Author: Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de luni, 21 august. COD GALBEN de ploi şi vânt: Meteorologii anunţă că temperaturile vor scădea în următoarele două zile, fiind emis şi un cod galben de ploi şi vânt pentru judeţele din nordul şi centrul ţării, valabil de duminică, ora 18.30, până luni, ora 23.00. ANM a emis, duminică, o atenţionare cod galben de vânt, valabilă pentru patru judeţe din zona Transilvaniei, unde rafalele de vânt vor atinge local 55 – 60 de kilometri pe oră. Potrivit ANM, atenţionarea a intrat în vigoare la ora 18.30 şi este valabilă până duminică, la ora 23, pentru zona joasă a judeţelor Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Se vor semnala intensificări ale vântului, care vor atinge la rafală local 55 – 60 de kilometri pe oră. De asemenea, ca fenomene asociate, în zonă sunt posibile averse de ploaie. În intervalul menţionat, la munte, în Maramureş, Transilvania şi în vestul Moldovei, cantităţile de apă vor depăşi 20…25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp, anunţă meteorologii. Atenţionare de răcire accentuată şi instabilitate atmosferică De asemenea, de sâmbătă, ora 18.00, până marţi, ora 8.00, este în vigoare o atenţionare de răcire accentuată şi instabilitate atmosferică. “În intervalul menţionat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse şi descărcări electrice. Astfel de manifestări vor fi în seara zilei de diminica (20 august) şi în noaptea de duminică spre luni (20/21 august) în regiunile vestice şi nord-vestice, iar pe parcursul zilei de luni (21 august) şi în noaptea de luni spre marţi (21/22 august) în zona de munte, în centrul ţării şi local în est şi în sud. Cantităţile de apă vor depăşi frecvent 15…20 l/mp şi vor fi condiţii de grindină”, transmite ANM.

„Prost crescut şi sincer“. Aşa se caracterizează pe sine, semi-ironic şi modest, dl Kelemen Hunor, reacţionînd la un articol al meu, în care i-am dedicat un paragraf. Mă grăbesc să-l liniştesc. Nu, dle Kelemen, nu sunteţi prost crescut. „Sincer“ sunteţi şi vă felicit. Dar nu „prost crescut“. Sunteţi însă lipsit de tact (şi credeţi că asta este o virtute) şi nu prea coerent intelectualmente. În replica Dvs. spuneţi că sunt nedrept atribuindu-vă gîndul că ”n-aţi accepta o sărbătoare naţională”. ”Nu am zis aşa ceva nicăieri şi niciodată. Am spus cu totul altceva…” Pentru lămurire, daţi-mi voie să vă citez: ”Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018.” Ce ”altceva” aţi spus, iar eu n-am înţeles? Sigur, aţi spus şi alte lucruri, Dar nu vă puteţi retrage semnătura de sub afirmaţia de mai sus. Daţi-mi voie, acum, să vă explic ce am spus eu. N-am spus, cum pretindeţi cu oarecare rea-credinţă, că demnităţile şi premiile primite în România ar fi trebuit ”plătite” printr-o tăcere (laşă). Nu să vă amputaţi, din ”recunoştinţă”, spiritul critic vă sugeram, ci dimpotrivă, să-l fi exercitat cu aceeaşi severitate. Să fi spus, de pildă, ”nu pot şi nu vreau să accept rangul de ”ministru al Culturii” (sau de parlamentar, sau de laureat al unor înalte distincţii), într-o ţară care, de 100 de ani, nu are nici o realizare, se comportă naţionalist şi practică o complexă politică de asimilare a minorităţilor”. Veţi recunoaşte că vigilenţei Dvs. îi lipseşte consecvenţa: nu puteţi tolera celebrarea unei sărbători (se subînţelege ”nemeritate”), dar puteţi, în aceeaşi ţară, să acceptaţi funcţii, decoraţii şi premii. Cînd vă oferă asemenea privilegii, ţara cu pricina e în regulă. Cînd însă trebuie să acceptaţi o festivitate a majorităţii, deveniţi amar şi faceţi inventarul unor dezamăgiri vechi de 100 de ani. Integral pe Adevarul, un articol superb de Andrei Plesu.

Miniştrii PSD ai Apărării, neputincioşi, şantajaţi sau complici ai lui Oprea? “România liberă“ publică astăzi un nou episod despre ilegalităţile săvârşite de camarila lui Gabriel Oprea de la conducerea MApN, în special în perioada în care „Generalul Interesului Naţional“, zis şi „Izmană“, era ministru. Este un episod strâns legat de celebrul scandal al avansărilor ilegale în grad, tocat sistematic de opinia publică, dar în privinţa căruia Justiţia nu s-a pronunţat nici până în momentul de faţă. De ce? Pentru că în Parchetele Militare au rămas procurori care au servit intereselor grupării Oprea şi care, acum, au tot interesul să acopere acele ilegalităţi, pe care le-au tolerat sau la care au fost părtaşi. Sau poate pentru că printre beneficiarii avansărilor s-au numărat nume deosebit de influente în Stat, ce se bucură şi astăzi de protecţie. Ziarul nostru dezvăluie astăzi că aproximativ 50 de livrete militare înseriate, aflate în evidenţa Centrului Militar al Sectorului 5, au fost sustrase, printr-o manevră dolosivă, şi trimise pachet lui Gabriel Oprea, ca să aibă dom’ ministru cu ce să-şi extindă reţea­ua de influenţă, adică să-i recompenseze prin acordări sau avansări în grad pe cei care acceptă să-i servească interesele ilegitime. În mod cert povestea aceasta este ştiută de multă lume din MApN. Este ştiută de cei care au pus-o la cale şi de cei care au executat operaţiunea, la presiunea celor dintâi. Ca să fim mai expliciţi: este ştiută de generalul Marian Hăpău, actualul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), de către generalul Gabriel Gabor (actualmente în rezervă), la acea vreme şef al Direcţiei J1 de Personal şi Mobilizare din cadrul Statului Major General şi de către responsabili din cadrul Centrului Militar al Sectorului 5, cărora li s-a dat dispoziţie să furnizeze livretele militare. Cu toate acestea, până în momentul de faţă, nimeni nu a cercetat cu adevărat cazul avansărilor ilegale din interiorul MApN. Pentru că ministerul este în continuare infestat de oamenii lui Gabriel Oprea, motiv pentru care acesta este în continuare puternic în stat. Împreună cu gen. Marian Hăpău şi ceilalţi acoliţi ai săi. De pildă, un astfel de personaj este col. Dumitru Bucur, „ochiul şi timpanul“ grupării Oprea- Hăpău de la DGIA, unde se ocupa cu ascultările, filajul şi investigaţiile specifice. El conduce Corpul de Control şi Inspecţie al MApN, care poate stabili foarte uşor dacă livretele provin de la Centrul Militar al Sectorului 5, prin simpla verificare a seriilor. Mai ales că un astfel de livret militar este public şi aparţine fostului jurnalist Robert Turcescu. El l-a făcut public cu prilejul controversatei „autodeconspirări“ drept ofiţer acoperit al DGIA. Livretul poartă seria M şi nr. 025365. Integral pe Romania Libera

Pericolul din toamnă. Ce legi controversate pândesc în Parlament. Legea graţierii, legea prin care preşedintele e scos din circuitul de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Legea lobby-ului sunt iniţiative care se află pe masa deputaţilor şi senatorilor în această sesiunea parlamentară, fiind la un pas de a fi adoptate. Mai multe proiecte de lege controversate vor ajunge pe masa aleşilor din Parlament pentru a fi discutate şi votate în sesiunea care începe în una septembrie. Proiectul legii graţierii, iniţiativă care dus la ample dezbateri în Senat şi în cadrul societăţii civile, se află în prezent la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, Adoptată tacit pe 23 mai de Senat, dezbaterile pe proiect au fost amânate până acum de deputaţii jurişti. Iniţiativa legislativă prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani. Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie. Mai precis, persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război. Integral pe Adevarul

Astăzi începe bacalaureatul de toamnă. Absolvenţii susţin proba scrisă la Limba română. Luni, absolvenţii de liceu care nu au reuşit să promoveze bacalaureatul în prima sesiune vor susţine proba scrisă la Limba şi literatură română, fiind vorba despre peste 39.000 de candidaţi înscrişi. Primele rezultate vor fi afişate pe 1 septembrie, iar cele finale pe 6 septembrie. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, luni demarează examenul de Bacalaureat, sesiunea a doua, cu proba scrisă la limba şi literatura română, urmată, pe 23 august, de proba obligatorie de profil, iar pe 24 august absolvenţii de liceu vor susţine proba la alegere, în funcţie de profil şi specializare. Pe 25 august are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, iar pe 28 august va fi evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Iar pe 29-30 august, este programată evaluarea competenţelor digitale – proba D, urmând ca pe 30-31 august, vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C. Noutatea acestei sesiune o reprezintă inversarea probelor, absolvenţii de liceu susţinând mai întâi probele scrise, apoi evaluarea competenţelor lingvistice sau digitale. Integral pe Mediafax

Cum putem să-l lăsăm pe Dragnea fără un milion de voturi. Da, anticipez reacția: ce naivitate! Dar nu trebuie decât să vă uitați pe rezultatele alegerilor legislative din 2000 până azi ca să înțelegeți că este perfect posibil. În 2000, Ion Iliescu și Adrian Năstase au păcălit peste patru milioane de români să le voteze partidul. În 2004, deși controlau tot statul și, după ce furaseră pe rupte, dețineau resurse uriașe, pesediștii au colectat doar 3,7 milioane de voturi. În 2008, după patru ani de opoziție, PSD a mai adunat doar 2,23 milioane de voturi. În 2016, Liviu Dragnea a reușit să își aducă partidul la 3,2 milioane de voturi, dar dacă doriți explicații pentru acest rezultat eu cred că trebuie să discutaţi cu domnii care se află acum în opozitie sau la Cotroceni. Eu nu doresc să împărțim mediul politic în premianți și vinovați. Ceea ce vreau să arăt este că e posibil să destructurăm PSD-ul. Mai mult, dacă schimbăm rețetele expirate folosite de vechile partide, putem re-aduce cel puțin un milion de „absenteiști” la urne. Prima resursă anti-PSD: Diaspora. Numărul celor aflați la muncă peste hotare se apropie de patru milioane. În 2014, la alegerile prezidențiale, (doar) 377.000 au ieșit la vot și au reușit să schimbe soarta țării. Dacă li se oferă posibilitatea să voteze prin corespondență sau electronic – fără proceduri complicate de înscriere – și dacă vor ști că sunt reprezentați corect în Parlament, vor vota mult mai mulți. Nu este acceptabil ca Diaspora să aibă aceeași reprezentare parlamentară ca și Teleormanul. A doua resursă: absenteiştii de dreapta, care s-a săturat de partide care susțin că sunt de această parte a spectrului politic, dar în Parlament votează cot la cot cu Dragnea pentru pensii speciale și super-salarii pentru bugetari. În 2004, acești alegători au fost mobilizați de promisiunea cotei unice de impozitare. De atunci, vechile partide care își spun de dreapta par să fi rămas fără idei. Integral pe Romania Libera

Datele seci care dezvăluie o realitate paradoxală a pieţei muncii din România. Unul din patru tineri români stă degeaba, nu are loc de muncă, nici nu studiază. Unul din patru tineri români nu are un loc de muncă şi nici nu merge la studii, adică preferă să stea, pur şi simplu, acasă, arată date publicate de Eurostat. Procentual, vorbim despre 23% dintre tinerii din ţara noastră care sunt şomeri, mulţi dintre ei alegând să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni pe an. Toate acestea în condiţiile în care piaţa muncii din România se confruntă cu un adevărat paradox: angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. Datele publicate recent de Eurostat arată că România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce priveşte numărul tinerilor care nu muncesc şi nici nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ. Practic, 23,6% dintre tinerii români cu vârste în 20 şi 24 de ani nu au niciun fel de ocupaţie, depăşindu-i la acest capitol şi pe cei din Bulgaria.  Astfel, în ceea ce priveşte această statistică, numărul lor a crescut simţitor în ultimul deceniu, cu aproximativ 5%, ajungând în 2016 până la 23,6%. În cifre, oficialii europeni estimează că e vorba despre aproximativ 200.000 de tineri între 16 şi 24 de ani care se află în această situaţie.  Cel mai mare procent din Europa al tinerilor care nu au nicio ocupaţie se înregistrează în Italia, cu aproape 30% dintre locuitorii sub 24 de ani aflaţi în afara câmpului muncii, dar care nu urmează nici cicluri de formare profesională. Pe locul al doilea se situează România, urmată de Grecia (23%), Cipru şi Bulgaria (22,7%), Spania (21,2%) şi Croaţia (19,6%). Integral pe Gandul

Scrisoarea unei învăţătoare către Liviu Pop: ,,Voi strânge facturile pentru toate cheltuielile pe care le voi suporta. Sunt curioasă cine mi le va deconta“. O învăţătoare îi reproşează ministrului Educaţiei Liviu Pop, printr-o scrisoare, decizia acestuia de a interzice auxiliarele în şcoli până la o nouă evaluare. Dascălul spune că de acum este nevoită să scoată bani din buzunarul propriu pentru a pregăti materiale didactice pentru copii. Dacălul se arată revoltat şi de faptul că ministrul se consultă doar cu experţi care ,,nu au habar cu ce se mănâncă realitatea din şcoli“. ,,Dragă domnule ministru Pop, mă adresez dumneavoastră, pentru că am aşteptări foarte mari, cam aşa cum au şi părinţii clasei mele de la mine în fiecare an! Sunt învăţătoare la o şcoală de cartier, o şcoală mică, cu elevi (foarte mulţi de etnie rromă) proveniţi din familii monoparentale, cu părinţi de condiţie săracă, plecaţi peste hotare pentru a asigura creşterea copiilor lor. Intru în al 18-lea an de învăţământ şi încă mă mândresc cu tăria mea de a rezista şi de a merge mai departe în acest sistem bolnav şi vitregit. Domnule ministru, am aflat din mass-media despre interzicerea auxiliarelor! Vă anunţ că anul acesta voi lua a doua generaţie de pregătitoare. Sunt unul dintre “deschizătorii de drumuri”, aşa cum am fost numiţi, unul dintre mulţii învăţători care s-au luptat 5 ani de zile cu lipsa manualelor, a materialelor necesare, care cu multă măiestrie şi-au conceput singuri planificările după programe supraîncărcate şi modificate/remodificate/paramodificate, fără a avea posibilitatea de a le prelua de la colegii lor înaintaşi. Sunt o învăţătoare care s-a luptat cu predarea integrată oră de oră timp de 3 ani, deşi nu a găsit nimic bun în asta, sunt o învăţătoare care a respectat ordinele si regulile impuse de miniştrii anteriori. Acum mă văd din nou obligată să respect ordinul dumneavoastră şi să mă supun. Integral pe Adevarul

L-au prins pe Profexer, o prima victorie a FBI in lupta cu hackerii Kremlinului. Cum isi perfectioneaza Putin armele digitale. Donald Trump, presedintele SUA, a criticat pe toata lumea pana acum, mai putin un singur om, iar acesta e Vladimir Putin. In ciuda raportului realizat de agentiile de informatii la sfarsitul anului 2016 in care se arata ca reprezentanti ai Rusiei au patruns si influentat sistemul electoral american, Trump a ramas un constant admirator al presedintelui rus. In mare liniste, in ultimii 20 de ani, Kremlinul si-a creat o armata secreta care actioneaza din umbra. I se livreaza bani cu care sa cumpere programe care pot sparge sistemele de securitate digitala ale institutiilor din intreaga lume, dezvolta programe care pot extrage date sau pot distruge servere, monitorizeaza lumea hackerilor si face oferte pentru achizitionarea de soft realizat pentru furtul de informatii. Serviciile de spionaj americane au informatii ca acest grup guvernamental specializat in hacking se numeste Advanced Persistent Threat 28, actionand si sub denumirea de Fancy Bear. “Advanced Persistent Threat sau Fancy Bear este grupul despre care serviciile de informatii americane cred ca este coordonat de agentii militare din Rusia si este responsabil pentru patrunderea ilegala in serverele Comitetului National al Partidului Democrat”, scrie New York Times. Profexer, soldatul fara chip al Kremlinului. Pentru prima data de cand serverele Partidului Democrat au fost sparte si milioane de informatii au luat drumul laboratoarelor de analiza ale spionajului rusesc, FBI are un martor valoros care poate descrie in amanunt intreaga operatiune. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!

