Buna dimineata intr-o zi de joi, 26 octombrie, si La multi si sanatosi ani celor care il au ca patron spiritual pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir!
Vremea va fi în general închisã, iar temperatura aerului va continua sã scadã. Aria ploilor se va extinde dinspre vest și va cuprinde cea mai mare parte a țãrii, iar la munte, la altitudini mari, trecãtor precipitațiile vor fi mixte. Local, cu precãdere în dealurile subcarpatice și în regiunile sudice, se vor cumula cantitãți de apã de peste 20 l/mp și izolat 40 l/mp, iar în zona Carpaților Meridionali vor fi peste 60 l/mp. Vântul va avea intensificãri locale, cu viteze mari în zona montanã, unde vor fi rafale de 70-80 km/h.
Proiectul lui Tudorel Toader ii ia masiv din prerogative presedintelui Romaniei: il scoate din procedura de numire a procurorilor-sefi si ii reduce libertatea de miscare la numirea sefilor Curtii Supreme. Cele trei proiecte pentru modificarea legilor Justitiei depuse miercuri in Parlament de ministrul Tudorel Toader reduc semnificativ prerogativele presedintelui Romaniei. Astfel, proiectul privind modificarea legii 303/2004, asa cum a fost publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, il scoate definitiv pe presedinte din procedura de numire a procurorilor-sefi (Parchetul General, DNA, DIICOT). Acelasi proiect ii interzice sa refuze mai mult de o propunere pentru sefia Curtii Supreme. Proiectul de lege depus la Comisia speciala a Parlamentului pentru unificarea legislatiei modifica radical articolul 54 din Legea 303/2004, care prevede modalitatea de numire a sefilor de parchete. Actuala legislatie arata ca Procurorul General, seful DNA, seful DIICOT si adjunctii acestora “sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM”. Propunerea lui Tudorel Toader este ca numirile sa fie facute de Sectia pentru procurori din CSM, la propunerea Ministrului Justitiei. In acest fel, presedintele Romaniei e scos din ecuatia numirii. Proiectul lui Toader adauga trei noi articole in lege, care detaliaza modul in care ministrul Justitiei ar urma sa faca selectia procurorilor pe care ii propune CSM pentru sefia parchetelor. Potrivit modificarilor, pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiției va trebui sa formuleze cel puțin două propuneri motivate de numire. O alta amputare a prerogativelor presedintelui este prevazuta la procedura de numire a conducerii Curtii Supreme. Articolul 53 din legea in vigoare arata ca preşedintele Romaniei nu poate refuza propunerile de la CSM decat motivat, dar fara a exista o limita a numarului de refuzuri. Propunerea lui Tudorel Toader limiteaza numarul de refuzuri la unul singur. De asemenea, presedintele Romaniei nu va mai avea printre prerogative numirea sefilor de sectii de la Curtea Suprema. Acestia vor fi numiti de CSM – Secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar. Integral pe Hotnews
„Grațierea mascată”. Parlamentul a decis, ministrul Tudorel Toader a tăcut. După o săptămână de aplicare a legii privind recursul compensatoriu, bilanțul este cât se poate de negru: mii de deținuți au fost eliberați sau au primit dreptul de a fi eliberați condiționat. De-a valma, au ieșit din penitenciare condamnați pentru furturi mărunte și condamnați pentru tâlhărie, trafic de persoane, tentativă de viol, pedofilie și chiar pentru omor. Un beneficiar al legii votate de actuala coaliție la putere a rezistat doar o zi în libertate, după care s-a întors după gratii. Altul s-a întors după patru zile. Iar lucrurile nu se vor opri aici. Legea care acordă reduceri de pedepse pentru condițiile necorespunzătoare din penitenciare a început să se aplice pe 19 octombrie. A doua zi, pe 20 octombrie, primele cifre arătau adevărul crunt: fuseseră deja eliberați 529 de deținuți, iar alți 3.349 de deținuți dobândiseră dreptul de a primi eliberare condiționată. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, mima surpriza: „Vă mărturisesc că este mult, mi-a depăşit aşteptările. Nu credeam că impactul va fi atât de mare. Dar este efectul legii”. Încep să apară și detaliile. Au ieșit din închisori nu doar condamnați pentru infracțiuni mărunte, gen furturi, favorizarea făptuitorului, conducere fără permis, etc., ci și condamnați pentru tâlhărie, trafic de persoane, tentativă de viol, pedofilie și chiar omor. În cazul unor penitenciare, au plecat sau urmează să plece peste 10% din cei încarcerați. Cum a fost posibil acest lucru? Pentru că reducerea pedepselor s-a acordat exclusiv după condițiile de detenție. Condiții care au fost definite cu atâta generozitate încât, practic, reducerea pedepselor cu 20% li se poate aplica aproape tuturor deținuților (lucru sesizat de digi24.ro încă din timpul dezbaterilor în Parlament). În plus, faţă de o graţiere clasică, această graţiere mascată pusă în operă de coaliţia PSD-ALDE nu a făcut vreo diferențiere între deținuți după infracțiunile comise. Integral pe Digi24
Hocus-pocus cu taxe si impozite. Programul de guvernare al PSD si coabitarea Dragnea – Tudose produc efecte tot mai nocive in economie. Ati observat contorsiunile logice ale premierului, ministrilor si liderilor PSD-ALDE, care anunta taxe noi sau majorate, dar spun senin ca acestea nu sint taxe? Acest hocus-pocus cu politica fiscala, care frizeaza iresponsabilitatea, e raspunsul unor oameni inspaimintati de realitate. Realitatea ca programul de guvernare, Carticica Rosie cu Trandafiri a PSD, are efecte economice profund nocive. Si realitatea ca relatia dintre Liviu Dragnea si Mihai Tudose, o coabitare in care cei doi isi mascheaza prost antipatia reciproca, e nefunctionala. Sa ne reamintim, rapid, despre taxele care nu sint taxe. Acum o saptamina, ministrul Finantelor, Ionut Misa, anunta singur la Antena 3 ca va introduce taxa de solidaritate pentru angajatori, 2% din veniturile salariale. A doua zi, tot el incerca sa explice ca taxa exista deja, admitind – greu, printre rinduri – ca e vorba despre majorarea de la 0,25% la 2%. Dupa inca o zi, premierul incerca si el sa ne spuna ca nu e o taxa noua, certindu-l pe Misa pentru ca vorbeste “finanteza”. Tariceanu insusi a incercat sa distorsioneze realitatea, spunind ca taxa de solidaritate nu e o noua taxa, ci o contributie. Luni, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, anunta taxa de mediu pentru proprietarii de automobile vechi, dar preciza ca “nu va fi o taxa sau impozit”. Ascunderea grosolana a adevarului a inceput ceva mai devreme, acum citeva luni, cind a devenit evident ca maririle salariale uriase, de 25% sau 50% promise pentru 2018 vor fi de fapt modice, pentru ca ele sint insotite de trecerea contributiilor de la angajator la angajat. A mai fost si episodul introducerii supra-accizei pe carburanti. Preturile au crescut instantaneu, dar absolut toti ministrii intrebati despre subiect au negat pur si simplu realitatea. Integral pe Hotnews
Mărturiile unui fost coleg de celulă al lui Gheorghe Ursu, în faţa judecătorilor: „Era adus cu pătura în celulă. Era bătut în anchetă”. Trei subofiţeri de Miliţie şi doi foşti arestaţi au fost audiaţi miercuri la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în închisoare în 17 noiembrie 1985. Martorii au dat detalii despre chinurile la care disidentul era supus în timpul anchetei. La următorul termen urmează să fie audiat unul dintre deţinuţii bătăuşi, Marian Clită, care l-a torturat pe disident la ordinele Securităţii. La următorul termen de judecată, pe 22 noiembrie, la ora 10.00, sunt citaţi mai mulţi martori, printre care cei doi deţinuţi care l-au bătut pe Ursu la ordinul ofiţerilor, Marian Clită şi Gheorghe Radu, zis „Gicuţă”. Clită execută în penitenciarele din România o pedeapsă de 14 primită pentru că a omorât o stewardesă în Danemarca. Unul dintre avocaţi a spus instanţei despre „Gicuţă” că a auzit că ar fi decedat şi ar trebui verificat în baza de date de la Evidenţa Populaţiei acest lucru. La termenul viitor au mai fost citaţi fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, care a dat o declaraţie de martor în timpul anchetei, decedat pe 30 septembrie 2017 şi şeful acestuia de cabinet, generalul Aurel Rogojanu. Clită, unealta ofiţerilor Clită este unul dintre cei doi deţinuţi de drept comun care, în noiembrie 1985, l-a bătut până la moarte disidentul Gheorghe Ursu. Din ordinul a doi colonei de Miliţie, Tudor Stănică şi Mihail Creangă, Ursu a fost introdus în celula infractorilor deosebit de violenţi cu intenţia clară de a fi suprimat. Clită a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că în 1985 l-a omorât pe disidentul Gheorghe Ursu la ordinul fostului şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, colonelul Tudor Stănică. Integral pe Adevarul
Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției: Mapele profesionale a 16 demnitari au fost sustrase din arhiva SIPA. 16 mape profesionale ale unor miniștri și magistrați ar fi fost sustrase de la Ministerul Justiției, în perioada 2006-2007, afirmă Cristian Diaconescu, fost deținător al portofoliului, care susține că s-a numărat printre victime. ”România liberă” a încercat să verifice câteva cazuri punctuale. ”În perioada 2006-2007, se spune, mapele profesionale a 16 persoane demnitari, inclusiv eu, au fost sustrase din Ministerul Justiţiei şi aruncate în spaţiul public în ideea de a genera, spun eu, un anume fel de constrângere. (…) Aş fi foarte interesat să ştiu unde sunt mapele noastre profesionale, pe unde zburdă ele în spaţiul românesc”, a afirmat fostul ministru al Justiției, Cristian Diaconescu, la audierile din Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA. ”Este vorba de Victor Babiuc, este vorba de Victor Ciorbea, este vorba de Valeriu Stoica, este vorba de mine şi de Gâlcă, în general magistraţi şi foşti miniştri. Sigur, vreo doi miniştri lipsesc”, a precizat fostul ministru. El a spus că, în trecut, Corneliu Turianu a fost singurul magistrat care a acuzat acte de şantaj la adresa sa, în urma sustragerii mapei sale profesionale. Ce s-a întâmplat cu dosarele respective? Au fost sau nu folosite în politică? În perioada la care a făcut referire Diaconescu, Ministerul Justiției a fost condus de Monica Macovei (2004-2007) și Tudor Chiuariu (2007). Integral pe Romania Libera
Nota Politeia: mapa lui profesionala trecuse, in perioada martie-decembrie 2004, si pe la cabinetul lui Adrian Nastase, si pe la cel al lui Ion Iliescu, intrucat nu putea risca PSD-ul sa puna ministru la Justitie cineva care nu era obedient.
Toader, despre controlul Inspectiei Judiciare la DNA: Ma ajuta ca membrii au avut concluzii diferite. Imi da libertatea de a inclina balanta. Ministrul Justitie, Tudorel Toader, a comentat, miercuri seara, raportul Inspectiei Judiciare privind conducerea DNA, precizand ca nu intelege de ce trei dintre membrii comisiei au o parere si ceilalti trei alta parere, dar ca acest lucru il ajuta pe el. “Pe mine ca ministru al Justitiei ma ajuta in evaluare faptul ca la randul lor inspectorii judiciari au avut pozitii diferite. Ca daca 6 din 6 ar fi spus ca totul e foarte bine sau foarte rau… era greu sa ai tu independenta sa faci aprecieri. Daca trei sunt intr-un fel si trei intr-un fel mie imi da acest raport libertatea de a inclina balanta”, a spus Tudorel Toader la Antena 3. Acesta a precizat ca raportul venit de la Inspectia Judiciara reprezinta doar un element in privinta evaluarii DNA. “Nu ma voi antepronunta. Indiferent de concluzia pe care o voi trage eu nu ma voi raporta numai la raportul de control, la constatari si concluzii”, a spus ministrul, precizand ca nu a solicitat raportul Inspectiei Judiciare doar pentru a le da de lucru. Tudorel Toader a adaugat ca saptamana viitoare, marti, va avea loc sedinta pentru evaluarea raportului de control al Inspectiei Judiciare la Directia Nationala Anticoruptie. Integral pe Ziare.com
Ioan Rus, scos la tablă când “coloanei a 5-a“ din PSD îi miroase a guvernare! Este necesară o minimă descriere a năbădăiosului Ioan Rus, liderul autointitulatului “Grup de la Cluj“. Acesta s-a născut pe 21 februarie 1955, în localitatea clujeană Cașeiu și este căsătorit cu Carmelita Rus, având doi copii, Alexandru și Ioana. Este absolvent al Facultății de Mecanică din Institutul Politehnic Cluj-Napoca (1982). În perioada 1982-1984, a fost inginer la Trustul SMA din Cluj, iar ulterior, timp de un an de zile, a lucrat ca cercetător la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca. Până în 1990, și-a continuat activitatea ca asistent