Buna dimineata intr-o zi de sambata, 11 octombrie. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că, în perioada sâmbătă, 11 octombrie 2025, ora 9.00 – duminică, 12 octombrie 2025, ora 9.00, vremea va fi normală termic în sud și vest, dar rece pentru această perioadă în celelalte regiuni. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi slabe local la munte, precum și în nordul și centrul teritoriului și izolat în rest. La altitudini mari vor fi precipitații mixte. Vântul va avea temporar intensificări, cu viteze mai mari în sud-vest, centru și nord-est (55-60 km/h), dar și pe crestele montane (peste 70-80 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 10 și 21 de grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse între 5 și 12 grade Celsius. Pe alocuri dimineața și noaptea va fi ceață. În București, în intervalul sâmbătă, 11 octombrie 2025, ora 9.00 – duminică, 12 octombrie 2025, ora 9.00, vremea va fi normală termic. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla moderat pe parcursul zilei. Temperatura maximă va fi de 19… 20 de grade Celsius, iar cea minimă, de 7… 10 grade Celsius.
“Ce este faza zero a unui viitor conflict Rusia-NATO? Analist: „Își pregătește terenul pentru a avea o opțiune de a escalada”. Rusia derulează o întreagă serie de provocări la adresa țărilor NATO și neagă vreo intenție de a ataca Alianța. Trăim un moment similar cu cel dinaintea invaziei Ucrainei? Analistul de securitate Nicolae Țîbrigan explică ce înseamnă „faza zero” a unui viitor conflict Rusia – NATO. Într-o analiză a Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) se arată că Rusia accelerează „faza zero” a campaniei de pregătire pentru un posibil război NATO-Rusia în viitor. „Se pare că Rusia desfășoară pregătiri concertate ca parte a fazei de stabilire a condițiilor fizice și psihologice pentru situații de război. În ultimii ani, Rusia a fost angajată într-o varietate de atacuri evidente și secrete împotriva statelor NATO, cum ar fi misiuni de sabotaj, interferențe în domeniul războiului electronic (EW), bruiaj GPS și incendieri. Rusia a intensificat dramatic aceste atacuri asupra statelor NATO în ultimele săptămâni, începând cu toamna anului 2025 – în special prin incursiunile dronelor în spațiul aerian NATO”, arată analiza citată. Acest model de activitate organizată sugerează că Rusia a intrat în prima fază a pregătirilor – „Faza 0” – pentru a trece la un nivel de război superior celui în care este angajată Rusia în prezent, cum ar fi un viitor război NATO-Rusia, arată analiștii ISW. Aceștia au subliniat că nu au analizat dacă Kremlinul a decis să se angajeze într-un astfel de nivel de război cu NATO sau în ce termen ar face acest lucru. „Rusia a întreprins planuri pe termen lung pe care ISW le evaluează ca putând face parte din pregătirea pentru un război NATO-Rusia în viitor, cum ar fi restructurarea districtelor militare ale Rusiei la granița sa de vest și construirea de baze militare la granița cu Finlanda”, arată specialiștii citați”. Integral pe Adevarul
“László Krasznahorkai, premiat cu Nobel, a fost miner, profesor la țară și văcar. Gonit pentru că a învățat copiii romi să citească. Gyula, orășelul de la granița româno-ungară, în care s-a născut și a crescut scriitorul maghiar premiat cu Nobel László Krasznahorkai, este un loc special despre care Krasznahorkai vorbește într-un interviu. Scriitorul maghiar a fost miner, director de cultură și văcar în tinerețe și nu și-a dorit să fie scriitor. „Văd Gyula ca fiind un fel de carte de legende în care, practic, nimic nu este real, deși ar putea fi.” Krasznahorkai își amintește de personajele extraordinare care au locuit în orașul copilăriei sale – de la cavaleri singuratici și izolați unul de celălalt până la un bărbat care ieșea din casă o dată pe an, în ziua Revoluției Maghiare din 1848, purtând haine din acel an. El își explică existența acestor personaje care i-au rămas bine întipărite în minte și prin prisma istoriei, odinioară orășelul Gyula se afla aproape în centrul Ungariei, apoi, după Primul Război Mondial a ajuns în capătul cel mai îndepărtat al Ungariei și – spune el, e ca atunci când omul trăiește în Lisabona sau Madrid, simte că e înconjurat de clădiri pline de istorie, magnifice, dar în același timp se întreabă – și totuși, unde e imperiul?”. Integral pe Libertatea
“Bulgarii se pregătesc de euro, noi privim de pe margine. Cum ar fi putut arăta sectoare-cheie ale economiei românești dacă adoptam și noi moneda europeană. Românii care au călătorit în Bulgaria vara aceasta beneficiind de libera mișcare Schengen au putut observa că vecinii noștri exprimenetază deja o altă realitate, mai precis faptul că magazinele acestora au început deja să afișeze prețuri în euro. Iar dacă jalonul Schengen cele două țări l-au bifat împreună, totuși pentru moneda europeană țara noastră nu are niciun orizont.Practic, după cum a explicat Dr. Kristine Bago, auditor financiar, într-un „what-if analysis” pentru Ziare.com, vedem în acest fel ce înseamnă pregătirea țării pentru aderarea totală la euro, iar dacă ne uităm la faptul că Bulgaria are 6,4 milioane de locuitori, iar noi avem 19 milioane, am putea presupune, cel puțin teoretic, că impactul posibil pe fiecare industrie în parte ar putea fi undeva de 2-3 ori mai mare decât în Bulgaria.Iar asta în condițiile în care aderarea la euro produce deja efecte vizibile în economia Bulgariei: bursa crește, piața muncii atrage forță de lucru, turismul se relansează, iar capitalul străin intră în piață. Bursa, unul dintre primii indicatori ai sănătății unei economii, iar la bulgari e pe creștere. Aceasta își începe analiza explicând faptul că în orice țară bursa este un barometru al economiei, iar unul dintre cele mai rapide moduri de a afla cum evoluează economia unei țări este să te uiți la indicatorii de la bursă”. Integral pe Ziare.com
“Fitch: România se confruntă cu dificultăți majore în reducerea deficitului, în ciuda măsurilor luate de guvern. Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că România are o capacitate limitată de a reduce deficitul bugetar în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate de guvern. Într-o analiză publicată vineri, agenția estimează că deficitul guvernamental se va diminua doar ușor în acest an, până la 8,5% din PIB, de la nivelul record de 9,3% din 2023. Pe termen mediu, Fitch anticipează că deficitul va rămâne ridicat: 7% din PIB în 2026 și 6,5% în 2027. Potrivit agenției, rectificarea bugetară aprobată la 1 octombrie a revizuit în sus prognoza de deficit, de la 7% la 8,4% din PIB, reflectând o creștere semnificativă a cheltuielilor publice – cu 27,8 miliarde de lei (echivalentul a 1,6% din PIB-ul estimat de Fitch). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la plățile pentru dobânzi, dar și la cheltuielile pentru asistență socială și sănătate, într-un context de presiuni bugetare persistente. Fitch subliniază că, în termeni de numerar, deficitul total al României va scădea cu doar 0,3 puncte procentuale în 2024, până la 8,7% din PIB, iar deficitul primar (fără dobânzi) cu 1,1 puncte procentuale. Aceasta în pofida înghețării cheltuielilor anunțate la începutul anului și a pachetului fiscal introdus de noua coaliție de guvernare, cu un impact estimat inițial la 1,1% din PIB.”. Integral pe Spotmedia
“VIDEO. De ce nu știm mai multe despre ziua în care sovieticii au omorât mii de români – Întrebările ridicate de filmul „Pădurea de molizi”. „Nu și-a imaginat că soldații vor putea trage în plin în mii de oameni”. „Războiul nu se încheie când nu se mai trage, el se mută în sufletul omului unde stă o veșnicie”. Mi-a rămas în minte această expresie din filmul lui Tudor Giurgiu „Pădurea de molizi” pentru că, deși se referă la un eveniment tragic de acum 84 de ani, ideea este totuși foarte actuală. Filmul „Pădurea de molizi”, de Tudor Giurgiu poate fi văzut în cinematografele din toată țara începând cu 10 octombrie. Istoria ne-a demonstrat că războaiele nu se termină neapărat atunci când nu mai cad rachete peste oameni. Asta chiar dacă unii politicieni se grăbesc să le declare terminate, pentru a-și încasa apoi premiul de succes. Pe de altă parte, „avem arme mai bune, mai noi, mai multe” nu este nici ea chiar o declarație de pace, e mai degrabă o provocare pentru adversar. Să facă și el rost de arme la fel de bune, de noi și de multe. Pacea vine într-adevăr după ce armele s-au oprit, dar e și altceva decât acel moment. Pacea e pace când e urmată de ”păci”, la fel de bune, de noi și de multe, ca să cităm expresia de mai sus. Pentru că pacea înseamnă și împăcarea cu dușmanul, cu trecutul și conștientizarea faptului că ororilor războiului nu mai trebuie permise. Pace înseamnă și cunoașterea și recunoașterea adevărul istoric. Din acest punct de vedere, masacrul de la Fântâna Albă, din Bucovina, din 1 aprilie 1941, are încă restanțe serioase față de noi. Sau noi față de el”. Integral pe Hotnews
“Premiul Nobel pentru Pace, sub umbra fraudei. Se investighează o posibilă scurgere de informații, după ce s-a pariat masiv pe Maria Corina Machado. Oficialii norvegieni care supraveghează Premiul Nobel pentru Pace au deschis o anchetă după ce, cu doar câteva ore înainte de anunțarea câștigătoarei, s-a înregistrat o creștere bruscă a pariurilor online pe numele Mariei Corina Machado. Oficialii Comitetului Nobel pentru Pace din Norvegia investighează o posibilă scurgere de informații după ce s-au observat mișcări suspecte pe piețele de pariuri online, cu doar câteva ore înainte de anunțarea oficială a câștigătoarei premiului din acest an. Potrivit datelor analizate de publicațiile norvegiene Aftenposten și Finansavisen, pariurile pe numele Mariei Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela, au crescut spectaculos pe platforma Polymarket, un site popular pentru pariuri pe evenimente politice. „Se pare că am fost victime ale unui infractor care dorește să câștige bani pe baza informațiilor noastre”, a declarat Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel. Pe platforma Polymarket, șansele lui Machado de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace erau de doar 3,75% în jurul miezului nopții (ora Norvegiei), aflându-se în urma Yuliei Navalnaya, văduva liderului rus de opoziție Alexei Navalnîi, și a lui Donald Trump, scrie the Guardian citând presa din Norvegia”. Integral pe Adevarul
“Greșeala de strategie care a făcut IT-ul românesc vulnerabil în fața crizei. Florentin Iancu, lider de sindicat: „Este cel mai greu an din ultimul deceniu”. Liderul Sindicatului IT din Timișoara, Florentin Iancu, susține într-un interviu pentru Libertatea că pe piața IT din România au fost turbulențe puternice în 2025, fiind, în opinia sa, cel mai greu an din ultimii 10. Florentin Iancu spune că o mare problemă a industriei IT din România este că s-a concentrat în special pe servicii de suport, care aduc mai puțină plus valoare, iar job-urile de acest fel devin vulnerabile în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și nevoii de reducere a costurilor de către companii. Pentru mulți angajați din IT, obligația de reîntoarcere la birou după pandemie părea să fie o lovitură puternică. Anul 2025 a adus, însă, un alt aspect și mai grav: reduceri de personal în mai multe companii. Din această cauză, susține liderul Sindicatului IT din Timișoara, „anul 2025 a fost cel mai greu din ultimul deceniu”. „Nici în perioada de criză (n.r. 2008-2009) nu cred că lucrurile au arătat așa. Sectorul în sine se reașează în funcție de AI, în funcție de repoziționarea clienților față de activitățile care se realizează în regim de suport”, afirmă Iancu”. Integral pe Libertatea
“Rușii revin pe piața imobiliară europeană: cumpără proprietăți pentru a obține statut de rezidență în UE, fără restricții suplimentare. După o pauză de aproape doi ani, rușii cu bani revin în forță pe piața imobiliară europeană. Tranzacțiile înregistrate în ultimele luni arată că, pentru prima dată din 2022, Europa a redevenit destinația preferată a cumpărătorilor ruși, depășind Asia de Sud-Est, potrivit unui raport publicat de agenția de real estate Intermark Global și citat de The Moscow Times.Conform datelor, 41% dintre achizițiile făcute de cetățeni ruși între ianuarie și septembrie 2025 au vizat proprietăți din Uniunea Europeană – în creștere de la 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Interesul rușilor nu este dictat de rentabilitatea investiției, ci de accesul la un statut de rezidență european, fără condiții restrictive, cum ar fi obligația de a locui efectiv în țara respectivă.„Motivația principală este obținerea unui titlu de ședere legal în UE, nu neapărat profitul din închiriere”, notează autorii raportului. Interesul rușilor nu este dictat de rentabilitatea investiției, ci de accesul la un statut de rezidență european, fără condiții restrictive, cum ar fi obligația de a locui efectiv în țara respectivă”. Integral pe Ziare.com
“Trump reaprinde războiul comercial: SUA impun Chinei tarife de 100% peste taxele deja existente, acuzând-o de ostilitate. „Tocmai s-a aflat că China a adoptat o poziţie extrem de agresivă în materie de comerţ”. Preşedintele Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite vor impune noi tarife de 100% pentru importurile din China, „peste orice tarif pe care îl plătesc în prezent”, începând cu 1 noiembrie, notează CNBC. Trump a mai spus că, din aceeaşi dată, SUA vor introduce restricţii la export pentru „orice tip de software critic”. Anunţul preşedintelui a venit la doar câteva ore după ce acesta ameninţase că va aplica „o creştere masivă” a tarifelor asupra importurilor chineze, ca reacţie la noile controale pe care China le-a impus asupra exporturilor de minerale rare. Aproximativ 70% din oferta mondială de astfel de minerale provine din China. Aceste resurse sunt esenţiale pentru industriile de înaltă tehnologie, inclusiv pentru automobile, apărare şi semiconductoare. Trump a sugerat mai devreme, vineri, că ar putea anula întâlnirea cu preşedintele chinez Xi Jinping de la viitorul summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din Coreea de Sud, din cauza noilor restricţii impuse de Beijing. „Tocmai s-a aflat că China a adoptat o poziţie extrem de agresivă în materie de comerţ, trimiţând scrisori lumii întregi, în care afirmă că, începând cu 1 noiembrie 2025, va impune controale la export pe scară largă pentru aproape toate produsele pe care le produce şi chiar pentru unele pe care nici măcar nu le fabrică”, a scris Trump pe platforma Truth Social”. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 10 octombrie. Vineri o să plouă trecător în Maramureș, Transilvania și în Moldova, iar în zona montană înaltă, spre seară vor fi precipitații mixte. Vântul va ajunge la viteze de 40…55 km/h și se încălzește în cea mai mare parte a țării. Maximele pleacă de la 11 grade în depresiuni și vor ajunge până la 22 în sudul Munteniei. În Dobrogea și Bărăgan avem soare, se mai înnorează din când în când, însă ploile vin abia la noapte. Vântul devine mai insistent, iar temperaturile cresc față de ziua trecută. Mai sus, în Moldova sudică și în nordul Munteniei, vremea continuă să se încălzească. Atmosfera va fi schimbătoare, o să plouă slab, pe spații mici și se încălzește. După prânz se vor înregistra 20 de grade.În nordul Moldovei și în Bucovina apar câteva ploi slabe pe parcursul zilei, dar vedem trecător și soarele. Temperaturile, mai ridicate decât joi, se vor situa între 16 la Suceava și 20 de grade la Bacău.
