Buna dimineata intr-o zi de luni, 4 septembrie. Bilanţ IGSU, după furtunile din România, din ultimele 24 de ore: aproape 200 de copaci doborâţi de vânt şi zeci de acoperişuri avariate. Cele mai multe situaţii de urgenţă, în Cluj. Pompierii militari au intervenit, în ultimele 24 de ore, în 62 de localităţi din 17 judeţe şi Bucureşti, afectate de ploi torenţiale şi furtună. Cele mai multe situaţii de urgenţă s-au înregistrat în Cluj, unde 30 de copaci au fost doborâţi de vânt şi peste o sută de acoperişuri au fost avariate. Potrivit IGSU, la nivel naţional au fost emise 59 de atenţionări şi avertizări hidrometeorologice cod galben şi cod portocaliu de averse, intensificări ale vântului, descărcări electrice, viituri rapide şi creşteri de debite. În urma manifestării fenomenelor meteorologice periculoase au fost înregistrate efecte de vreme rea în 62 localităţi din 17 judeţe (Argeş, Bacău, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Neamţ, Prahova, Sibiu, Timiş, Teleorman şi Vâlcea). Pompierii au acţionat pentru degajarea a 172 de arbori doborâţi de vânt şi pentru evacuarea apei 13 locuinţe, opt curţi şi cinci subsoluri.
Cum furau vieţile pacienţilor şefii Casei Naţionale de Sănătate. Milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost deturnate pe numele unor pacienţi fictivi, în timp ce bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte. Uneori până la ultima suflare. Pacienţi români care au plătit asigurări de sănătate o viaţă întreagă au murit cu zile pentru că nu au primit tratamentul la care aveau dreptul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Motivul: un grup infracţional organizat din care făceau parte şi şefii Casei Naţionale le-a interzis acestora accesul la instituţie. Procurorii anticorupţie susţin că Marian Burcea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi Ovidiu Munteanu, şeful Casei de Asigurări a Muncipiului Bucureşti, ar fi închis ochii la o fraudă de proporţii făcută pe seama bolnavilor aflaţi în faza terminală şi a celor imobilizaţi la pat. De aceea, cei doi, alături de alte 12 persoane, funcţionari, intermediari, dar şi reprezentanţi ai unor firme care au încasat ilegal milioane de euro, au ajuns în spatele gratiilor. Cu toţii sunt acuzaţi că au prejudiciat statul de peste 10 milioane de euro. Banii ar fi fost furaţi în două moduri. Frauda cu pacienţii fictivi Pe de o parte, mai multe firme care ofereau servicii medicale la domiciliu sunt acuzate că au deturnat trei milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Au obţinut banii pe numele unor pacienţi fictivi. În schimb, bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte. Practic, dosarele medicale a peste 300 de pacienţi fictivi erau validate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar banii plecau de la stat către societăţile comerciale care ar fi trebuit să îi îngrijească pe aşa zişii bolnavi. De fapt, niciun pacient nu ar fi beneficiat de ajutor. Procurorii anticorupţie spun că firmele care asigurau asistenţă medicală la domiciliu aveau rolul de „a racola asiguraţi fără pretenţii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a întocmi dosare medicale cu menţiuni nereale, în vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestaţii nereale”. Integral pe Adevarul
Inspector școlar din Ialomița, demis pentru greșelile celui din Arad. Ministrul Educației, Liviu Pop, a revocat din funcţie şefii a 13 inspectorate şcolare, luna trecută. Motivul demiterii ar fi rezultatul unui control făcut la inspectoratele judeţene, care ar arăta că au fost nereguli în contractele de management. Printre cei 13 inspectori demiși se numără și Luminiţa Barcari, inspector şcolar general în Ialomiţa, care susține că a fost înlocuită pe nedrept. Mai mult, i se reproșează greșelile făcute de inspectorul școlar general din… Arad, scrie presa locală. Într-un interviu pentru Info Ialomița, ea a afirmat că a fost luată prin surprindere de această decizie, pe care o consideră „incorectă şi ilegală”. „Nu am fost notificată că voi fi schimbată din funcţie iar peste 15 zile să mi se dea ordinul de revocare, aşa cum spune legea, ci pur şi simplu pe fax au venit amândouă documentele odată, şi notificarea şi ordinul de