintă particularitățile politico-electorale ale Transilvaniei)

Remus Crețan (1999), Etnie, confesiune și comportament electoral în Banat (sfârșitul sec XIX–sec XX): Studiu geografic, Editura Universității de Vest, Timișoara (evidențiază specificul electoral al Banatului)

Alexandru Ilieș (2000), Etnie, confesiune și comportament electoral în Crișana și Maramureș – sfârșitul sec XIX–sec XX. Studiu geografic, Editura Dacia, Cluj (cuprinde elementele importante din punct de vedere electoral pentru Crișana și Maramureș)

Georg Krauss (1926), Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, Ed. Franz Mild, Sighișoara (include informații despre Sighișoara și despre Ardeal)

János Kristóf Murádin (2015), Hungarian-Romanian Political Relations in Northern Transylvania between 1940 and 1944 from the Perspective of the Transylvanian Party, cejsh.icm.edu.pl/…/Janos_Kristof_Muradin_72-81.pdf (se referă la mandatele atribuite reprezentanților din nordul Transilvaniei în Parlamentul de la Budapesta)  

 *   *   *    (2001), Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București (cuprinde date legate de alegerile din România în primii ani după 1989)

*   *   *    (2009), Documente privind Revoluția Română din Decembrie 1989. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, vol I-III, Editura Mega, Cluj (include informații legate de mandatele din CFSN și CPUN)

*   *   *    (1919-1939), Monitorul Oficial al României (publică date despre alegerile parlamentare din România interbelică)

*   *   * (1891-1918), Pester Lloyd, Budapest (include informații referitoare la alegerile parlamentare din Austro-Ungaria)

*   *   *    (1931-2014), Recensămintele populației României din anii 1930,  1948, 1966, 1992, 2002, 2011, București (cuprinde date referitoare la structura etnică a populației României)

*   *   *    (1946-1985), Scânteia, București (se referă la rezultatele alegerilor parlamentare din România în perioada comunistă)

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary (prezintă informații despre structura etno-lingvistică și confesională a Austro-Ungariei)

https://hu.wikipedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1gi_orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9si_v%C3%A1laszt%C3%A1sok_a_dualizmus_kor%C3%A1ban (cuprinde date despre mandatele parlamentare din Ungaria în perioada dualismului austro-ungar)

http://www.ogyk.hu/e-konyvt/mpgy/valasztasiterkep (include(a) hărți cu distribuția, pe districte electorale a mandatelor câștigate de competitorii electorali în timpul dualismului – link dispărut între timp)

http://www.roaep.ro/istoric/ (cuprinde informații electorale legate de alegerile din România după 1990)

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 18 august. Vremea va fi călduroasă, local caniculară după-amiaza în regiunile sudice şi sud-vestice, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi în special în Câmpia Română şi în Câmpia de Vest, informează ANM. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 30 şi 36 de grade, iar cele minime între 12 şi 23 de grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, spre 9 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare după-amiaza şi seara în zona montană, unde izolat vor fi ploi de scurtă durată şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în prima parte a zilei în sud-est. Bucuresti: Vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 34…35 de grade, iar cea minimă de 16…18 grade.

Reactii din intreaga lume dupa atacul terorist din Spania: Barcelona este un oras al pacii. Nu ne vom opri sa fim cine suntem. Tragedia care a lovit, joi seara, Spania, in urma careia au murit cel putin 13 persoane, alte 80 fiind ranite, nu a lasat pe nimeni indiferent. O lume intreaga a transmis condoleante Barcelonei si familiilor celor nenorociti de teroristi in Las Ramblas. Klaus Iohannis a condamnat, pe Twitter, atacul terorist din Spania. “Condamn cu fermitate atacul terorist din Barcelona. Condoleantele mele pentru familiile victimelor. Solidaritate cu Spania”, se arata in mesajul presedintelui. Pentru moment, MAE a transmis ca nu exista informatii ca printre victime s-ar afla si romani. Daca initial Casa Alba a transmis ca presedintele Donald Trump este informat cu privire la cursul evenimentelor din Barcelona, ulterior acesta a postat pe aceeasi retea sociala un mesaj prin care arata disponibilitatea SUA de a ajuta Spania si in care indemna spaniolii sa fie “puternici”. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a scris si el pe o retea de socializare: “Teroristii nu vor invinge niciodata un popor unit, care iubeste libertatea”. Acesta a calificat ceea ce s-a intamplat joi seara ca fiind un act de barbarism. Si presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si-a aratat solidaritatea cu poporul spaniol. “Vom ramane uniti si hotarati (sa invingem terorismul – n. red.) “, a scris el pe Twitter, catalogand atentatul terorist de joi seara “un atac tragic”. Integral pe Ziare.com

