Buna dimineata intr-o zi de duminica, 5 noiembrie. Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamanii in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.

Dan Turturica. Digi24. Ce șanse are Iohannis să blocheze planurile PSD-ALDE
Atacurile președintelui României la adresa coaliției de guvernământ, de miercuri, ridică o întrebare esențială: ce șanse mai are să le oprească planurile, ”revoluționarea” fiscalității și a justiției, în condițiile în care PSD și ALDE controlează Prlamentul, cvasitotalitatea puterii executive, Curtea Constituțională și au reușit să-și facă aliați importanți în multe alte instituții cheie? Fix acum un an, Klaus Iohannis încheia o altă lungă perioadă de tăcere auto-impusă și începea să se poziționeze public ca un președinte implicat, dacă nu chiar jucător. Transmitea mesaje tranșante Parlamentului după voturile pentru protejarea unor inculpați, sugera unui fost ministru să-și dea demisia din Parlament și anunța finalul experimentului de guvernare tehnocrată, precizând că viitorul executiv nu va fi altfel decât politic.Îl soma pe Dacian Cioloș să își declare măcar simpatia față de un partid, dacă își dorea un al doilea mandat de premier. Transmitea imperativ PNL să își rezolve rapid problema generată de inculparea unuia dintre copreședinți. Dar, cel mai important, declara ferm că nu va desemna pentru funcția de premier o persoană urmărită penal sau condamnată, indiferent pe cine vor propune partidele. La vremea respectivă, poziția tranșantă a președintelui prin care anunța, de fapt, că nu îl va nominaliza ca premier pe Liviu Dragnea, chiar dacă PSD va câștiga alegerile, părea extrem de riscantă. De ce? Pentru că, după alegerile locale, devenise aproape cert că PSD va lau cel mai bun scor. Și cu toate astea, Iohannis a ales să nu tacă, să nu lase în coadă de pește chestiunea desemnării viitorului premier. Și-a pus cu bună știință PSD-ul în cap, într-un moment în care ar fi fost mult mai prudent să tacă. Integral pe Digi24
Ioana Ene Dogioiu. Ziare.com. Obiectivul major: distrugeti statul! Minciunile lui Udrea & Co
Mai mult ca niciodata se vede, in opinia mea, ca anchetele declansate de comisiile parlamentare, pornind de la declaratiile unor inculpati pentru coruptie, reprezinta o actiune concertata, bine coordonata si organizata, menita sa dea inca un asalt impotriva justitiei, unul cu atat mai salbatic, cu cat pentru unii dintre cei mai proeminenti dintre inculpati usa puscariei se profileaza la doar cateva termene distanta.Fie ca vorbim despre fostul colonel Dragomir, despre Elena Udrea, Dan Andronic, Mitica Iliescu etc, modelul e acelasi. Practic, ei reiau exact aceeasi poveste pe care o repovestesc cu alte cuvinte. Reistorisesc o poveste deja spusa inainte lor de presa controlata de inculpati, despre stat paralel, despre comitete de criza care ar fi fraudat alegerile, despre victime ale anticoruptiei, sute de ascultari fara mandat etc. O poveste comuna profund conspirationista, cu terminologie importata, pe mai multe voci, transmisa in direct de televiziuni si comentata indelung cu aerul ca vorbim despre niste fapte dovedite. Ei bine, exact asta si e marea problema ignorata: nu exista nicio dovada. Niciuna dintre afirmatiile facute in fata acestor comisii nu a fost dovedita cu vreun capat de proba macar. Ceva, cat de cat palpabil. Ba chiar in unele cazuri, ca al dlui Dragomir, sunt relatate lucruri pe care “martorul” nici nu pretinde ca le-ar fi trait efectiv, ci i-ar fi fost relatate de oameni care la randul lor au depus deja declaratii in fata comisiei. Este o modalitate de a amesteca in aceeasi ciorba care trebuie tinuta calda.Aud ca alde Udrea si Dragomir sunt considerati de unii “whistelblower-i”.Sa fim seriosi! Un whistelblower este un avertizor de integritate care isi poate fundamenta informatiile pe minime dovezi, nu vine doar cu “Povestea porcului”, si, mai ales, nu are un interes personal vital impotriva celor pe care ii denunta public.In cazul nostru este vorba despre oameni pentru care demolarea statului este o chestiune de viata si moarte. Nu avem accese, chiar intarziate, de constiinta sau despre integritate. Daca era asa, ar fi vorbit demult si cu singuranta nu coordonati. E vorba despre oameni care ori rastoarna statul, ori intra in puscarie si pierd mai tot. Integral pe Ziare.com
Cristian Campeanu. Revista 22. Defilarea penalilor la comisiile dedicate ”Binomului”