Published by @Paganel 

Copyright: @Paganel and PoliteiaWorld. CC BY-NC-ND 4.0 Licence 

On August 4, 2017, the leader of Hungarian Democratic Union of Romania (HDUR, Romanian abbreviation: UDMR), Hunor Kelemen^a declared as recorded  in

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21938367-kelemen-hunor-romanii-trebuie-accepte-noi-nu-vom-putea-nici-nu-vrem-sarbatorim-2018-aceasta-acceptare-trebui-fie-parte-intelegerii-respectului-reciproc.htm,

the following: “I am sure that if the Romanian state would not have tried in the last 100 years to permanently and openly to assimilate minorities and to liquidate anything that is not Romanian, then today’s generation would have positioned itself differently on this subject. But because between the two world wars and during the Ceausescu regime this intention was unequivocal, and after 1989 it was often possible to infer the same intention without an explicit statement, it is obvious that the fears are being renewed: the Romanians are afraid that we want to gain back Transylvania, and the Hungarians fear that the Romanians want us to gradually dilute our ethnic identity. Obviously these fears are anchored in the past and in the future and we do not see the possibilities that we could fundamentally change something.”

Let’s see how Mr. Hunor Kelemen competes with Pinocchio and the Baron Münchhausen and highlight how we, Romanians, have “assimilated” the minorities in the past almost 100 years, based on the Romanian elections since 1919. According to the table below (Table 1), during the interwar period, the Hungarians had between 2 (in 1922) and 19  deputies (in 1937) in the Romanian Parliament.

After the Second World War, in 1946 and 1948, the former Madosz (communistoid and communistophile) was renamed the Hungarian People’s Union (Romanian – Uniunea Populară Maghiară = UPM) and was the most faithful ally of the PCR (Romanian Communist Party), obtaining 29 mandates (out of 421) in 1946 and 28 (out of 414) in 1948. After the “dissolution” of the UPM, in the “Front” (Front of Popular Democracy – Romanian abbreviation: FDP: 1952-1965, Front of Socialist Unity – FUS: 1969-1975, Front of Democracy and Socialist Unity – FDUS: 1980-1989) had continued the tradition of election of ”Romanians with Hungarian nationality” deputies in the Communist “parliament” called “Great National Assembly” (an offensive epithet, insulting the great meeting of the Transylvanian Romanians from Alba-Iulia, in 1 December 1918!) as seen in the same table. What can be observed is that, following the nationalist-communist color of the Ceausescu regime –, after 1969 there is a tendency to diminish the number of Hungarian ethnic MPs in the communist parliament, but not an “assimilation” of them as “Romanians”!

After the fall of the communist regime, the Hungarians also entered in the Council of the National Salvation Front – Romanian abbreviation: CFSN (December 1989 – February 1990) with two representatives of UDMR (out of 41 – according to the data gathered by the author) and in the Provisional Council of National Union – Romanian: CPUN 1990), with 5 representatives of the same formation (from 234 – again personally collected data).

Beginning with the May 1990 elections, UDMR entered in all parliamentary legislatures, having – as noted below – between 19 to 29 mandates. So “discriminated” were the Hungarians in Romania after 1990, which we “helped” them to continue to have representatives in the European Parliament since January 2007, most of them obtained by UDMR, but also by the reformed pastor Tökes László, who, in November 2007, was running and elected as independent!

Probably, the “discrimination” and the “lack” of “understanding and respect” towards the Hungarians should be “accounted” for by the UDMR’s participation in the government during 1996-2000 (together with Romanian Democratic Convention – CDR and with Social-Democratic Union – USD), in 2004-2008 with the Justice and Truth Alliance – Alianța DA or / and with National Liberal Party – PNL in 2007), in 2009-2012 (alongside Democratic-Liberal Party – PDL), and in 2012-2014 (alongside Social-Liberal Union – USL / Social-Democratic Party – PSD), being, between 2000-2004. From 2014 until today UDMR while outside the government was often times supporting of it for their own parochial interests … In fact, so “discriminated” was UDMR that in the period 1996-2014 they were partners in 8 government coalitions:

http://www.mediafax.ro/politic/udmr-se-pregateste-sa-paraseasca-guvernul-ponta-3-al-optulea-din-care-a-facut-parte-incepand-din-1996-13717516

In fact, since the communist era, the Hungarians in Romania (and the minorities in general) have always benefited from representation in the Government, which continues after 1989. About the presence of Romanian ministers in the Budapest pre-war ministry … what can be said? That it was “beautiful, sublime, but … it was totally lacking!”. There was a Romanian presence in an Austro-Hungarian government, but that was of Romanians from Bucovina (which was not part of Transylvania), Petrino, and he was minister in the Austrian executive in Vienna! In contrast, during the communist period, three Hungarians were ministers in Bucharest, as well as four other representatives of other minorities. This presence of minorities in the Romanian Government has seen a significant increase after 1989: not less than 16 Hungarian ministers, plus 5 representatives from other minorities.

Conclusion: during all Romanian legislative elections from the period 1919-2016, the Hungarians HAD POLITICAL REPRESENTATION in the Parliament of Romania!

On the other hand, if we look at the situation of the Romanian minority (and of the minorities in Hungary in general), for the period 1867-1918, according to the official data of the legislative elections for the Budapest’s Parliament, we note a clear underrepresentation not only of the Romanians in the Dualist Hungarian legislature, but also of the other minorities! So, the Romanians in the Dualist Hungary were (under)represented by a percentage ranging from 0 (zero) and 3.63% to a share of Romanians of 16.1%), whereas the Hungarians in Romania had continuously the following weight:

In Parliament: 1919-1939: between 0.54% (1922 – immediately after the Union) and 4.91% (1937 – the last inter-war democratic elections);

1946-1989: between 4.6% (1985) and 8.06% (1952); not accidentally, the highest percentage of the Hungarian representation during this period was reached in 1952: UPM was the most faithful (and most important) ally of the Romanian Communist Party – PCR, and during the same period was created the “Hungarian Autonomous Region” (at Stalin’s order) ; In fact, the Hungarians’ friendship with the Communists is even older, dating back to the interwar period: in 1931, among the few elected representatives of the “Block of Workers and Peasants” – Romanian: Blocul Muncitorilor și Țăranilor = BMȚ (a communist-controlled party) was also the Hungarian Aladar Imre, elected in the counties of Satul Mare and Bihor (in the first meeting of the elected Parliament, the BMȚ mandates were invalidated).

After 1989: between 2.15 (CPUN) and 7.83% (2000): during this period, the share of UDMR exceeded the percentage of Hungarians in the total population (7.83% – the UDMR mandates in 2000-2004, versus 6,6% – the overall percentage of Hungarians in the country’s population!). During 1919-1939 the percentage of Hungarians was 8% (1930).

1946-1989: 9,26% (1948)-8,12% (1966), the decrease of the percentage being caused not by “assimilation” but by a traditionally lower birth rate of the Hungarians compared to the Romanians

After 1989: 7.12% (1992), 6.6% (2002), 6.2% (2002), again – in addition to the low birthrate (which, especially after 2000, also affects the Romanians) – a factor became the start of emigration of Hungarians (to Hungary, but also to other European countries), which explains this lower percentage.

Table 1

 In any case, viewed “in the mirror”, we do not think that the period 1867-1918 was more favorable to the Romanians (in Hungary) than it was for the Hungarians (in Romania) in the 1918-2016 period! As a last point: if, after the Vienna Dictate, to “fill in” the places in the Hungarian Horthyst Parliament, the Hungarians accepted that two Transylvanian Germans would represent the Transylvanian Saxons (done to “impress” the good ally Hitler), besides the 50 Hungarians from the Transylvanian Party, about half of the population of occupied Transylvanian (the Romanians from northern Transylvania) received NO REPRESENTATIVE!

As far as the other minorities are concerned, the Romanians even before the Union of the Romanian Lands with the Old Kingdom granted minority seats: in the autumn of 1917, about a quarter of the Chișinău National Council were allocated to minorities: Russians, Ukrainians, Bulgarians, Poles, Jews, Greeks, Armenians … Also, in November 1918, among the deputies of the General Congress of Bucovina were representatives of the Ukrainians, Germans and Poles. From the first inter-war national elections (1919), besides the Hungarians, the Germans, Jews, Poles, Ukrainians, Bulgarians, Turks, elected either as independents or on their own, joined the Great Romanian Parliament (until 1939 inclusive!), as deputies to the lists of some Romanian parties (National Liberal Party – PNL, National Peasant Party – PNŢ, the People’s Party, the Romanian Social-Democratic Party), or on their own lists, of the German Party or the Jewish Party! Even in the communist era, along with UPM, as a communist ally, the Romanian Jewish Union was included, and after the abolition of the minority formations (1952), the German, Jewish, Ukrainian, Serbian, Slovak, Russian, Bulgarian representatives, etc. was elected. Since 1990, Romania is perhaps the only country in the world that allocates, ex officio, according to the Electoral Law, a place of every minority that participates in the elections but does not reach the electoral threshold. Thus, the formations of 11 minorities had 3 seats each in CPUN during February-May 1990 period, and from the first post-communist legislative elections, the group of national minorities (other than the Hungarian minority) included between 12 representatives (1990) and 20 (2000), with Germans, Poles, Ukrainians, Russians, Bulgarians, Serbs, Turks, Greeks, Armenians and others (see table above)! The culmination of “discrimination” towards minorities was reached in November 2014, when the Romanian electorate elected Klaus Iohannis, a representative of the German minority, as president, including a significant share of votes from Hungarian minority!

In contrast, in the “millenary” Hungary (of which Transylvania did not actually belong until 1867, being either autonomous voivodship in the Kingdom of Hungary – the 12th-15th centuries, or a principality under Ottoman suzerainty – between 1541-1699, or great principality directly subordinated to the Vienna court between 1699 and 1867!), although the minorities accounted for 46%, according to the Hungarian census of 1910 (https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary), “benefited” (if “benefited”!) by a ridiculously small number of parliamentary mandates. In the elections of 1892 and 1896, none of the three minorities had obtained mandates. It is also noted that, apart from the 1906 elections, the Germans did not gain any seats in the Parliament in Budapest after 1887, the Slovaks did not obtain anything before 1884 and in the case of Serbs – there are two intervals: 1869-1884 and 1901-1906. So, the Romanians had a maximum of 3.63% mandates in the legislature, the Germans – 3.33% (14 seats in 1869), the Serbs and the Slovaks – 1.21% each (in 1906). In fact, the 1906 elections represented the “record” of mandates for the Romanians (15), the Serbs and the Slovaks (5), the Germans also gathering 13 (Table 2), and the total 38 seats won by the minorities increased their share to 9.2% (one fifth of the percentage owned by all minorities).

Table 2

According to the same table, the weights of the mentioned minorities according to the linguistic structure (1910) were: Romanians – 16,1%, Slovaks – 10,5%, Germans – 10,4%, Ruthenians / Ukrainians – 2,5%, Serbs – 2,5%. We no longer insist that the Ukrainians have never had parliamentary representation in Budapest, and the Jews are not even recorded in censuses (the linguistic structure was summed up to Hungarians, the only indication of their existence in the pre-war Hungarian censuses being the mosaic confession – in 1910, in Hungary was 4.9%). Nor are we questioning the accuracy of Magyar census data, which is clearly biased, in the face of an aggressive Hungarianization policy (which has made the proportion of Hungarians rising from 45 to 54 percent in half a century). On the one hand, the average of the four periods – the prewar period (dualist Hungary, 1867-1918), the interwar (1919-1939), the communist (1946-1985) and post-communist (1990-2016) – all three for Romania, it is noted that if in Hungary the average share of the mandates of minorities in the Parliament of Budapest is only one fifth of the percentage owned by minorities of the total population, in Romania the tendency is to equalize the percentage of mandates and the weight of minorities (representing, in the interwar period, one third of the percentage of Hungarians and one quarter of all minorities, reaching almost overlap / concordance in the current period). In addition, for the interwar Romania, the more modest percentage of mandates attributed to the minorities (present, however, continuously in the parliamentary political life of the epoch) is also explained by the revanchist, revisionist intentions of some neighbors (including Hungary), which was put into practice in 1940. On the other hand, the serious decrease in the number / share of parliamentary mandates of minorities other than Hungarians after 1975 can be explained by the serious diminution of some of these minorities: the Jews (whose departure started earlier, since the 1960s) and especially the Germans. We state that data for Hungary refers to the House of Representatives (Képviselőház), and those for Romania – to the 1919-1946 Assembly of Deputies, the Great National Assembly (1948-1989) and the Chamber of Deputies (after 1989).

Under these conditions, who do they discriminate against, Mr Hunor, and what “mutual understanding and respect” are we talking about? Those who only come from the Romanians to the Hungarians, but not the other way round? Well, then, where is “reciprocity”? Respect for being respected, dear leader of UDMR and dear Hungarian fellow citizens!

We have “prepared” an example of the multi-secular peaceful coexistence, of the main communities in Transylvania: the story of the name Sighișoara, which applies to a hundred-year-old Transylvanian inhabited bourg that has entered UNESCO’s Patrimony. Thus, following the appeal of the king of Hungary, Géza II in 1280, a group of Germanophones from the Lower Rhine region (the Frankonians) settled on the valley of Târnava Mare River, in the vicinity of a Romanian village called Şesul (meaning the plain), located on a terrace of the mentioned river (the Sighișoara born Georg Krauss states that in 1191, the area of ​​the present locality was inhabited). Germanophones colonized on the neighboring hill called the fortification Schäsbrich, Šesburh – in Saxon, which became Schäßburg – in German, with the meaning of the Burg / fortress near the village of Şesul. The Hungarians /Hungarophones of the neighboring Odorhei transposed the name in their language into the form Segesvár, which the toponym returned to the Sighișoara form in Romanian (first attested in 1435). Now come the question: whose name is Sighișoara? The answer: to the TRANSYLVANIANS, both Romanians, Hungarians and Germans!

^aIn order to see Mr. Hunor Kelemen that we, the Romanians, know how to respect those we have been living with for centuries, we have used the Hungarian anthroponyms everywhere, naming first the surname, not the first name, as is the tradition among the Hungarians, and not in accordance with the European (Western) custom, which we also call for, that first of all to use the first name and then the surname!

Bibliography:

Voicu  Bodocan (2001), Etnie, confesiune și comportament electoral în Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj (present the political-electoral peculiarities of Transylvania)

Remus Crețan (1999), Etnie, confesiune și comportament electoral în Banat (sfârșitul sec XIX–sec XX): Studiu geografic, Editura Universității de Vest, Timișoara (highlight the electoral specificity of Banat)

Alexandru Ilieș (2000), Etnie, confesiune și comportament electoral în Crișana și Maramureș – sfârșitul sec XIX–sec XX. Studiu geografic, Editura Dacia, Cluj (include the most important electoral elements for Crișana and Maramureș)

Georg Krauss (1926), Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, Ed. Franz Mild, Sighișoara (include information about Sighișoara and Transylvania)

János Kristóf Murádin (2015), Hungarian-Romanian Political Relations in Northern Transylvania between 1940 and 1944 from the Perspective of the Transylvanian Party, cejsh.icm.edu.pl/…/Janos_Kristof_Muradin_72-81.pdf (include references to the seats attributed to the representatives of northern Transylvania who seated in the Parliament of Budapest)  

*   *   *    (2001), Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București (include data related to the first Romanian elections after 1989)

*   *   *    (2009), Documente privind Revoluția Română din Decembrie 1989. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, vol I-III, Editura Mega, Cluj (include information related to the seats in CFSN and CPUN)

*   *   *    (1919-1939), Monitorul Oficial al României (publish information about the elections in interwar Romania)

*   *   * (1891-1918), Pester Lloyd, Budapest (include information related to the legislative elections in Austria-Hungary)

*   *   *    (1931-2014), Recensămintele populației României din anii 1930,  1948, 1966, 1992, 2002, 2011, București (include data related to the ethnic structure of the population of Romania)

*   *   *    (1946-1985), Scânteia, București (include the results of the legislative elections in the communist Romania)

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary (present information about the ethnic-linguistic and confessional structure of the population in Austria-Hungary)

https://hu.wikipedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1gi_orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9si_v%C3%A1laszt%C3%A1sok_a_dualizmus_kor%C3%A1ban (include data about the seats in the Parliament of Hungary in the Dualist period)

http://www.ogyk.hu/e-konyvt/mpgy/valasztasiterkep (include/had include maps with the distribution by electoral districts of the seats awarded by electoral competitors in the time of Dualist Austro-Hungarian period – dead link today)

http://www.roaep.ro/istoric/ (include electoral information about the elections in Romania after 1990)

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 19 august. Vremea călduroasă va persista, în orele prânzului local va fi caniculă în zonele de câmpie şi de podiş, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor avea valori de la 27…28 de grade pe litoral, până la 37 de grade în sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, iar cele minime se vor încadra între 11 şi 24 de grade, mai scăzute în depresiuni. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza în zonele montane şi submontane, iar spre sfârşitul nopţii în extremitatea vestică şi nord-vestică, unde izolat vor fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor.