Fascinaţia „frăţiilor albe“ din SUA pentru Putin, „axa naţionaliştilor de pretutindeni“. Intrăm oare în zona senzaţionalului cu orice preţ şi a ştirilor de tabloid? Tare mi-aş dori să fi fost cazul, atunci lucrurile erau simple şi cazul ar putea fi foarte repede închis ca făcând parte dintr-o simplă şi puerilă campanie de dezinformare. Să vedem. Iar ceea ce veţi citi nu este decât o mică parte a unei documentări extrem de solide, având ca sursă o observare făcută de ani de zile de către servicii profesioniste asupra unei legături formate între mişcările de tipul „frăţiilor albe“ şi un centru de influenţă, de putere şi de coandă care-şi are originea în Rusia, alimentat de ideologii naţionalismului care folosesc Biserica drept armă de luptă şi propagandă. Să începem cu ceea ce au publicat recent cei de la Bussiness Insider, despre cele mai importante luări de poziţie ale liderilor reprezentativi din mişcările componente ale „supremaţiei albe“, fascinaţi de ce au descoperit la reuniunea din 2015 de la Sankt Petersburg a naţionaliştilor extremişti din Europa şi întreaga lume: „Este dificil de supraestimat gradul în care extrema-dreaptă şi-a găsit un aliat natural în mişcările similare din Rusia care prezintă SUA drept o putere globalistă şi imperialistă care acţionează în numele elitelor liberale.“ Matthew Heimbach, cel care se prezintă ca adept al „supremaţiei albe“ l-a elogiat pe Putin drept «axa naţionaliştilor» din întreaga lume. «Cred că, în acest moment, Rusia este liderul lumii libere. Putin sprijină naţionaliştii din întreaga lume şi clădeşte o alianţă mondială a anti-globaliştilor, promovând valorile tradiţionale şi auto-determinarea. Rusia este cel mai puternic aliat al nostru. Imaginaţi-vă ce ar fi partidul nostru dacă Rusia chiar se interesează de noi» – spunea el într-un interviu“. Iată şi ce spun cei de la Quartz (22 decembrie 2016) într-un articol intitulat „How Rusiia surpassed Germany to become the racist ideal for Trump-loving white supremacists“, notând o mişcare reală produsă la nivelul ideologiei „supremaţiei albe“ care, împreună cu colegii neo-nazişti, are mai mult succes acum, asociată mai puţin vechea tradiţie provenită din succesiunea lui Hitler-Mussolini, ci cu principiile „bisericii militane“ legate de apelul la renaştere naţională, în linia tezelor lui Alexander Dughin, noul şi marele lor prieten. Integral pe Adevarul, un articol foarte bun despre influenta lui Putin in SUA. 

Riscăm să intrăm într-o nouă ”bulă imobiliară”. Ce se întâmplă cu prețul caselor. România riscă să între într-o nouă bulă imobiliară, la fel de primejdioasă ca cea din 2008. Preţurile caselor cresc accelerat în marile oraşe. În Cluj, Timişoara sau Iaşi locuinţele s-au scumpit în ultimii ani cu până la 40 la sută. Preţurile au ajuns astfel la nivelul celor din mai multe ţări europene, unde veniturile oamenilor sunt mai mari. Trebuie să fim prevăzători, ne avertizează specialiştii imobiliari, şi să NU repetăm greşelile trecutului. În Cluj-Napoca, în ultimii 6 ani, preţurile la apartamente au crescut cu peste 40%. Astăzi, metrul pătrat costă în medie 1.300 de euro, dar un sfert dintre tranzacţii se fac şi la 1.600 de euro. În zonele ultracentrale, preţurile ajung până la 3.000 de euro. Spre exemplu, dacă anul trecut ne cumpăram un apartament cu 3 camere într-o zonă rezidenţială din Cluj-Napoca am fi plătit undeva la 80.000 de euro, acum, aceeaşi locuinţă costă cu 12.000 de euro mai mult. Specialiştii vorbesc de o creştere a preţurilor, doar în ultimul an, în medie cu 15%. Andra Crişan, consilier imobiliar: “Motivele creşterii sunt multiple: IT-ştii, investitorii care cumpără spre închiriere şi au putere mare de cumpărare şi nu în ultimul rând dezvoltarea oraşului.” În zona centrală a Braşovului, un metru pătrat costă 1.200 de euro, față de 1.000 de euro anul trecut. Şi Iaşiul, oraş universitar, în care s-au dezvoltat afacerile din IT, cunoaşte o creştere a preţurilor. Metrul pătrat costă 1,200 de euro. Lucian Stoian, dezvoltator: “Dacă ar fi să facem un top al vânzărilor, probabil apartamentele cu 2 camere înregistrează o pondere de 30-40 la sută.” Integral pe Stirile ProTV