Pentru a documenta existența așa -ziselor abuzuri, cele trei comisii recurg în mod sistematic la audierea unui grup masiv de oameni cu grave probleme penale, unii condamnați, alții inculpați, alții doar cercetați de una sau de ambele structuri speciale ale Parchetului, DNA și DIICOT. De un an de când au venit la putere, liderii PSD/ALDE se străduiesc din răsputeri să demonstreze că DNA comite abuzuri alături de SRI împreună cu care formează un „Sistem” (sau „Binom”) din care mai fac parte judecători, procurori și oameni ai serviciilor secrete care se ocupă cu poliția politică sub pretextul luptei anticorupție. În acest scop au creat două comisii de anchetă, privind alegerile prezidențiale din 2009 și, respectiv arhiva SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului de Justiție desființat de Monica Macovei și a însărcinat Comisia permanentă de Control al Serviciului Român de Informații cu anchetarea interceptărilor telefonice și „înregistrărilor ambientale” pentru a descoperi eventuale abuzuri. Comisia SRI a pornit audierile în urma declarațiilor fostului ofițer SRI, Daniel Dragomir, iar Comisia SIPA după o serie de articole, nesusținute de nicio dovadă, ale lui Dan Andronic. La fel si Comisia numită ”sufrageria”. Pentru a documenta însă existența așa -ziselor abuzuri, cele trei comisii recurg în mod sistematic la audierea unui grup masiv de oameni cu grave probleme penale, unii condamnați, alții inculpați, alții doar cercetați de una sau de ambele structuri speciale ale Parchetului, DNA și DIICOT. În consecință, de astă primăvară încoace asistăm la o defilare a penalilor prin comisiile parlamentare unde au primit cu generozitate o tribună pentru a-și regla problemle personale. Unii dintre ei sunt adevărate vedete, invitate în mod repetat de două sau chiar trei ori când la o comisie când la alta. Integral pe Revista 22
Andreea Pora. Revista 22. Distrugerea justiției, programată pentru decembrie
După 28 de ani de la revoluția din decembrie, urmașii FSN-ului au toate șansele să le reușească o contrarevoluție. Legile justiției, coroborate cu ultimele declarații ale tandemului anti-DNA, Dragnea-Tăriceanu, și cele ale ministrului Tudorel Toader, devoalează o strategie bine pusă la punct care are mari șanse de reușită până la finele acestui an.Modificările operate de ministrul Toader sunt în esență expresia determinării coaliției de la putere de a politiza, subordona și controla până în profunzime Parchetul General și DNA, aceasta fiind miza principală a demersului. Trebuie spus că Toader a încercat să se spele pe mâini de asumarea directă a legilor – pasându-le parlamentului sub pretexte ipocrite -, în care nu a modificat nici măcar o virgulă față de forma inițială, sfidând obiecțiile și criticile aduse de toate instituțiile din sistem (PG, DNA, CSM), de asociațiile profesionale și, mai ales, sfidând protestul celor 4.000 de magistrați. Plecăm de la observația că toate modificările trebuie privite ca un tot care urmărește o țintă, fiind interconectate între ele. Nimic nu e întâmplător. Să vedem.Procurorii trec explicit sub autoritatea directă a ministrului Justiției, ceea ce, în caz de rea-credință, comandă politică sau diverse alte interese, poate însemna inclusiv intervenția în activitatea acestora, adică în dosare. Tot ministrul (om politic, indiferent de culoarea lui) va numi/revoca direct procurorii șefi, adjuncții acestora și șefii de secție, asta deoarece CSM are dreptul de a respinge doar o singură dată propunerile ministrului, iar președintele țării, care avea până acum ultimul cuvânt, este scos din schemă. Politizarea, căci asta înseamnă, merge însă mai departe, până la șefii de servicii și de birouri, a căror numire/revocare depinde tot de ministru. Faptul că, începând de la a doua propunere în toate cazurile enumerate mai înainte, CSM are doar un aviz consultativ, coroborat cu scoaterea Inspecției Judiciare de sub autoritatea CSM, înseamnă tragerea pe linie moartă a instituției care este garantul independenței justiției. În realitate, prin anihilarea CSM și a președintelui, ministrul devine un fel de super procuror general, cu puteri nelimitate asupra a tot ce mișcă în parchete, iar prin el și partidul aflat la guvernare, în cazul de față PSD. Intenția este, spune Augustin Lazăr, „de a ajunge până acolo încât ministrul îi va spune procurorului unde trebuie să exercite acțiunea penală sau nu“. Exact ca în perioada Năstase-Stănoiu. Integral pe Revista 22.
