Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 octombrie. Valorile termice vor fi în creştere în toată ţara, totuşi vremea va fi încă rece în primele ore ale zilei în majoritatea zonelor, informează ANM. Valorile termice vor fi în creştere în toată ţara, totuşi vremea va fi încă rece în primele ore ale zilei în majoritatea zonelor. În jumătatea de nord-vest, cerul va avea înnorări trecătoare ziua, dar mai accentuate pe timpul nopţii când va ploua. Vor fi mai ales averse, posibil însoţite izolat de descărcări electrice, iar pe spaţii mici în zona Munţilor Apuseni, în nordul Carpaţilor Orientali şi în Maramureş cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. În restul teritoriului, cerul va fi variabil şi se va semnala ceaţă, izolat în orele dimineţii şi cu caracter local în a doua parte a nopţii. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, în Moldova, Banat şi Crişana, iar în vest-nord-vest, de scurtă durată şi asociat ploilor, noaptea. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 şi 24 de grade, iar cele minime între 3 şi 13 grade, mai scăzute, spre -4 grade, în estul Transilvaniei unde se va produce brumă. LA BUCUREŞTI: Temperatura aerului va creşte până la valori apropiate de cele normale la această dată, totuşi vremea va fi încă rece în primele ore ale zilei. Cerul va fi variabil, vântul va sufla în general slab, iar spre sfârşitul nopţii se va semnala ceaţă. Temperatura maxima va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 7…8 grade, uşor mai scăzută în zona preorăşenească.
Martea cea mai neagra. Nu cred ca vreodata din 2004 incoace justitia din Romania sa se fi aflat intr-un pericol mai mare decat astazi, o zi care poate reconfigura cu totul insasi arhitectura constitutionala din Romania si poate rescrie abuziv principiul separatiei puterilor in stat. Si acest asalt este dat de politic cu manta, adica prin intermediul singurei institutii ale carei decizii sunt defintive si inatacabile si ai carei membri nu au nicio raspundere juridica pentru deciziile de o asemenea forta pe care le iau. Curtea Constitutionala a Romaniei, odata capturata de PSD, a devenit practic un fel de arma nucleara in raport cu justitia. Este adevarat ca CCR a incasat si ea, in premiera, o lovitura naucitoare. Instanta CAB, sesizata de avocata Elenina Nicut, constata ca CCR a incalcat legea si Constitutia prin emiterea acelei hotarari prin care a eliminat opiniile judecatoarei Livia Stanciu. Ce urmeaza sa decida astazi aceasta CCR, in mod oficial siluitoare a Constitutiei pe care ar fi trebuit sa o apere? Daca exista doua conflicte de natura constitutionala intre Parlament si Parchet din doua motive: pe de-o parte, pentru ca dna Kovesi a refuzat sa se prezinte in carne si oase in fata comisiei de ancheta a alegerilor din 2009, pe de alta parte, pentru ca procurorul general Augustin Lazar a refuzat sa trimita aceleiasi comisii dosarul clasat privind o eventuala frauda care ar fi marcat aceleasi alegeri. De ce nu este vorba despre niciun conflict a explicat deja pentru Ziare.com conf. univ. dr. Claudiu Dinu. Pe scurt, trimiterea dosarului penal ar fi insemnat o incalcare a Codului de procedura penala, deoarece pana cand ajunge in instanta un dosar penal este nepublic, chiar daca este clasat, pentru ca poate fi redeschis si implica si alte persoane decat cele care sunt anchetate. Integral pe Ziare.com
Pensionar de lux la CCR: Valer Dorneanu ia 30.000 de lei pe lună de la stat. Cinci dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale (CCR), în frunte cu președintele Valer Dorneanu, cumulează salariul cu pensia. Dorneanu are trei surse de venit care îi aduc anual în jur de 420.000 de lei. Președintele CCR Valer Dorneanu a încasat 145.836 de lei din pensii, potrivit ultimei sale declarații de avere, depusă în 2017, care se referă la veniturile din 2016. Dorneanu a mai obținut 226. 041 de lei în calitate de președinte al CCR și 49.985 de lei ca profesor la Universitatea ”Nicolae Titulescu”. Din veniturile sale, 371.000 de lei provin de la stat, ceea ce echivalează cu peste 30.000 de lei lunar. Valer Dorneanu, în vârstă de 73 de ani a fost procuror înainte de 1989, iar după Revoluție a deținut diferite funcții politice, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților din partea PSD (2000-2004). Declarațiile de avere depuse în ultimii ani demonstrează că Dorneanu a avut în permanență trei surse de venit: pensia, indemnizația pentru funcțiile deținute și salariul de profesor. Integral pe Romania Libera, dupa ora 12.