“Vineri se acordă premiul Nobel pentru Pace / Pentru prima dată în 125 de ani, presa a avut acces în sala în care se ia decizia / Ce șanse are Trump să-și îndeplinească visul. Membrii comitetului Nobel norvegian – gardienii celui mai prestigios premiu din lume – vor anunţa vineri pe cine vor onora cu Premiul Nobel pentru Pace. În fiecare an, începând din 1901, membrii comitetului se reunesc în secret, fără a dezvălui când deliberează şi fără a permite jurnaliştilor să asiste la şedinţa finală. Asta, până acum. BBC, împreună cu postul naţional de televiziune din Norvegia, a obţinut acces la reuniunea lor pentru a face alegerea. Este pentru prima dată în istoria de 125 de ani a premiului când mass-media are acces în culisele procesului, transmite News.ro. Cei cinci membri şi secretarul se întâlnesc în sala Comitetului din cadrul Institutului Nobel din Oslo, decorată cu acelaşi candelabru şi mobilier din stejar de la prima decernare a premiului. Pe pereţi sunt expuse fotografii înrămate ale tuturor laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, cu un spaţiu liber la capăt pentru fotografia câştigătorului din acest an”. Integral pe
“Cine mai poate salva România din prăpastie. Răspunsul surprinzător al unui reputat expert în fiscalitate. România va avea nevoie de zeci de miliarde de euro ca să-și mai rezolve problemele ce țin de deficitul bugetar uriaș, iar în paralel să facă față unui val masiv de pensionări și să aibă și bani pentru înarmare. O misiune imposibilă, judecând după lipsa de performanță a ultimelor guverne, dar în realitate există câteva soluții, susține Gabriel Biriș, unul dintre cei mai apreciați specialiști în fiscalitate. Gabriel Biriș, economist și avocat de drept fiscal, recunoscut la scară largă ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România, avertizează că ne așteaptă ani complicați, ani în care va trebui să reducem deficitul, iar în același timp să facem față unui val de pensionări care va afecta piața muncii. În plus, România va trebui să aloce 3% suplimentar bugetului pentru apărare, ceea ce îngreunează și mai mult situația. Gabriel Biriș se referă la uriașa ajustare a deficitului bugetar pe care România trebuie să o facă până în 2031 și postează pe Facebook graficul pe care l-a prezentat anterior la Conferința ASPES/BNR, 23 septembrie, dar și la alte conferințe similare.” Integral pe
“Digitalizarea statului e blocată de politic: Infrastructura e solidă, dar serviciile digitale sunt fragmentate și ineficiente – Studiu. Digitalizarea statului român este blocată, în condițiile în care România are o infrastructură digitală solidă (internet bun, extins și ieftin), dar serviciile publice digitale sunt fragmentate și ineficiente, potrivit unui studiu Edge Institute. Studiul a fost realizat în colaborare cu mai mulți experți din Estonia, un etalon al digitalizării administrației și serviciilor publice. Conform analizei, problema centrală este lipsa unei guvernanțe strategice unitare: nu există un centru clar de responsabilitate și nici o strategie operațională coerentă. ”S-au realizat multe lucruri pe hârtie, în legislație și prin proiecte izolate, însă cetățenii se confruntă în continuare cu servicii fragmentate, izolate și de slabă calitate. Factori esențiali precum identitatea electronică (eID), principiile „o singură dată” (only-once – cererea unui punct de date de la cetățean o singură dată) și „digital-first”, echivalența semnăturii electronice cu cea olografă și schimbul de date între instituții există în teorie. În practică însă, ele sunt subutilizate sau limitate la nivelul unor instituții individuale”, conform studiului Edge Institute”. Integral pe
“Laura Codruța Kövesi a povestit cum a fost capturată cea mai mare cantitate de containere cu marfă de contrabandă din istoria UE. Mecanismele prin care mafia chineză inundă Europa fără să achite taxe. Concret, procurorii europeni au coordonat o descindere în portul Pireu din Grecia, confiscând 2.435 de containere cu bunuri aduse din China, în principal biciclete electrice, textile și încălțăminte. Libertatea a obținut detalii despre acțiune, care ajung în premieră în spațiul public. Operațiunea a purtat numele Calypso. Șase persoane, inclusiv doi ofițeri vamali greci, au fost puse sub acuzare în septembrie 2025 de Parchetul European. Ancheta a avut drept țintă rețelele infracționale care se ocupă de circuitul bunurilor importate din China în Uniunea Europeană, inclusiv distribuția și vânzarea, eludând plata taxelor vamale și comițând fraudă cu TVA la scară industrială. Rețelele, controlate în principal de cetățeni din China, sunt implicate în spălarea de bani și trimiterea profiturilor în țara de origine. Mecanismul fraudulos din portul Pireu se desfășura, conform anchetatorilor, de cel puțin opt ani, cauzând un prejudiciu estimat la peste 350 de milioane de euro prin neplata taxelor vamale și 450 de milioane de euro prin neplata TVA”. Integral pe
“Fără publicitate pe teme sociale și politice pe platformele Meta. „Se va ajunge la cine păcălește pe cine mai eficient”. Meta, compania care deține Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp, nu mai permite din data de 7 octombrie „difuzarea reclamelor legate de probleme sociale, alegeri sau politică” în Uniunea Europeană. Expertul media și antreprenorul Dragoș Stanca și experta în cercetare digitală Mădălina Voinea au explicat, pentru publicul HotNews, că, în opinia lor, această decizie va duce la scăderea campaniilor politice transparente și va crește campaniile ascunse. Iar ONG-urile vor fi reduse la tăcere. Decizia Meta vine după ce Uniunea Europeană a introdus în 2024 regulamentul privind Transparența și Direcționarea Reclamelor Politice (TTPA), care intră în vigoare din 10 octombrie. El vizează o mai mare transparență a publicității de pe social-media și vorbește despre prevenirea expunerii cetățenilor europeni la dezinformare. Și Google urmează să oprească reclamele politice și pe teme sociale în Uniunea Europeană. Dacă regulamentul nu este respectat, companiile riscă amenzi care ajung și la 6% din cifra de afaceri globală”. Integral pe
“Ce nu înțeleg cei de la Putere: „Este semnalul unui faliment. Să nu ne mire că actori externi profită să destabilizeze România”. Tot mai des, în spațiul public, analiști, jurnaliști și sociologi avertizează că actualii guvernanți nu par să înțeleagă adevărata dimensiune a pericolului reprezentat de creșterea partidelor extremiste și de radicalizarea discursului public. Fenomenul AUR, reflectat constant în sondaje printr-o ascensiune stabilă, este privit de mulți precum un simplu episod electoral, nu ca un simptom al unei crize sociale și politice profunde. Însă, potrivit celor care analizează politica, realitatea este mult mai gravă: România se confruntă deja cu o implozie a sistemului de partide, o pierdere masivă de încredere în instituții și absența unui proiect de țară care să mai inspire speranță.Cristian Andrei – consultant politic, Agenția de Rating Politic – agenție de sondaje și strategie politică a analizat pentru Ziare.com ruptura dintre clasa politică și cetățeni, care s-a adâncit până la punctul în care „nu mai funcționează nimic din clivajele și rivalitățile clasice”, iar golul de reprezentare este umplut de radicalism și de influențe externe care profită de fragilitatea statului român”. Integral pe
“Notele devin confidențiale. Profesorii nu mai pot compara elevii în fața clasei, astfel că performanțele școlare devin informații personale. România trece printr-o schimbare de paradigmă în Educație. Ministerul interzice publicarea rezultatelor elevilor și compararea acestora, dar decizia ridică o întrebare esențială: protejăm demnitatea copilului sau ascundem realitatea performanței școlare? Ministerul Educației a stabilit recent că profesorii nu mai au voie să discute în fața clasei sau în ședințele cu părinții performanțele individuale ale elevilor, nici să compare rezultatele între elevi. Informațiile privind rezultatele școlare devin confidențiale, accesibile doar elevului, părinților și profesorului. Decizia urmărește, potrivit autorităților, reducerea stresului și a presiunii sociale în școală. Însă profesorii avertizează că lipsa oricărui reper comparativ poate duce la o diminuare a motivației elevilor. „Între încurajarea competiției și protejarea demnității copilului, sistemul nostru de învățământ trebuie întotdeauna să aleagă demnitatea copilului”, spune Marcel Bartic, profesor și expert în educație. El consideră că ideea de competiție este adesea înțeleasă greșit”. Integral pe
“Cătălin Drulă, deputat USR: „PSD-ul pune frână reformelor, asta se întâmplă în această coaliție. E un joc dublu”. Cătălin Drulă, vicepreședinte al Camerei Deputaților și posibil candidat al USR la Primăria Capitalei, a vorbit într-un interviu pentru Libertatea de tergiversarea organizării alegerilor parțiale, inclusiv pentru Municipiul București, relația contondentă a Uniunii cu PSD, precum și despre motivele din cauza cărora e pusă frână reformelor Guvernului Bolojan. –Libertatea: În primul rând, de ce insistați cu alegerile pentru București? Că pare să fie un subiect care atrage atenția doar din partea USR, în timp ce celelalte partide încearcă să lase subiectul sub preș? –Cătălin Drulă: Alegerile într-o democrație trebuie organizate pentru că așa e legea și pentru că așa prevede Constituția. Nu se fac după voința cuiva, fie acel cineva, un partid politic, un om politic sau chiar un cetățean. Deci nu există o dezbatere dacă să faci sau nu alegeri. Alegerile trebuie organizate. Evident, cei care organizează alegerile sunt autoritățile statului. Noi suntem astăzi în situația în care Primăria Bucureștiului este vacantă, pentru că Nicușor Dan a fost ales”. Integral pe
“Sorin Pâslaru, ZF: În ce situaţie a ajuns economia României: orice leu cheltuit de stat în plus determină frânarea creşterii economice, în loc să o impulsioneze. În aceste condiţii, singura soluţie de revenire pe creştere este, oricât ar părea de lipsit de fezabilitate în acest moment, reducerea taxelor. Primele date privind consumul pe august, în scădere cu 7% faţă de iulie şi cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au dat un frison mediului de afaceri, iar economiştii trag cu dinţii acum de o creştere economică pe 2025 în jur de 0,5%, faţă de estimările anterioare de 1,5%-2%. BNR a afirmat miercuri, în explicaţiile care au însoţit decizia de a menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, că majorarea TVA de la 19% la 21% a fost transmisă „într-o mare măsură“ în preţuri de către retaileri şi producători şi de aceea inflaţia anuală s-a dus spre 10%, mai mult decât se estima. Şi iată că în faţa unor preţuri mai mari, şi vânzările au scăzut corespunzător. S-ar putea spune că au scăzut chiar mai mult decât era tehnic aşteptat. Câtă influenţă a avut aici atmosfera ca de sfârşit de lume creată de mesajele guvernamentale? Rămâne de văzut dacă în lunile următoare, confruntaţi cu scăderea consumului, comercianţii se vor replia şi vor contribui la reducerea inflaţiei. Când ai şi inflaţie mare şi încetinire a economiei, cam eşti cu mâinile legate. Nu poţi să micşorezi dobânzile pentru a relansa economia tocmai din cauza inflaţiei. Trebuie să o laşi să se liniştească. Este aşa numitul fenomen stagflaţie, unul din cele mai periculoase din economie, după cum au arătat într-o conferinţă desfăşurată în această săptămână reprezentanţii CFA România, organizaţia analiştilor financiari certificaţi”. Integral pe
Buna dimineata intr-o zi de joi, 9 octombrie. Vremea se va îmbunătăți, cu cer variabil și ploi slabe în est și sud-est ziua, iar noaptea izolat în nord și centru. Vântul va sufla moderat, mai intens în est și sud-vest (55–65 km/h) și pe crestele montane (peste 80 km/h). Temperaturile maxime vor fi între 11 și 21°C, iar minimele între 3 și 11°C. Izolat, dimineața și noaptea, se va forma ceață. În zonele montane înalte, mai ales în Carpații de Curbură și în estul Carpaților Meridionali, vântul va sufla cu 80–90 km/h. Rafale mai puternice vor fi posibile și în sudul Banatului, Oltenia și Transilvania. Bucuresti: temperaturile vor fi apropiate de valorile normale pentru această perioadă în sud și ușor mai scăzute în restul regiunilor. Maximele se vor situa între 10 și 20 de grade Celsius, iar minimele între 3 și 11 grade. Local, în orele dimineții și pe timpul nopții, se va forma ceață.