universitar în cadrul aceleiași instituții. În paralel cu activitatea didactică, Ioan Rus a intrat în afaceri, fiind fondatorul unor firme și administratorul altora. Cea mai importantă dintre ele, RMB Inter Auto SRL (reprezentanta Mercedes-Benz) era controlată, printr-un offshore, de omul de afaceri Ion Țiriac. Astfel, în 1993, Ioan Rus devine directorul general al reprezentanței Mercedes-Benz Transilvania, funcție deținută până în anul 2000 și reluată în 2004. A intrat în fostul PDSR în 1994, iar în august 1996 a devenit prefectul județului Cluj, funcție deținută până pe 28 decembrie 1996. În 1998 a devenit prim-vicepreședinte al PDSR Cluj-Napoca. În iunie 2000, revine în administrația publică, ca președinte al Consiliului Județean Cluj, iar din decembrie același an, după câștigarea alegerilor de către PSD, devine ministru de Interne în guvernul condus de către Adrian Năstase. Integral pe Romania Libera
EXCLUSIV. Raport ignorat. Greșelile făcute după #Colectiv. Ce spune Ministerul Sănătății. Noi informaţii în dosarul Colectiv. Digi24 a intrat în posesia raportului întocmit de Ministerul Sănătăţii, privind modul în care au acţionat spitalele în urma incendiului de la Colectiv. Un raport care a fost finalizat la începutul acestui an, dar care nu a fost făcut public şi a rămas în sertarele Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătății arată, într-un comunicat de presă, că în instituție „nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul Colectiv”. Concluziile sunt extrem de grave: autorităţile române au refuzat transferul în străinătate pentru victime, iar acest lucru a fost posibil doar la presiunea publicului. În plus, infecţiile nosocomiale ale pacienţilor nu apar în fişele medicale, ele nu au fost raportate în spitalele din România, ci au fost descoperite de medicii din străinătate. Şi acestea sunt doar două nereguli. Digi24 a cerut şi o reacţie de la ministerul Sănătăţii, dar reporterii au fost trimişi de la o structură la alta. Actualul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, admitea ieri că, în acest moment, nu am fi pregătiţi să preluăm un număr mare de pacienţi arşi. Integral pe Digi24
Primele imagini cu Sarmizegetusa Regia, după refacerea Marelui Templu. Cum s-a schimbat capitala Daciei. Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar. Lucrările de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar din Sarmizegetusa Regia s-au încheiat. De vineri, 27 octombrie, accesul turiştilor în aşezarea antică din Munţii Orăştiei va fi deschis, după aproape o lună. Vineri, intrarea va fi gratuită, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. „Situl Sarmizegetusa Regia este pregătit să-şi primească vizitatorii, începând de vineri, 27 octombrie 2017. Monumentul UNESCO a fost închis la începutul acestei luni pentru o serie de lucrări de restaurare şi conservare cuprinse în cadrul proiectului <<Întreţinere, restaurare, conservare la monumentul istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte>> (înlocuire stâlpi din lemn la marele templu circular, înlocuire gard metalic cu gard din lemn la drumul pavat). Lucrările s-au încheiat înainte de termenul stabilit în contract”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. Lucări de refacere, după aproape patru decenii De la începutul lunii octombrie, au avut loc lucrări de înlocuire a 112 stâlpi din lemn la marele templu circular şi a gard metalic al drumului antic pavat cu unul din lemn. Au fost montaţi noii stâlpi din lemn de stejar, de diferite dimensiuni, pentru a înlocui stâlpii vechi din anii 1980, distruşi sau putreziţi, care dădeau o formă spectaculoasă sanctuarului antic. Stâlpii au fost plantaţi pe locul în care au fost descoperite urmele stâlpilor antici. „Ei reprezintă de fapt structura portantă a unor încăperi concentrice din interiorul templului. Soluţia a fost alesă pentru a sugera vizitatorilor faptul că acolo a existat o structură construită. Ea sugerează volumetria interioară a acestui edificiu din antichitate, îi redă contururile şi descrie perimetrul încăperilor interioare”, informa istoricul Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!