Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 august. Meteorologii au emis cod roşu de caniculă pentru 12 judeţe din partea de vest a ţării, pentru restul regiunii fiind în vigoare un cod portocaliu. Atenţionările sunt valabile vineri şi sâmbătă iar temperaturile maxime vor fi cuprinse între 39 şi 42 grade. Vineri (4 august) şi sâmbătă (5 august), valul de căldură care a debutat încă de luni (31 iulie) va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi şi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 şi 84 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 şi 25 de grade. În zonele de câmpie şi de podiş ale judeţelor: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sălaj, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Mehedinţi şi Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei şi care se vor situa între 39 şi 42 de grade, anunţă meteorologii. În aceeaşi perioadă este în vigoare şi un cod portocaliu de caniculă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia şi local în Maramureş, Transilvania şi Oltenia temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 şi 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice şi va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere, în special în zonele de munte şi în jumătatea de nord a ţării, anunţă ANM.
Marii eroi ai României, umiliţi la pensii de ofiţerii de carton. Cât încasează la bătrâneţe un general care a doborât 18 avioane în Al Doilea Război Mondial. În vreme ce un general care şi-a câştigat gradele pe timp de pace se poate pensiona în România anului 2017 cu un venit lunar de 20.000 de lei, eroii adevăraţi ai ţării, care au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, îşi trăiesc bătrâneţea cu pensii mult mai mici. Agenda publică din România este acaparată în ultimele zile de scandalul angajaţilor Ministerului de Interne şi ai Ministerului Apărării Naţionale care şi-au depus dosarele de pensionare pentru a beneficia de o lege specială care să le asigure venituri foarte mari. În şedinţa de Guvern de vineri, 4 august, vor fi luate în discuţie schimbările legislaţiei care reglementează pensiile speciale, după ce premierul Mihai Tudose a calificat această situaţie ca „o problemă de moralitate“. „Nu mai există nicăieri pe planeta asta o situaţie, un loc, unde când ieşi la pensie să iei de la locul de muncă mai mulţi bani decât luai când munceai, să ieşi la pensie la vârste de până la 50 de ani pe acest algoritm“, a completat premierul. Eroii adevăraţi ai României, care au obţinut gradele militare după suferinţe crâncene pe câmpul de luptă al celui de-Al Doilea Război Mondial, unde se trezeau în miros de praf de puşcă, care şi-au înmormântat camarazi şi care au mâncat pâinea amară din lagăre, privesc la ceea ce se întâmplă în spaţiul public cu durere, dar şi cu indulgenţă. Au pensii decente, dar mult mai mici raportate la cele vehiculate c-ar urma să fie încasate de generali avansaţi în grad pe timp de pace. „Nu e în regulă ce se întâmplă“ Gheorghe Constantin (96 de ani) este general-locotenent de aviaţie cu trei stele. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a participat la 271 de misiuni de luptă, de vânătoare, de bombardament şi de cercetare. „Cel mai mare grad în Armată este de patru stele. Ca să am patru stele trebuia să merit. Când s-a terminat războiul, eram colonel. Ultima stea am obţinut-o în octombrie 2013“, spune el. După război, a fost primul comandant al Aeroportului „Mihail Kogălniceanu. A ieşit la pensie în 1951. Acum, are un venit lunar de 4.500 de lei. „Nu e în regulă cu ceea ce se întâmplă acum, dar am auzit că se vor mai mări şi pensiile noastre. Să vedem“, spune generalul. Integral pe Adevarul