“De ce a crescut brusc cursul euro-leu și cât de sus poate urca moneda unică? „Așa-zisele măsuri de reformă se reduc doar la creșteri de fiscalitate”. Cursul valutar leu-euro a intrat în ultima perioadă într-o curbă de ascensiune, în defavoarea monedei naționale, euro ajungând la cotația de 5.0963 lei, miercuri, 8 octombrie, în creștere cu 0,0047 de bani față de ziua precedentă. Potrivit economiștilor, situația economiei fragile din momentul de față, tergiversarea enormă a măsurilor de reechilibrare a deficitului bugetar, dar și perspectiva inflaționistă șubrezește, în ochii investitorilor, încrederea în stabilitatea monedei naționale, ceea ce face ca aportul în sine de valută în piață să crească, aceștia căutând să-și mute banii în monede mai sigure.Ultimele cotații se apropie, practic, de maximul istoric pe care l-a înregistrat moneda euro în relație cu leul pe 8 mai, anul acesta, când a ajuns la un nivel de 5,1222 lei, cursul fiind influențat direct mai ales de evoluția primului tur al alegerilor prezidențiale, în tandem cu faptul că Banca Națională nu a putut interveni pentru a compensa dezechilibrul valutar din piață la acel moment. „Cauzele pot fi multiple atunci când leul se duce în jos față de euro”, a explicat, în dialog cu Ziare.com, economistul și consultantul fiscal Dan Schwartz. Potrivit acestuia, „ca principiu, o cerere mai mare decât euro pe piață e un motiv”. Integral pe
“„Haosul va începe”. Un sociolog rus anticipează sfârșitul lui Putin. „De îndată ce «șoimii» vor vedea că Rusia începe să piardă, îl vor dărâma”. De ceva timp, la Moscova domnește o tăcere ciudată. Nu pentru că ar fi liniște, ci pentru că prea mulți tac atunci când ar trebui să vorbească. Potrivit politologului și sociologului rus Igor Eidman, stabilit în Germania, cercurile de putere de la Kremlin încep să înțeleagă un lucru simplu: războiul împotriva Ucrainei nu mai poate fi câștigat. Iar odată cu această realizare, vine și întrebarea inevitabilă – ce facem cu Putin? Într-o analiză prezentată pentru 24 Kanal, Eidman avertizează că „șoimii” din cercul puterii – cei care au susținut inițial invazia – dar și pragmaticii, care și-au calculat interesele în bani, resurse și influență, încep să vadă realitatea: conflictul este într-un impas, iar Rusia pierde teren. Nu doar militar, ci mai ales geopolitic și economic. Putin știe că Rusia nu are suficiente resurse pentru a duce un război de uzură. În teorie, ar putea declanșa o mobilizare generală. În practică, se teme de ce s-ar putea întâmpla în stradă, în provincie, în rândul propriului aparat. Așa că preferă varianta „înghețării conflictului”. Dar nici pe aceasta nu o acceptă cu adevărat. Rezultatul? O stare de stagnare periculoasă, în care fiecare zi aduce noi pierderi și tot mai puține soluții”. Integral pe
“Alina Bica a făcut „pușcărie” în dormitor, între orele 21.00 și 7.00. De ce au decis judecătorii români că fosta șefa a DIICOT și-a executat pedeapsa în Italia”. Alina Bica a executat în somn pedeapsa de 4 ani la care a fost condamnată de Înalta Curte în 2019 pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, se arată în motivarea prin care judecătorii au renunțat să mai ceară autorităților din Italia repatrierea fugarei. Curtea de Apel București a reținut că fosta șefă a DIICOT și-a ispășit pedeapsa în timp ce era în arest la domiciliu pe timp de noapte, între orele 21.00 și 7.00, așa cum a decis Curtea de Apel din Bari, Italia, instanță care a refuzat să o predea autorităților române. Curtea de Apel București a pronunțat pe data de 3 octombrie 2025 o hotărâre prin care, practic, statul român renunță să mai ceară repatrierea Alinei Bica în vederea executării pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnată în 2019. Este vorba de o contestație la executare formulată atât de Alina Bica, cât și de Parchet, ambele părți solicitând clarificarea unei hotărâri din 9 iulie 2024, în care judecătorii au reținut că pedeapsa de 4 ani a fost deja executată pe teritoriul Italiei, decizie despre care Libertatea a scris la vremea respectivă. Numai că Alina Bica nu solicita în respectivul proces anularea mandatului de arestare în vederea executării pedepsei, ci reducerea din condamnare a perioadelor în care a fost reținută, arestată preventiv sau arestată la domiciliu”. Integral pe
“De ce nu vor companiile să spună salariul în anunțurile de angajare. „Mulți dintre ei sunt păcăliți”. Majoritatea companiilor din România nu sunt pregătite să aplice Directiva Europeană privind transparența salarială, care trebuie implementată în 2026. Potrivit unui sondaj eJobs, 62% dintre angajatori recunosc că nu sunt gata pentru noile reguli care urmăresc reducerea diferențelor de plată dintre salariați. Doar 16% dintre companii spun că au deja o politică de transparență salarială pe care o aplică, iar un sfert sunt parțial pregătite. Și doar patru din zece anunțuri de angajare conțin în prezent informații despre salariu, arată sondajul eJobs. Ana Călugăru, manager PR platformă de locuri de muncă: „Mulți ne spun că nici măcar nu au pe agenda de discuții planul pentru implementare. Văd mai degrabă riscuri decât beneficii, principalele fiind nemulțumirile angajaților actuali și teama că nu vor mai fi competitivi în piață, pentru viitorii angajați cu siguranță ar fi vorba doar de beneficii.” Tânăr: „Foarte mulți dintre ei sunt păcăliți, de multe ori scriu salarii brute, nete, toată lumea promite 5.000 – 7.000 și ajunge sub. N-ar fi rău să existe o transparență.””. Integral pe
“„Plătesc milioane la stat, dar pentru copilul meu nu mai sunt fonduri”. Povestea reală care a revoltat o țară întreagă”. Un cunoscut antreprenor român a povestit experiența negativă cu sistemul de sănătate din România. Omul de afaceri se plânge de disfuncționalitățile din sistem și de felul în care sunt tratați oamenii, chiar dacă aceștia plătesc taxe și impozite de milioane, așa cum este cazul său. Iar situația e cu atât mai revoltătoare cu cât în discuție este un copil. Sandu Băbașan, un cunoscut om de afaceri, a relatat pe Facebook experiența nefastă cu sistemul de sănătate românesc. Postarea sa a devenit în scurt timp virală și a atras peste 21.000 de reacții, peste 15.000 de distribuiri și peste 3.200 de comentarii, în care 99% dintre cei care și-au exprimat părerea i-au dat dreptate. Dar despre ce este vorba? La recomandarea medicului de familie, antreprenorul a vrut să-i facă programare fetiței sale pentru set de analize, însă nu a fost posibil. Motivul? Lipsa fondurilor publice invocată de Casa de Asigurări de Sănătate. Sau altfel spus un sistem de sănătate disfuncțional, pentru care cetățeanul simplu este obligat să cotizeze lună de lună, dar fără a beneficia de absolut nimic prin acest lucru”. Integral pe
“Triunghiul SUA, România, Rusia. Un raport despre ce s-a întâmplat înainte de anularea alegerilor indică o situație mult mai complicată decât cea din referatul procurorilor – Interviu video. Andreea Gudin, fostă consilieră din cadrul administrației prezidențiale, din ultimul mandat al lui Klaus Iohannis, a scris un raport, folosind surse deschise, axat pe ce s-a întâmplat în România înainte de alegerile anulate din 24 noiembrie 2024, o perioadă pe care procurorii Parchetului General au evitat s-o investigheze. Într-o discuție cu SpotMedia, Andreea Gudin, expertă în comunicare strategică, care a lucrat pentru o scurtă perioadă la Palatul Cotroceni, plecând în octombrie 2024, sugerează că există o legătură între persoane care fac parte din rețelele de influență ale Rusiei din România și persoane care au gravitat și gravitează în jurul lui Donald Trump, considerând că referatul publicat de procurorii români are multe lacune. Vorbim de o coaliție care se menține la guvernare de foarte mult timp. E precum o căsnicie în care, chiar dacă cei doi parteneri nu se mai iubesc, au făcut foarte multe afaceri împreună și au multe rufe murdare de spălat”. Integral pe
“OPINIE „Impulsul pentru pace” va fi dat de cât de rău va fi lovită Rusia”. „Din păcate, trebuie să recunoaștem că impulsul puternic de la Anchorage în favoarea încheierii unor acorduri s-a epuizat, în mare măsură”, a spus adjunctul ministrului de Externe, Serghei Riabkov, citat de mass-media de stat. „Aceasta este consecința acțiunilor distructive ale europenilor”, a completat acesta. Cu alte cuvinte, nici vorbă de pace în acest moment. Asta pentru că Putin nu a vrut cu adevărat pace în discuțiile cu Trump. A vrut capitulare. Asta înseamnă că diplomația trebuie să treacă în plan secund și „glasul păcii” să fie auzit în Rusia de la loviturile militare. Întâlnirea la care se referea diplomatul rus este cea la care președintele Vladimir Putin și președintele SUA, Donald Trump, au avut-o la Anchorage, Alaska, pe 15 august, întâlnire care s-a încheiat fără niciun progres concret. De atunci, Trump a „schimbat foaia” cu Putin. Cea mai recentă declarație a sa a fost că este aproape hotârât să trimită rachete Tomahawk Ucrainei pentru a lovi Rusia. Co Tomahawk sau nu, Rusia este deja lovită mult peste așteptări de Ucraina. Aceasta a declanșat o adevărată contraofensivă a dronelor, țintind mai ales infrastructura energetică a Rusiei”. Integral pe
“Cât va costa energia electrică din 2026. Ce se schimbă pentru consumatori”. Furnizorii de energie electrică din România au publicat deja ofertele de preț pentru consumatorii casnici începând cu data de 1 ianuarie 2026. Valorile includ prețul energiei, valoarea componentei fixe (dacă oferta conține acest element), tarifele reglementate pentru servicii (transport, serviciu de sistem și serviciul de distribuție), contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, contravaloarea certificatelor verzi, acciza și TVA-ul. Potrivit datelor oficiale publicate pe comparatorul ANRE, cele mai convenabile 10 oferte pentru consumatorii casnici din București deserviți în sistem concurențial, sunt următoarele[…] Majoritatea ofertelor sunt aproape identice cu cele din prezent. Excepții fac cele mai scumpe, printre care în momentul de față se numără și Hermes Energy International – 2,33 lei/Kwh. Amintim că recent, președintele ANRE, George Niculescu, a afirmat că trendul de scădere a preţurilor la energie electrică va continua, pentru că suntem într-o piaţă a consumatorilor, furnizorul fiind obligat să vină cu un preţ competitiv, ca să nu rămână fără portofoliul de consumatori”. Integral pe
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 4 octombrie. “Vremea va rămâne rece în cea mai mare parte a țării, chiar deosebit de rece pentru această perioadă în anumite zone, deși temperaturile diurne vor fi ușor mai ridicate decât în ziua precedentă. Cerul va fi noros, cu perioade de variabilitate în sud și sud-est, mai ales în prima parte a zilei. Ploile își vor face apariția în Banat, Crișana și Maramureș, local în Transilvania și Moldova, iar izolat și în celelalte regiuni. Pe alocuri, cantitățile de apă pot ajunge la 10…15 l/mp. La munte, la altitudini mai mari de 1.800 de metri, sunt așteptate precipitații mixte, iar pe creste va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări ușoare la munte, dar și izolat în sud-vestul și estul țării, mai ales în prima parte a intervalului. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 18 grade Celsius, cu valori ușor mai ridicate în Dobrogea, unde vor fi până la 20 de grade. Minimele vor coborî între 1 și 10 grade, iar în sud-vest pot fi chiar mai scăzute. În București, temperaturile diurne vor crește față de ziua precedentă, dar se vor menține sub normalul climatologic. Cerul va avea înnorări temporare la începutul zilei, însă probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab până la moderat, iar temperaturile se vor încadra între o maximă de 14-15 grade și o minimă de aproximativ 4 grade Celsius”.