Români, veniți în țară să cotizați pentru huzurul lui Dragnea&comp! Dacă nu se referă la Sebastian Ghiță, apelul lui Tudose cu întoarcerea în țară e cea mai mare bătaie de joc la adresa românilor din străinătate de când nu-i lăsa Ponta să voteze, apoi voia să-i impoziteze de ciudă. “Aveți la ce veni acasă!“, zice Tudose. Haideți înapoi că ar mai fi nevoie de niște fraieri care să plătească dări la stat, că nu prea mai sunt bani de prăduit! Veniți, oameni buni, acasă, pentru că aici sunt locuri de muncă gârlă și nici nu trebuie multă carte. Păi, n-ați văzut că Dragnea a făcut o secretară ministru? Iar alți tinichigii de drept și-au angajat neamurile pe bani grei plătiți de stat? Haideți să fim patrioți acum și, cine știe, poate o să reușim să avem toți câte-o proprietate prin Brazilia. Dar, mai întâi, să-ncepem c-o porcărie. Am cunoscuți stabiliți prin toate colțurile lumii. Mai toți plecați pe vremea când Iliescu preda țara asta unui grup de infractori la preț de fier vechi. Dar am și prieteni care-au plecat în ultimii ani. Unii au fost curajoși, alții de-a dreptul disperați. După ani buni de muncă, au reușit să se pună pe picioare acolo unde au ajuns și acum n-au nicio grijă din punct de vedere material. Știu că încă le e dor de țara asta. Și poate că țara e un cuvânt prea mare. Le e dor de rudele și prietenii rămași aici, de amintirile trezite de-o simplă plimbare prin cartier sau pe lângă liceul în care-au învățat. Și eu i-aș vrea aici, dar ce-aș putea să le spun dacă mi-ar zice că se gândesc să lase totul baltă și să-l asculte pe Tudose? Integral pe Romania Libera

PSD îi numără lui Toader zilele la șefia MJ. Când s-a așezat pe scaunul lăsat liber de Florin Iordache, „părintele” atât de nocivei OUG 13, puțini social-democrați și-ar fi imaginat că Tudorel Toader nu va continua în linia predecesorului său, eventual într-un mod la fel de brutal. Acum, la șase luni de la instalare, pesediștii se uită siderați cum Toader pare să fi „ratat” cam toate țintele: nu a schimbat-o pe Kovesi, nu l-a schimbat nici pe Lazăr, nu a introdus prag pentru abuz în serviciu, nu a operat nici alte modificări dorite în Codurile penale, a temporizat legea grațierii și nu a venit nici cu o lege a răspunderii magistraților. Dacă, până la sfârșitul acestei luni, Toader nu face să schimbe ceva din tabloul de mai sus, soarta lui ar putea fi pecetluită. Deja, sunt destui social-democrați care îi numără zilele la șefia MJ. Sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la refuzul procurorului general, Augustin Lazăr, de a transmite Parlamentului copia dosarului referitor la alegerile din 2009, clasat, reprezintă doar ultima fandare executată de Tudorel Toader. Unii au văzut în decizia ministrului Justiției un atac în forță la procurorul general, mai ales că, la nivelul discursului public, șeful MJ a fost destul de acid, vorbind despre „tensiune” și „încrâncenare”, despre „adevărul absolut” pe care cred că-l dețin unii când sunt într-o funcție. Da, doar că anunțul sesizării Inspecției Judiciare vine la insistențele comisiei parlamentare care anchetează alegerile din 2009, comisie care i-a cerut, în scris, lui Tudorel Toader să-l trimită pe Augustin Lazăr în fața Inspecției Judiciare. Concomitent, aceeași comisie a cerut lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, în calitatea lor de șefi ai celor două Camere, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituțională care s-ar fi creat între puterea judecătorească și Parlament ca urmare a refuzului lui Lazăr. Integral pe Digi24