Motivul pentru care tinerii bucureşteni optează pentru facultăţile din Cluj: Nu pierzi ore pe zi în trafic, oamenii sunt mai politicoşi, iar autorităţile au grijă şi de studenţi, nu doar de pensionari. O parte dintre tinerii bucureşteni optează pentru facultăţile din Cluj, fiind dispuşi să părăsească capitala din mai multe motive. Clujul are angajaţi mai politicoşi, un sistem de mijloace de transport mai bine pus la punct faţă de Bucureşti, o ofertă educaţională variată şi universităţi mai „tehnologizate” – acestea sunt motivele pentru care o parte dintre absolvenţii de liceu din Capitală au ales să îşi continue studiile la o facultate din Cluj, potrivit ZF. Ioana Gheorghiu, Radu-Andrei David şi Ştefana Rarău, trei tineri de 18 ani care au absolvit cursurile liceale în Bucureşti, au ales să-şi continue studiile universitate în Cluj, o opţiune care poate părea bizară la prima vedere, luând în calcul faptul că, de obicei, tinerii migrează din oraşele mai mici spre oraşele mai mari şi nu invers. Ce i-a determinat să se mute din Capitală la Cluj? Ioana Gheorghiu, proaspătă absolventă a Colegiului Naţional Bilingv George Coşbuc din Bucureşti, a fost admisă atât la facultatea de matematică şi informatică din Bucureşti, cât şi la cea din Cluj, iar în prezent este studentă la secţia de informatică cu predare în limba engleză din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. O stire adusa de Mediafax
Premierul Tudose, inițiator al legii care permite cumulul pensiei cu salariul. Actualul premier, Mihai Tudose, a figurat în 2014 printre cei 16 parlamentari care au inițiat legea 134 care a eliminat restricțiile privind cumulul pensiei și salariului. Argumentele celor 16 erau: lipsa impactului bugetar, dificultatea înlocuirii specialiștilor pensionați dar și încălcarea dreptului constituțional la muncă. Subiect larg dezbătut în aceste zile, situația unor beneficiari de pensii speciale substanțiale care aleg să se reangajeze imediat după pensionare pe aceleași posturi, dublându-și astfel veniturile, își are originile în 2014. Un număr de 16 deputați și senatori, majoritatea de la PSD, restul de la PC și minorități, au inițiat în luna septembrie 2014 o lege ”pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional”. În expunerea de motive adusă proiectului lor, grupul PSD, din care făcea parte și deputatul Mihai Tudose, actualul premier, aducea mai multe argumente: – Argumentul constituțional, o decizie a Curții Constituționale din 2009. Parlamentarii au dezgropat a o decizie care spunea că ”instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul obținut din salarii (…) afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.2 din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art.41”. Integral pe Digi24
Criza din Poliția Română. Chestorii au pensii de lux, polițiștii de rând sunt mai puțini și mai săraci. Gradul de dotare al Poliției Române este asigurat în proporție de doar 61%. Aproape 90% din bugetul Poliției se duce exclusiv pe salarii, în timp ce investițiile nu trec de 9%. Polițiștii sunt puțini și slab dotați logistic. În schimb, șefii lor și angajații din MAI sunt plătiți regește și au pensii de lux. Moartea polițistului Sorin Vezeteu, înjunghiat mortal în timp ce patrula neînsoțit în Gara Burdujeni din Suceava, a redeschis discuția despre criza de personal și de bani din Poliție. În 2016, în Poliție erau 60.878 de posturi, din care erau ocupate 49.302, adică un deficit de 15%, arată statistica Poliției Române. E drept, un deficit de 15% nu pare foarte mare, însă problema e că, din cei 49.302 polițiști încadrați în sistem, aproape jumătate fac muncă de birou, nu patrulează, nu intervin în caz de pericol. “Poliția Română e falsificată. Mulți sunt polițiști-cameleon, din structurile de suport, de exemplu medici, personalul de deservire cantină, cântăreți, contabili”, a spus Emil Păscuț, liderul