revocare, n-au mai avut răbdare cei din Minister să treacă termenul legal”, a mai spus fostul inspector. Luminița Barcari a mai spus că Liviu Pop a invocat un al doilea motiv pentru demiterea sa. „Tot în hârtia trimisă în toiul nopţii la Inspectoratul Şcolar Judeţean se precizează că în data de 17 iulie 2017 ni s-a solicitat ca până la data de 20 iulie 2017 să transmitem la Minister un raport de audit privind sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme. Raportul era făcut, a fost înregistrat pe 18 iulie la noi şi trimis la Minister pe data de 20 iulie, aşa cum se solicitase. Numai că numărul de înregistrare de la Minister este pe data de 21 iulie, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a prevederilor legale. Mai grav este că din documentul trimis la Ialomiţa reiese că inspectorul şcolar şef din Arad nu a respectat această sarcină de serviciu!”, a spus ea. Integral pe Digi24
Dragnea, inspirat de comuniștii chinezi: PSD vrea o Casă de Comerț a României. Înființarea unei Case de Comerț a României se numără printre prioritățile PSD pentru sesiunea de toamnă. Pe listă se mai află legile privind minele, lobby-ul, sănătatea şi vânzarea terenurilor, precum şi legile privind referendumul, energia, zootehnia şi urbanismul. PSD vrea să înfiinţeze o Casă de Comerţ a României pentru a ajuta producătorii autohtoni, au anunțat liderul PSD, Liviu Dragnea, și premierul Mihai Tudose, la finalul ședinței Comitetului Executiv, desfășurată în weekend. “Ideea înfiinţării unei Case de Comerţ româneşti ne-a venit după întâlnirea pe care am avut-o cu un înalt oficial chinez, când am discutat despre posibile cereri din China, care sunt foarte mari, iar singura modalitate prin care am putea să devenim un furnizor important pentru China ar fi asta. Discuţiile au fost purtate şi cu alte zone din lume, din Golf şi din Orientul Îndepărtat, şi este un proiect care ne va ajuta foarte mult”, a explicat liderul PSD, Liviu Dragnea. Dragnea n-a menționat numele oficialului chinez, dar, potrivit agendei oficiale, Liu Yunshan, membru al Comitetului permanent al Biroului Politic al Comitetului central al PCC, a vizitat România în luna iulie, invitat de Liviu Dragnea. La rândul său, premierul Mihai Tudose a afirmat că pe vremea când era ministrul Economiei existau multe cereri de produse, cu producători multipli, dar care nu erau în stare să se sindicalizeze. ”Dau un exemplu, cu roşiile, cu bulionul. Sunt ţări care au nevoie de contingente mari de produs, dar nu au structuri şi nici nu doresc să se implice domniile lor în a sindicaliza, contingenta acele produse”, a comentat Tudose. Integral pe Romania Libera
Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani. Datele care arată de ce România nu poate ieşi din cercul vicios al sărăciei. Banii românilor se duc oriunde, numai către educaţie, cultură şi asigurări nu. Datele Institutului Naţional de Statistică ne arată pe ce au dat românii cei mai mulţi bani în anul 2016, iar la conducere se află energia electrică, serviciile de telefonie şi plata apei, canalului şi serviciilor de salubritate. La polul opus, la diferenţe considerabile, se situează cheltuielile pe educaţie, servicii culturale şi de recreere sau pentru asigurări de diverse tipuri. În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, faţă de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraş alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei. Cheltuielile medii lunare şi anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an şi serviciile de apă, canal şi salubritate, cu peste 650 lei pe an. Integral pe Gandul