Cum trag milioanele la fata unui deputat cu lipici la contractele de la stat. Vasile Horga, fost parlamentar PNL, şi fiica acestuia, Gabriela Maria Horga (31 de ani), se află în centrul unui raport recent al ANAF care indică faptul că firma controlată de ei a încasat ilegal 2,2 milioane de lei de la Primăria Târgu Jiu. CV-ul comun al celor doi arată că au încasat în ultimii ani milioane de euro din contracte cu statul sau funcţiile publice deţinute. Un raport al inspectorilor ANAF făcut public recent arată că firma Euro Audit Service SRL Târgovişte a încasat ilegal peste 2,2 milioane de lei în urma unui contract încheiat cu Primăria Târgu Jiu. Este vorba despre o firmă controlată de fostul deputat Vasile Horga (în mandatul 2012-2016) şi fost lider, în acelaşi timp, al filialei PNL Târgovişte. La conducerea societăţii se află şi fiica sa, Gabriela Maria Horga (31 ani), mediatizată în ultimii ani drept una dintre cele mai tinere milionare ale României, din contracte cu statul şi funcţii deţinute în numeroase instituţii publice. Iţele parteneriatului dintre cele două entităţi, anchetat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, pornesc din 2006. Atunci, Primăria Târgu Jiu a concesionat serviciul de iluminat public societăţii Romlux Lighting CO SA tot din Târgovişte, firmă condusă tot de Vasile Horga (foto jos). În 2010, cu doar câteva luni înainte de debutul iernii, cei de la Romlux, care administrau şi iluminatul ornamental al oraşului, a trimis mai multe somaţii Primăriei Târgu Jiu pentru plata unei datorii totale de peste 3,2 milioane de lei. Totul a culminat cu o notificare de reziliere a contractului. Integral pe Adevarul

Aceste căpușe care ne scurtează viața. Guvernarea PSD-ALDE atinge cele mai nerușinate cote ale nepotismului de tip fanariot. Numirile sunt scandaloase, sfidarea este totală. Neveste, amante, fiice, nepoate sunt numite în funcții plătite regește, dar pentru care nu au niciun fel de pregătire. Aghiotanții lui Dragnea și amicii lui Tăriceanu ajung mari dregători în statul român. Jupânii PSD-ALDE ne iau trei rânduri de piele, dar, prin parașutarea unor nepricepuți în poziții-cheie, ne expun și unor pericole mortale. Pe șosea, pe calea ferată, în școli și-n spitale, dar și la simpla inspirare a mizeriilor care plutesc în aer. Căci angajările pe cumetrie vin la pachet cu o corupție agresivă. Filosofia acestor căpușe agresive a fost exprimată clar de un fruntaș PSD, Eugen Nicolicea: „Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de inte­rese“. Odată stabilită baza teoretică, se trece la fapte. Iar primul pas e să-ți descoperi prin preajmă tot felul de genii care, evident, ar merita să ia Premiul Nobel. Pentru ce? Pentru orice. Nobelizata lui Nicolicea e chiar tânăra sa soție, Nicoleta, pe care din ziaristă de tabloid a transformat-o, prin numiri politice succesive, în membră a conducerii TVR, jupâneasă la Poștă, consilieră la Cabinetul prim-ministrului (pe atunci V. Ponta) și, în fine, șefă de serviciu la Transgaz. La Transgaz, neicusorule, la Transgaz! Ce contează că singurele legături ale duduii cu gazele sunt ara­gazul din bucătărie și fla­tulențele slobozite, după o masă copioasă, de Moș Nicolicea?! Integral pe Romania Libera

Nemo judex in sua causa, ticalosilor! Curtea Constituţională vrea să judece o excepţie de neconstituţionalitate pe care tot ea a ridicat-o. Avocata Elenina Nicuţ a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea hotărârii Curţii Constituţionale a României (CCR) din 22 iunie prin care s-a modificat regulamentul, astfel încât opiniile separate ale judecătorilor constituţionali să poată fi cenzurate. Asta în timp ce juristul Curţii Constituţionale a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate şi a cerut că dosarul să fie trimis la CCR, unde excepţia ar trebui judecată chiar de către cei care au invocat-o, fiind ridicată în propriul dosar. Încă de la începutul procesului, reprezentantul Curţii Constituţionale a susţinut că acţiunea trebuie respinsă deoarece o hotărâre a CCR nu este act administrativ, în concluzie nu poate face obiectul unei cereri de suspendare a acesteia în instanţă. În replică, avocatul Elenina Nicuţ a cerut judecătorului să respingă excepţia invocată de reprezentantul Curţii Constituţionale deoarece, dacă o hotărâre a Curţii nu este un act administrativ, atunci nicio hotărâre a aceleiaşi instanţe nu ar mai putea fi atacată şi ar conduce, automat, la îngrădirea dreptului la justiţie. Mai departe, reprezentantul CCR a cerut ca, în cazul în care judecătorul consideră totuşi că hotărârile CCR sunt acte administrative, să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate, în sensul că articolul care defineşte actul administrativ din legea contenciosului administrativ ar fi neconstituţional. Nicuţ a cerut respingerea sesizării Curţii Constituţionale invocând egalitatea de arme în timpul unui proces. “Eu, dacă aş ridica o excepţie de neconstituţionalitate, nu mi-aş judeca singură cererea, aşa cum este cazul de faţă”, a arătat Nicuţ în faţa judecătorului. Integral pe Adevarul

Va urez o zi buna!