“Ciuca tăierilor: profesorii. Școala, transformată în laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan”. Peste 14.000 de posturi de profesori vor fi desființate de către Guvernul Bolojan, după cum prevede proiectul de hotărâre publicat de Ministerul Educației și Cercetării joi, 2 octombrie 2025. Este vorba despre posturi din școli, și nu din universități, nu din inspectorate, nu din agențiile sau instituțiile din subordinea ministerului care au la conducere în special oameni politici sau numiți politic. Școala a fost prima și singura țintă a Guvernului Bolojan doborâtă imediat după ce a fost anunțată în lupta cu deficitul bugetar. Restul sistemului public încă așteaptă „acordul politic”. Discuția despre restul domeniilor bugetare pare împinsă cu bună-știință spre finalul anului bugetar, ceea ce face ca orice măsură luată în octombrie sau noiembrie să fie aplicată abia din decembrie sau cel mai probabil din ianuarie 2026 – adică pe bugetul din noul an. Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat pe 2 octombrie 2025 reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852. Dispar astfel 14.048 de posturi. Ministerul Educației nu a prezentat niciun document detaliat ca să arate ce posturi dispar, pe ce categorii, în ce județe sau dacă erau ocupate ori vacante. Narativul ministrului Daniel David și al premierului Ilie Bolojan a fost constant că ar fi posturi ale suplinitorilor, aruncând o umbră asupra capacității lor de a preda și lăsând de înțeles că ar fi necalificați sau mai slabi ca titularii. De fapt, profesorii suplinitori sunt calificați, în marea lor majoritate; ceea ce îi face suplinitori este doar tipul de contract încheiat cu școala: pe perioadă determinată. Spre comparație, profesorii titulari au contract pe perioadă nedeterminată cu școlile la care predau”. Integral pe
“Încă un mare fugar scapă de închisoare: Curtea de apel București a decis că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia cu suspendare și a retras mandatul de arestare / Bica fusese condamnată la 4 ani cu executare, dar nu a făcut nici o zi de închisoare”. Curtea de Apel București a decis, vineri, 3 octombrie, că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia cu suspendare și a retras mandatul european de arestare. Magistrații de la Curtea de Apel București au activitatea suspendată și judecă doar „cauzele urgente”, iar acest dosar a fost judecat cu celeritate: înregistrat în 30 septembrie 2025, cu primul termen în 2 octombrie și pronunțarea deciziei pe 3 octombrie. Decizia Curții de apel București este definitivă. Decizia Curții de Apel București vine după ce Curtea de Justiție a UE a decis că „o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat”. Alina Bica, fost procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) are din 2019 mandat european de arestare după ce a fost condamnată definitiv la 4 ani închisoare în dosarul în care fusese acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender”. Integral pe
“De ce a rămas România în urmă la un capitol care atrage o mulțime de străini în alte țări europene, deși „avem infrastructură de top – internet rapid, costuri de trai accesibile”. Clasată pe locul 7 din 55 de țări în Digital Nomad Index 2025 realizat de VisaGuide, România se numără printre cele mai atractive destinații din lume pentru nomazii digitali, oferind internet rapid, costuri accesibile, peisaje variate și o viață urbană dinamică. Și deși există o viză dedicată special nomazilor digitali, MAE spune că „nu a observat până acum un interes real pentru viză”, dar și că aceasta nu este promovată oficial. În alte țări europene, în schimb, numărul celor care solicită aceasta viză, ajungând astfel să contribuie la economia țării, a crescut de la an la an. Chiar s-a și triplat. Ce face România diferit? Apărute în 2020, în Estonia, vizele pentru nomazii digitali au devenit tot mai des întâlnite în mai multe țări, pe măsură ce lucratul remote a prins avânt. România recunoaște și ea oficial acest concept de „nomad digital” din 2002, având o viză specială în acest sens, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002. Practic, potrivit unui răspuns al Ministerul Afacerilor Externe pentru HotNews, în această categorie se încadrează, și pot obține o viză de lungă ședere pentru a locui legal la noi în țară, cetățenii străini care lucrează remote pentru o companie din afara României sau care dețin o astfel de companie. Potrivit actului normativ, nomadul digital este o persoană din afara țării care lucrează online, fie ca angajat, fie ca proprietar al unei firme, cu condiția ca firma să fie înregistrată în afara României și activitatea să se desfășoare prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, de la distanță”. Integral pe
“Ce are de făcut viitorul guvern al Republicii Moldova după alegerile cruciale din septembrie. „Este o cursă contra cronometru”. Noi linii electrice și parcuri eoliene; urmăriri penale rapide ale presupușilor sabotori susținuți de Rusia; câștigarea încrederii cetățenilor. Sunt unele dintre lucrurile care au loc în ultima perioadă în Republica Moldova, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.Guvernul Moldovei se concentrează pe următoarele sale bătălii pentru a-și asigura un viitor în Europa și pentru a scăpa de sub influența Rusiei, arată o analiză a agenției de presă Reuters.După triumful partidului de guvernământ pro-UE la alegerile parlamentare cruciale de duminică, oficialii actuali și foști și-au exprimat atât ușurarea, cât și urgența cu privire la ceea ce au descris ca fiind o șansă istorică.„Aceasta este o cursă contra cronometru”, a spus Olga Roșca, consiliera de politică externă a președintei Maia Sandu, referindu-se la obiectivul Chișinăului de a adera la UE până în 2030.Fără alegeri naționale în următorii trei ani, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu trebuie să se bazeze acum pe succesele timpurii și să abordeze punctele nevralgice pe termen lung, de la securitatea energetică la diviziunile politice. Și deși Uniunea Europeană a salutat rezultatul alegerilor, aderarea este considerată ca fiind dificilă și poate dura mulți ani, necesitând atât reforme ample, cum ar fi curățarea sistemului judiciar, cât și eforturi detaliate, cum ar fi alinierea unei multitudini de reglementări”. Integral pe
“100 de zile de guvernare Bolojan: asumări în serie, scandaluri politice și reforme încă pe hârtie. „Criza a început cu guvernul Cîțu”. Guvernul Bolojan a împlinit 100 de zile pe 30 septembrie, iar bilanțul indică 6 asumări de răspundere în Parlament, 5 moțiuni de cenzură fără succes și două moțiuni simple, după măsurile fiscal-bugetare care au provocat atât proteste în societate, cât și scandal în coaliție. Totuși, „reformele încă n-au fost făcute”, o spun chiar liderii coaliției. „Noi, până acum, n-am făcut nicio reformă. Reformele încă n-au fost făcute. Ceva, foarte puțin la educație. (…) Să tai cheltuielile sau să mărești taxele nu e o reformă”, a declarat Kelemen Hunor, vorbind despre cele 3 luni de mandat ale Guvernului Bolojan. Executivul a trecut borna de 100 de zile cu două pachete de măsuri fiscal-bugetare pe care și-a asumat răspunderea în Parlament, fiind în total, de fapt, 6 proiecte, între care măsuri de reducere a veniturilor pentru bugetari, creștere a vârstei de pensionare sau chiar taxe, care au generat proteste de amploare, de la boicotul primei zile de școală, până la blocajul din sistemul de justiție. De cele mai multe ori însă, măsurile pe care liderii coaliției s-au contrazis în ultimele luni nu au indicat și un impact bugetar semnificativ. În același timp, odată cu măsurile nepopulare adoptate, Executivul a avut de înfruntat 5 moțiuni de cenzură și 2 moțiuni simple îndreptate către miniștrii săi, votul pe acestea fiind mai degrabă un simbol al exercitării opoziției. Cele trei partide AUR, SOS și POT nu dețin numărul necesar de mandate pentru a combate majoritatea parlamentară a Guvernului Bolojan”. Integral pe
“Limitele solidarității: Șanse infime ca subvenția pentru partide să scadă în acest an. Bolojan: Nu e „acord” în coaliție. Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că partidele politice pot rezista cu subvenții reduse de la bugetul de stat. El a sugerat că, printr-o viitoare rectificare bugetară, s-ar putea renunța la alocarea pentru luna decembrie, ceea ce ar însemna o tăiere de aproximativ 10% din totalul anual. „Poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună, de exemplu, să nu se mai acorde subvențiile. Cred că partidele pot funcționa cu sume mai mici”, a spus premierul. Întrebat despre cadrul legislativ, Bolojan a admis că este nevoie de acord în Coaliție pentru orice schimbare: „E nevoie de acord și se poate face orice fel de modificare”. Șeful Guvernului a insistat că și partidele trebuie să participe la efortul de reducere a cheltuielilor publice: „Toți trebuie să fie parte la acest efort”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat miercuri seară că rectificarea bugetară din octombrie nu a atins subvențiile partidelor, întrucât Coaliția nu a luat nicio decizie în acest sens.”. Integral pe
“Ofensiva rusă de vară s-a prăbușit sub apărarea Ucrainei. Rasputița care vine și noile arme ar putea schimba soarta frontului”. Războiul din Ucraina continuă să evolueze, cu ofensiva rusă din vara anului 2025 eșuând în fața apărării ucrainene puternice. Trupele lui Putin au suferit pierderi masive și câștiguri mici, în ciuda noilor tactici folosite. Acum, Ucraina are șansa să preia inițiativa, mai ales datorită condițiilor meteorologice viitoare care îi sunt favorabile. Ofensiva de vară a Rusiei, menită să zdrobească moralul armatei ucrainene, nu și-a atins obiectivele. Nico Lange, expert în Rusia și fost șef de cabinet al Ministerului Apărării din Germania, afirmă pentru cel mai mare ziar polonez, Onet.pl: „Teza larg răspândită că Rusia avansează implacabil este greșită”. Rusia continuă să preseze pe unele sectoare ale frontului, dar nu și-a atins obiectivele ofensivei de vară. Expertul militar polonez Maciej Korowaj declară pentru Onet.pl că situația poate deveni de acum critică pentru Kremlin: „Rusia intră în faza afgană. Sute de mii de morți, mii de veterani întorși de pe front, o economie secătuită de război. Puterea se teme nu de inamic, ci de proprii cetățeni. Ucraina poate deveni mai periculoasă decât Afganistanul pentru Kremlin însuși.” Lange estimează că Rusia a pierdut între 100.000 și 120.000 de soldați în timpul ofensivei de vară, morți sau răniți. În aprilie, un oficial NATO a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul războiului la aproximativ 900.000, dintre care aproximativ 250.000 de morți”. Integral pe
“Vladimir Putin atacă România pentru pierderea Moldovei. Liderul rus privește reacția de apărare a statelor europene față de intensele atacuri hibride și repetatele interferențe ale Kremlinului ca pe un eșec al democrației, confirmând încă o dată dacă mai era nevoie că un dictator e incapabil să perceapă lumea în afara mecanismelor corupte prin care se menține la putere. Vladimir Putin a resimțit din plin înfrângerea strategică din Moldova. Conform mai multor surse, prin rețeaua creată de Ilan Șor, oligarhul stabilit la Moscova, s-au cheltuit în jur de 300 de milioane de dolari în operațiuni hibride pentru a bloca drumul european al Chișinăului. Victoria partidului fondat de președinta Maia Sandu în alegerile parlamentare din 28 septembrie și scorul obținut, unul care-i permite să guverneze în următorii patru ani, a reprezentat o lovitură dură pentru Kremlin, care urmărea să preia controlul politic în Moldova cu scopul de a încetini și complica ajutorul european pentru Ucraina și a-i slăbi flancul vestic. Dar partea interesantă din reacția liderului rus e că acesta dă vina pentru eșecul tentativei de preluare a controlul politic în Moldova pe România și Uniunea Europeană. Într-un discurs ținut la Clubul Valdai, o conferință în care se trasează direcțiile de acțiune ale propagandei ruse, Vladimir Putin a făcut din nou referire la România, spunând că anularea alegerilor de anul trecut reprezintă o confirmare a prăbușirii democrației occidentale”. Integral pe
“Statul caută bani pe bursă: Guvernul anunţă listări de pachete minoritare fără pierderea controlului. Premierul Bolojan: Este o zonă pe care nu am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare. Exemple de listări noi: CEC, Aeroportul Otopeni. Premierul Ilie Bolojan a declarat că guvernul „trebuie să declanşeze listarea la bursă a unor pachete minoritare la companii de stat, fără a pierde controlul”, menţionând că este o zonă insuficient valorificată până acum şi care trebuie activată în perioada imediat următoare. „Este nevoie să mobilizăm resurse pe pieţele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate. Dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice deja listate, fără a pierde controlul asupra lor, sau să listăm la bursă companii care nu sunt listate – de exemplu, CEC, Aeroportul Otopeni – vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăţi transparenţa acestor companii şi, cu siguranţă, având şi un acţionar privat vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune şi profituri mai bune. E o zonă pe care nu am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare”, a spus premierul. Mesajul lui Bolojan vine într-un moment în care tema listărilor de pachete minoritare este readusă în atenţie de presiunile bugetare şi de fereastra de oportunitate pe care statul o are pe piaţa de capital”. Integral pe
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 3 octombrie. Vineri dimineață, vremea va fi închisă și rece în majoritatea regiunilor. Ploile vor fi prezente pe arii extinse în sud-vest și sud, local în centru și izolat în restul țării. Cantitățile de apă vor ajunge la 20–30 l/mp și izolat peste 40 l/mp în Oltenia, 15–25 l/mp în sudul Banatului și posibil și în Dobrogea, respectiv 10–15 l/mp în alte zone din Banat, Muntenia și Dobrogea, conform ANM. În zona montană, precipitațiile vor fi mixte, iar la altitudini de peste 1.500 m se vor transforma în ninsoare. Vântul va viscoli zăpada, iar stratul depus va fi mai consistent în grupele vestice ale Carpaților Meridionali, unde poate ajunge la 10–15 cm. Muntenia și Dobrogea vor fi cele mai afectate de rafale, care pot atinge 70–85 km/h. Intensificări ale vântului, cu viteze de 50–60 km/h, sunt așteptate și în sudul Moldovei, estul Olteniei și la munte. De dimineață, temperaturile minime vor fi între 0 și 8 grade, mai ridicate pe litoral, unde se pot înregistra până la 13 grade.Temperaturile maxime pe tot parcursul zilei vor fi între 6 și 15 grade, mai ridicate în Dobrogea, până la 18–20 de grade, iar minimele între 4 și 11 grade. Local se va forma ceață.