Călătorie de Cartea Recordurilor. Cât durează un drum cu trenul de la Oradea la Mangalia. Trenul Oradea – Mangalia are toate şansele să intre în Cartea Recordurilor. A parcurs 888 de kilometri în 21 de ore. Ce-i drept, în drumul său, trenul a dat peste tot felul de obstacole. Sute de pasageri au avut parte de călătoria ce părea fără sfârşit. Garnitura, pornită din Oradea, a întâmpinat numai peripeţii pe drum, astfel că oamenii au ajuns la destinaţie cu o întârziere de cinci ore. Obosiţi, nervoşi, flămânzi, călătorii spun că cei de la CFR le-au dat numai apă şi abia i-au anunţat de problemele de pe traseu. Călător: „Am înţeles că un convoi militar a lovit reţeaua şi am întârziat vreo două ore până au repus-o în funcţiune şi până la Timişul de Sus, de Jos, s-a stricat locomotiva şi n-a putut regionala să asigure în timp util altă locomotivă.” Printre pasagerii greu încercaţi de lungul drum au fost şi 40 de elevi din Constanţa care s-au întors dintr-o tabără în judeţul Cluj. -Ce au făcut copiii atâtea ore? -”Blocaţi într-un vagon, ce să facă? Păi, v-am spus, apa dată la un moment dat de… noi am avut proviziile noastre dar nu am apreciat că va dura, cât a durat. Mă rog, asta a fost.” -”Am stat 3 ore în Predeal. Nu înţelegeam de ce. S-a stricat o locomotivă şi ne-a ţinut pe acolo în căldură.” Integral pe Digi24

VIDEO Poliţişti filmaţi în timp ce bruschează un şofer care şi-a parcat maşina neregulamentar. Un şofer din Urziceni, care şi-a parcat maşina neregulamentar, a avut parte de o surpriză nu tocmai plăcută din partea poliţiştilor. Omul susţine că în timp ce încerca să le dea actele agenţilor, aceştia l-au luat pe sus, l-au încătuşat şi l-au condus la secţie. Întreaga scenă a fost filmată de un trecător şi postată pe Facebook. Victima poliţiştilor din Urziceni se numeşte Pavel Dumitru şi are 61 de ani. Omul recunoaşte că astăzi, după prânz, a mers la piaţa din oraş să facă unele cumpărături şi că şi-a parcat maşina într-un loc nepermis. După ce a revenit la automobil, omul a fost luat la întrebări de o patrulă de poliţişti, cu privire la motivul care l-a determinat să-şi lase automobilul la voia întâmplării. Bărbatul susţine că agenţii i-au cerut actele, moment în care au sărit pe el şi l-au bruscat. Întreaga scenă a fost surprinsă de un trecător care a filmat momentul, postând apoi imaginile pe site-ul de socializare Facebook. În respectivele imagini se vede cum bărbatul încearcă să deschidă uşa maşinii sale, iar brusc poliţiştii sar pe el şi-l imobilizează. Integral pe Adevarul

Ce strategie propune Ministerul Justiţiei pentru ca penitenciarele din România să obţină venituri în plus. Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) va putea să obţină venituri în plus, prin exploatarea muncii deţinuţilor, dar şi din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie, potrivit unui proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei (MJ). Scopul proiectului de lege este acela al detalierii tuturor surselor de venituri ale sistemului administraţiei penitenciare, pe tipuri de unităţi, conform Expunerii de motive a actului normativ. Astfel, se doreşte legiferarea mai multor venituri obţinute de unităţile penitenciare din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate. Între acestea se numără , veniturile din prestări servicii cu deţinuţii în interiorul locului de deţinere sunt cele precum serviciile de spălătorie, reparaţii auto, preparare hrană pentru arestaţii preventiv aflaţi în arestul poliţiei, precum şi pentru persoanele private de libertate din alte unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare. De asemenea, se face referire şi la veniturile provenite din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie, precum produse vegetale, produse animaliere, preparate din carne/lapte, produse de panificaţie, patiserie, mic mobilier, articole tâmplărie. De asemenea, sunt vizate veniturile din chirii şi arenzi, veniturile din alte activităţi, precum transportul către terţi, copierea documentelor în baza cererilor personale ale deţinuţilor, taxele de participare la concurs, serviciile de cazare şi masă în centrele de pregătire proprii, organizarea şi funcţionarea punctelor de desfacere ale popotelor şi bucătăriilor de unitate, cota aplicată meniurilor servite persoanelor din afara sistemului administraţiei penitenciare. Integral pe Romania Libera

Agenţie americană: Posibila vânzare în România a sistemului de rachete susţine obiectivele SUA şi României / Bucureştiul va contracara riscurile regionale, securitatea Europei va fi îmbunătăţită. Posibila vânzare de către SUA în România a unui Sistem de Rachete de Artilerie de Mare Mobilitate va susţine obiectivele de politică externă ale Washingtonului, contribuind la îmbunătăţirea securităţii României şi Europei, anunţă Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate. Departamentul de Stat american a aprobat vineri posibila vânzare în România a unui Sistem de Rachete de Artilerie de Mare Mobilitate (HIMARS) şi echipamentele logistice aferente. Costul estimat al contractului este de 1,25 miliarde de dolari. Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate a transmis Congresului documentaţia de certificare privind posibila vânzare pe 17 august. “Această propunere va susţine obiectivele de politică externă şi securitate naţională ale Statelor Unite, contribuind la îmbunătăţirea securităţii unui aliat NATO, care a fost şi continuă să fie o forţă importantă pentru stabilitatea politică şi progresul economic al Europei. Propunerea de vânzare a sistemului HIMARS va susţine necesităţile României pentru autoapărare şi obiectivele de apărare ale NATO. Guvernul României intenţionează să folosească aceste elemente de apărare pentru modernizarea forţelor armate, pentru consolidarea apărării interne şi pentru contracararea ameninţărilor regionale. Aceste sisteme vor contribui la obiectivul militar al României de îmbunătăţire a capabilităţilor prin creşterea interoperabilităţii cu Statele Unite şi cu alţi aliaţi NATO”, precizează Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate. Integral pe Mediafax

Guvernul ii deconteaza lui Emil Constantinescu in fiecare an cazare si transport la evenimente de cateva mii de euro. Guvernul a aprobat, vineri, potrivit agendei oficiale, un Memorandum prin care se da acordul de principiu pentru ca fostul presedinte Emil Constantinescu sa poata fi sprijinit financiar cu decontarea cazarii si transportului la evenimente in domeniul educatiei la care participa. Fostul premier Sorin Grindeanu a aprobat in martie un Memorandum privind sustinerea financiara a lui Constantinescu pentru activitatea desfasurata in sprijinul invatamantului universitar romanesc, el afirmand ca suma, in jur de 15.000 de lei, este suportata din bugetul propriu al Ministerului Educatiei. Acest acord de principiu se da anual, incepand cu 2013. Potrivit unor surse guvernamentale, documentul nu precizeaza o suma, ci se face pe principiul rambursarii. Sursele citate au mai precizat ca, anul trecut, au fost acordati 10.000 de euro din bugetul Ministerului Educatiei. In sedinta de Guvern din 8 martie, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, anunta ca Executivul a aprobat un Memorandum privind sustinerea financiara a fostului presedinte al Romaniei Emil Constantinescu pentru activitatea desfasurata in sprijinul invatamantului universitar romanesc. “Nu e o premiera. Si anul trecut s-a aprobat un astfel de Memorandum. Sunt lucruri care s-au facut, nu sunt premiere si sunt legate de promovarea invatamantului romanesc la care fostul presedinte Emil Constantinescu contribuie si a contribuit si in anii trecuti. Suma, in jur de 15.000 lei este suportata din bugetul propriu al Ministerului Educatiei”, afirma Sorin Grindeanu, la finalul sedintei de Guvern. Integral pe Ziare.com

Barcelona, sub teroare. Rețeaua formată din 12 atacatori plănuia un masacru cu sute de morți. Toate semnele de întrebare legate de atacurile din La Rambla și Cambrils. Poliţia franceză caută o autolitară marca Kagoo şi pe şoferul acesteia, suspectând că ar avea legăură cu atacul din Barcelona. Potrivit Reuters şi AP, maşina ar fi trecut frontiera în Franţa. Poliţia franceză caută, în prezent, în întreaga ţară, acest vehicul, şi a primit informaţii de la spanioli despre patru suspecţi consideraţi fugari, a precizat sursa citată. La ora transmiterii acestei știri, polițiștii prelevează probe pentru a stabili dacă la locuința aruncată în aer din Alcanar sunt rămășite umane și, de asemenea, au loc percheziții la locuința lui Moussa Oukabir, din Ripoll. Moussa Oukabir, în vârstă de 17 ani, ar fi între cei cinci atacatori împușcați joi noapte de polițiști, când încercau să împiedice un al doilea atac terorist, la Cambrils, au declarat surse din rândul anchetatorilor pentru El Pais. Pe de altă parte, publicația catalană La Vanguardia nu confirmă moartea lui Moussa Oukabir, dar menționează că persoana care ar fi urzit planul atacurilor ar fi între cei cinci morți de la Cambrils. Jurnaliștii mai scriu că nu Moussa Oukabir ar fi fost la volanul furgonetei care a intrat în pietonii de pe La Rambla, adolescentul fiind dat dispărut.  Jurnaliștii de la publicația catalană La Vanguardia scriu că cei 12 teroriști aveau în minte un masacru de proporții, dacă totul ar fi mers așa cum au plănuit. Astfel, explozia produsă într-o locuință din Alcanar le-a atras atenția polițiștilor, deși inițial au crezut că este vorba despre o simplă acumulare de gaze.Vineri după-amiază, oamenii legii au găsit mai multe dispozitive explozive improvizate printre ruinele acelei locuințe, precum și un al doilea cadavru. Integral pe Romania Libera

Iata cine sunt cei mai bogati presedinti de Consilii Judetene si cati bani invart. Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, si presedintele Consiliului Judetean Iasi, Maricel Popa, se numara printre cei mai bogati sefi de CJ, conform declaratiilor de avere postate pe paginile de Internet ale acestor institutii. Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, are o casa in Cluj Napoca si doua autoturisme de lux. Familia Tise mai detine bijuterii in valoare de 16.000 de euro si depozite bancare in valoare de 156.000 de lei si 2.700 de euro. Sotii Tise au insa investitii de milioane de lei in proiectul imobiliar Central Business Plaza din Cluj-Napoca, care se ocupa cu vanzari sau inchirieri de spatii comerciale, birouri si apartamente. Suma se ridica la aproape trei milioane de lei. Tise are insa si datorii la banci, in valoare de 326.000 de euro. Un alt sef de judet instarit este presedintele Consiliului Judetean Iasi Maricel Popa. Acesta are 21 de terenuri in judetul Iasi. Dintre acestea, 17 sunt terenuri intravilane, cu suprafete intre patru si 900 de metri patrati, iar alti 44.000 de metri patrati reprezinta teren agricol. De asemenea, familia Popa mai detine sase apartamente si o casa in Iasi. Maricel Popa a mentionat in document si bijuterii in valoare de 11.000 de euro, dar si tablouri semnate de Dan Hatmanu, Bogdan Barleanu si Gabriel Moisuc, in valoare totala de 40.000 de euro. In cont, Popa are 24.000 de lei, insa are de achitat la banci datorii de 21.000 de lei. De asemenea, acesta este actionar in noua firme. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!

Nota @Cetatean: publicam azi un articol in limba română (maine va fi publicata varianta in limba engleza), extrem de documentat, prin care se demonteaza minciunile si afirmațiile istoric-false ale unui politician maghiar de la noi, care nu are nici bună cuviință, nici obraz, nici știință de carte.

Însă are ceva ce le întrece pe toate: revizionism revanșard și lipsă de respect la adresa țării a cărei cetățenie o poartă!

Redactat de @Paganel

Acum doua săptămâni, liderul UDMR, Hunor Kelemen^a, a venit cu o declarație, pe care o puteți găsi la link-ul de mai jos:

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21938367-kelemen-hunor-romanii-trebuie-accepte-noi-nu-vom-putea-nici-nu-vrem-sarbatorim-2018-aceasta-acceptare-trebui-fie-parte-intelegerii-respectului-reciproc.htm (4 august 2017)

Din declarația liderului udemerist: „Sunt sigur că dacă statul român în ultimii 100 de ani nu ar fi încercat in mod permanent și deschis să asimileze minoritățile si să lichideze orice ce nu este român [subl. mea, @Paganel], atunci generația de astăzi s-ar poziționa altfel față de acest subiect. Dar pentru că între cele două războaie mondiale și sub regimul Ceaușescu această intenție a fost una neechivocă, iar după 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident că se regenerează fricile: românilor (le) este frică că noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să ne ia identitatea etnică. Evident că aceste frici se ancorează în trecut și în viitor și nu văd posibilitățile prin care am putea să schimbăm ceva în mod fundamental.”

Ieri, același domn Hunor i-a răspuns într-un stil nerușinat domnului Andrei Pleșu, mimând suprinderea și civilitatea (pe care nu le are deloc): “Aşa cum domnul Pleşu mă linişteşte, în sensul că nu este un mâncător de unguri, vreau să-l liniştesc şi eu pe domnul Andrei Pleşu, precizând,că niciodată nu am avut intenţia de a jigni pe cineva“. Nu, serios, pe bune?!

Haideți să vedem cum „concurează” domnul Hunor Kelemen cu Pinocchio și baronul Münchhausen și să evidențiem cum am „asimilat” noi, românii, minoritățile în ultimii aproape 100 de ani, conform alegerilor românești, din 1919 încoace.

Conform tabelului de mai putin jos (Tabelul 1), în perioada interbelică, maghiarii au avut între 2 și 19 deputați în Parlamentul României, prima valoare înregistrându-se în 1922, iar a doua – în 1937.

După război, în anii 1946 și 1948, fostul Madosz (comunistoid și comunistofil) a fost redenumit Uniunea Populară Maghiară și a fost cel mai fidel aliat al PCR, obținând 29 de mandate (din 421) în 1946 și 28 (din 414) în 1948. Și după „dizolvarea” UPM, sub sigla „Frontului” (Frontul Democrației Populare – FDP: 1952-1965, Frontul Unității Socialiste – FUS: 1969-1975, Frontul Democrației și Unității Socialiste – FDUS: 1980-1989) a continuat tradiția alegerii de deputați „români de naționalitate maghiară” în „parlamentul” comunist, denumit „Marea Adunare Națională” (un epitet jignitor, ce insultă măreața întrunire a românilor ardeleni de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918!) așa cum se observă în același tabel. Ce se poate observa este că – urmare a coloraturii naționalist-comuniste a regimului ceaușist -, după 1969 se remarcă o tendință de diminuare a numărului deputaților etnici maghiari în parlamentul comunist, dar nicidecum o „asimilare” a lor ca „români”!…

După căderea regimului comunist, maghiarii au intrat și în Consiliul Frontului Salvării Naționale – CFSN (decembrie 1989-februarie 1990) cu 2 reprezentați UDMR (din 41 – după datele culese de subsemnatul) și în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională – CPUN (februarie-mai 1990), cu 5 reprezentanți ai aceleiași formațiuni (din 234 – iarăși – date culese personal).

Începând cu alegerile din mai 1990, UDMR a intrat în toate legislaturile în Parlament, având – așa cum se observă mai jos – între 19 și 29 de mandate. Atât de „discriminați” au fost maghiarii din România după 1990, încât i-am „ajutat” să aibă, continuu, reprezentanți și în Parlamentul European, din ianuarie 2007, cele mai multe mandate fiind adjudecate tot de UDMR, dar și de pastorul reformat Tökes László, care, în noiembrie 2007, a candidat și a fost ales ca independent!

Probabil, tot la „discriminare” și la „lipsă” de „înțelegere și respect” față de maghiari ar trebui „pusă” și cooptarea UDMR la guvernare, în anii 1996-2000 (alături de CDR și USD), 2004-2008 (alături de Alianța DA sau/și, din 2007 – de PNL), 2009-2012 (alături de PDL), 2012-2014 (alături de USL/PSD), în perioada 2000-2004 și din 2014 până azi fiind într-o opoziție mai degrabă favorabilă guvernanților… De fapt, așa de „discriminați” au fost, încât, în perioada 1996-2014, au fost parteneri de guvernare în 8 executive:

http://www.mediafax.ro/politic/udmr-se-pregateste-sa-paraseasca-guvernul-ponta-3-al-optulea-din-care-a-facut-parte-incepand-din-1996-13717516

Începând din perioada comunistă, maghiarii din România (și, de fapt, minoritățile, în general) au beneficiat și de reprezentare în Guvern, lucru care continuă și după 1989. Despre prezența unor miniștri români în executivul antebelic de la Budapesta… ce să vorbim? Că a fost „frumoasă, sublimă, dar… a lipsit cu desăvârșire!”. A existat o prezență românească într-un guvern austro-ungar, cea a bucovineanului Petrino, dar acesta a fost ministru în executivul austriac, de la Viena! În schimb, în perioada comunistă, 3 maghiari au fost miniștri la București, precum și alți 4 reprezentanți ai altor minorități.