Ce ne mai îngrijorează. Domnul Liviu Dragnea – şi nu numai el – se declară îngrijorat de presiunea pusă de „unele ambasade“ (mai ales de cea a Statelor Unite) asupra suveranităţii noastre. Cum îşi permit să ne certe, să ne avertizeze, să se amestece în „treburili interne“? Mîine-poimîine o să ne interzică şi să gîndim… (Dar cum să interzici ceva care se întîmplă oricum rar, incoerent şi indescifrabil?). Există, e drept, şi „analişti” mai „nuanţaţi”. Unul dintre ei e supărat pe ambasadorul american, dar îşi scoate pălăria dinaintea celui britanic. În realitate, între toate comunicatele diplomatice nu există decît unele diferenţe de limbaj şi, ca să zicem aşa, de compoziţie. Şi SUA, şi Marea Britanie spun exact acelaşi lucru, numai că partenerul nostru transatlantic recurge la formula „suntem îngrijoraţi…”, iar vecinii noştri insulari preferă „sperăm că…” Cu alte cuvinte, unul spune „ne temem că s-ar putea întîmpla să…”, în vreme ce celălalt spune „sperăm că nu se va întîmpla să…” Dar şi unul, şi celălalt atrag atenţia asupra unui risc, socotit de amîndoi drept primejdios pentru independenţa justiţiei şi pentru statul de drept. Evident, asta nu înseamnă că dl Liviu Dragnea n-are dreptul să fie îngrijorat. Contează, totuşi, ce anume te îngrijorează şi, mai ales, care sunt „priorităţile” neliniştilor tale. Pentru că, pînă la americani, te dau de ruşine ai tăi. Nu mă pronunţ în chestiuni tehnice, despre care n-am nici destule informaţii, nici destulă competenţă. Dacă e vorba, de pildă, de pensii, salarii, accize, impozite şi chiar şi de unele detalii ale „reformei” legislative, tot ce pot spune, de pe margine, e că văd mereu ba paşi înainte, ba paşi înapoi, ba salturi laterale, ba bîlbîieli semeţe, ba promisiuni şmechere, ba prudenţe nebuloase, ba sofisme, ba minciuni, ba nepricepere, ba tupeu… Eu unul, să am o răspundere politică de vîrf, aş fi, în acest context, destul de îngrijorat. Dar m-ar îngrijora şi să am, la Învăţămînt, un ministru de inconsistenţa băţoasă a dlui Liviu Pop: neinstruit, arbitrar, nepriceput, cu un portret de expert în „munca de jos”. M-ar îngrijora şi să am, la Cultură, un administrator de tabloide, iar la Agricultură, un personaj comic, în tradiţia celebrului Zăroni, de pe vrema lui Petru Groza. Integral pe Adevarul
De data asta nu se vor mai opri. A început una dintre cele mai dificile toamne din istoria postdecembristă a României, o toamnă în care vom afla dacă țara își păstrează firava direcție spre modernizare pe care a reușit să intre la un moment dat sau se va întoarce din nou, pentru cine știe cât timp, la filosofia politică-penală a anilor ’90–începutul anilor 2000. Singura certitudine, în momentul de față, este că actuala coaliție de guvernare, formată din PSD și ALDE, nu va ceda. Subordonarea completă a Justiției și, în special, a DNA rămâne un deziderat la care acești politicieni nu pot renunța. Ați remarcat, probabil, că nu există declarație publică a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care acesta să nu se plângă de procurorii anticorupție. Ultima dată a făcut-o sâmbătă. La fel și Liviu Dragnea, deși liderul PSD crede că el e șmecher, iar noi prea proști să-i remarcăm tactica de învăluire. Întâi pune pe altcineva să arunce pe piață un subiect sensibil. După ce iese scandal, vine el cu asigurări că nu se va întâmpla nimic. Pentru ca la final să se întâmplă chiar mai rău. Dacă în cazul Ordonanței 13 au dat înapoi după ample proteste de stradă, dacă la grațiere au renunțat, oarecum, după alte proteste, cei de la PSD și ALDE intră în noua sesiune parlamentară hotărâți ca de data aceasta să nu se mai întoarcă din drum. Și nu-i interesează doar Justiția, ci și banii care pot fi storși din companiile profitabile ale statului ori din șpăgile pentru exploatările redeschise. Nu mai țin cont de stradă pentru că sunt mai mari presiunile din interiorul partidelor lor, de la colegii speriați de dosare penale sau flămânzi după contracte cu bani publici. Semnalul decisiv că toamna asta va fi ori albă, ori neagră a fost dat chiar de ministrul Justiției. În ciuda protestelor aproape unanime din partea societății civile și a magistraților, în ciuda declarațiilor de avertizare din partea președintelui României și a ambasadelor occidentale, Tudorel Toader nu s-a oprit, cum sperau mulți, din a lansa un proiect de lege chiar mai periculos decât Ordonanța 13 și chiar mai dur decât „principiile“ enunțate în celebrul său power-point. Un proiect prin care un ministru politic devine un fel de stăpân suprem al magistraților, pe care-i poate trimite inclusiv la psihiatru, la nevoie. Integral pe Romania Libera