“S-a schimbat soarta războiului din Ucraina? Expert: „Trump a trecut de partea Ucrainei, fără să intre în război alături de Ucraina”. Armata ucraineană va primi, în premieră, informații de la serviciile secrete americane pentru a lansa rachete împotriva structurilor energetice rusești. Această evoluția marchează renunțarea lui Trump la postura de mediator, spune expertul Hari Bucur Marcu. După anunțul lui Trump în care susținea că este posibilă revenirea Ucrainei la granițele existente înainte de invazia Rusiei, ucrainenii mai primesc o veste bună de la Washington. SUA vor furniza Ucrainei informații provenind de la serviciile sale secrete pentru lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurilor energetice rusești, încurajând aliații NATO să ofere un sprijin similar. Această decizie reprezintă prima schimbare de politică cunoscută pe care preşedintele Donald Trump a aprobat-o de când şi-a înăsprit retorica faţă de Rusia în ultimele săptămâni, într-o încercare de a pune capăt războiului de peste trei ani dus de Moscova în Ucraina, potrivit Wall Street Journal. Washingtonul face de mult timp schimb de informații cu Kievul, dar ar fi pentru prima oară când SUA ar oferi asistenţă Ucrainei în atacurile cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus, vizând obiective energetice, au declarat interlocutorii Wall Street Journal. Astfel, armata ucraineană va lovi mai ușor obiective ale infrastructurii energetice ruse, cum ar fi rafinării, conducte şi centrale electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de venituri şi petrol”. Integral pe
Hotărârea ICCJ, obligatorie pentru toate instanțele, a fost în vigoare timp de șapte luni, până la modificarea Codului Penal.
“Reforma administrativă, amânări după amânări. „Sunt ezitări care pot costa, incompetență, iresponsabilitate. Cârpelile nu ne mai ajută”. Coaliția de guvernare amână din nou decizia privind reforma administrativă, deși liderii partidelor din coaliție s-au reunit într-o nouă ședință. Președinții PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților au discutat, potrivit surselor politice, un pachet mai amplu de măsuri care să vizeze nu doar administrația locală, ci și instituțiile centrale, astfel încât reducerile de cheltuieli să nu fie percepute precum o povară exclusiv pe umerii primăriilor.În acest context, decizia oficială a fost amânată pentru săptămâna viitoare, în așteptarea unor analize suplimentare și a unor calcule mai detaliate privind impactul măsurilor asupra bugetelor locale și centrale.Premierul Ilie Bolojan ar fi agreat o formulă mixtă – reducerea de personal combinată cu tăieri de cheltuieli – condiția fiind ca administrația locală să contribuie printr-o diminuare de aproximativ 10% a posturilor. Aceasta ar însemna că unele primării vor fi nevoite să facă disponibilizări, în timp ce altele vor trebui să identifice economii din alte capitole ale bugetului. Potrivit surselor, discuțiile din coaliție s-au concentrat pe scenarii care ar putea duce la 10-12.000 de disponibilizări la nivel național, cifra fiind încă estimativă și dependentă de modul în care fiecare unitate administrativă va aplica măsurile”. Integral pe
“Criză de profesori tineri în România. Școlile tehnologice și liceele sunt cele mai afectate. Media de vârstă a cadrelor didactice a crescut constant în ultimul deceniu, iar deficitul de profesori tineri s-a adâncit la gimnaziu și liceu. Asta, deși debutanții sunt pe locul al treilea în lista priorităților la angajare a Ministerului Educației. Doar la nivelul primar se simte o schimbare a metodelor de predare aduse de dascălii entuziaști la început de carieră. Ei sunt fericiți că pot face zgomot. Ea le antrenează de fapt motricitatea fină, iar curând ia contur o industrie întreagă de asamblat ciuperci. Când nu e printre cei mici, Aida face cursuri de digitalizare a predării. Aida Pandele, profesoară: „Mie-mi place foarte mult să lucrez cu ei. Acesta este al doilea an de activitate, nu știu dacă se simt emoțiile. Sunt copil din nou alături de ei și mă bucur de toată activitatea didactică împreună cu ei”. Aida a luat la prima încercare primul grad didactic, ceea ce reușesc cel mai des educatorii, dintre toți candidații. Este deja titular- în mod clar o excepție, fiindcă o treime dintre titularii sistemului au peste 50 de ani. Lăsând la o parte salariul – cam 4.000 de lei net, cei veniți de curând în sistem spun că sunt bine primiți și de părinți și de directori. Oricum, la nivel preșcolar, procentul dascălilor în prag de pensie a scăzut în 10 ani de la 35% la 21%, potrivit organizației OCDE”. Integral pe
“
“Nicușor Dan: Un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Moldova a fost mai bine pregătită. Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat la reuniunea Comunității Politice Europene de la Copenhaga raportul procurorului general Alex Florența privind cazul Călin Georgescu și ingerințele externe din alegerile prezidențiale de anul trecut. Documentul, care descrie mecanisme de dezinformare și manipulare online, a stârnit interesul liderilor europeni. „Mulți mi-au cerut o copie și au spus că vor citi pe avionul de întoarcere”, a declarat șeful statului. Nicușor Dan a subliniat că România a tras concluzii importante din episodul electoral din noiembrie 2024, când Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, iar scrutinul a fost anulat după rapoartele serviciilor secrete privind implicarea externă și încălcarea regulilor. „România nu și-a imaginat că va avea loc un atac de această dimensiune… Dacă vom avea alegeri, un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla”, a spus președintele, recunoscând însă că „pe zona de comunicare publică și rețelele sociale mai avem multe de făcut”. Șeful statului a explicat că noutatea raportului constă în demonstrarea modului în care rețele de site-uri aparent banale au fost alimentate cu publicitate finanțată din Rusia, trimițând apoi către clone ale unor publicații respectabile”. Integral pe
“Dublu standard la Inspecția Judiciară: Se autosesizează față de o judecătoare care și-a comentat pe rețele propria decizie judecătorească, dar ignoră magistrații care fac politică sau au derapaje împotriva minorităților sexuale. În vreme ce îi ia la ţintă pe magistraţii incomozi, Inspecţia Judiciară, condusă de judecătoarea Roxana Petcu, ignoră magistraţii care fac politică pe faţă sau care au derapaje la adresa minorităţilor sexuale. Inspecţia Judiciară s-a autosesizat pentru o presupusă încălcare a Codului deontologic al magistraţilor faţă de judecătoarea Sorina Marinaş de la Curtea de Apel Craiova, care şi-a comentat propria decizie judecătorească pe Facebook. Judecătoarea a condamnat la 30 de ani de detenţie pentru tentativă de omor asupra soţiei un recidivist condamnat în trecut pentru omor. „N-am vreun sentiment de mila, desi sunt conștientă că va muri in detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas”, a comentat judecătoarea Marinaş pe Facebook. Pe 31 iulie, judecătoarea Marinaş criticatse modalitatea de comunicare publică a CSM în chestiunea reformei pensiilor speciale. “Cred ca modalitatea de comunicare publica a CSM, ca instituție sau prin mesaje individuale ale membrilor, este profund eronată si nu va produce niciun efect bun. Comunicate sterile sau declarațiile individuale publice virulente, momentul fiind unul tensionat, produc efectul invers. Nu putem sa tot vehiculam poezia ca noi suntem magistrați si asta este, trebuie sa primim fără sa dăm. Totul in viața – profesională sau personală- e you get what you give”. Integral pe
“Cinci parlamentari s-au abținut să voteze inițiativa „România fără violență domestică”. Snoop.ro i-a întrebat de ce. 320 de parlamentari au votat „pentru” declarația simbolică „România fără violență domestică”, marți, 30 septembrie, după ce deputatul PNL Alina Gorghiu a prezentat inițiativa. Alți cinci s-au abținut. Snoop.ro a vrut să afle de ce. Din cei cinci, doar trei au răspuns întrebărilor. Documentul „România fără violenţă domestică” reafirmă angajamentul statului de a consolida legislația și politicile publice pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, protejarea victimelor și sancționarea agresorilor. A fost constituită și o Comisie specială comună a Camerei Deputaților și Senatului – cu 25 de membri din toate partidele – care să analizeze cadrul legislativ în vigoare și propunerile de lege pe tema violenței domestice. Cinci parlamentari s-au abținut să voteze Declarația „România fără violență domestică”:
“Sorin Pâslaru, ZF: După atâta eficientizare/restructurare/reformare şi îngheţare a pensiilor şi salariilor, iată că guvernul livrează la rectificare un deficit bugetar egal cu cel de anul trecut, de 8,5% din PIB. Parcă se prăbuşea ţara şi nu ne mai împrumuta nimeni fără 7% din PIB deficit în 2025. Mai înţelege cineva ceva din modul cum sunt administrate finanţele României? De un an de zile discutăm şi sunt luate măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, însă ce-a reuşit guvernul, conform ultimei rectificări, este de fapt să menţină deficitul bugetar la acelaşi nivel ca cel anul trecut de 8,5% din PIB, în condiţiile în care toată lumea spunea că dacă nu micşorăm deficitul ne prăbuşim. Conform rectificării bugetare în curs, deficitul bugetar în 2025 ar urma să fie 8,4% din PIB, faţă de 7% din PIB aşa acum fusese proiectat şi aprobat în Parlament în bugetul pentru acest an. În 2024, deficitul bugetar, conform execuţiei de la Ministerul de Finanţe, a fost de 8,6% din PIB. Şase pachete legislative adoptate prin asumarea răspunderii, îngheţarea salariilor şi pensiilor, plafonarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, creşterea TVA, impunerea CAS pentru pensionari, tăierea burselor elevilor şi studenţilor – toate aceste măsuri se dovedesc acum că, de fapt, nu au niciun impact. Deficitul tot 8,5% din PIB rămâne. Nu spunea toată lumea că dacă nu reducem deficitul în 2025 la 7% din PIB sau măcar 7,5% nu vom mai găsi finanţări pe pieţele internaţionale, vom fi retrogradaţi la categoria „junk“ şi va fi dezastru”. Integral pe
Buna dimineata intr-o zi de joi, 2 octombrie. Vremea va fi predominant închisã şi mult mai rece decât în mod normal la începutul lunii octombrie. Ploile vor continua sã se extindã şi sã se intensifice, treptat, în regiunile sud-vestice şi sudice. În Oltenia se vor acumula cantitãţi de apã de 50…70 l/mp, în sudul Banatului şi vestul Munteniei de 25…35 l/mp şi local de 40…50 l/mp, iar în restul Munteniei şi în Dobrogea de peste 10…20 l/mp. În restul ţãrii, ploile vor fi în general slabe cantitativ şi se vor semnala local în Transilvania şi pe arii mai restrânse în Moldova şi Crişana. În zona montanã precipitaţiile vor fi mixte, iar la altitudini de peste 1500 m va ninge, temporar viscolit în masivele sudice şi sud-estice şi se va depune strat de zãpadã de 10…20 cm, dar şi de 30…40 cm în grupele vestice ale Carpaţilor Meridionali. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri puternice şi susţinute în Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi estul Olteniei, cu rafale în general de 50…60 km/h, iar seara şi noaptea local şi de 70…85 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 8 şi 14 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 şi 8 grade, mai ridicate pe litoral spre 12…13 grade. Presiunea atmosferică nu va avea variaţii semnificative.