Curtea Constitutionala a incalcat legea si Constitutia! Instanta de judecata confirma abuzul CCR. Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis ca CCR nu avea dreptul sa stabileasca niciun fel de regula pentru redactarea opiniilor separate si concurente si cat timp Legea 47/1992 nu stabileste nicio regula de redactare a acestor opinii, nu avea dreptul sa blocheze publicarea vreunei astfel de opinii in Monitorul Oficial. Curtea de Apel a motivat astfel hotararea pronuntata la cererea de suspendare, formulata de avocata Elenina Nicut, a Horatarii 1/22.06.2017 a CCR prin care s-a decis ca presedintele Curtii are dreptul sa refuze publicarea in MOf si pe site-ul Curtii a opiniilor separate pe care le considera inadecvate. In baza acestei hotarari a fost refuzata publicarea in Monitorul Oficial a unei opinii separate si a unei opinii concurente formulata de judecatoarea Livia Stanciu la Decizia CCR nr. 304/2017 privind Legea 90/2001 si Decizia nr. 392/2017 privind abuzul in serviciu. Cererea de suspendare a fost respinsa din cauza ca reclamanta nu a putut dovedi urgenta vatamarii vreunui drept, insa motivarea este devastatoare pentru CCR. Instanta CAB apreciaza ca desi CCR si-a numit hotararea act jurisdictional, aceasta autocalificare nu are relevanta pentru natura juridica a actului: “Instanta retine ca Hotararea 1/22.06.2017 nu reprezinta act jurisdictional cum eronat afirma aceasta, ci e un act administrativ cu caracter normativ”. Integral pe Ziare.com
Cum se jucau de-a Dumnezeu şefii Casei de Sănătate, stabilind arbitrar cine are prioritate la tratamente. Pensionari trataţi ca cetăţeni de rangul II la Casa de Sănătate. Asta pentru că şefii instituţiei au hotărât că unii oameni trebuie să aibă prioritate în faţa celorlalţi când vine vorba de îngrijirile medicale chiar dacă nu sunt bolnavi. Asiguraţii români beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale din prima zi de îmbolnăvire şi până la vindecare, în mod echitabil şi nediscriminatoriu. Cel puţin aşa spune legea. Însă legea nu este aceeaşi când vine vorba despre Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Mai exact, un ordin semnat în luna mai 2017 de şefii Casei de Sănătate stabilea, pe nouă puncte, că unii bolnavi au prioritate în faţa celorlalţi când vine vorba de îngrijirile medicale la domiciliu. Astfel, primele trei priorităţi erau pacienţii care solicitau îngrijiri paliative la domiciliu (îngrijirea activă şi totală în cazul bolilor care nu mai răspund la tratament – n.r.), copii şi femeile gravide (gravidia nefiind o boală). Apoi urmau „Cererile pentru îngrijiri medicale la domiciliu depuse pentru categoria de asiguraţi – persoane cu handicap“, iar la acest punct se stabilea clar că mai întâi trebuiau soluţionate cererile depuse pentru persoanele cu handicap grav cu asistent personal şi după aceea pentru persoanele cu handicap grav. Pensionarii nu apar pe lista de priorităţi întocmită printr-un ordin de medicul-şef al CASMB, Ion-Răzvan Geambaşu, ordin ce a fost avizat de Consiliul de Administraţie al CASMB şi aprobat de preşedintele CASMB, Lucian-Vasile Bara. Efectele pe care l-a produs ordinul sunt investigate de procurorii DNA în ancheta „Decontărilor fictive de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)“. Care era discriminarea Până în acest moment, procurorii anticorupţie au stabilit că în baza acestui ordin, multor asiguraţi li s-a încălcat dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu, pe baza unor criterii discriminatorii. De exemplu, a primat calitatea de salariat, în detrimentul celei de pensionar. Similar, au fost favorizate femeile însărcinate sau lehuzele în detrimentul persoanelor cu afecţiuni medicale mai grave, menţionate în recomandarea îngrijirilor medicale la domiciliu. Integral pe Adevarul