Această prezență a minorităților în Guvernul României a cunoscut o augmentare semnificativă, după 1989: nu mai puțin de 16 miniștri maghiari, la care se adaugă 5 reprezentanți din partea altor minorități.

Concluzie: la TOATE alegerile legislative românești din perioada 1919-2016, maghiarii AU AVUT REPREZENTARE POLITICĂ în Parlamentul României!

În schimb, dacă privim la situația minorității române (și a minorităților din Ungaria, în general), pentru perioada 1867-1918, după datele oficiale ale alegerilor legislative pentru Parlamentul de la Budapesta, remarcăm o subreprezentare clară, nu doar a românilor în legislativul Ungariei dualiste, ci și a celorlalte minorități! Deci, românii din Ungaria dualistă au fost (sub)reprezentați de un procent variind între 0 (zero) și 3,63% la o pondere a românilor de 16,1%), în vreme ce maghiarii din România au avut, continuu, următoarele ponderi:

în Parlament: 1919-1939: între 0,54 % (1922 – imediat după Unire) și 4,91% (1937 – anul ultimelor alegeri democratice interbelice);

1946-1989: între 4,6% (1985) și 8,06% (1952); nu întâmplător cel mai mare procent de reprezentare maghiară în această perioadă a fost atins în 1952: UPM era cel mai fidel (și mai important) aliat al PCR și, în aceeași perioadă a fost înființată „Regiunea Autonomă Maghiară” (la ordinul lui Stalin); de fapt, prietenia maghiarilor cu comuniștii e chiar mai veche, datând din perioada interbelică: în anul 1931, între puținii reprezentanți aleși ai „Blocului Muncitorilor și Țăranilor” (formațiune controlată de comuniști) s-a aflat și maghiarul Aladar Imre, ales în județele Satul Mare și Bihor (în prima ședință a Parlamentului, mandatele BMȚ au fost invalidate).

după 1989: între 2,15 (CPUN) și 7,83% (2000): în această perioadă s-a ajuns ca ponderea UDMR să depășească procentul deținut de maghiari din populația totală (7,83% mandate UDMR în intervalul 2000-2004, 6,6% procentul deținut de maghiari din populația țării!)

în structura etnică a populației României: 1919-1939: 8% (1930);

1946-1989: 9,26% (1948)-8,12% (1966), scăderea ponderii nefiind provocată de „asimilare” ci de o natalitate tradițional mai scăzută a maghiarilor, prin comparație cu românii

după 1989: 7,12% (1992), 6,6% (2002), 6,2% (2002), din nou – pe lângă natalitatea scăzută (care, mai ales după anul 2000, îi afectează și pe români) se adaugă o mișcare emigratorie și a maghiarilor (spre Ungaria, dar și spre alte țări europene), care explică această scădere procentuală.

Tabelul 1

În orice caz, privite „în oglindă”, nu cred că perioada 1867-1918 a fost mai favorabilă românilor (din Ungaria) decât le-a fost ungurilor (din România) perioada 1918-2016! Și, ca o ultimă precizare: dacă, după Diktatul de la Viena, pentru „completarea” locurilor din Parlamentul horthyst de la Budapesta, ungurii au acceptat ca doi germani din Transilvania să-i reprezinte pe sașii ardeleni (doar trebuia să fie „impresionat” bunul aliat Hitler), pe lângă cei 50 de maghiari din Partidul Ardelean, circa jumătate din populația Ardealului ocupat (românii din nordul Transilvaniei) NU au primit nici un reprezentant!

În ceea ce privește celelalte minorități, românii, încă înaintea Unirii ținuturilor românești cu Țara au acordat locuri minorităților: în toamna anului 1917, circa un sfert din locurile din Sfatul Țării de la Chișinău au fost alocate minorităților: ruși, ucraineni, bulgari, polonezi, evrei, greci, armeni… De asemenea, în noiembrie 1918, printre deputații Congresului General al Bucovinei s-au numărat reprezentanți ai ucrainenilor, germanilor și polonezilor. De la primele alegeri naționale interbelice (1919), au intrat în Parlamentul României Mari (până în 1939, inclusiv!), pe lângă maghiari, deputați germani, evrei, polonezi, ucraineni, bulgari, turci…, aleși fie ca independenți, fie pe listele unor partide românești (PNL, PNȚ, Partidul Poporului, Partidul Social-Democrat Român), fie pe liste proprii, ale Partidului German sau ale Partidului Evreiesc! Până și în perioada comunistă, alături de UPM, ca aliat al comuniștilor, s-a numărat și Uniunea Evreilor din România, iar după desființarea formațiunilor minorităților (1952), pe listele „frontului” au fost aleși deputați germani, evrei, ucraineni, sârbi, slovaci, ruși, bulgari, etc. Din 1990 încoace, România este, poate, singura țară din lume care alocă, din oficiu, conform Legii electorale, câte un loc fiecărei minorități care participă la scrutin dar nu atinge pragul electoral. Astfel, formațiunile a 11 minorități au avut câte 3 locuri în CPUN, în perioada februarie-mai 1990, iar de la primele alegeri legislative post-decembriste, grupul minorităților naționale (altele decât cea maghiară) a inclus între 12 reprezentanți (1990) și 20 (2000), fiind vorba despre germani, polonezi, ucraineni, ruși, bulgari, sârbi, turci, greci, armeni și alții (vezi tabelul de mai sus)! Punctul culminant al „discriminării” față de minorități a fost atins în noiembrie 2014, când electoratul din România a ales ca președinte pe Klaus Iohannis, un reprezentant al minorității germane, incluzând și voturile unei părți însemnate ale minorității maghiare!

În schimb, în Ungaria „milenară” (din care Transilvania nu a făcut efectiv parte înainte de 1867, fiind fie voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei – secolele XII-XV, fie principat sub suzeranitate otomană – în perioada 1541-1699, fie mare principat subordonat direct Curții de la Viena, între 1699 și 1867!), deși minoritățile reprezentau 46%, conform recensământului maghiar din 1910 ), „beneficiau” (dacă „beneficiau”!) de un număr ridicol de mic de mandate parlamentare.

La alegerile din 1892 și 1896, nici una din cele 3 minorități nu a obținut mandate.

Se mai remarcă faptul că, exceptând alegerile din 1906, germanii nu au mai câștigat nici un loc în Parlamentul de la Budapesta după 1887, slovacii nu au obținut nimic înainte de 1884, iar în cazul sârbilor – se deosebesc două intervale: 1869-1884 și 1901-1906. Deci, românii au avut cel mult 3,63% mandate în legislativul budapestan, germanii – 3,33% (14 mandate, în 1869), sârbii și slovacii – câte 1,21 % fiecare (în 1906). De fapt, alegerile din 1906 au reprezentat „recordul” de mandate pentru români (15), sârbi și slovaci (câte 5), germanii adunând și ei 13 (Tabelul 2), iar, pe total, cele 38 de locuri câștigate de minorități au ridicat ponderea acestora la 9,2% (o cincime din procentul deținut de toate minoritățile).

Tabelul 2

Conform aceluiași tabel, ponderile menționatelor minorități, după structura lingvistică (1910) erau: români – 16,1%, slovaci – 10,5%, germani – 10,4%, ruteni/ucraineni – 2,5%, sârbi – 2,5%. Nu mai insistăm asupra faptului că ucrainenii nu au avut niciodată reprezentare parlamentară la Budapesta, iar evreii nici nu sunt consemnați în recensăminte (la structura lingvistică au fost însumați la maghiarofoni, singurul indiciu al existenței lor în recensămintele maghiare antebelice fiind confesiunea mozaică – după care, în 1910, Ungaria avea 4,9%). Nu luăm în discuție nici acuratețea datelor censitare maghiare, destul de discutabilă, în condițiile unei agresive politici de maghiarizare (care a făcut ca, în jumătate de secol, ponderea maghiarilor să crească de la 45 la 54%).

Făcând, pe de-o parte, media celor 4 perioade – cea antebelică (în Ungaria dualistă, 1867-1918), interbelică (1919-1939), comunistă (1946-1985) și postcomunistă (1990-2016) – toate pentru România, se constată că, dacă în Ungaria antebelică ponderea medie a mandatelor minorităților în Parlamentul de la Budapesta este de doar o cincime din procentul deținut de minorități din populația totală, în România, tendința este de apropiere între procentul mandatelor și ponderea minorităților (care reprezenta, în perioada interbelică, o treime din procentul maghiarilor și un sfert din cel al tuturor minorităților, ajungând, în perioada actuală aproape la suprapunere/concordanță).

În plus, pentru România interbelică, procentul mai modest al mandatelor atribuite minorităților (prezente, totuși, continuu, în viața politică parlamentară a epocii) se explică și prin intențiile revanșarde, revizioniste ale unor vecini (între care și Ungaria), care au și fost puse în practică în anul 1940. Pe de altă parte, scăderea serioasă a numărului/ponderii mandatelor parlamentare ale altor minorități decât maghiarii după 1975 se poate explica  și prin diminuarea serioasă a unora dintre aceste minorități: evreii (a căror plecare a început mai devreme, încă din anii ’60) și, mai ales, germanii. Facem precizarea că datele pentru Ungaria se referă la Camera Reprezentanților (Képviselőház), iar cele pentru România – la Adunarea Deputaților (1919-1946), Marea Adunare Națională (1948-1989) și Camera Deputaților (după 1989).

În condițiile astea, cine pe cine discriminează, domnule Hunor și despre ce „înțelegere și respect reciproc” vorbim? Acelea care vin doar dinspre români spre unguri, dar nu și invers? Păi, atunci, unde mai e „reciprocitatea”? Respectă ca să fii respectat, stimate domnule lider al UDMR și dragi concetățeni maghiari!

În (loc de) încheiere am „pregătit” o pildă despre buna conviețuire, multi-seculară dintre principalele comunități din Ardeal: povestea numelui Sighișoara, care se aplică unui burg transilvan locuit de sute de ani, intrat în Patrimoniul UNESCO.

Astfel, în urma apelului regelui Ungariei, Géza al II-lea, în anul 1280, un grup de germanofoni din regiunea Rinului inferior (franconi) s-a așezat pe valea Târnavei Mari, în vecinătatea unui sat românesc, numit Șesul, localizat pe o terasă a râului amintit (sighișoreanul Georg Krauss precizează că, la 1191, arealul actualei localități era locuit). Germanofonii colonizați pe dealul din vecinătate au denumit fortificația ridicată de ei Schäsbrich, Šesburχ – în săsește, devenită Schäßburg – în germană, cu sensul de burgul/cetatea de lângă (satul) Șesul. Vecinii maghiar(ofon)i de la Odorhei au transpus denumirea, în limba lor, în forma Segesvár, din care toponimul a revenit în română în forma Sighișoara (atestată prima dată la 1435). Vine, acum, întrebarea: al cui e numele Sighișoara? Răspuns: AL ARDELENILOR, deopotrivă români, maghiari și germani!

^a Ca să vadă și domnul Hunor Kelemen că noi, românii, știm să-i respectăm pe cei cu care conviețuim de secole, am utilizat, peste tot, antroponimele maghiare punând în față numele de familie și nu prenumele, așa cum este tradiția printre maghiari, și nu conform obiceiului european (occidental) la care ne raliem și noi, care prevede ca mai întâi să fie folosit prenumele și apoi numele de familie!

Bibliografie:

Voicu  Bodocan (2001), Etnie, confesiune și comportament electoral în Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj (prezintă particularitățile politico-electorale ale Transilvaniei)

Remus Crețan (1999), Etnie, confesiune și comportament electoral în Banat (sfârșitul sec XIX–sec XX): Studiu geografic, Editura Universității de Vest, Timișoara (evidențiază specificul electoral al Banatului)

Alexandru Ilieș (2000), Etnie, confesiune și comportament electoral în Crișana și Maramureș – sfârșitul sec XIX–sec XX. Studiu geografic, Editura Dacia, Cluj (cuprinde elementele importante din punct de vedere electoral pentru Crișana și Maramureș)

Georg Krauss (1926), Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, Ed. Franz Mild, Sighișoara (include informații despre Sighișoara și despre Ardeal)

János Kristóf Murádin (2015), Hungarian-Romanian Political Relations in Northern Transylvania between 1940 and 1944 from the Perspective of the Transylvanian Party, cejsh.icm.edu.pl/…/Janos_Kristof_Muradin_72-81.pdf (se referă la mandatele atribuite reprezentanților din nordul Transilvaniei în Parlamentul de la Budapesta)  

 *   *   *    (2001), Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București (cuprinde date legate de alegerile din România în primii ani după 1989)

*   *   *    (2009), Documente privind Revoluția Română din Decembrie 1989. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, vol I-III, Editura Mega, Cluj (include informații legate de mandatele din CFSN și CPUN)

*   *   *    (1919-1939), Monitorul Oficial al României (publică date despre alegerile parlamentare din România interbelică)

*   *   * (1891-1918), Pester Lloyd, Budapest (include informații referitoare la alegerile parlamentare din Austro-Ungaria)

*   *   *    (1931-2014), Recensămintele populației României din anii 1930,  1948, 1966, 1992, 2002, 2011, București (cuprinde date referitoare la structura etnică a populației României)

*   *   *    (1946-1985), Scânteia, București (se referă la rezultatele alegerilor parlamentare din România în perioada comunistă)

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_and_religious_composition_of_Austria-Hungary (prezintă informații despre structura etno-lingvistică și confesională a Austro-Ungariei)

https://hu.wikipedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1gi_orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9si_v%C3%A1laszt%C3%A1sok_a_dualizmus_kor%C3%A1ban (cuprinde date despre mandatele parlamentare din Ungaria în perioada dualismului austro-ungar)

http://www.ogyk.hu/e-konyvt/mpgy/valasztasiterkep (include(a) hărți cu distribuția, pe districte electorale a mandatelor câștigate de competitorii electorali în timpul dualismului – link dispărut între timp)

http://www.roaep.ro/istoric/ (cuprinde informații electorale legate de alegerile din România după 1990)

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 18 august. Vremea va fi călduroasă, local caniculară după-amiaza în regiunile sudice şi sud-vestice, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi în special în Câmpia Română şi în Câmpia de Vest, informează ANM. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 30 şi 36 de grade, iar cele minime între 12 şi 23 de grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, spre 9 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare după-amiaza şi seara în zona montană, unde izolat vor fi ploi de scurtă durată şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în prima parte a zilei în sud-est. Bucuresti: Vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 34…35 de grade, iar cea minimă de 16…18 grade.

Reactii din intreaga lume dupa atacul terorist din Spania: Barcelona este un oras al pacii. Nu ne vom opri sa fim cine suntem. Tragedia care a lovit, joi seara, Spania, in urma careia au murit cel putin 13 persoane, alte 80 fiind ranite, nu a lasat pe nimeni indiferent. O lume intreaga a transmis condoleante Barcelonei si familiilor celor nenorociti de teroristi in Las Ramblas. Klaus Iohannis a condamnat, pe Twitter, atacul terorist din Spania. “Condamn cu fermitate atacul terorist din Barcelona. Condoleantele mele pentru familiile victimelor. Solidaritate cu Spania”, se arata in mesajul presedintelui. Pentru moment, MAE a transmis ca nu exista informatii ca printre victime s-ar afla si romani. Daca initial Casa Alba a transmis ca presedintele Donald Trump este informat cu privire la cursul evenimentelor din Barcelona, ulterior acesta a postat pe aceeasi retea sociala un mesaj prin care arata disponibilitatea SUA de a ajuta Spania si in care indemna spaniolii sa fie “puternici”. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a scris si el pe o retea de socializare: “Teroristii nu vor invinge niciodata un popor unit, care iubeste libertatea”. Acesta a calificat ceea ce s-a intamplat joi seara ca fiind un act de barbarism. Si presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si-a aratat solidaritatea cu poporul spaniol. “Vom ramane uniti si hotarati (sa invingem terorismul – n. red.) “, a scris el pe Twitter, catalogand atentatul terorist de joi seara “un atac tragic”. Integral pe Ziare.com

Fascinaţia „frăţiilor albe“ din SUA pentru Putin, „axa naţionaliştilor de pretutindeni“. Intrăm oare în zona senzaţionalului cu orice preţ şi a ştirilor de tabloid? Tare mi-aş dori să fi fost cazul, atunci lucrurile erau simple şi cazul ar putea fi foarte repede închis ca făcând parte dintr-o simplă şi puerilă campanie de dezinformare. Să vedem. Iar ceea ce veţi citi nu este decât o mică parte a unei documentări extrem de solide, având ca sursă o observare făcută de ani de zile de către servicii profesioniste asupra unei legături formate între mişcările de tipul „frăţiilor albe“ şi un centru de influenţă, de putere şi de coandă care-şi are originea în Rusia, alimentat de ideologii naţionalismului care folosesc Biserica drept armă de luptă şi propagandă. Să începem cu ceea ce au publicat recent cei de la Bussiness Insider, despre cele mai importante luări de poziţie ale liderilor reprezentativi din mişcările componente ale „supremaţiei albe“, fascinaţi de ce au descoperit la reuniunea din 2015 de la Sankt Petersburg a naţionaliştilor extremişti din Europa şi întreaga lume: „Este dificil de supraestimat gradul în care extrema-dreaptă şi-a găsit un aliat natural în mişcările similare din Rusia care prezintă SUA drept o putere globalistă şi imperialistă care acţionează în numele elitelor liberale.“ Matthew Heimbach, cel care se prezintă ca adept al „supremaţiei albe“ l-a elogiat pe Putin drept «axa naţionaliştilor» din întreaga lume. «Cred că, în acest moment, Rusia este liderul lumii libere. Putin sprijină naţionaliştii din întreaga lume şi clădeşte o alianţă mondială a anti-globaliştilor, promovând valorile tradiţionale şi auto-determinarea. Rusia este cel mai puternic aliat al nostru. Imaginaţi-vă ce ar fi partidul nostru dacă Rusia chiar se interesează de noi» – spunea el într-un interviu“. Iată şi ce spun cei de la Quartz (22 decembrie 2016) într-un articol intitulat „How Rusiia surpassed Germany to become the racist ideal for Trump-loving white supremacists“, notând o mişcare reală produsă la nivelul ideologiei „supremaţiei albe“ care, împreună cu colegii neo-nazişti, are mai mult succes acum, asociată mai puţin vechea tradiţie provenită din succesiunea lui Hitler-Mussolini, ci cu principiile „bisericii militane“ legate de apelul la renaştere naţională, în linia tezelor lui Alexander Dughin, noul şi marele lor prieten. Integral pe Adevarul, un articol foarte bun despre influenta lui Putin in SUA. 