“EXCLUSIV. Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro. Ministerul Muncii plătește chirie șefului CFR Călători, Traian Preoteasa, pentru un apartament în Dubai. Suma: 30.000 de euro, bani deja plătiți de Ministerul Muncii, în mandatul de ministru al pesedistei Simona Bucura Oprescu, pentru a închiria timpn de un an de zile apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători și membru în Consiliul de Administrație al Metrorex. Apartamentul din Dubai al șefului CFR Călători, Traian Preoteasa, a fost închiriat de Ministerul Muncii pentru atașatul pe probleme de muncă și sociale de la Consulatul General al României în Dubai, Marius Nicolae Nițu, un fost jurnalist la Adevărul și România TV. Între timp atașatul Marius Nicolae Nițu a fost retras de la post. Marius Nicolae Nițu, fost jurnalist la Adevărul și România TV, a fost angajat la începutul anului 2015 pe funcția de consilier al ministrului Muncii, pesedista Rovana Plumb, actual europarlamentar. Conform declarației de avere depusă în februarie 2015, Marius Nicolae Nițu încasase în anul anterior un salariu anual de 12.000 lei de la RTV Satellite. Dar și drepturi de proprietate intelectuală în cuantum de 142.257 lei de la Ridzone Computers, una dintre firmele controlate prin interpuși de controversatul Sebastian Ghiță, care deținea licența România TV”. Integral pe
“Proiectele investiţionale de interes public vor fi proritizate, anunță Guvernul / Construcţia de stadioane, cu cofinanţare de 25% din partea beneficiarilor. Guvernul a aprobat în şedinţa extraordinară de miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, prioritizarea proiectelor investiţionale de construcţii de interes public sau social, stabilind, între altele, că în cazul proiectelor privind construcţia unor stadioane aceste investiţii se vor putea realiza cu o cofinanţare din partea beneficiarilor de 25% din costul total al lucrărilor, transmite Agerpres. „Guvernul a aprobat şi ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, măsuri care au ca obiectiv menţinerea echilibrului bugetar şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice prin reevaluarea priorităţilor investiţionale la nivel central şi local. Resursele financiare se vor concentra către proiecte prioritare care au grad de execuţie ridicat şi un impact semnificativ, fără a compromite obiectivele majore de dezvoltare naţională”, a declarat purtătoare de cuvânt a Guvernului oana Dogioiu, miercuri seară, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Ea a explicat că, în ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit, prin OUG aprobată de Guvern, „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”.”. Integral pe
“Cum plănuiește Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI, să scape de dosarul delapidării de 2 milioane de euro de la CN „Controlul Cazanelor”. Ioana Timofte – nepoata fostului șef al SRI, Radu Timofte – încearcă să scape de dosarul delapidării de 2 milioane de euro din banii Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), a cărei directoare era în perioada 2020-2023. Curtea de Apel București a respins pe data de 7 august 2025 toate cererile și excepțiile invocate de Ioana Timofte și de ceilalți 9 inculpați, iar judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății pentru constituire de grup infracțional organizat și delapidare. Ioana Timofte și subordonații ei de la CNCIR au contestat soluția pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde au termen pe 6 noiembrie 2025.Pe scurt, în perioada 2020-2023, Ioana Timofte și funcționarii din subordinea ei de la Compania pentru Controlul Cazanelor au elaborat un mecanism infracțional pentru a obține sume mari de bani prin delapidare. Pe scurt, gruparea condusă de Ioana Timofte se folosea de pretextul „produselor consumabile” de care era nevoie la CNCIR pentru a încheia cu firme „de casă” contracte. Directorii „ajustau” valorile acestor contracte în așa fel încât ele să se încadreze în legislația atribuirii directe, adică fără licitație publică. Mai departe, patronii firmelor își păstrau 30-35% și apoi tăiau facturi fictive, iar banii rămași erau împărțiți între funcționarii de la CNCIR. Evident, mare parte din bani ajungeau la șefa CNCIR, Ioana Timofte, care își renova penthouse-ul, își cumpăra opere de artă, bijuterii și ceasuri”. Integral pe
“NATO are nevoie de Ucraina ca scut împotriva agresiunii rusești. E timpul să schimbăm modul în care gândim despre Ucraina. Nu este vorba despre salvarea ei, ci despre cum poate salva și alte țări. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, pe 24 februarie 2022, Ucraina a fost văzută ca o victimă – sortită înfrângerii. Se credea că are adevărul de partea sa, dar că va pierde fără sprijin extern. Această abordare i-a flatat pe aliații occidentali ai Ucrainei, deoarece i-a plasat în centrul poveștii, spune Chrystia Freeland, reprezentantul special al Canadei pentru reconstrucția Ucrainei. Deși Ucraina este într-adevăr o victimă inocentă a unui război brutal, această definiție ascunde un alt adevăr la fel de important. Nu este doar o suferință, ci și o luptă cu o rezistență, o ingeniozitate și o eficacitate impresionante. Săptămâna trecută, președintele SUA, Donald Trump, a spus pe bună dreptate în discursul său adresat ONU: Ucraina este capabilă de victorie. „Acest lucru contează, deoarece o Ucraină puternică este un aliat valoros. Acțiunile recente ale lui Vladimir Putin în Europa Centrală și chiar de Vest arată că NATO are nevoie de Ucraina ca scut împotriva agresiunii rusești. Europa acordă pe bună dreptate atenție reînarmării, dar există deja o armată care a dovedit independent că este capabilă să reziste Kremlinului – Forțele Armate ale Ucrainei”, argumentează Freeland. Freeland adaugă că Ucraina a devenit puterea inovatoare a Europei — creează, testează și îmbunătățește drone și rachete, aplicând o abordare descentralizată a războiului și tehnologiei care seamănă mai mult cu Silicon Valley decât cu Pentagonul”. Integral pe
“Procesul lui Călin Georgescu, blocat de protestul judecătorilor: „În justiție avem astăzi o castă de privilegiați care au ajuns să fie priviți de public precum ultimii borfași”. Procesul lui Călin Georgescu a fost amânat din cauza protestului magistraților, care, în această perioadă, judecă doar cauzele legate de drepturi și libertăți, precum arestările preventive sau prelungirile măsurilor preventive.Plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu va încerca să conteste rechizitoriul și să obțină retrimiterea dosarului la procurori, în timp ce instanța urmează să decidă asupra măsurii de control judiciar care îl vizează. El este acuzat că a promovat în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război, precum și idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.Amânarea procesului readuce în prim-plan întrebările legate de funcționarea justiției românești și de echilibrul dintre independența magistraților și responsabilitatea lor față de societate.Consultantul politic George Rîpă, CEO la Right Politics, a comentat, într-un dialog cu Ziare.com, despre sistemul judiciar românesc, marcând lipsa de eficiență în combaterea corupției și protecția unei „caste privilegiate” de magistrați care sfidează percepția publică. George Rîpă consideră că justiția din România „este scăpată total de sub control”, iar orice încercare de a introduce mecanisme de control sau responsabilizare este percepută ca un atac asupra independenței judecătorilor.Ads„Avem o justiție scăpată total de sub control. Orice încercare de „checks and balances” este văzută ca un atac la adresa independenței justiției. O justiție atât de independentă încât în ultimul deceniu abia de a mai condamnat 2-3 nași de tren, în condițiile în care corupția este de ani buni la cele mai ridicate cote din istorie”. Integral pe
“Guvernul a adoptat rectificarea bugetară: nu mai avem creștere economică de 2,5%, ci de 0,6%. Executivul, prin purtătorul de cuvânt și ministrul de Finanțe, a anunțat faptul că Guvernul a adoptat prima rectificare bugetară din acest an. Ministrul Alexandru Nazare a declarat că rectificarea aduce bugetul într-o zonă de proiecție realistă, relatează Economedia.ro. „Am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli și venituri să fie proiectate cât mai realist posibil. Avem nevoie ca prin mesajul ca odată cu adoptarea rectificării să transmitem atât românilor cât și piețelor și investitorilor că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a precizat ministrul. Ministrul a precizat că ținta de deficit pentru anul 2025 din rectificarea bugetară este de 8,4% din produsul intern brut, cu un necesar de finanțare de 159 de miliarde de lei. „Negocierea care a stat în spatele obținerii acestei ținte e foartă importantă, a fost atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic cu Comisia, cu comisarul Dombrovskis și s-a închis prin discuția pe care a avut-o premierul Ilie Bolojan la Bruxelles cu comisarul Dombrovskis. Este importantă pentru că, dacă această țintă de deficit ar fi fost în jur de 8%, ar fi trebuit să obținem măsuri de alte 8 miliarde până la sfârșitul anului, care ar fi fost foarte greu de obținut și ar fi pus foarte mare presiune mai ales pe zona de investiții din buget”, a precizat ministrul”. Integral pe
“Cum era Maia Sandu în copilărie, cine i-a fost model și ce valori a moștenit. „E greu să răzbești când totul e corupție. Dar noi, femeile, trebuie să venim să facem ordine”. Maia Sandu se află, zilele acestea, în centrul atenției politice din Europa și din lume. Prima femeie președinte a Republicii Moldova a mai câștigat o bătălie împotriva dezinformării și a tendințelor invazioniste ale Rusiei. PAS, partidul proeuropean pe care l-a înființat, a câștigat la alegerile din 28 septembrie majoritatea în parlamentul Moldovei. Maia a crescut pe ulițele satului Risipeni, într-o familie numeroasă, în care oamenii au pus mai presus de orice cinstea și educația. A ajuns, prin muncă și perseverență, în cea mai înaltă funcție din Republica Moldova, însă drumul său nu a fost deloc unul neted. De la tatăl său, medic veterinar, a moștenit empatia și intoleranța față de abuzuri, iar de la mama, profesoară de muzică, a aflat că poți „salva lumea” având grijă de propria familie sau luptând cu fărădelegile din sistem. Dincolo de funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul vremii, Maia Sandu a rămas egală cu sine – de la copilul sârguincios, care nu lăsa colegii să copieze la teze, până la politicianul care nu acceptă compromisuri. Adversarii ei politici au atacat-o și discreditat-o în permanență pe teme extrem de personale, reproșându-i că, atâta timp cât nu are familie și copii, nu are cum să conducă o țară. Le-a răspuns ferm că vrea să fie judecată după faptele sale, nu după starea civilă.Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni (raionul Fălești, din Republica Moldova) într-o familie cu origini modeste. Mama sa, Emilia, a fost profesoară de muzică, iar tatăl, Grigorie, medic veterinar. A crescut printre oameni simpli, cu un puternic simț al demnității și al dreptății, pentru care familia a jucat mereu un rol central”. Integral pe
“Prima măsură pro-Ucraina luată de Trump după ce și-a schimbat poziția față de Putin. Este vorba de ținte din Rusia. Statele Unite vor furniza Ucrainei informații despre ținte de infrastructură energetică aflate la distanță în Rusia, au declarat miercuri doi oficiali pentru Reuters, în contextul în care se analizează posibilitatea de a trimite Kievului rachete care ar putea fi utilizate în astfel de atacuri. Statele Unite solicită, de asemenea, aliaților NATO să ofere un sprijin similar, au afirmat oficialii americani, confirmând informații pe această temă publicate de Wall Street Journal. Decizia reprezintă prima schimbare de politică privind Ucraina pe care președintele Donald Trump a aprobat-o de când și-a înăsprit retorica față de Rusia în ultimele săptămâni, în încercarea de a pune capăt războiului. Washingtonul împărtășește de mult timp informații cu Kievul, dar astfel va fi mai ușor pentru Ucraina să lovească infrastructura rusă, cum ar fi rafinăriile, conductele și centralele electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de venituri și petrol. Această măsură vine în condițiile în care Trump a presat țările europene să înceteze achiziționarea de petrol rusesc în schimbul acordului său de a impune sancțiuni dure Moscovei, în încercarea de a lăsa Rusia fără bani cu care să-și finanțeze invazia în Ucraina. Marți, Donald Trump a oferit marți detalii despre una dintre conversațiile sale cu liderul rus Vladimir Putin, în timpul căreia a sugerat că Rusia este un „tigru de hârtie””. Integral pe
“Judecătoare cercetată de Inspecția Judiciară după ce a postat pe Facebook motivele unei condamnări. Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă disciplinară împotriva judecătoarei Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, după ce a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat un bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Pe 24 septembrie, Sorina Marinaș a dispus condamnarea unui bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor calificat asupra soției sale și a publicat pe rețelele de socializare motivele acestei sentințe. “Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă, după un alt omor și o altă tentativă de omor. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea ca societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale (…). Aș vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât”, a scris Sorina Marinaș pe Facebook”. Integral pe
Dacă le-ați uitat, acum e momentul sa vi le reamintiți, și sa le alaturati de o declarație extrem de curajoasă pe care a facut-o nu Macron, nu Merz, nu Starmer, reprezentanti ai unor puteri militare si economice, ci de o mînă de femeie aparent fragilă, dar cu o voință de oțel de înaltă puritate care a spus public ceea ce nici un reprezentant occidental nu a îndrăznit:
Pentru cine a avut emotii si a stat pana tarziu in noapte urmărind live rezultatele alegerilor din Republica Moldova, nu a mai fost o supriza:
Da, o femeie singură a inspirat o țară întreagă să meargă în direcția europeană.