Monstruoasa minciună pe care s-a clădit cultul lui Iulian Vlad. Ce potop de elogii la moartea fostului șef al Securității, Iulian Vlad! Este aproape incredibilă nerușinarea celor care încearcă să-l transforme în erou. La fel ca și nerușinarea cu care susțin că, alături de Vlad, au apărat și apără această țară când tot ceea ce au făcut și fac este să o fure sistematic, condamnând-o la sărăcie și la mediocritate. De ce nu este, totuși, o surpiză, că atât de multe voci își asumă deschis admirația și recunoștiința față de Iulian Vlad? Pentru că acesta a fost unul dintre arhitecții din umbră ai metamorfozei securiștilor în capitaliști. El i-a ajutat nu doar să scape de procesele în care ar fi trebuit judecate miile de crime pe care le au pe conștiință, ci și să se îmbogățească și să păstreze puterea după ce s-a stins valul de furie care s-a ridicat împotriva lor în decembrie 1989. Cum să nu le fie recunoscători Șefului? Dincolo de această explicație simplă și clară, există însă și un nivel mai profund al discuției. Care pleacă de la faptul că Iulian Vlad este văzut de mulți dintre subalternii săi ca omul care a vrut să blocheze forțele pro-KGB, conduse de Ion Iliescu, să preia conducerea României după executarea lui Ceaușescu. Și care a eșuat, plătind pentru gestul său patriotic cu ani de închisoare și cu marginalizarea, în timp ce alți stâlpi ai sistemului ceaușist au revenit rapid în prim plan. După toate aparențele, există argumente serioase în sprijinul acestei teorii. Mai mult, se pare că înfrângerea frontului pro-rus care a acaparat statul începând cu ianuarie 1990 și chiar joncțiunea ulterioară dintre serviciile de informații românești și cele occidentale ar fi beneficat de sprijinul său direct. Integral pe Digi24
Cum s-a răstit ministrul Mediului la un jurnalist care i-a spus că sistemul de colectare selectivă nu funcţionează. Ulterior, a părăsit conferinţa de presă. Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a avut o ieşire isterică luni, 2 octombrie, când a început să ţipe la un jurnalist care-i repeta că sistemul de colectare selectivă de la Bistriţa, pe care îl dădea exemplu de bune practici la nivel naţional, nu funcţionează. Asta după ce minute bune i-a îndemnat pe jurnaliştii prezenţi să fie optimişti. Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a fost prezentă luni, 2 octombrie, la Bistriţa pentru a evalua starea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor. Aceasta s-a întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri şi ai Consiliului Judeţean, care managerează sistemul în cauză. Sistemul nu funcţionează nici la Bistriţa cum ar trebui. Nici populaţia şi nici operatorul de salubritate nu colectează deşeurile selectiv. Populaţia a fost somată abia de luna aceasta că trebuie să arunce deşeurile selectiv, iar operatorul de salubritate selecta gunoiul în mică parte. Asta deşi Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor a fost pus în funcţiune oficial acum aproape un deceniu. Cu toate acestea, Graţiela Gavrilescu a dat Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor exemplu de bune practici la nivel naţional. Când a fost întrebată dacă există riscul ca Uniunea Europeană să ceară înapoi banii cu care a fost finanţat acest proiect, Graţiela Gavrilescu a precizat: „Eu sper să nu fie problema aceasta. Sunteţi pesimişti”. Jurnalistul Cosmin Botezat a insistat şi i-a spus ministrului că sistemul pe care-l dă exemplu de bune practici de fapt nu funcţionează şi că nu se colectează selectiv nici aici. Atunci, Graţiela Gavrilescu a început să ţipe la jurnalist spunându-i: „Vorbiţi limba română domnule? În ce limbă vreţi să vorbim să ne înţelegem?”. Integral pe Adevarul