sindicatului polițiștilor Diamantul. Fiind puțini, polițiștii sunt nevoiți să patruleze singuri, inclusiv în zone de risc. Teoretic, în caz de pericol iminent pot folosi arma din dotare, practic, însă, ezită să o facă din cauza hărțuirii legale de care au parte după. În acest timp, cazurile de ultraj se înmulțesc. Anul trecut, de pildă, au fost înregistrate 364 de agresiuni îndreptate împotriva polițiștilor. Tot anul trecut, au ieșit din sistem 7.174 de polițiști, cei mai mulți pensionați, iar de angajat s-au angajat doar 5.370, adică 75% din numărul celor plecați. Deși numărul agenților scade de la an la an, numărul apelurilor de urgență la care trebuie să răspundă polițiștii crește. În 2016, Poliția a răspuns la peste 1,3 milioane de astfel de apeluri, a intervenit la 938.883 de evenimente și a intervenit în 141.720 de situații conflictuale. Anunțata modificare a legii privind pensiile polițiștilor și militarilor a dus la un nou val de plecări. De la Poliția de Frontieră, spre exemplu, s-au pensionat 14 din 15 șefi. În privința cuantumului veniturilor, este elocvent cazul secretarului de stat Cornel Ciocoiu, pensionat cu 13.700 lei și reangajat pe același post cu 8.187 lei. Integral pe Romania Libera
Marii mutilați ai pensiilor nesimțite. Pensiile speciale sunt o golănie intolerabilă. Un jaf organizat, cu milioane de păgubiți, zeci de mii de beneficiari și sute de mari profitori. Un fel de taxă de protecție impusă de niște politicieni abjecți. E momentul să-i numim pe acești indivizi care au subminat bugetul național și au pulverizat orice idee de echitate. La pensiile nesimțite de azi s-a ajuns în mai multe etape. De fiecare dată, PSD a avut majoritatea în Parlament, iar sprijinitor i-a fost Tăriceanu. Pensiile speciale pentru angajații din instituțiile militarizate au fost introduse prin Legea 164/2001, adoptată de un Parlament controlat de PDSR (actualul PSD). Responsabili sunt Ion Iliescu și Adrian Năstase. În 2010, Guvernul Boc a eliminat pensiile speciale ale militarilor, dar revenirea la putere a PSD a readus această anomalie bugetară. Pe vremea Guvernului Ponta-Oprea, Parlamentul a votat o nouă lege a pensiilor militare – Legea 223/2015. Aceasta prevedea beneficii atât de mari pentru pensionarii militari, încât același Ponta a dat ordonanță de urgență (OUG 57/2015) pentru ca intrarea în vigoare a legii să fie amânată până în 2016. Astfel, povara plăților a căzut pe Guvernul Cioloș. Tragedia e că, având continuu majoritatea parlamentară din 2012 încoace, PSD și Tăriceanu au cancerizat sistemul de pensii, prin extinderea fără precedent a pensiilor speciale. Parlamentarii s-au introdus cu tupeu pe această listă, ajungând să cumuleze pensia ocupațională cu cea specială. Din discuție nu trebuie scoase pensiile speciale ale magistraților, diplomaților, aviatorilor etc. Și în cazul lor, calculul pensiei este profund necinstit. Dacă munca lor impune o pensie mare, OK, să aibă o pensie mare, dar calculată pe baza contribuției, nu scoasă din pix. Fiind atât de importantă, munca magistraților sau a aviatorilor presupune și un salariu mare. E absolut normal ca piloții să câștige cel puțin 10.000 de lei pe lună, adică peste 2.000 de euro. La fel, magistrații. După cel puțin 30 de ani de muncă, un asemenea salariu le-ar asigura o pensie de cel puțin 1.500 de euro. E drept, nu se compară cu 6-7.000 de euro, cât încasează unii pensionari de lux în prezent, dar 1.500 de euro e o pensie foarte bună, care-ți asigură o -bătrânețe liniștită. Și totul pe baza -contribu-tivității, nu prin scheme speciale. Deci, formula e simplă: muncă importantă – salariu mare – pensie -mare. Nimic în plus, nimic în minus! Integral pe Romania Libera