Un articol complementar, pe aceeasi tema, pe Ziare.com
Rise Project. O SUTĂ DE MII DE DOLARI PENTRU IMAGINEA LUI LIVIU DRAGNEA
Un consilier al lui Florin Iordache, fost ministru al Justiției care a promovat infama ordonanță 13, încearcă să-i aranjeze lui Liviu Dragnea întâlniri la cel mai înalt nivel în Statele Unite ale Americii. Costul operațiunii de cosmetizare a imaginii liderului PSD: 100 de mii de dolari. Ultima plată către firma americană de lobby politic Madison and Company LLC a fost făcută în urmă cu trei săptămâni. Acum zece ani, aceeași firmă a lucrat pentru premierul Adrian Năstase. 24 aprilie 2017 nu a fost o zi bună pentru Liviu Dragnea. Curtea Supremă a reconfirmat atunci verdictul de doi ani de închisoare cu suspendare pentru Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul”. Președintele PSD ceruse anterior anularea condamnării din dosarul în care a fost găsit vinovat de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui României. În aceeași zi însă, Gheorghe Dimitrescu, consilier la biroul parlamentar al lui Florin Iordache, a trimis de pe iphone-ul său un email împănat cu puncte de suspensie, majuscule și termeni elogioși și menit să contribuie la refacerea imaginii ciobite a șefului PSD. Mesajul a fost transmis către Alan Madison, președintele firmei de PR politic din Washington Madison and Company LLC. “Salut, Al…sper că ești bine!! Deci, sunt în Slovacia cu vicepreședintele Camerei Deputaților (n.a.-Florin Iordache), la ceva conferințe… Al, AVEM NEVOIE de sprijinul tău să aranjăm CÂT MAI CURÂND o întâlnire oficială pentru președintele nostru al partidului PSD, domnul Liviu Dragnea care este și președintele Camerei Deputaților (n.a.-Dimitriu spune în email că Dragnea este “Speaker of the House”, forțînd o analogie cu sistemul politic din SUA)…am vorbit despre această uriașă personalitate în timpul ultimelor alegeri din 2016..! Ținta noastă trebuie să fie una de cel mai înalt nivel din Washington, DC…însemnând: Președintele Donald Trump, Vicele Mike Pence și desigur Paul Ryan…Al, avem profundă nevoie de asta, fă tot posibilul pentru noi (MINE)…” (n.a.-RISE a încercat o traducere cât mai fidelă a mesajului scris într-o engleză stâlcită). Integral pe Riseproject
Dan Tapalaga. Hotnews. Arestati chefliii si bormasina. Scapati coruptii, scoateti talharii, violatorii din puscarii!
Ce sa mai inteleaga un om simplu, cand vede cum un guvern scoate talharii, violatorii si hotii din puscarii, se da peste cap sa scape marii corupti, cauta sa dezincrimineze cu orice pret abuzul in serviciu, dar propune inchisoare pentru nuntasi, chefliii si maniacii bricolajului in ore de liniste? Nu cumva se plang toata ziua domnul Dragnea, PSD si Antena 3 ca Romania s-a transformat in tara procurorilor? Ei, cum vor sa faca ordine in tara, dar numai printre plebei? Tot cu procurori si nu oricum, ci drastic, adoptand masuri vadit disproportionate cu gravitatea faptelor.Nimeni nu contesta ca in Romania e cam debandada, ca fiecare pune muzica tare cand are chef, se apuca de gaurit pereti cu bormasina in creierii noptii sau urla boxele la nunti trei zile la rand trezind tot satul, respectiv cartierul. Cu totii suntem de acord ca jungla trebuie putin domesticita, dar nu cred ca daca inchidem animalele direct in cusca am rezolvat ceva. Tulburarea linistii publice, oricum o luam, nu o asiguri sub amenintarea inchisorii pentru ca altfel, nu-i asa, facem din Romania o tara de infractori.Proiectul de lege pus in dezbaere publica de MAI prevede inchisoare de la 3 luni la 2 ani pentru “tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma”. Nimic nu impiedica statul, daca tot vrea liniste in tara, sa aplice amenzi mari, pe care sa le si incaseze efectiv. Insa ma tem ca ajungem la extreme tocmai din cauza ca statul se dovedeste incapabil sa-si exercite functiile si atunci merge pe varianta “ii speriem doar cu efectul legii” daca tot nu suntem in stare sa o aplicam efectiv. Altii merg chiar mai departe si interpreteaza prevederea de mai sus, asa cum este ea formulata, drept o sperietoare pentru viitorii protestatari fara autorizatie (tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor…).Personal, nu cred ca s-au gandit atat de departe, dar la o adica se legea se poate interpretata si in acest sens. Mai degraba genul asta de legiferare excesiva si prosteasca, care risca sa incarce rolul instantelor penale cu dosare absolut ridicole, rezulta dintr-o gandire de vataf cocotat in varful puterii, gata sa bage la zdup orice-i zgarie timpanul sau privirea. Si cum o veti face? Sariti cu procurorii pe toate nuntile si chefurile, umflati cu politia pe oricine va tulbura somnul lin sau linistea necesara numararii banilor furati? Si cine face asta, tocmai puterea care acuza de dimineata pana seara ca Romania a devenit tara procurorilor. Integral pe Hotnews
Madalin Hodor. Revista 22. „Delirul revendicativ” al domnului Solomon
„Așa că eu i-am întrebat direct Aici mă veți omorî?, la care căpitanul Badea Ion mi-a răspuns Nu te vom omorî, că nu meriți! /…/ m-au dus să mă interneze la Spitalul 9 din București. Dar doctorul de gardă din ziua aceea a refuzat să mă interneze, spunând că motivele pentru care cer ei să mă interneze acolo în spital sunt de natură politică. /…/” (Vasile Paraschiv, Strigăt pentru adevăr și libertate. Scrisori adresate poporului român pentru trezirea și redeșteptarea neamului, Timișoara, 2009).