Riscăm să intrăm într-o nouă ”bulă imobiliară”. Ce se întâmplă cu prețul caselor. România riscă să între într-o nouă bulă imobiliară, la fel de primejdioasă ca cea din 2008. Preţurile caselor cresc accelerat în marile oraşe. În Cluj, Timişoara sau Iaşi locuinţele s-au scumpit în ultimii ani cu până la 40 la sută. Preţurile au ajuns astfel la nivelul celor din mai multe ţări europene, unde veniturile oamenilor sunt mai mari. Trebuie să fim prevăzători, ne avertizează specialiştii imobiliari, şi să NU repetăm greşelile trecutului. În Cluj-Napoca, în ultimii 6 ani, preţurile la apartamente au crescut cu peste 40%. Astăzi, metrul pătrat costă în medie 1.300 de euro, dar un sfert dintre tranzacţii se fac şi la 1.600 de euro. În zonele ultracentrale, preţurile ajung până la 3.000 de euro. Spre exemplu, dacă anul trecut ne cumpăram un apartament cu 3 camere într-o zonă rezidenţială din Cluj-Napoca am fi plătit undeva la 80.000 de euro, acum, aceeaşi locuinţă costă cu 12.000 de euro mai mult. Specialiştii vorbesc de o creştere a preţurilor, doar în ultimul an, în medie cu 15%. Andra Crişan, consilier imobiliar: “Motivele creşterii sunt multiple: IT-ştii, investitorii care cumpără spre închiriere şi au putere mare de cumpărare şi nu în ultimul rând dezvoltarea oraşului.” În zona centrală a Braşovului, un metru pătrat costă 1.200 de euro, față de 1.000 de euro anul trecut. Şi Iaşiul, oraş universitar, în care s-au dezvoltat afacerile din IT, cunoaşte o creştere a preţurilor. Metrul pătrat costă 1,200 de euro. Lucian Stoian, dezvoltator: “Dacă ar fi să facem un top al vânzărilor, probabil apartamentele cu 2 camere înregistrează o pondere de 30-40 la sută.” Integral pe Stirile ProTV

Români, veniți în țară să cotizați pentru huzurul lui Dragnea&comp! Dacă nu se referă la Sebastian Ghiță, apelul lui Tudose cu întoarcerea în țară e cea mai mare bătaie de joc la adresa românilor din străinătate de când nu-i lăsa Ponta să voteze, apoi voia să-i impoziteze de ciudă. “Aveți la ce veni acasă!“, zice Tudose. Haideți înapoi că ar mai fi nevoie de niște fraieri care să plătească dări la stat, că nu prea mai sunt bani de prăduit! Veniți, oameni buni, acasă, pentru că aici sunt locuri de muncă gârlă și nici nu trebuie multă carte. Păi, n-ați văzut că Dragnea a făcut o secretară ministru? Iar alți tinichigii de drept și-au angajat neamurile pe bani grei plătiți de stat? Haideți să fim patrioți acum și, cine știe, poate o să reușim să avem toți câte-o proprietate prin Brazilia. Dar, mai întâi, să-ncepem c-o porcărie. Am cunoscuți stabiliți prin toate colțurile lumii. Mai toți plecați pe vremea când Iliescu preda țara asta unui grup de infractori la preț de fier vechi. Dar am și prieteni care-au plecat în ultimii ani. Unii au fost curajoși, alții de-a dreptul disperați. După ani buni de muncă, au reușit să se pună pe picioare acolo unde au ajuns și acum n-au nicio grijă din punct de vedere material. Știu că încă le e dor de țara asta. Și poate că țara e un cuvânt prea mare. Le e dor de rudele și prietenii rămași aici, de amintirile trezite de-o simplă plimbare prin cartier sau pe lângă liceul în care-au învățat. Și eu i-aș vrea aici, dar ce-aș putea să le spun dacă mi-ar zice că se gândesc să lase totul baltă și să-l asculte pe Tudose? Integral pe Romania Libera

PSD îi numără lui Toader zilele la șefia MJ. Când s-a așezat pe scaunul lăsat liber de Florin Iordache, „părintele” atât de nocivei OUG 13, puțini social-democrați și-ar fi imaginat că Tudorel Toader nu va continua în linia predecesorului său, eventual într-un mod la fel de brutal. Acum, la șase luni de la instalare, pesediștii se uită siderați cum Toader pare să fi „ratat” cam toate țintele: nu a schimbat-o pe Kovesi, nu l-a schimbat nici pe Lazăr, nu a introdus prag pentru abuz în serviciu, nu a operat nici alte modificări dorite în Codurile penale, a temporizat legea grațierii și nu a venit nici cu o lege a răspunderii magistraților. Dacă, până la sfârșitul acestei luni, Toader nu face să schimbe ceva din tabloul de mai sus, soarta lui ar putea fi pecetluită. Deja, sunt destui social-democrați care îi numără zilele la șefia MJ. Sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la refuzul procurorului general, Augustin Lazăr, de a transmite Parlamentului copia dosarului referitor la alegerile din 2009, clasat, reprezintă doar ultima fandare executată de Tudorel Toader. Unii au văzut în decizia ministrului Justiției un atac în forță la procurorul general, mai ales că, la nivelul discursului public, șeful MJ a fost destul de acid, vorbind despre „tensiune” și „încrâncenare”, despre „adevărul absolut” pe care cred că-l dețin unii când sunt într-o funcție. Da, doar că anunțul sesizării Inspecției Judiciare vine la insistențele comisiei parlamentare care anchetează alegerile din 2009, comisie care i-a cerut, în scris, lui Tudorel Toader să-l trimită pe Augustin Lazăr în fața Inspecției Judiciare. Concomitent, aceeași comisie a cerut lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, în calitatea lor de șefi ai celor două Camere, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituțională care s-ar fi creat între puterea judecătorească și Parlament ca urmare a refuzului lui Lazăr. Integral pe Digi24

Cum trag milioanele la fata unui deputat cu lipici la contractele de la stat. Vasile Horga, fost parlamentar PNL, şi fiica acestuia, Gabriela Maria Horga (31 de ani), se află în centrul unui raport recent al ANAF care indică faptul că firma controlată de ei a încasat ilegal 2,2 milioane de lei de la Primăria Târgu Jiu. CV-ul comun al celor doi arată că au încasat în ultimii ani milioane de euro din contracte cu statul sau funcţiile publice deţinute. Un raport al inspectorilor ANAF făcut public recent arată că firma Euro Audit Service SRL Târgovişte a încasat ilegal peste 2,2 milioane de lei în urma unui contract încheiat cu Primăria Târgu Jiu. Este vorba despre o firmă controlată de fostul deputat Vasile Horga (în mandatul 2012-2016) şi fost lider, în acelaşi timp, al filialei PNL Târgovişte. La conducerea societăţii se află şi fiica sa, Gabriela Maria Horga (31 ani), mediatizată în ultimii ani drept una dintre cele mai tinere milionare ale României, din contracte cu statul şi funcţii deţinute în numeroase instituţii publice. Iţele parteneriatului dintre cele două entităţi, anchetat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, pornesc din 2006. Atunci, Primăria Târgu Jiu a concesionat serviciul de iluminat public societăţii Romlux Lighting CO SA tot din Târgovişte, firmă condusă tot de Vasile Horga (foto jos). În 2010, cu doar câteva luni înainte de debutul iernii, cei de la Romlux, care administrau şi iluminatul ornamental al oraşului, a trimis mai multe somaţii Primăriei Târgu Jiu pentru plata unei datorii totale de peste 3,2 milioane de lei. Totul a culminat cu o notificare de reziliere a contractului. Integral pe Adevarul

Aceste căpușe care ne scurtează viața. Guvernarea PSD-ALDE atinge cele mai nerușinate cote ale nepotismului de tip fanariot. Numirile sunt scandaloase, sfidarea este totală. Neveste, amante, fiice, nepoate sunt numite în funcții plătite regește, dar pentru care nu au niciun fel de pregătire. Aghiotanții lui Dragnea și amicii lui Tăriceanu ajung mari dregători în statul român. Jupânii PSD-ALDE ne iau trei rânduri de piele, dar, prin parașutarea unor nepricepuți în poziții-cheie, ne expun și unor pericole mortale. Pe șosea, pe calea ferată, în școli și-n spitale, dar și la simpla inspirare a mizeriilor care plutesc în aer. Căci angajările pe cumetrie vin la pachet cu o corupție agresivă. Filosofia acestor căpușe agresive a fost exprimată clar de un fruntaș PSD, Eugen Nicolicea: „Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de inte­rese“. Odată stabilită baza teoretică, se trece la fapte. Iar primul pas e să-ți descoperi prin preajmă tot felul de genii care, evident, ar merita să ia Premiul Nobel. Pentru ce? Pentru orice. Nobelizata lui Nicolicea e chiar tânăra sa soție, Nicoleta, pe care din ziaristă de tabloid a transformat-o, prin numiri politice succesive, în membră a conducerii TVR, jupâneasă la Poștă, consilieră la Cabinetul prim-ministrului (pe atunci V. Ponta) și, în fine, șefă de serviciu la Transgaz. La Transgaz, neicusorule, la Transgaz! Ce contează că singurele legături ale duduii cu gazele sunt ara­gazul din bucătărie și fla­tulențele slobozite, după o masă copioasă, de Moș Nicolicea?! Integral pe Romania Libera

Nemo judex in sua causa, ticalosilor! Curtea Constituţională vrea să judece o excepţie de neconstituţionalitate pe care tot ea a ridicat-o. Avocata Elenina Nicuţ a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea hotărârii Curţii Constituţionale a României (CCR) din 22 iunie prin care s-a modificat regulamentul, astfel încât opiniile separate ale judecătorilor constituţionali să poată fi cenzurate. Asta în timp ce juristul Curţii Constituţionale a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate şi a cerut că dosarul să fie trimis la CCR, unde excepţia ar trebui judecată chiar de către cei care au invocat-o, fiind ridicată în propriul dosar. Încă de la începutul procesului, reprezentantul Curţii Constituţionale a susţinut că acţiunea trebuie respinsă deoarece o hotărâre a CCR nu este act administrativ, în concluzie nu poate face obiectul unei cereri de suspendare a acesteia în instanţă. În replică, avocatul Elenina Nicuţ a cerut judecătorului să respingă excepţia invocată de reprezentantul Curţii Constituţionale deoarece, dacă o hotărâre a Curţii nu este un act administrativ, atunci nicio hotărâre a aceleiaşi instanţe nu ar mai putea fi atacată şi ar conduce, automat, la îngrădirea dreptului la justiţie. Mai departe, reprezentantul CCR a cerut ca, în cazul în care judecătorul consideră totuşi că hotărârile CCR sunt acte administrative, să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate, în sensul că articolul care defineşte actul administrativ din legea contenciosului administrativ ar fi neconstituţional. Nicuţ a cerut respingerea sesizării Curţii Constituţionale invocând egalitatea de arme în timpul unui proces. “Eu, dacă aş ridica o excepţie de neconstituţionalitate, nu mi-aş judeca singură cererea, aşa cum este cazul de faţă”, a arătat Nicuţ în faţa judecătorului. Integral pe Adevarul

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de joi, 17 august. Vremea va fi călduroasă, în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 27 şi 34 de grade, iar cele minime între 13 şi 23 de grade, uşor mai scăzute în depresiuni, informează ANM. Cerul va fi variabil cu înnorări, în a doua parte a zilei, temporar accentuate, îndeosebi spre seară, când vor fi averse şi descărcări electrice, în zonele montane şi submontane, pe arii restrânse în centru şi izolat în restul teritoriului. Punctiform, ploile pot avea şi caracter torenţial şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-est, iar de scurtă durată, asociat ploilor şi în celelalte regiuni. LA BUCUREŞTI: Vremea se va menţine călduroasă. Cerul va fi variabil cu unele înnorări, spre seară, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 32…33 de grade, iar cea minimă de 17…19 grade.

Ce am aflat după trei luni de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009: cum arată sufrageria lui Oprea. Război total între ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Tudorel Toader a sesizat Inspecţia Judiciară, care urmează să-l ancheteze pe Augustin Lazăr, pe motiv că acesta nu a trimis în Parlament mai multe acte din ancheta clasată deja privind alegerile din 2009. Şeful Ministerului Public a explicat că această problemă, a transmiterii unor acte din dosarele penale, ar trebui reglementată de CSM. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a sesizat miercuri Inspecţia Judiciară, în vederea verificării conduitei procurorului general al României, Augustin Lazăr. Motivul: magistratul nu a transmis mai multe documente dintr-un dosar penal către Comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009. „Am convingerea că procurorul general îşi cunoaşte atribuţiile de serviciu. Am convingerea că îşi cunoaşte modul de exercitare a respectivelor atribuţiuni şi nu cred că este cazul să întrebe CSM dacă trebuie sau nu trebuie să dea respectivele documente la Parlament”, a declarat miercuri Tudorel Toader. Decizia de a sesiza Inspecţia a fost luată la solicitarea Comisiei de anchetă parlamentară care, în acest sens, i-a transmis ministrului pe 11 august o adresă. În adresă, Toader arată că refuzul lui Lazăr de a transmite documentele nu este în acord cu principiul cooperării loiale dintre instituţii şi cu principiul loialităţii faţă de Constituţie. În sprijinul acuzaţiilor sale, ministrul a făcut trimiteri la mai multe prevederi din Constituţie, privind rolul Parlamentului şi al Ministerului Public. Toader şi Lazăr au avut miercuri şi o discuţie telefonică, procurorul general al României fiind în concediu. „Nu există dispoziţii legale“ Însă acesta nu a ezitat să explice într-un comunicat de presă că Parchetul General nu poate da curs solicitării parlamentarilor, întrucât „nu există dispoziţii legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituţie extrajudiciară”. „Hotărârea de a nu da curs solicitării Comisiei este expresia unui proces decizional bine fundamentat, riguros şi etapizat, având la bază studiile realizate la nivelul PÎCCJ şi nicidecum o decizie arbitrară”, se arată în comunicat. Integral pe Adevarul

Sinodul BOR discută începând de joi despre acuzaţiile aduse unor ierarhi. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) se întruneşte în şedinţă, joi şi vineri, pentru a discuta propunerile Comisiei pentru Statut referitoare la sesizările sau acuzaţiilor aduse unor ierarhi, precum şi la cercetarea şi judecarea acestora. În ultima perioadă, mai mulţi clerici, între care episcopul Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, au fost implicaţi în scandaluri sexuale, relatează News.ro. Astfel, în şedinţa de joi a Sinodului BOR va fi prezentat şi discutat referatul Cancelariei Sfântului Sinod cu privire la propunerile Comisiei pentru Statut şi Regulamente referitoare la analizarea sesizărilor sau acuzaţiilor aduse ierarhilor Bisericii Ortodoxe, precum şi la cercetarea şi judecarea acestora. “Vor fi analizate, în vederea aprobării, şi unele propuneri al Cancelariei Sfântului Sinod referitoare la încetarea activităţii clericale, inclusiv a ierarhilor. În aceeaşi zi, în cadrul şedinţei Sfântului Sinod, vor fi desemnaţi membrii şi supleanţii Consistoriilor arhiereşti care vor cerceta şi judeca în primă şi ultimă instanţă cazurile de abatere de la morala şi disciplina Bisericii”, potrivit Patriarhiei. Integral pe Digi24