Armata SUA mizează pe exerciţii de nivel global pentru contracararea Rusiei/ Marea Neagră, zonă de interes. Armata SUA va aplica un program de exerciţii integrate la nivel mondial, pentru a contracara agresivitatea Rusiei, afirmă generalul John Healy, coordonatorul manevrelor din Europa, explicând că au fost acceptaţi observatori ruşi la activităţile din zona Mării Negre deşi Moscova nu este transparentă. Armata SUA se îndreaptă spre exerciţii integrate la nivel global cu scopul de a se pregăti mai bine pentru a face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive şi altor ameninţări globale, afirmă generalul John Healy, coordonatorul manevrelor militare din Europa, explicând că trebuie contracarate riscuri terestre, maritime, aeriene, spaţiale şi cibernetice. “Ne îndreptăm spre un program de exerciţii mondiale integrate; practic, repetăm aceleaşi lucruri la nivel mondial”, a declarat John Healy, citat de site-ul agenţiei Reuters. Generalul american a explicat că atenţia sa se concentrează asupra Europei, în principal asupra Exerciţiului rus “Zapad”, la care, potrivit specialiştilor, ar putea participa circa 100.000 de militari ruşi. Observatori ruşi au asistat la recentele manevre militare americane şi NATO desfăşurate în regiunea Mării Negre, a precizat generalul John Healy, subliniind că Rusia nu a trimis invitaţii la propriile exerciţii. “Ruşii nu sunt atât de transparenţi cum suntem noi”, a spus John Healy. Moscova susţine că la exerciţiile armatei ruse vor participa doar 13.000 de militari, astfel că nu este necesară prezenţa observatorilor străini. Integral pe Mediafax
Du-te, baiete, în străinătate! Povestea elevului admis pe primul loc la facultatea de „controlor aerian“. Pentru a-şi atinge visul, învăţa chiar şi când mergea cu vitele la păscut. Un absolvent al Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia, Flavius Toargă, a fost admis cu cea mai mare medie la secţia de „controlor trafic aerian“ a Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov. Acesta a învăţat în copilăre chiar şi în timp ce stătea cu vitele la păscut pe câmp. Flavius Toargă a fost felicitat recent de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, după ce după ce s-au afişat rezultatele la admiterea la Academia Forţelor Aeriene ”Henri Coandă” din Braşov. Flavius a fost admis aici cu nota 10 la examen şi media finală 9.99, adică cea mai mare de la secţia de controlor trafic aerian a academiei. Tânărul a crescut într-o localitate mică din Mehedinţi, dintr-o familie modestă. Mama acestuia nu se sfieşte să spună că pentru a-şi atinge visul, a învăţat chiar şi când păştea vitele, pe câmp. Flavius spune că nu se aştepta să obţină cea mai mare medie la admitere, iar pentru el cel mai important era să fie admis la secţia la care şi-a dorit. ”În mare parte am învăţat singur, dar am primit şi ajutor de la un domn profesor, m-a sprijinit. Sincer, nu mă aşteptam să am cea ma mare notă, dar mă aşteptam, oarecum să intru, pentru că m-am pregătit pe tot parcursul anului pentru admitere. Visul meu este să ajung un controlor foarte bun, să fiu printre cei mai buni. Este şi o responsabilitate foarte mare, este vorba despre viaţa oamenilor, dar eu sper să fie bine şi o să mă descurc, pentru că dacă îţi doreşti un lucru, cu siguranţă vei fi bun”, a spus Flavius Toargă pentru mhalert.ro. Flavius provine dintr-o familie simplă din Baia de Aramă, tatăl său este şofer, mama-casnică, iar despre meseria de controlor de trafic aerian a aflat de la televizor, din filme. A învăţat cât a putut de bine, aşa că în urmă cu 4 ani a plecat să studieze la Colegiul Naţional Militar ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia. A terminat cursurile ca şef de promoţie şi apoi s-a înscris la examen la Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” Braşov, secţia “controlor trafic aerian”. Integral pe Adevarul
Va urez o zi suportabila! 🙂