Odorheiu Secuiesc si referendumul familiei – razboiul manipularilor. Rusificare vs. euro-atlantism. Isteria starnita de filmuletul de la Kaufland Odorheiu Secuiesc, in care un roman nu ar fi fost servit, pasamite, doar pentru ca nu vorbea ungureste, este un exemplu tipic, bun de pus in manual, de manipulare. Dupa ore bune de isterie, comunicatul transmis de Klaufland, dupa ce a verificat ce s-a intamplat, ar fi trebuit sa faca lumina. Pe scurt, romanul a cerut sa fie servit inainte de deschiderea raionului cu pricina, cand casa de marcat inca nu era operationala, i s-a spus de doua ori ca nu se poate, dupa care, la a treia solicitare, vanzatoarea nu l-a mai bagat in seama, moment in care omul a inceput sa filmeze si sa strige ca nu e servit pentru ca vorbeste doar romaneste, ajutat fiind de comentarile catorva binevoitori “intamplator” prezenti in zona. Cu siguranta ca vanzatoarea se putea comporta profesionist, ii putea raspunde clientului nu doar a treia, ci si a zecea oara, ii putea explica macar ca limba nu are nicio legatura, adica ii putea taia macaroana manipularii. Dar in niciun caz nu este vorba despre o chestiune nationalista. Cum nu am niciun motiv sa ma indoiesc de versiunea magazinului, coerenta si logica, mi se pare evident ca ne aflam in fata unei manipulari menite sa aprinda un foc nationalist, ceea ce partial a si reusit dupa cum s-a vazut in reactiile care au urmat. Chestiunea maghiarilor care fac toate nenorocirile in Ardeal, pe care vor sa-l fure, nu e o marota noua. Din timp in timp, securitatea lui Ceausescu arunca subiectul in spatiul public ca sa mai uite romanii de foame si frig, intuneric si teroare. Deci o tema veche impanata cu refrenul acestei perioade – strainul cel rau, pentru ca nu mi se pare intamplatoare alegerea unui lant de magazine strain. Atingem asadar si tema multinationalei ticaloase. Cine avea acum interesul sa reaprinda acest foc nationalist? Cine vrea sa acopere alte teme de actualitate: Legile Justitiei, supraaciza la carburanti, TVA split, abandonarea promisiunilor de campanie ale PSD, adica ceea ce e cu adevarat important si extrem de incomod pentru PSD. Integral pe Ziare.com
Controversatul Pilon II de Pensii. Ce se ascunde în spatele administrării celor 35 miliarde lei care vă aparţin: un capitalism socialist, o lipsă de protecţie a intereselor voastre, plus cea mai mare ipocrizie – statul nu e bun, este cel mai prost administrator, dar îl finanţăm în fiecare zi. Ca să nu avem discuţii/neînţelegeri: Pilonul II de Pensii, adică banii voştri administraţi privat, este bun. Când te vei pensiona, te vei trezi cu o anumită sumă de bani, de care nu ştii, în funcţie de salariul pe care l-ai avut. Cei mai mulţi dintre români nu ştiu că lunar 5,1% din salariul lor brut se duce într-unul din cele 7 fonduri administrate privat. La pensie, banii acumulaţi în decenii vă revin. Asta dacă statul nu schimbă sistemul, sau dacă fondurile vor rezista crizelor care vor veni. În acest moment, cele 7 companii care vă administrează banii au pe mână active de 35 de miliarde de lei, pe baza contribuţiilor a 6,9 milioane de români. Din 2008 încoace, 28 de miliarde de lei au venit din contribuţii şi 6,9 miliarde de lei din câştigul acumulat în timp. Anual, peste 150.000 de români intră obligatoriu în acest sistem şi au posibilitatea să-şi aleagă administratorul sau sunt repartizaţi aleatoriu. Pentru cei care nu ştiu, cele 7 companii care vă administrează banii sunt: NN Pensii, care are cei mai mulţi contribuabili – 1,9 milioane, adică 28% din total; Allianz Ţiriac Pensii Private – cu 1,5 milioane de contribuabili, adică o cotă de 21%; Alico Pensii, care are 0,9 milioane de contribuabili – 13%; Aegon Pensii, cu 0,8 milioane de contribuabili – 12%; Generali Pensii, cu 0,6 milioane de contribuabili – 9,9%; BCR Pensii, cu 0,5 milioane de contribuabili – adică 8,4%; BRD Pensii, cu 5,2%. Cu aceşti bani, adică cu intrări lunare de 500-600 de milioane de lei, care cresc constant, se poate dezvolta o piaţă de capital care să fie o alternativă la finanţarea bancară. Este bine să avem o bursă care să poată să finanţeze companiile prin acţiuni sau obligaţiuni. Deci, nu am nimic împotriva Pilonului II de Pensii. Pe de altă parte, am părerile mele legate de modul în care se administrează banii, sau de modul cum se pune problema între pensia de la stat şi pensia privată. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!