Cum ne râde Sistemul în nas. Academia Naţională de Informaţii a SRI intrat în atenţia presei, a opiniei publice acum doi ani, odată cu investigaţiile Emiliei Şercan privind o serie de plagiate comise în această instituţie, care indicau indubitabil că în această universitate furtul academic nu era un accident. Devoalarea unui plagiat nu implică, însă, doar un om, mai ales când acesta are o funcție foarte importantă, implică şi o rețea din spatele plagiatorului, extinsă și pe orizontal, și pe vertical, puternică, influentă. Iar asta s-a văzut din reacţia instituţiei, a Sistemului. Singura măsură luată după demascarea acestor plagiate a fost retragerea, de către CNATDCU, a ti­tlului de doctor lui Gabriel Oprea – nu doar plagiator, ci şi coordonator de doctorate plagiate. Cei coordonaţi de el, ale căror teze de doctorat sunt susceptibile de plagiat, au făcut însă cereri de renunţare la titlul de doctor, deşi, legal, nu pot renunţa la el. Sistemul ne-a râs în nas şi i-a sprijinit. Astfel, în 10 martie 2016, Academia Naţională de Informaţii trimitea Ministerului Educaţiei cererile lui Radu Stroe, Daniel Moldoveanu, Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Bogdan Licu, Loredana Popescu (Neagu), Mihai Tudose, Neculai Onţanu şi Loredana Diaconescu (Radu), majoritatea, coordonați de Gabriel Oprea. Iar pentru acest lucru, invoca prevederile unei ordonanțe neaplicabile: OUG 9/2014, de modificare a Legii Educaţiei 1/2011. În vara aceluiaşi an, Sistemul îi râdea în nas şi ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru. În iulie 2016, acesta solicita public universităţii SRI să aleagă între a cere CNATDCU retragerea titlurilor de doctor pentru cei nouă sau a-şi asuma aceste lucrări ca fiind corecte din punct de vedere al standardelor academice. Academia Naţională de Informaţii a ignorat acest apel public. Integral pe Romania Libera

Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe. Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă. Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că suntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate. Cine pleacă în străinătate Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Vest. „Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu. Integral pe Adevarul

Capcana ascunsă în datele economice record ale României. „Am mai văzut acest film în 2007-2008”. România are nevoi ca de aer de creştere economică, însă datele record raportate pentru primul semestru, confirmate de Eurostat şi INS, nu sunt deloc liniştitoare. Cu motorul consumului turat la maxim şi o scădere vertiginoasă a investiţiilor, finalul cursei nu se anunţă unul fericit. „Am mai vazut acest film, a rulat cu alţi actori, aceeasi piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanţele internationale sunt afectate de un şoc major aproape la fiecare 10 ani”, este de părere Iancu Guda, preşedintele asociaţiei analiştilor financiari-bancari. Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, înregistrată de România în al doilea trimestru al anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut “este, în primul rând, o creştere bună”, susţine Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). “România înaintează pe panta creşterii economice cu cea mai mare viteză din Uniunea Europeană. Sunt câteva cifre care merită să fie luate în considerare din comunicatul dat publicităţii de INS şi, în primul rând, cifra de dezvoltare a industriei. Vedem acolo că deşi această creştere economică are ca motor principal consumul, deci eu exclud expresia care este folosită des “se bazează numai pe consum” şi spun “are ca motor principal consumul” pentru că o creştere economică nu se poate baza numai pe consum, industria joacă un rol important şi creşte şi ea cu două cifre, 10% creştere în materie de industrie”, a declarat, pentru Gândul, Adrian Vasilescu. România are “nevoie de recuperări”, iar cuvântul “recuperare” este unul “de ordine pentru noi” având în vedere decalajele pe care le avem în raport cu ţările dezvoltate. Ce ne lipseşte totuşi? “Al doilea pilon, absolut necesar al creşterii economice şi anume sustenabilitatea”, arată Vasilescu. Integral pe Gandul

Cenzura la CCR: Curtea de Apel decide azi daca suspenda hotararea care interzice publicarea opiniilor contrare majoritatii. Curtea de Apel Bucuresti este asteptata sa decida, joi, daca suspenda sau nu hotararea Curtii Constitutionale prin care regulamentul institutiei a fost modificat astfel incat sa poata fi cenzurate opiniile separate sau concurente exprimate de unii judecatori constitutionali. Avocatul Elenina Nicut s-a adresat instantelor de judecata dupa ce, in 22 iunie, regulamentul CCR a fost modificat, iar opiniile concurente formulate la deciziile 304/2017 si 392/2017 (cu privire la Legea 90/2001 si abuzul in serviciu – n.red.) au fost eliminate din Monitorul Oficial. “Am atacat Hotararea CCR nr.1 din 22 iunie 2017, in urma careia au fost cenzurate opiniile separate sau concurente formulate la diverse decizii. Concret, in prima faza am formulat o cerere in baza Legii 544 privind accesul liber la informatii publice, prin care am solicitat CCR sa imi comunice opinia concurenta formulata la decizia privind stabilirea pragului la abuzul in serviciu. Mi s-a refuzat comunicarea documentului in mod expres, motiv pentru care m-am adresat Tribunalului Bucuresti. Este o actiune pe rol, in procedura prealabila, inca nu s-a fixat termen. In al doilea rand, in baza Legii contenciosului administrativ, am formulat o plangere prealabila impotriva hotararii, adresata CCR. Imediat dupa formularea plangerii prealabile, m-am adresat Curtii de Apel Bucuresti cu cerere de suspendare a hotararii in cauza. Acest din urma dosar are termen joi, la ora 9, incepe sedinta de judecata”, a declarat avocatul Elenina Nicut pentru Ziare.com.

EXCLUSIV. Chestorul Nelu Pop, interviu halucinant: Sunt consilier la Transgaz pe ”probleme vizavi de experiența mea de viață”. Chestorul principal Nelu Pop a explicat pentru „România liberă“ că s-a angajat la Transgaz după ce și-a depus un CV, „ca orice om”. Ce îl recomandă pentru funcția consilier la această companie de stat? Experiența de-o viață, ne-a răspuns. În plus, susține că a scris epistola pentru Gabriel Oprea pentru că cel din urmă participase la Ziua Drapelului, dar și pentru că a respectat drepturile cuvenite polițiștilor. România liberă: De când lucrați la Transgaz? Nelu Pop: Din 2017. Din 2016, pardon. Ce funcție aveți și ce faceți la Transgaz? Nu sunt director de cabinet. Sunt consilier pe probleme vizavi de experiența mea de-o viață. Am atribuții pe care le are orice consilier cu experiență pentru proiectele noastre. Atribuții care vin în sprijinul conducerii. Salariul îl cumulați cu pensia? În conformitate cu drepturile omului și drepturile din Constituție. Aveți un salariu lunar de 25.000 de lei. Nu, nu este adevărat că am 25.000 pe lună. Este greșit. Vă spun cu tot respectul că este confidențial. De ce să facem exagerări? Salariul este mai mic? Mai mare? Salariul este în niște limite. Vă spun foarte sincer că e mai mic. Nu sunt salarii mari, cum crede lumea. Integral pe Romania Libera, o mostra de “patriot” imbuibat care va sari primul in transee sa ne apare de Rusia, la o adica.

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 16 august. Vremea va continua să se încălzească uşor, devenind normală din punct de vedere termic pentru această dată, informează ANM. Cerul, mai mult senin în regiunile sudice, va avea înnorări temporare în regiunile nordice şi centrale, unde local, mai ales după-amiaza şi noaptea, se vor semnala averse şi descărcări electrice. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 15 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 de grade în nordul teritoriului şi 32 de grade în sud, iar cele minime se vor încadra între 10 şi 21 de grade. Bucuresti: Vremea se va menţine frumoasă şi va continua să se încălzească uşor, devenind normală din punct de vedere termic. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 30 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade.

Surse Haaretz: Arestarea miliardarului israelian Beny Steinmetz, legată de ancheta procurorilor DNA din România. Arestarea miliardarului Beny Steinmetz şi a consultantului Tal Silberstein în Israel are legătură cu un dosar instrumentat în România, relatează publicaţia Haaretz. Potrivit acesteia, poliţia confirmă legăturile cu ancheta DNA din România. Beny Steinmetz este anchetat în legătură cu un dosar de retrocedări ilegale în România. Miliardarul israelian ar fi fost liderul reţelei de retrocedări ilegale şi cel care dădea banii pentru a cumpăra bunăvoinţa funcţionarilor, se arată în rechizitoriul procurorilor, care mai spun că miliardarul avea mare trecere la politicieni cu greutate, arată Digi24.ro. Beny Steinmetz şi Tal Silberstein sunt judecaţi la Curtea de Apel Braşoş în dosarul „Ferma Regală Băneasa”, caz în care au fost trimişi în judecată „prinţul” Paul Lambrino, afaceristul Remus Truică, Dan Andronic- patronul „Evenimentului Zilei”,afaceristul Moshe Agavi, avocaţi, afacerişti şi funcţionari. Ancheta din România Pentru a-şi asigura susţinerea intereselor membrilor grupului, inculpatul Benyamin Steinmetz a organizat petreceri private, în Israel sau la Monaco, la care a invitat persoane cu funcţii importante în statul român, parlamentari sau membri ai Guvernului, iar apoi numele acestora a fost folosit de membrii grupului pentru a-şi dovedi influenţa, atât faţă de inculpatul Paul al României, cât şi faţă de funcţionarii publici cu atribuţii în retrocedarea bunurilor revendicate de acesta şi urmărite de grup”, se arată în rechizitoriul DNA, mai arată Digi 24. O stire Digi24, via Adevarul

De ce a fost arestat din nou Beny Steinmetz. Simandou, culisele unei ”afaceri” de o mie de miliarde. Miliardarul israelian Beny Steinmetz a fost arestat din nou (prima oară în decembrie anul trecut) în Israel, împreună cu alţi oameni de afaceri, în cadrul unei anchete internaţionale privind prezumtive fapte de corupţie şi spălare de bani. Moştenitorul unui grup diamantifer şi co-fondator al „Beny Steinmetz Group Resources“ (BSGR), grup de societăţi ce operează ca braţul minier al imperiului comercial al magnatului diamantelor, administrat din Geneva, miliardarul deţine a 17-a avere din Israel, evaluată la peste un miliard de dolari, potrivit clasamentului Forbes. Poliţia israeliană a anunţat, luni, arestarea a cinci persoane suspectate că au organizat tranzacţii false, printre care operaţiuni imobiliare într-o ţară străină, şi că au fabricat şi folosit documente false pentru transfer şi spălare de bani. Beny Steinmetz este inculpat şi în România, din mai 2016, pentru „constituirea unui grup criminal organizat, complicitate la trafic de influenţă şi la spălare de bani“ într-o afacere frauduloasă de retrocedări de terenuri care a costat statul român 160 milioane euro, potrivit presei din Israel şi din Marea Britanie. Numele lui Steinmetz apare în altă afacere de corupţie şi spălare de bani anchetată în cooperare de poliţiile americană, elveţiană şi guineză. Steinmetz şi alţi israelieni care trăiesc în străinătate sunt suspectaţi de implicare într-o afacere privind „mită de mai multe zeci de milioane de dolari, dată unor înalţi funcţionari din Guineea în schimbul dezvoltării afacerilor lor în această ţară“. Steinmetz (61 de ani) a fost audiat în această anchetă în decembrie 2016, apoi arestat la domiciliu. A fost obligat să predea paşapoartele israelian şi francez şi i s-a interzis părăsirea Israelului timp de 180 de zile. Luni, miliardarul a numit ancheta „un război politic“ şi a reproşat din nou miliardarului american George Soros că finanţează campania împotriva sa. Integral pe Romania Libera

La ce vârstă şi pe ce bani ies la pensie militarii statelor membre NATO. Rezerviştii români fac parte din categoria celor mai slab plătiţi militari pensionari din ţările membre ale Alianţei nord-atlantice, rezultă dintr-o statistică întocmită de reprezentanţii cadrelor militare din ţara noastră. Generalii de armată din Belgia, spre exemplu, se pensionează şi la vârsta de 58 de ani, dacă au servit minim 25 de ani şi cu o pensie echivalentă a 80 de procente din ultimul salariu, rezultă dintr-o statistică întocmită de conducerea Sindicatului cadrelor militare disponibilitate (SCMD). Statistica a fost întocmită pentru a compara condiţiile de pensionare din ţara noastră cu cele din statele membre NATO, în contextul discuţiilor publice din ultima perioadă pe acest subiect. Belgia: Ofiţeri inferiori: vârsta 51-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu; Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu; Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu. Franţa: Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii); Ofiţeri superiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii); Generali: vârsta 57-61 ani; ani de serviciu 25-35; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii); Integral pe Adevarul (sursa stirii este dubiosul Mircea Dogaru, insa informatiile pot fi verificate usor)

După ce a cerut un punct de vedere la ANI referitor la incompatibilitate, Ţuţuianu a decis: Îmi dau demisia. Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat, marţi, că a întrebat ANI despre o eventuală incompatibilitate între calitatea de secretar al Senatului şi cea de ministru, în perioada vacanţei parlamentare, iar ANI l-a informat că nu există. „În septembrie îmi depun demisia”, a adăugat ministrul. Întrebat, la Constanţa, cum i-a permis ANI să fie membru în Biroul Permanent, Adrian Ţuţuianu a răspuns: „Eu cred că nu trebuie să-mi permită cineva, ci legea îmi permite. Eu am fot mai prudent decât credeţi dumneavoastră, am întrebat înainte dacă există o situaţie de incompatibilite, pentru că am avut în vedere această perioadă de vară de două luni de zile, cât Parlamentul nu este în sesiune”. Ţuţuianu a adăugat că soluţia este valabilă până în 1 septembrie, dată la care îşi va depune demisia din funcţia de secretar al Senatului. Întrebat, de asemenea, dacă răspunsul ANI a fost că nu există incompatibilitate, Adrian Ţuţuianu a răspuns: „Foarte clar”. Recent, liderul grupului PNL din Senat, Mario Oprea, a precizat că formaţiunea sa îl va sesiza pe premier pentru a constata starea de incompatibilitate în care s-ar afla ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, care este, în acelaşi timp, şi secretar al Senatului, acesta participând la BP. Integral pe Gandul

America alocă 5,6 milioane de dolari pentru infrastructura militară din România. Două baze aeriene vor fi modernizate anul viitor. Statele Unite au aprobat suplimentarea cu 5,6 milioane de dolari a fondurilor destinate modernizării infrastructurii militare din România. Astfel, în anul 2018 sunt planificate investiţii de 3,4 milioane de dolari la Baza Aeriană Câmpia Turzii și de 2,2 milioane de dolari la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Discuții pe acest subiect s-au purtat luni, la sediul Ministerului Apărării Naționale, între secretarul de stat Mircea Duşa, fost ministru al Apărării, și preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Reprezentanţilor a SUA, Edward Randall Royce. “Mircea Duşa a subliniat că inaugurarea proiectelor de infrastructură de la Mihail Kogalniceanu în valoare de 4,6 milioane de dolari reprezintă o dovadă în acest sens, care va fi urmată, în 2018, de investiţiile de la Baza Aeriană Câmpia Turzii, în valoare de 3,4 milioane de dolari, şi cele de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, în valoare de 2,2 milioane de dolari”, a informat MApN. Modernizarea celor două aerodromuri este necesară nu doar pentru forțele americane din România, ci și pentru partea română. România a cumpărat deja o escadrilă de avioane F-16, iar acum se caută un furnizor pentru o a doua escadrilă, care ar urma să fie cumpărată în viitorul apropiat. Avioane F-16 ale României vor fi repartizate la Bazele Aeriene de la Fetești și de la Câmpia Turzii. Integral pe Romania Libera

Platforma Romania 100: Referendumul USR nu are nicio legatura cu noi. Ciolos nu are de gand sa preia vreun partid. Unul dintre fondatorii Platformei Romania 100, Alin Cristian Mituta, fost sef de cabinet al lui Dacian Ciolos, a comentat pe Facebook referendumul pe care USR vrea sa il initieze in interiorul formatiunii pe tema colaborarii cu ONG-ul fostului premier, afirmand ca ideea apartine exclusiv Uniunii Salvati Romania si nu a fost discutata cu Dacian Ciolos, care nu intentioneaza sa preia conducerea niciunui partid. Mituta afirma ca referendumul “este o initiativa exclusiva a USR care nu a fost discutata sau agreata cu RO100”. “La acest moment, prioritatea Romania 100 este de a construi alaturi de comunitatea celor 35.000 de sustinatori si peste 8.000 de membri activi solutii concrete pentru modernizarea Romaniei, asa cum am anuntat si ne-am asumat. Din acest motiv, pe agenda Platformei Romania 100 nu exista niciun fel de fuziune”, scrie cofondatorul platformei. El spune ca Romania 100 ramane deschisa “colaborarii constructive” cu organizatii sau cu partide pentru proiecte care sunt in acord cu obiectivele lor, insa discutiile se rezuma la astfel de cazuri. “Pentru ca am vazut multe speculatii pe aceasta tema: Dacian Ciolos nu are de gand sa preia niciun partid. Avem destula treaba la Platforma Romania 100”, precizeaza el. Integral pe Ziare.com