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 27 septembrie. “Vreme răcoroasă în prima zi de weekend. În sud, est și centru, temperaturile vor rămâne mai scăzute decât cele obișnuite pentru această perioadă, în timp ce în restul regiunilor se vor situa aproape de mediile normale. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi slabe, izolate, în sud-vest, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vântul va sufla slab până la moderat, dar temporar se va intensifica în județul Caraș-Severin, unde va atinge 55–70 km/h, iar pe crestele montane din zonă chiar 80–90 km/h. Rafale mai reduse vor apărea local și în Dobrogea. Temperaturile maxime se vor situa între 14 și 22 de grade, iar minimele între 2 și 12 grade, cu valori mai mici în depresiuni. Noaptea, pe spații restrânse va fi ceață, iar în unele depresiuni se va forma brumă. Bucureștenii vor avea parte de o zi răcoroasă. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab și moderat. Maximele se vor situa în jurul a 20–21 de grade, iar minimele între 5 și 8 grade.
“Ce a testat Rusia la Chișinău și ar putea exporta la București: ideea ca SIE să-și aleagă singură viitorul lider e îngrijorătoare. Interviu. Un alt element crucial îl reprezintă vetting-ul real pentru funcții sensibile: screening de contrainfluență, inclusiv financiar, pentru poziții-cheie din securitate, energie, media publică și instituțiile electorale – România are nevoie de echipe noi, nu de reciclarea acelorași oameni responsabili de eșecurile ultimilor cinci–zece ani. Rusia a testat în Republica Moldova mai multe tehnici de destabilizare și influențare, dincolo de asaltul care a pus în circulație un volum imens de operațiuni, remarcă profesorul Corneliu Bjola, expert în diplomație digitală și în analizarea tehnicilor războiului hibrid. Astfel, se remarcă exploatarea religiei ca armă de influență, care, dacă va avea succes, exportarea ei în România va pune probleme serioase autorităților de la București, și așa nepregătite pentru contracararea operațiunilor de destabilizare. Faptul că autoritățile române au lăsat dronele să zboare nestingherite transmite un mesaj periculos: acela al ezitării și vulnerabilității. Indirect, Kremlinul sugerează electoratului moldovean că România, garantul implicit al securității sale, nu este nici măcar capabilă să-și protejeze propriul spațiu aerian. Rusia a apăsat pedala la maximum pe componenta religioasă, folosind Biserica Ortodoxă ca vehicul de propagandă politică și identitară: se cultivă ideea că apărarea credinței și apărarea politică sunt una și aceeași misiune. O inovație tactică cu încărcătură cognitivă puternică: folosești fețe tinere, occidentale, ca să validezi mesajul pro-rusesc și să reduci instinctul de respingere din partea publicului local”. Integral pe
“Putin forțează limitele NATO: experții dezvăluie cele trei obiective-cheie ale provocărilor sale militare. Provocările lui Putin la adresa NATO se intensifică. Avioane rusești deasupra Estoniei, drone în Polonia și România, o navă de război în apropierea coastei Danemarcei sunt doar câteva exemple recente. Margaret Klein, expertă în probleme rusești, explică pentru cotidianul german Bild că liderul de la Kremlin urmărește trei obiective: „Putin testează NATO, atât în ceea ce privește capacitatea sa de reacție militară, cât și coeziunea sa politică”. Mai mult, liderul rus speră să provoace dezacorduri între țările NATO, slăbindu-le astfel. Profesorul Thomas Jäger explică pentru Bild: „Putin poate câștiga războiul din Ucraina doar politic. Adică, trebuie să reușească să reducă sprijinul occidental pentru Ucraina”. Provocările sunt menite să inducă frica de un al treilea război mondial în rândul populației. Potrivit mai multor oficiali UE din domeniul securității, o mișcare beligerantă din partea Moscovei, al cărei război împotriva Ucrainei este deja în al patrulea an, probabil nu ar veni sub forma unui atac convențional împotriva Occidentului, ci mai degrabă a unei operațiuni hibride cu ambiguitate deliberată în ceea ce privește originile și motivațiile sale. „Rusia ne testează, ne testează pregătirea, ne testează angajamentul de a riposta”, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, într-un interviu acordat luni la New York, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite: „Cred că este foarte important să arătăm solidaritate – și, chiar mai important, o reacție rapidă””. Integral pe
“Planul diabolic prin care Rusia încearcă să dea șah-mat României și să ia Moldova. Fost ministru moldovean: „Ar folosi în primul rând avioane de linie”. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că Federația Rusă a pregătit în cele mai mici detalii un plan prin care vrea să pună mâna pe Chișinău, dacă forțele pro-ruse nu câștigă alegerile de duminică. Republica Moldova respiră un aer greu când orele se scurg înaintea alegerilor parlamentare de duminică, 28 septembrie. Alegerile parlamentare sunt esențiale pentru parcursul european al micului stat din estul Europei, iar un eșec al forțelor pro-occidentale ar bloca-o pe președinta Maia Sandu și ar reînscrie țara pe orbita Federației Ruse. Doar că, cel mai probabil că de această dată rușii și-ar lua toate măsurile de siguranță ca Republica Moldova să nu mai poată emite pretenții la integrarea în Uniunea Europeană cel puțin pentru câteva decenii. Un astfel de scenariu ar fi profund negativ inclusiv pentru România. Fost ministru al Apărării și mai apoi al Transporturilor în Republica Moldova, Anatol Șalaru dezvăluie în „Adevărul” planul prin care Rusia va încerca să pună din nou mâna pe acest stat. Întâi de toate, însă, politicianul moldovean explică de ce este important ca forțele pro-occidentale să câștige scrutinul. „Mă aștept la o mobilizare exemplară din partea diasporei și din partea alegătorilor din Republica Moldova, dar și a celor din România, fiindcă pe ei nu-i consider că sunt din diaspora. De cealaltă parte, mă aștept la o mobilizare uriașă și din partea pro-rușilor care sunt pregătiți să facă absolut orice ca să deturneze Republica Moldova din drumul ei, inclusiv să recurgă la violențe, la tot felul de provocări serioase”, spune Șalaru”. Integral pe
“Cât de greu atârnă alegerile din Moldova în lupta Europei împotriva Kremlinului. „Cele mai importante alegeri din istoria țării”, potrivit politologilor europeni”. Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc duminica aceasta, vor fi urmărite cu sufletul la gură de întreaga Europă, fiind considerate de politologii și analiștii europeni. Potrivit analizelor recente apărute în presa străină europeană, contextul regional al războiului din Ucraina și cazurile documentate deja de ingerințe în alegerile de duminică face ca scrutinul parlamentar să fie un test de reziliență pentru planurile de extindere a Uniunii Europene în fața unei Rusii din ce în ce mai ostile. O analiză a Institutului Francez pentru Relații Internaționale a amintit recent de un set dublu de clivaje politice și sociale în rândul electoratului basarabean. Pe de o parte există opoziția afinitățile pro-românești versus pro-ruse, suprapuse pe agenda politică pro-europeană în contrapunct cu cea pro-rusă. „Aceste clivaje ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minorități etnice) și orientările de politică externă, fie pro-ruse, fie pro-europene. Comportamente politice specifice caracterizează regiunea autonomă Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunea separatistă Transnistria, din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populația urbană celei rurale, precum și diferențele între generații. Această fragmentare reflectă o societate tensionată, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite”, explică francezii”. Integral pe
“Un alt scenariu privind miza alegerilor de peste Prut: „Imediat ce Republica Moldova ar pica în mâna lor, rușii ar avea pretenții teritoriale asupra Moldovei din România”. „Dacă Ucraina pică, să nu credeți că invazia Republicii Moldova se va face militar, curat militar. Mai întâi, se va face politic”, susține un analist militar, care consideră că alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova „sunt esențiale”. Un atac terestru al Rusiei împotriva României este un scenariu puțin probabil și care nu poate avea loc în contextul actual. „România nu poate fi amenințată terestru până când Ucraina nu a picat. Noi avem acest buffer. Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews.ro Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă care a lucrat în serviciul de intelligence al Armatei române, acum analist politico-militar. Republica Moldova este la mijloc, ca „buffer” între Ucraina și România, iar o potențială agresiune din partea Rusiei, iar orientarea politică de la Chișinău va cântări foarte mult în noua arhitectură de securitate ce se va creiona odată ce conflictul din Ucraina va fi închis. „Se apropie alegerile în Republica Moldova, încă avem bufferul Ucraina, dar dacă Ucraina pică, să nu credeți că invazia Republicii Moldova se va face militar, curat militar. Mai întâi se va face politic”, spune analistul militar. El subliniază că în momentul de față Republica Moldova este divizată – jumătate din țară este pro-occidentală, în timp ce cealaltă jumătate este mai degrabă pro-Rusia”. Integral pe
“Alegerile din Republica Moldova, văzute din SUA: „roiuri întregi de drone ar putea fi lansate spre România din Tiraspol, din Moldova”. Alegerile din Republica Moldova nu s-au numărat printre prioritățile oficialilor americani, a arătat experta în securitate din Washington, Iulia Joja. Cel mai vocal la Adunarea ONU a fost președintele Zelenski, care a avertizat că după Georgia, Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova. Problema alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova a fost adusă marginal în discursurile rostite în cadrul Adunării Generale a ONU, organizat săptămâna aceasta la New York. Cel mai vocal în această privință a fost președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova prin metode hibride, precum dezinformarea, finanțările ilicite și manipularea politică. El a subliniat că Europa „nu își poate permite să piardă Moldova”, după ce a pierdut Georgia, și a cerut sprijin ferm pentru stabilitatea țării, explicând că acest sprijin ar fi mult mai puțin costisitor decât consecințele instabilității. În dezbateri, Republica Moldova a fost prezentată ca un stat vulnerabil la presiunile externe, iar scrutinul din 28 septembrie este văzut drept un moment decisiv pentru orientarea sa geopolitică și pentru apărarea procesului democratic în fața ingerințelor ruse”. Integral pe
“Surse MApN: ”Vor trece cel puţin şapte ani până când România va avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri”. România intenţionează să se asocieze cu Ucraina pentru a construi drone în cadrul noului mecanism de finanţare a apărării al Uniunii Europene, dar vor trece cel puţin şapte ani până când ţara va avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală de la Bucureşti. „Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are”, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul Ministerului Apărării din România. „Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a adăugat surse Reuters, citată de news.ro. Sursa a mai spus că România este în discuţii cu Ucraina, a cărei tehnologie în domeniul dronelor a fost „testată în luptă la scară largă”, pentru a produce drone printr-un proiect ce urmează să fie finanţat prin iniţiativa de reînarmare „SAFE” a UE. România va avea la dispoziţie 16,6 miliarde de euro în cadrul SAFE, care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, va asigura achiziţii militare în valoare de 1% din PIB timp de cinci ani. În urmă cu două săptămâni, ministrul apărării Ionuţ Moşteanu menţiona că există posibilitatea construirii de drone ucrainene în România. „Am fost acum două-trei săptămâni în Ucraina şi am avut discuţii acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuţii cu ministrul apărării şi am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. Acest gen de proiect este eligibil pe SAFE”. Integral pe
“Raport britanic: Rusia ar ajuta China să pregătească un atac împotriva Taiwanului / Moscova ar urma să formeze şi un batalion de paraşutişti chinezi. Grupul de reflecţie britanic Royal United Services Institute a publicat o notă în care afirmă că „Rusia ajută China să se pregătească pentru a cuceri Taiwanul”, transmite News.ro. Bazându-se pe peste 800 de pagini de documente obţinute de grupul hacktivist „Black Moon”, institutul afirmă că „preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat Armatei Populare de Eliberare (APL) să fie pregătită să cucerească militar Taiwanul până în 2027”. Potrivit Royal United Services Institute, un organism independent care ar fi verificat autenticitatea documentelor, „o operaţiune amfibie la scară largă” pentru capturarea Taiwanului „este foarte riscantă, locurile propice pentru debarcarea trupelor şi a echipamentului fiind limitate de pantă şi de capacitatea de încărcare a plajelor”. De aceea, Beijingul ar conta pe Rusia, care are experienţă în urma invaziei Ucrainei, pentru a „identifica posibilităţile de debarcare a trupelor”. Potrivit institutului şi documentelor dezvăluite de „Black Moon”, pe care Le Figaro a putut să le consulte parţial, Rusia ar fi acceptat în 2023 să furnizeze Armatei Populare de Eliberare un set complet de arme şi instrumente pentru a echipa un batalion aeropurtat, precum şi instruire şi personal tehnic”. Integral pe
“ANALIZĂ Comasările de școli făcute de Guvernul Bolojan „pe repede înainte”, cu obiective strict economice, sunt pe contrasens cu toate recomandările OCDE pentru reorganizarea rețelei școlare, pe care ministrul Daniel David le invocă în ultima vreme în susținerea măsurilor luate. Reorganizarea rețelei școlare nu a produs efecte majore în mediul rural – „în zona de rural școlile practic nu au fost comasate”, a declarat recent premierul Ilie Bolojan. În același timp, ministrul Educației, Daniel David, a susținut în Parlament și în mai multe ieșiri publice recente că măsuri de comasare a școlilor ar fi fost recomandate de OCDE, vorbind despre fragmentarea rețelei școlare. Analiza celor mai recente rapoarte ale OCDE, din martie 2024 și mai 2025, arată însă că organizația într-adevăr recomanda reorganizarea rețelei școlar, dar cerea o strategie națională, criterii clare și consultare cu comunitățile și sublinia clar că scopul reorganizării nu trebuie să fie în niciun caz economiile bugetare. Adică exact ceea ce a făcut Guvernul prin Legea Bolojan. „În zona de rural școlile practic nu au fost comasate, pentru că s-a creat excepția ca fiecare comună să aibă personalitate juridică. Ca organizare, lucrurile nu s-au schimbat. Practic, 95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”, a spus premierul Ilie Bolojan pe 18 septembrie, la Euronews. Cu trei zile înainte, pe 15 septembrie, ministrul Educației Daniel David afirma în Parlament, la moțiunea simplă pe Educație, că reorganizarea rețelei școlare a fost cerută de OCDE. „Ori de câte ori OECD-ul făcea analize, ne critica mereu sau ne sugera mereu că avem o fragmentare prea mare a unităților școlare. Oricum, această comasare ar fi trebuit făcută, dar sunt de acord că poate n-ar fi trebuit făcută pe repede înainte”, declara acesta la moțiunea simplă pe educație din 15 septembrie”. Integral pe
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 26 septembrie. Vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit la aceastã datã, exceptând vestul ţãrii unde valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale. Cerul va fi variabil în regiunile estice şi mai mult noros în rest. Pe arii restrânse va ploua slab în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, Oltenia şi posibil în Muntenia, iar în zona montanã înaltã trecãtor va ninge. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri mai ales ziua în jumãtatea de sud a ţãrii şi izolat în rest, cu viteze în general de 40…50 km/h. În judeţul Caraş-Severin vântul va avea intensificãri cu viteze de 55…65 km/h, iar în zona montanã aferentã de 80…100 km/h, iar intensificãri de vânt vor fi şi pe litoral, cu rafale ce vor atinge 50…65 km/h. Temperaturile maxime se vor situa între 12 şi 23 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 şi 14 grade, cu valori mai mici în depresiunile Carpaţilor Orientali, unde pe alocuri se va produce brumã. Dimineaţa şi noaptea, izolat va fi ceaţã. Presiunea atmosferică va fi usor variabilã.
“Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD. Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Forma cea mai dură a planului de concedieri este cea prezentată de prim-ministrul Ilie Bolojan, în care reducerea posturilor totale ar fi de 40%, ceea ce ar însemna, o diminuare cu 10% a numărului efectiv de personal. Printr-o asemenea opțiune, circa 13.000 de bugetari din teritoriu ar pleca acasă. După cum a scris în repetate rânduri Libertatea, o asemenea variantă ar afecta primării și CJ-uri conduse atât de lideri ai PSD, dar și ai PNL. Pentru a nu pune pe butuci unele instituții s-a convenit inclusiv varianta ca în UAT-urile unde e nevoie, conform simulării, de restructurări masive, să existe o limită de concedieri a cel mult 20% din personalul existent, în condițiile în care pe hârtie datele arătau că ar trebui și peste 30%. Ilie Bolojan a fost inflexibil și la ținerea cont că unele UAT-uri și-au externalizat serviciile, ceea ce înseamnă că nu mai au, de exemplu, personal pentru curățeni, și stau mult mai bine la cifre, în timp ce unii încă au acest serviciu sau altele, ceea ce duce la mărire schemei de personal, după cum a explicat un primar de municipiu pentru Libertatea, sub condiția anonimatului”. Integral pe
“Cum este descris fugarul Horațiu Potra de procurori. “Toate aceste elemente ridică serioase semne de întrebare”. Horațiu Potra, arestat recent în Emiratele Arabe Unite și trimis în judecată alături de fostul candidat la președinție Călin Georgescu, sub acuzația de tentativă de lovitură de stat, este descris în rechizitoriu ca un personaj controversat, pe care politicianul miza pentru a ajunge la putere. A fost arestat recent în Emiratele Arabe Unite, fără a fi încă extrădat, și a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la președinție Călin Georgescu, sub acuzația de tentativă de lovitură de stat. „Potra Horațiu, în vârstă de 55 de ani, fără antecedente penale, este cercetat pentru tentativă la săvârșirea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice, precum și instigare publică, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 Cod penal”, se arată în rechizitoriul dosarului instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acuzațiile se referă la organizarea unor acțiuni violente în contextul protestelor desfășurate în Capitală în iarna anului trecut. Procurorii susțin că presupusul protest care urma să aibă loc la Curtea Constituțională era, în realitate, o operațiune de război hibrid menită să submineze instituțiile statului român”. Integral pe
“De ce AUR nu depune moțiuni împotriva PSD. „Vor să rămână atât anti-sistem, cât și disponibili pentru guvernare”. Cei de la AUR au transformat în ultima vreme Parlamentul României într-o scenă a discursurilor tăioase și a atacurilor politice dedicate unora dintre adversari. În cele trei luni de la instalarea noii guvernări, partidul de opoziție condus de George Simion a depus mai multe moțiuni de cenzură și moțiuni simple, toate sortite eșecului, dar fiecare oferind liderilor AUR prilejul de a transmite electoratului mesajele lor radicale și anti-sistem.Într-un interval de câteva săptămâni, formațiunea a bifat patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, urmate de moțiuni simple împotriva miniștrilor Educației (propus de PNL) și Mediului (USR). Rezultatul a fost previzibil: respingerea tuturor demersurilor în Parlament, însă cu un câștig de imagine și vizibilitate publică.AUR și-a concentrat atacurile doar asupra miniștrilor USR și PNL, evitând PSD, fapt care a condus la ideea că există în spatele acestei alegeri o planificare pentru o posibilă alianță viitoare cu social-democrații. Analistul politic și expertul în comunicare Cristian Roșu a punctat într-o analiză pentru Ziare.com de ce AUR nu a criticat activitatea miniștrilor PSD. Expertul sugerează că această „tăcere selectivă” nu este întâmplătoare, ci face parte dintr-un joc dublu: anti-sistem și radical pe de o parte, dar pregătit să lase ușile întredeschise pentru negocieri pe de altă parte”. Integral pe
“Ministrul de Finanțe anunță că forma finală a rectificării bugetare va acoperi integral „nevoile esențiale”. Unde merg 10 miliarde de lei. Prin forma finală a rectificării bugetare sunt acoperite „în integralitate toate nevoile esenţiale”, a anunțat joi seară ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare explicând că se referă la pensii, salarii și asistenţă socială. Conform oficialului guvernamental, toate acestea totalizează aproximativ 10 miliarde de lei, iar aproximativ 3 miliarde vor merge la Casa de Sănătate. „Prin această rectificare, acoperim în integralitate toate nevoile esenţiale. Vorbim de pensii, vorbim de salarii, vorbim de asistenţă socială. Toate aceste nevoi sunt acoperite şi toate trei înseamnă în jur de 10 miliarde. Nu a fost uşor şi nu ar fi fost posibil să acoperim aceste nevoi esenţiale, vorbim şi de Casa de Sănătate, bineînţeles, care este şi ea inclusă în rectificare cu o sumă de peste trei miliarde, nu am fi putut să facem acest lucru dacă nu am fi reuşit să negociăm o ţindă de deficit care să ne permită să includem aceste cheltuieli. Pentru că aceste cheltuieli nu sunt cheltuiele opţionale”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3 CNN. Ministrul a precizat că discuţiile esenţiale pe rectificare au loc la Bucureşti şi tot acolo se iau şi deciziile”. Integral pe
“Nicușor Dan are certitudinea că Georgescu a fost omul rușilor la alegerile din 2024: „A avut în spate o rețea din care au făcut parte niște români cu bani”. Președintele Nicușor Dan a declarat la Digi 24 că nu vede Rusia capabilă să atace NATO, dar se așteaptă ca provocările de la Kremlin să continue. Șeful statului a vorbit și despre alegerile din 2024, atacurile hibride ale Rusiei și numirile la SRI și SIE. „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă cu o delegaţie condusă de doamna ministru de Externe în toate secțiunile acestei conferinţe, România şi-a exprimat punctul de vedere. Evident că ne-am consultat înainte ca delegaţia să plece, am avut o dezbatere internă, numai că tot timpul, cum am spus eu, e un calcul de oportunitate”, a spus Nicușor Dan la Digi 24. „Să mergi cinci, şase zile, să lipseşti din ţară sau să fii prezent în ţară… Am considerat că e mai util să fiu prezent în ţară în perioada asta”, a adăugat președintele. Șeful statului a explicat și ce activități a avut în acest timp: „Am făcut o şedinţă de coaliţie, am avut nişte discuţii cu nişte investitori care sunt în România, de la divergenţe până la oportunităţi de investiţie, am avut o şedinţă CSAT, m-am uitat pe nişte legi care trebuie promulgate sau trimise, adică e o activitate de preşedinte”. Șeful statului a spus că „unele” dintre aceste îndatoriri au fost mai importante decât Adunarea ONU”. Integral pe
“„Vreau să-l văd pe Putin judecat la Haga. El nu luptă doar pentru a lichida Ucraina”. Interviu cu laureata Nobel Oleksandra Matviiciuk, care dezvăluie crimele de război ale Rusiei în Ucraina. Vladimir Putin nu luptă doar pentru a lichida Ucraina, ci pentru dreptul la impunitate, pentru a înlocui ordinea internațională existentă cu o ordine în care statele puternice dictează regulile jocului, spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, Oleksandra Matviiciuk, avocata pentru drepturile omului care a fondat și conduce Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina, organizația premiată în 2022 cu Nobelul pentru Pace. Și, dacă Putin va reuși și nu va fi pedepsit, acest lucru îi va încuraja pe alți lideri autoritari din diferite părți ale globului să facă același lucru”, afirmă ea. Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina a documentat în ultimii ani peste 89.000 de episoade de crime de război comise de Rusia împotriva ucrainenilor, dar acesta este „doar vârful aisbergului”, spune pentru HotNews Oleksandra Matviiciuk, fondatoarea ONG-ului care în 2022 a primit premiul Nobel pentru Pace, alături de centrul rus Memorial și de activistul belarus Ales Bialiațki. „Scopul este acela de a reda o șansă la dreptate tuturor persoanelor afectate de acest război”, explică Matviiciuk, care subliniază că vrea să-l vadă pe Vladimir Putin judecat la Haga. „Știu din istoria omenirii că regimurile autoritare s-au prăbușit, iar liderii lor, care se considerau de neatins, au ajuns în fața justiției”, afirmă avocata pentru drepturile omului”. Integral pe
“Dragoș Pîslaru, despre PNRR: Suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiţi până pe 31 august 2026 / Sunt peste 17.000 de proiecte. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat joi, despre PNRR, că suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiţi efectiv din acest moment până pe 31 august 2026, în mai puţin de un an. El a precizat că PNRR a divizat foarte mult societatea până acum şi e momentul să ne unim în jurul acestui proiect, transmite news.ro. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că PNRR-ul acum e undeva la 21,5 miliarde, atâta a rămas, pentru că pe zona de grant-uri suntem la maxim, 13,5, iar pe zona de împrumuturi am constatat că multe din proiecte nu le putem face până pe 31 august, din cauza întârzierilor. ”Am constatat că proiecte foarte mari nu mai pot fi păstrate, pentru că au fost probleme pe achiziţii publice, şi aici discut de proiecte de infrastructură şi deşi eu împingeam să mai tot băgăm lucruri sau chiar să venim cu lucruri noi, Comisia ne atrăgea atenţia că aveam acea traiectorie de ajustare fiscală care presupunea că spaţiu fiscal pe care îl mai avem este unul foarte limitat. Şi atunci împrumuturile ducându-se direct în deficit şi PNRR-ul fiind numai 2025-2026, ne lovea exact în anii aceştia doi în care avem ajustările cele mai mari. Şi atunci Comisia n-a fost foarte dispusă să meargă mai înainte cu împrumuturi mari din partea României”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, în emisiunea Piaţa Victoriei de la Europa FM”. Integral pe
“Nazare: Am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant, asta înseamnă fonduri
“Nazare: Probabil că, dacă nu am fi crescut TVA cu două puncte, în primele două săptămâni, Agenţia Fitch nu ne-ar fi confirmat rating-ul/ Dacă nu îl confirma, astăzi eram în situaţia în care ar fi trebuit să mărim TVA cu patru puncte. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că, dacă România nu ar fi crescut TVA cu două puncte, atunci Agenţia Fitch nu i-ar fi confirmat ratingul la mijlocul lunii august, iar acest lucru ar fi însemnat ca acum TVA să fie mărită cu patru puncte. El a explicat că, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, acum nu se mai putea face o rectificare în care să fie acoperite foarte multe dintre nevoi. ”Probabil că, dacă nu am fi crescut TVA cu două puncte, în primele două săptămâni, Agenţia Fitch nu ne-ar fi confirmat rating-ul. Agenţia Fitch ne-a confirmat ratingul la mijlocul lunii august. Astăzi eram în situaţia în care ar fi trebuit să mărim TVA-ul nu cu două puncte, ci cu patru puncte. Astăzi nu am mai fi putut face o rectificare în care să acoperim foarte multe dintre nevoi. În mod cert, nu am mai fi avut acelaşi spaţiu de a negocia deficitul de 8,4, eram astăzi într-o situaţie mult mai complicată, care ar fi avut un efect asupra inflaţiei mult mai mare decât cel pe care îl avem astăzi şi un efect mult mai mare în puterea de cumpărare”, a declarat Alexandru Nazare, joi seară, la Antena 3″. Integral pe