„Dar voi ce-aţi făcut cu banii de la Uniunea Europeană, de ce nu îi cheltuiţi? Noi am făcut în fiecare voievodat câte un aeroport“. Ce poţi să mai spui despre discriminare în UE când România a luat 2,6 mld. euro de la BEI iar Polonia a luat 26 mld. euro? Ghinionul istoric al României a făcut că, tocmai când să ne aşezăm şi noi la masa bogaţilor Europei într-un colţ aşteptând să ni se ofere atenţie, aceştia au început să se certe între ei. Aceasta este astăzi situaţia României în Uniunea Europeană, iar o vizită la sediul din Luxemburg al celei mai mari bănci publice din Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii, îţi dă exact acest sentiment. Ce poţi să mai ceri tu, ca ţară din est, care abia înţelegi mecanismele de funcţionare a Uniunii Europene, când jumătate din conferinţa ţinută de şefii băncii se discută despre ieşirea Marii Britanii din UE şi impactul Brexitului asupra funcţionării băncii în viitor? Pentru România, Banca Europeană de Investiţii ar trebui să fie cel mai bun partener la proiectele pentru investiţii în infrastructură pe termen lung, de 20-30 de ani. Însă noi nu am fost în stare, deşi suntem de 10 ani membri ai UE, să convingem până acum banca să ne finanţeze trecerea Carpaţilor cu autostradă, centura Bucureştiului sau un tren de mare viteză între Nădlac şi Constanţa. Primul impuls este să spui că de fapt tot ţările dezvoltate din vest, vechii membri ai UE, beneficiază de banii BEI. BEI a fost înfiinţată în 1958 având ca obiectiv sprijinirea proiectelor Uniunii Europene. Banca are astăzi active de 530 mld. euro şi acordă finanţări anuale de 80 de mld. de euro. Cum să nu putem şi noi găsi un miliard, două, trei din cele 80 de miliarde să ne fie date pe 30 de ani pentru a putea finanţa marile obiective atât de necesare României? Uite că nu putem. Nu suntem în stare să avem continuitate de la un guvern la altul şi să realizăm proiectele care să convingă banca să ne finanţeze. Integral pe Ziare.com
Cine-l „lucrează” pe Dragnea. Una din două: fie Dragnea şi guvernul Tudose au dreptate, şi economia de piaţă conspiră împotriva lor, fie executivul, aşa performant cum e el, a scăpat hăţurile din mâini. Ultimele declaraţii ale liderului PSD, susţinute de luările de poziţie ale premierului Tudose, compun un tablou bizar, la prima vedere, care nu poate fi, însă, complet ignorat. Logic, de vreme ce câţiva dintre cei mai importanţi politicieni aflaţi la conducerea statului se declară convinşi că entităţi economice şi organisme de supraveghere din România se arată a fi nefiresc de permisive. BNR, ANRE, energia electrică, gazele, benzinăriile, roborul, preţurile la raft, taximetria, tarifele la frizer, au fost luate pe sus, vorba premierului Tudose, de uraganul scumpirilor. Deşi în urmă cu puţin timp, toate acestea li se păreau şefilor guvernului simple speculaţii de presă, odată convins de contrariu, Dragnea a făcut câteva remarci la adresa situaţiei, încă, în evoluţie. “Cresc întruna preţurile şi multă lume spune că au crescut şi cresc în continuare nejustificat. Trebuie să vedem exact de ce. România este ţara din Europa care are cel mai mare procent de acceptare al pierderilor nejustificate în preţ, 17%. Să vedem de ce. Cei care distribuie energia electrică, câte pierderi au şi dacă au pierderile astea, cât de mari. Noi toţi trebuie să suportăm pierderile astea la factură. Cei de la ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor – n.a.) văd că sunt foarte români, între ghilimele. Adică acceptă lucrurile astea foarte uşor şi nu ştiu dacă sunt foarte bine justificate. Comisia de anchetă va face lumină în acest caz. Este o vină, normal”, a afirmat liderul PSD. Integral pe Gandul
Va urez o zi buna!