Tudorel Toader va sesiza Inspectia Judiciara in privinta procurorului general, Augustin Lazar, pentru ca acesta nu furnizeaza comisiei de ancheta dosarul privind alegerile din 2009. Ministrul justitiei, Tudorel Toader, a anuntat miercuri dimineata ca va cere Inspectiei Judiciare sa cerceteze “conduita” procurorului general, Augustin Lazar, in privinta refuzului acestuia de a furniza comisiei parlamentare de ancheta dosarul Ministerului Public privind alegerile din 2009. Inspectia Judiciara sa verifice conduita pozitiva sau negativa a procurorului general, mai exact retinerea dansului de a furniza dosarul, a spus ministrul justitiei. “Personal am convingerea ca procurorul general isi cunoaste atributiunile de serviciu”, a afirmat Toader adaugand ca nu crede ca este cazul ca Augustin Lazar sa intrebe CSM daca sa furnizeze respectivele documente. Tudorel Toader a amintit ca miercuri dimineata are discutii cu liderii de sindicat din penitenciare si ca dupa aceasta intalnire va vorbi cu Augustin Lazar. “Voi vedea ce raspunsuri furnizeaza, apoi voi sesiza Inspectia Judiciara”, a spus ministrul justitiei. Comisia de ancheta privind prezidentialele din 2009 a trimis Ministerului Justitiei o scrisoare in cere ii cere ministrului Toader sa sesizeze Inspectia Judiciara in legatura cu “atitudinea” procurorului general, Augustin Lazar, fata de lucrarile comisiei si sa faca o evaluare a modului in care el si-a indeplinit atributiile, a scris vineri News.ro, citand surse parlamentare. Integral pe Hotnews

Nici actualul premier, nici ministrul finanţelor nu trebuie să uite că România va avea nevoie de finanţare internă şi externă, mai ales când va veni criza. Iar banii sunt la băncile străine şi la investitorii lor. În 2018 România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire, în 2019 Erste va aniversa 200 de ani. În 2018, România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire. În 2019, grupul austriac Erste, cel mai mare finanţator al economiei româneşti, va sărbători 200 de ani. La finalul anilor ‘70 şi începutul anilor ‘80, economia lumii s-a confruntat cu două evenimente majore: creşterea preţurilor la petrol şi creşterea dobânzilor la dolari, spre 15%. România a fost lovită în plin şi a ajuns în incapacitate de plată, respectiv la preţurile de atunci nu mai putea să-şi onoreze plata seviciului datoriei externe, rate plus dobânzi. România nu avea suficiente resurse valutare, nici exporturi, nici alte surse de finanţare pentru a-şi onora obligaţiile externe curente. Pentru cei care nu ştiu, cea mai mare parte din industrializarea României, de după 1950, a fost făcută din datorii externe, de la băncile din Occident şi mai puţin din resurse interne, care lipseau, sau ale fraţilor comunişti, aşa cum am fost învăţaţi. La începutul anilor ‘80, România a ajuns la datorii externe de 12 miliarde de dolari la un PIB de până în 30 de miliarde de dolari. Bancherii de pe Wall Street i-au spus lui Nicolae Ceauşescu să nu dea „default“, adică să se declare în incapacitate de plată şi să stopeze plata curentă a datoriei externe, ci să ajungă la o înţelegere pentru restructurarea datoriilor externe, scadenţele să fie prelungite astfel încât să se ajungă la o rată anuală care să poată să fie plătită de către România. Cam cum este acum cu datoriile companiilor. Ceauşescu a declarat că nu vrea să rămână la mâna bancherilor străini pentru încă mulţi ani, iar România s-a declarat în incapacitate de plată. În acel moment, bancherii străini i-au spus lui Ceauşescu că România nu va mai avea acces pe Wall Street, timp de 15 ani, pentru a obţine finanţare. Integral pe Zf.ro

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de marti 15 august, cand crestinii praznuiesc Adormirea Maicii Domnului. In unele regiuni ale tarii se serbeaza si onomastica celor care poarta numele sfânt al Fecioarei Maria, asa ca Politeia le ureaza acestora (daca locuiesc in regiunile din sud si vest), precum si marinarilor români (care o au pe Maica Domnului ca ocrotitoare), La Multi ani!

In alte regiuni (nord si est) onomastica este sărbătorita pe 8 septembrie, de Nașterea Maicii Domnului.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

Vremea va continua să se încălzească uşor, devenind normală din punct de vedere termic pentru această dată, informează ANM. Cerul, mai mult senin în regiunile sudice, va avea înnorări temporare în regiunile nordice şi centrale, unde local, mai ales după-amiaza şi noaptea, se vor semnala averse şi descărcări electrice. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 15 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 de grade în nordul teritoriului şi 32 de grade în sud, iar cele minime se vor încadra între 10 şi 21 de grade. Bucuresti: Vremea se va menţine frumoasă şi va continua să se încălzească uşor, devenind normală din punct de vedere termic. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 30 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade.

Ziua Marinei, o sărbătoare de peste un secol: de la familia regală la stăpânirea bolşevică. De peste un secol, Constanţa este sufletul manifestărilor prilejuite de Ziua Marinei. Dacă la început familia regală era cea care dădea solemnitate sărbătorii, după război, în România manifestaţiile au fost închinate Zilei Flotei URSS. Sărbătoarea a fost confiscată de comunişti până în anul 1990. Sărbătorirea Zilei Marinei este consemnată în documente în anul 1902, când pe navele Marinei Comerciale s-au organizat primele serbări marinăreşti. Faptul că această zi s-a sărbătorit la data de 15 august, de Ziua Adormirii Maicii Domnului, făcea să crească importanţa zilei. Tradiţia a făcut ca în această zi cu dublă semnificaţie să fie botezate navele comerciale şi militare care intrau în înzestrarea Marinei Române. Fast de Ziua Marinei: bal pe apă, serate veneţiene, naufragiul Meduzei Organizată în toate localităţile limitrofe apei, la Constanţa serbarea avea cel mai mare fast. Aici venea familia regală să salute marinarii, iar evenimentul era unul de rezonanţă naţională. De Ziua Marinei veneau din Capitală trenuri pline cu excursionişti, dornici să participe la manifestări. Despre această sărbătoare naţională ne povesteşte Andreea Atanasiu Croitoru, muzeograf la Muzeul Marinei Române. În urmă cu un secol, prin adresa cu nr. 6.082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbatori: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a. c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regale, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonautilor şi altele”. Serenade de mandolină şi ghitară La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişatorului ,,Elisabeta“ printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de razboi rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa. Integral pe Adevarul

Nicuşor Dan chiar a creat un PARTID. Dar încă nu-şi dă seama de asta. Nicuşor Dan are marele merit de a fi făcut pionierat în materie de implicare civică. S-a lansat în spaţiul public cu ONG-ul care milita pentru salvarea clădirilor de patrimoniu din Capitală, o preocupare cam „elitistă” – după unele gusturi, perfect adecvată realităţii – după altele, dar cu certitudine considerată tot mai incomodă de către samsarii şi oficialii corupţi din administraţie, care transformaseră în business filosofia ceauşistă de mutilare a Bucureştiului. Şi care voiau discreţie. Dar dincolo de meritul în sine de a se implica, după puterile sale de cetăţean, în problemele cetăţii, prin ONG-ul Salvaţi Bucureştiul Nicuşor Dan a mai oferit publicului ceva preţios: un model concret de îmbinare a atitudinii militante cu folosirea instituţiilor existente, pentru atingerea obiectivelor. Via Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan nu s-a limitat la retorică şi strategii de comunicare publică pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la urbanism, abuzurile din această zonă şi defectele unor politici publice în materie, ci a apelat la justiţie, a „hărţuit” administraţii locale, a împins problemele de acest gen pe agenda campaniilor electorale. Activitatea sa şi a ONG-ului, cu a cărui imagine s-a confundat cu timpul, pot servi drept reper pentru orice iniţiativă nouă de acest gen. Indubitabil, Nicuşor Dan lasă moştenire un know-how care nu mai poate fi trecut cu vederea. Însă, aşa cum meritele-i trebuie recunoscute ca atare şi tratate ca incontestabile, la fel trebuie acceptat şi faptul că viziunea lui Nicuşor Dan îşi are limitele ei. Pe cât de deschis şi de lipsit de complexe s-a dovedit în perioada Salvaţi Bucureştiul, apoi în cea a tranziţiei de la ONG la partid local (USB) şi de aici la o formaţiune de anvergură naţională (USR), pe atât de refractar şi de închis în sine ni s-a dezvăluit Nicuşor Dan, odată ce USR a intrat efectiv în viaţa politică, odată ce USR a început să se confrunte cu ceea ce înseamnă viaţa internă de partid. Integral pe Digi24

SOȚUL LUI SEVIL SHHAIDEH, POZIȚIE-CHEIE ÎN MINISTERUL AGRICULTURII! Mișcare neașteptată la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Soțul actualului vicepremier Sevil Shhaideh, mâna dreaptă a președintelui PSD Liviu Dragnea, a primit o funcție cheie în cadrul MADR. Akram Shhaideh a fost numit director al cabinetului secretarilor de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Informația a fost publicată de către portalul infoialomita.ro, împreună cu declarația de avere depusă de soțul lui Sevil Shhaideh după instalarea sa la Ministerul Agriculturii. Numirea lui Akram Shhaideh vine ”la pachet” cu o serie de numiri interesante la MADR. Mai exact, este vorba despre persoane pe care CV-ul nu le recomandă pentru o poziție în instituția care gestionează activitatea din sectorul agricol. Cel mai răsunător caz este cel al Larisei Maria Popa, o tânără de 30 de ani ajunsă consilier personal al secretarului de stat Alexandru Potor după ce mai ocupase funcţii publice şi în Ministerul Transporturilor. ”Olteanca născută în Slatina a apărut în lumea bună a politicii social-democrate pe filiera Darius Vâlcov, ea fiind chemată în dese rânduri să declare cu subsemnatul în dosarele celebrului său protector, fost primar al oraşului Slatina şi din 2016 unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Tânăra care a lucrat într-un centru de înfrumuseţare până s-o găsească Alexandru Dănuţ Potor, pe post de C.I.M. (nu știm ce înseamnă dar sperăm să nu fie o prescurtare în engleză!) şi s-o aducă în echipa sa de încredere, se mândreşte cu un titlu de Miss Universe România obţinut în anul 2011”, scriu jurnaliștii de la infoialomita.ro. Integral pe Agrointel

Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (II). Lista bogaţilor care au fugit din ţară de frica dosarelor penale este lungă. Pentru unii, aşa cum e Alexander Adamescu, s-a dovedit însă că şi extrădarea poate fi un proces de durată. Mărturiile lor au scos la iveală de ce preferă să ajungă deţinuţi în alte state, departe de închisorile româneşti. ALEXANDER ADAMESCU, prins la Londra în timpul unei conferinţe în care se vorbea de abuzurile autorităţilor române. Alexander Adamescu, fiului omului de afaceri Dan Adamescu, are la rândul său probleme cu legea. În iunie 2016, el a fost prins la Londra, fiind ridicat de la o conferinţă unde se discuta despre “abuzurile autorităţilor române pe seama mandatelor de arestare preventive”. Pe numele lui Alexander Adamescu era emis un mandat european, după ce DNA ceruse arestarea sa pe motiv că în cursul lunilor iunie şi decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Alexander a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti pentru ca aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile lui Adamescu. La finalul lunii aprilie 2017, Tribunalul din Londra a decis suspendarea extrădării lui Alexander Adamescu, odată cu această decizie revocându-se şi măsura controlului judiciar faţă de acesta. Curtea Internaţională de Arbitraj de la Washington a recomandat Tribunalului din Londra să suspende extrădarea lui Alexander Adamescu până la clarificarea anumitor aspecte. Integral pe Mediafax

Steinmetz şi Silberstein, “suflați” de Israel de sub nasul DNA. Cei doi afacerişti arestaţi în Țara Sfântă sunt implicaţi în dosare grele în România. Ce nu au reuşit autorităţile de la Bucureşti au izbutit israelienii: i-au trimis după gratii pe Beny Steinmetz şi Tal Silberstein, implicaţi în mai multe dosare de corupţie în România, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi “prinţul” Paul. Chiar în toiul minivacanţei de Sfânta Maria, când românul se bălăcea la mare sau o punea de un grătar la munte şi când singurele ştiri erau despre accidente rutiere, a explodat bomba: afaceristul Beny Steinmetz şi consultantul politic Tal Siberstein au fost plasaţi în arest preventiv, în Israel. În România, cei doi israelieni au un istoric care durează de mai bine de zece ani (din care nu lipsesc asocierile cu politicienii) şi sunt implicaţi în dosare “grele” de corupţie. Mai mult, pe numele lor fusese emis şi un mandat de arestare. În lipsă, ce-i drept, pentru că îşi luaseră de mult tălpăşiţa. Autorităţile israeliene nu i-au arestat pentru ce au făcut în România, ci pentru cu totul alte acuzaţii, cei doi fiind suspectaţi că au folosit contracte false pentru a transfera şi spăla bani. Potrivit presei israeliene, în paralel cu reţinerea lui Stenmetz şi Silberstein, au fost percheziţionate şi birourile şi locuinţele acestora. Cotidianul Haaretz precizează că cei reţinuţi sunt suspectaţi de fals, de uz de fals, de spălare de bani, de abuz de încredere, de obstrucţionarea justiţiei, toate având legătură cu arestarea lui Steinmetz din luna decembrie a anului trecut, într-un caz de corupţie cu prejudiciu de zeci de milioane de dolari. Concret, Steinmetz şi asociatul său ar fi plătit aceşti bani unor oficiali din Guineea, pentru a-şi proteja afacerile pe care le au în ţara africană. Integral pe Romania Libera

USR organizeaza un nou referendum intern: Fuzioneaza cu Platforma lui Ciolos? Uniunea Salvati Romania va organiza in luna octombrie un referendum intern in cadrul caruia membrii de partid se vor exprima cu privire la oportunitatea ca USR sa colaboreze sau chiar sa fuzioneze cu platforma Romania 100, condusa de fostul premier Dacian Ciolos. “Aceasta intrebare va da un mandat Biroului National sa inceapa niste discutii formale cu platforma Romania 100 care sa conduca spre o alaturare a celor doua forte politice. Mecanismul referendumului intern am vazut ca functioneaza si membrii partidului vor sa fie consultati si implicati in deciziile majore ale partidului. Undeva la inceputul lui octombrie se va intampla referendumul”, a declarat deputatul USR Ionut Mosteanu. Intrebarea la care vor raspunde membrii USR va fi: “Sunteti de acord ca Biroul National al USR sa initieze procesul de negociere cu platforma Romania 100 si echipa Ciolos pentru colaborarea/fuziunea celor doua structuri?”, variantele de raspuns propuse fiind “da” si “nu”. Referendumul se va desfasura dupa modelul utilizat in cazul referendumului privind pozitionarea USR in ceea ce priveste redefinirea familiei. Integral pe Ziare.com

Preturile vor continua sa creasca in 2017 si in 2018 – sondaj al analistilor financiari. Analistii financiari bancari se asteapta ca inflatia anuala la finalul anului curent sa ajunga la 2,13%, respectiv 3,3% anul urmator, conform opiniilor exprimate de participantii la un sondaj intern in cadrul Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), se arata intr-un comunicat de presa remis AGERPRES. “Absolut toti analistii care au raspuns sondajului au indicat o majorare a asteptarilor inflationiste pentru finalul anului curent si urmator. Astfel, raspunsurile oferite plaseaza inflatia anuala la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul urmator, marginal peste ultimele proiectii ale BNR, respectiv 1,9% pentru finalul anului curent si 3,2% pentru finalul anului 2018 (acestea din urma nu includ impactul majorarii accizei pe combustibil care va intra in vigoare incepand cu luna septembrie 2017) “, se spune in comunicat. In acest context, majoritatea analistilor se asteapta ca dobanda de politica monetara sa fie mentinuta la nivelul actual, respectiv 1,75%, pana la finalul anului curent, doar 15% dintre respondenti indicand o posibila crestere la 2% pana la finalul anului curent. Nivelul mediu al dobanzii de politica monetara pentru finalul anului 2018 este de 2,25%, in conditiile in care toti analistii au indicat o majorare a acesteia pe parcursul anului urmator. Implicit, estimarile analistilor privind nivelul dobanzii ROBOR cu maturitate de o luna este de crestere fata de nivelul actual (0,66% in iulie, respectiv 0,69% in august) pana la 1,08% la finalul anului curent si 1,60% la finalul anului urmator. “Majoritatea companiilor inregistreaza cheltuieli in crestere, in special cele privind costurile salariale. Conform ultimelor date publicate de INS, castigul salarial mediu nominal net a fost de 2.380 lei in luna iunie a anului curent, in crestere cu 14,5% fata de aceeasi luna a anului anterior. Oferta de munca limitata, cauzata de sporul natural negativ si exodul de forta de munca, face ca piata muncii sa devina din ce in ce mai tensionata. Anuntul recent privind majorarea semnificativa a accizei la combustibil, care va intra in vigoare in luna septembrie, va determina o crestere generalizata a costurilor de productie si serviciilor prestate”, spune Iancu Guda, presedinte AAFBR. Integral pe Ziare.com

Livinho e escrava Isaura. Ajungerea în fruntea Ministerului de Interne a doamnei Carmen Dan nu este rodul creativității șablonarde a unui scenarist de telenovele braziliene, ci efectul inteligenței limitate a unui fan al plajelor braziliene, Livinho do Teleorman. Zilele acestea, Carmen Dan a fost mai activă și ne-a miluit cu perlele sinaptice ale conținutului cutiei craniene a domniei sale. Din încrețiturile creierului doamnei ministru de Interne au ieșit fraze ca următoarele: „Este adevărat, am putea accepta ideea că m-a propus pentru că mă cunoaște și, eu știu, pentru că sunt din Teleorman, dar domnul Dragnea a susținut și alți miniștri“; „Mi se pare că ne situăm într-un plan al ridicolului. Nu mă pot justifica că sunt din Teleorman“; „Este un om (Liviu Dragnea – n.r.) puternic în politică și în afara politicii“; „Nu există nicio numire politică. Oameni selectați pe criteriul profesional. Nici în cabinetul meu nu au existat cunoștințe, rude, oameni numiți politic“. Faulturile la țurloaiele logicii sunt atât de dese și de dure încât doamna ministru ar trebui cunoscută, de fapt, drept o Bumbescu a silogismului. Să le luăm pe rând. Mai întâi, Carmen Dan crede că nu se poate considera că a fost favorizată, pentru că Dragnea i-a favorizat și pe alții. Cu alte cuvinte, ministra de Interne lucrează cu logica de tipul „un abuz e condamnabil, mai multe abuzuri sunt statistică“. Apoi, Carmen Dan insinuează că ar exista o discriminare la adresa cetățenilor din Teleorman (las la o parte exprimarea lemnoasă în urma căreia pe jos rămâne un strat gros de rumeguș). Integral pe Romania Libera

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 august. Luni, în ţară, valorile termice se vor situa în jurul celor normale la această dată. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 de grade în nordul Moldovei şi 33 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime, în general, între 10 şi 20 de grade. ÎN ŢARĂ: Valorile termice se vor situa în jurul celor normale la această dată. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 de grade în nordul Moldovei şi 33 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime, în general, între 10 şi 20 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în regiunile sudice, estice şi centrale, unde pe arii restrânse vor mai fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în Moldova, Dobrogea, Bărăgan, la munte şi pe spaţii mici în celelalte regiuni. Bucuresti: BUCUREŞTI: Valorile termice vor fi apropiate de cele normale la această dată. Temperatura maximă va fi de 30…31 de grade, iar cea minimă de 17…18 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare ziua, când vor fi condiţii pentru ploi de scurtă durată şi posibil descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat.

Tudose îi răspunde pe Facebook unei românce din străinătate: Aveţi de ce să vă întoarceţi acasă. O mare firmă din SUA vrea să facă investiţii colosale în România. Premierul Mihai Tudose îi răspunde, pe Facebook, unei românce din străinătate, care i-a spus că vrea să revină în ţară împreună cu soţul său şi l-a întrebat pe şeful Executivului dacă pot găsi în ţară locuri de muncă bine plătite. Premierul vorbeşte despre investiţiile pe care mari companii străine ar urma să le facă în România şi încheie: „Vă aşteptăm cu drag înapoi acasă şi avem încredere că împreună putem contribui la o Românie mai bună!”. ”Doamna Maria Palliu are o întrebare foarte bună şi cred că interesează pe mulţi români care au ales sau au fost nevoiţi să muncească în străinătate. Mă întreabă «Dacă eu şi soţul meu dorim să ne întoarcem în ţară, putem găsi loc de muncă bine plătit? În Bucureşti? Eu în domeniul sănătăţii şi soţul meu ca jurist? Unde lucrăm câştigăm bine, dar sufletul ne este tot acasă, tot cu ţara noastră în suflet trăim pe aici. Îmi doresc să ştiu dacă chiar se fac paş spre a se oferi locuri de muncă bine plătite ca să ne putem întoarce? Mulţumesc pentru răpunsul dvs. Presupun că îl voi ş primi. Maria şi Ion Palliu…»”, a scris premierul pe Facebook. El spune că ştie că este greu în străinătate şi că nu de bine au plecat din ţară, dar se bucură că sufletul şi gândul le sunt tot în România. ”Tot timpul avem nevoie de oameni bine pregătiţi în toate domeniile, dar mai ales în domeniul sănătăţii, unde am demarat o amplă campanie pentru a remedia problemele sistemice, inclusiv în ceea ce priveşte remuneraţia cadrelor (de la începutul anului, salariile au crescut cu 15% şi vrem să continuăm să le creştem – Legea salarizării unitare prevede creşteri salariale semnificative)”, subliniază premierul. Integral pe Adevarul

Topul suferintei la pompa – cifrele la care ar trebui sa se uite Guvernul, inainte sa majoreze accizele la carburanti. Guvernul are in plan cresterea accizelor la carburanti, iar acest anunt a venit la pachet cu atacuri din partea social-democratilor la gigantii din domeniu, in vreme ce transportatorii au trimis avertismente dupa avertismente in legatura cu efectele negative ale masurii, respinse insa de Executiv. Dar daca ne indepartam putin de circul mediatic, atunci ne vom da seama ca cei care au de pierdut sunt, de fapt, romanii. Potrivit unui proiect de ordonanta al Ministerului Finantelor, de la 1 septembrie, acciza pentru benzina fara plumb va fi de 2.643,39 lei/tona, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri, iar acciza pentru motorina va fi de 2.245,11 lei/tona, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri. In prezent, accizele sunt de 1.656,36 lei/1.000 litri pentru benzina fara plumb si de 1.518,04 lei/1.000 litri pentru motorina, ceea ce inseamna o crestere a accizei la benzina fara plumb cu 23% si a accizei la motorina cu 25%. La benzina cu plumb, mai putin utilizata, acciza creste cu 19,5%, de la 1.948,23 lei/1.000 litri in prezent pana la 2.327,27 lei/1.000 de litri. Practic, se revine exact la nivelul din 2016, cand era in vigoare supraacciza de 7 eurocenti pe litrul de carburanti introdusa de Guvernul Ponta in 2014. In urma majorarii accizei, un litru de benzina fara plumb sau de motorina se va scumpi, de la 1 septembrie, cu circa 45 de bani. Integral pe Ziare.com

USR a decis, in cadrul referendumului intern, sa se pozitioneze impotriva referendumului initiat de Coalitia pentru Familie. Uniunea Salvati Romania a decis, in cadrul referendumului intern desfasurat saptamana trecuta, ca trebuie sa aiba o pozitie ca partid pe tema referendumului initiat de Coalitia pentru Familie (52,7% dintre membrii formatiunii au votat pentru pozitionare), iar 82,5% considera ca USR trebuie sa se pozitioneze impotriva referendumului CpF, aceasta fiind pozitia sustinuta de la inceput de USR Liberal. Anuntul a fost facut de USR intr-un comunicat si de Catalin Drula, deputat si vicepresedinte al formatiunii, pe pagina sa de Facebook. Rezultatele referendumului intern din USR: 52,7% – DA, USR trebuie sa aiba o pozitie ca partid pe tema referendumului initiat de CpF. 82,5% – USR trebuie sa se pozitioneze impotriva referendumului initiat de CpF. Conducerea USR va oferi mai multe detalii despre modul in care au votat membrii partidului la cele doua intrebari ale referendumului intern intr-o conferinta de presa ce va avea loc luni, 14 august, de la ora 11:00, la Parlament. Comunicatul USR: Referendumul intern din USR s-a incheiat duminica, 13 august, la ora 24:00. Din totalul de 1829 de membri USR au votat 1453, prezenta finala la vot fiind de 78%. Rezultatele arata ca 52,7% dintre membrii partidului au votat pentru pozitionarea partidului fata de initiativa de modificare a Constitutiei initiata de Coalitia pentru Familie. Integral pe Hotnews

Mai poate DNA să-i vină de hac lui Dragnea? Aceasta-i întrebarea… A început, în sfârşit, ofensiva judiciară împotriva lui Liviu Dragnea. Greu, cu ezitări, dar a început. Mai bine mai târziu decât niciodată. Statul român trebuie să stabilească dacă lucrurile despre care presa, care nu apără interesele penalilor, scrie de două decenii sunt adevărate sau nu. Să lămurească dacă Liviu Dragnea şi-a obţinut colosala avere în mod ilicit. Mulţi vor zâmbi la citirea acestor rânduri. Sunt cei convinşi că Liviu Dragnea este un politician corupt până-n măduva oaselor, rapace şi periculos. Am o veste proastă pentru aceştia: în opinia statului român, Liviu Dragnea nu se face vinovat decât de furtul unor voturi la referendumul din 2012, pentru care a şi fost condamnat la închisoare cu suspendare. În rest, Liviu Dragnea este curat ca lacrima. În ciuda faptului că proprietăţile sale faraonice sunt la vedere, în ciuda faptului că a lucrat toată viaţa la stat şi nu putea să le cumpere din salariul de bugetar. Protecţia de care a beneficiat până acum Liviu Dragnea din partea instituţiilor publice este o pată ruşinoasă pe obrazul acestora. O dovadă că, la 10 ani de la declanşarea ei, lupta anticorupţie se duce în mod discreţionar. Nu este 100% veritabilă, ci are sincope, ca să folosesc un eufemism. Mă opresc aici, pentru a nu face jocurile corupţilor care vor să-i pună cruce. Zilele trecute, procurorii au luat la puricat ferma de porci a fiului lui Liviu Dragnea, din comuna teleormăneană Salcia, suspectată de evaziune fiscală. Valentin Ştefan Dragnea ar fi achiziţionat ferma de la compania Tel Drum, printr-un intermediar. Deocamdată, cercetările le fac procurorii Parchetului General, deoarece nu sunt vizaţi funcţionari de rang înalt ai statului. Sunt convins că scopul anchetei este să se ajungă în cele din urmă la Liviu Dragnea. Dacă procurorii vor obţine probe solide împotriva acestuia, un dosar pe numele şefului PSD va fi disjuns, iar de el se va ocupa DNA. Dar, să nu anticipăm…Integral pe Romania Libera

Ce legi mai pregătesc politicienii? Dragnea: Lucrul bun, la nouă luni. Mai multe legi importante vor intra în dezbaterea Parlamentului în câteva săptămâni. Multe au fost amânate din cauza schimbării Guvernului, dar de la 1 septembrie vor ajunge pe masa senatorilor şi deputaţilor pentru a fi votate. Printre acestea : pachetul de legi din justiţie, Fondul Suveran de Dezvoltare, Codul administrativ sau o nouă lege a pensiilor. Planurile coaliţiei de guvernare au fost date peste cap de schimbarea guvernului Grindeanu. În lupta cu timpul pentru recuperarea restanţelor, partidele la putere trebuie să treacă urgent mai multe legi decisive pentru actul de guvernare. Aflaţi în întârziere, liderii coaliţiei glumesc pe seama situaţiei. „La noi în Teleorman este o vorbă: lucrul bun, la nouă luni”, spunea liderul PSD, Liviu Dragnea, în 9 iunie. Înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare era anunţată încă din prima parte a anului. La un moment dat, lucrurile păreau că intră în linie dreaptă. „Am finalizat aseară anexa care cuprinde companiile care vor fi cuprinse în acest Fond, săptămâna viitoare va fi depusă iniţiativa legislativă”, anunța tot Liviu Dragnea, tot în 9 iunie.. La trei săptămâni de la acest anunţ, era prezentat un nou calendar. Integral pe Digi24

Ce monştri se ascund în spatele creşterii economice: La nivel naţional, doar unu din patru tineri merg la şcoală sau au un job; iar în Teleorman, doar 35% din cei apţi de muncă se duc să muncească în fiecare zi, cel mai redus nivel din România. Economia României creşte cu peste 5% pe an, cu o creştere a industriei de 8%, date pentru care alte ţări ar face orice ca să le aibă. La polul opus, investiţiile statului sunt la minimum de mai bine de zece ani, ceea ce începe să afecteze economia, iar România, deşi are o cerere imensă de forţă de muncă, intră într-un clasament Eurostat pe locul doi în Europa, cu cei mai mulţi tineri fără ocupaţie, după Italia şi în faţa Greciei. În România, aproape una din patru persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani nu avea ocupaţie, conform datelor europene. Dispariţia şcolilor profesionale, decizie din 2009 a ministrului educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, membru de bază al PSD, se vede acum din plin. Noi vrem să trăim ca în Germania, Franţa, Olanda, Danemarca, dar dorinţa de muncă este zero, cel puţin pentru tânăra generaţie. La ce cerere există pe piaţa forţei de muncă, nu cred că ar putea să se plângă cineva că nu există joburi. Dacă în România 23% din tineri nu sunt nici angajaţi, nici studenţi şi nici nu sunt implicaţi în vreo activitate de pregătire, în Danemarca rata este de 8,5%, în Suedia, 9,3% şi în Olanda, 6,9%. Aşa cum dispariţia şcolilor profesionale se vede acum, după aproape un deceniu, plus mentalitatea fiecărui guvern de a nu avea programe naţionale pentru a atrage tinerii să muncească în sectorul privat, ci mai degrabă să aştepte bani de la guvern, aşa se va vedea, în următorii ani, şi căderea investiţiilor publice, în infrastructura rutieră, feroviară, sănătate, educaţie şi administraţie. Integral pe Zf.ro

Şefa MAI, Carmen Dan, respinge afirmaţiile potrivit cărora ar fi preferata lui Liviu Dragnea: Ne situăm într-un plan al ridicolului. Ce pregăteşte şeful PSD criticilor săi. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a negat, la postul de televiziune Antena 3, că ar fi preferata preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Şefa MAI a mai adăugat că “acesta a mai susţinut şi alţi miniştri”, avertizând că şeful social-democraţilor nu va mai trece cu vederea criticile care i se aduc în spaţiul public. “Este adevărat, am putea accepta ideea că m-a propus pentru că mă cunoaşte, şi, eu ştiu, pentru că sunt din Teleorman, dar domnul Dragnea a susţinut şi alţi miniştri, pe doamna Shhaideh, de exemplu, care a demonstrat ce poate din punct de vedere profesional”, a spus Carmen Dan, adăugând “mi se pare că ne situăm într-un planul ridicolului. Eu îl respect pe domnul Dragnea. Este un om puternic în politică şi în afara politicii”. Cât priveşte atacurile la care ar fi supus Dragnea, Carmen Dan a spus că nu ar aprecia că este în “situaţie critică”. “Este evident că este o ţintă, dar domnul Dragnea a declarat că nu va mai fi înţelegător, că va uza orice mijloc că să se apere. În niciun caz nu aş aprecia că este într-o situaţie critică, a luat decizii tranşant, sunt convinsă că şi-a asumat această responsabilitate, şi-a făcut o analiză proprie şi ştie ce are de făcut. Este important că cei din PSD să îl susţină şi să spună foarte clar din acest moment sau referitor la momente anterioare care sunt adevărurile nespuse. În planul comunicării poate am avut o deficienţe. Integral pe Romania Libera

Tot mai puțini români își fac polițe obligatorii de asigurare împotriva dezastrelor. Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a scăzut cu 4%, ajungând, la 31 iulie 2017, la 1.667.808, comparativ cu 1.737.476 de poliţe PAD active la 31 iulie 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. La finalul anului trecut, erau active 1.703.047 poliţe PAD, în timp ce la 31 decembrie 2015 erau active 1.590.954 poliţe. Potrivit PAID, la sfârşitul lunii iulie 75,6% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 24,4% în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 92,7% din poliţele PAD vizează locuinţele de tip A (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 7,3% locuinţele de tip B (cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Transilvania (20% din total), Bucureşti (19%) şi Muntenia (18%), iar cele mai puţine – în Maramureş (3% din totalul poliţelor) şi Bucovina (3%). PAID emite asigurările obligatorii pentru locuinţe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală – cutremure, inundaţii şi alunecări de teren – a tuturor locuinţelor din România. Integral pe Capital

Va urez o zi buna!