Sunt sigur, domnule Solomon că până la ora asta ați înțeles măcar că ați scăpat ieftin. Ia să fi făcut aşa ceva în România dinainte de 1989! Vă luau cu fulgi cu tot. Să vii cu un „act artistic” la o manifestare organizată de conducerea superioară de partid și de stat și să tulburi sărbători ale entuziasmului național „strâns unit în jurul..”? Păi nu vă ridicau imediat? Pe vremea aia nu orbecăiau după motive de reţinere. „Boala” dumneavoastră se numea pe atunci „delir revendicativ” şi dacă vă aducea la spital Securitatea cu diagnosticul respectiv (că ei erau şi psihiatri, bineînţeles) să ştiţi că medicii nu prea stăteau la discuţii. „Delir revendicativ”, internare imediată la un loc cu cei care chiar aveau probleme psihice (la ăia violenţi, ca să vă şi sperie puţin), şocuri electrice şi neuroleptice până vă lecuiau. Apoi trecerea în evidenţă. Și dacă vă treceau în evidenţă, la revedere. Din asta nu se mai ieşea. Ceauşescu era obsedat de cei care se trezeau să spună că lucrurile nu sunt chiar aşa de frumoase în patria noastră socialistă. Îl enervau aşa de tare, că prin 1970 a dat direcţia de rezolvare a acestor „cazuri”, când a spus clar în Scânteia că „doar nebunii nu văd realizările socialismului”. Se ştie că noi nu mai aveam voie (tot din cauza occidentalilor, care, ca să ne împrumute bani, ne băgaseră pe gât diverse convenţii cu aiureli, ca de exemplu respectarea drepturilor omului) să avem deţinuţi politici. Alt motiv să-i urâm pentru „amestecul în treburile noastre interne”. Integral pe Revista 22
Luminita Marcu. Contributors. Aceste femei magistrat
Scenariul conform căruia eșafodajul democratic al unei țări întregi, zgîlțîit puternic, la limita prăbușirii, de politicieni corupți, mediocri și lași, populiști și iresponsabili, e salvat in extremis de o femeie magistrat se repetă deja prea insistent ca să nu fie semnificativ.Sigur, nu sînt doar femei printre magistrații de bună credință (și de o incredibilă rezistență nervoasă în aceste vremuri, a se vedea, de pildă, procurorul american Robert Mueller), tot așa cum politicienii iresponsabili nu sînt toți bărbați (printre rebelii catalunezi se află președinta parlamentului de la Barcelona, Carme Forcadell, acum în control judiciar în așteptarea procesului, iar în ridicolul său ”exil” la Bruxelles, fostul președinte Carles Puigdemont e însoțit de două femei foste ministru în guvernul destituit), deci împărțirile pe gen nu sînt și nu pot fi niciodată etanșe. (Nu voi intra în detalii cu privire la ce se întîmplă în Catalunia, toată dezbaterea cu privire la îndreptățirea pe care o au sau nu separatiștii e fastidioasă. Două lucruri sînt certe: toate acțiunile politice întreprinse de guvernul local din Barcelona în vederea independizării de Spania au fost ilegale, iar consecințele acestui proces nu s-au dovedit și nici nu par a se putea dovedi în viitorul previzibil profitabile pentru cetățenii din Catalunia, dincolo de jubilația celor îmbătați de propaganda specificului local. Catalanii au, desigur, trăsături originale, o istorie a lor, poate și motive de ranchiună seculară – dar cine n-are, dacă caută bine? – sînt admirabili în multe feluri, tot așa cum au și ei, ca orice grup, proverbiale defecte, dar, oricum am privi lucrurile, afacerea independizării e una păguboasă din toate punctele de vedere, iar politicienii care au profitat de sensibilitățile și exaltările oamenilor, în deplină cunoștință de cauză asupra implicațiilor dezastruoase ale faptelor și vorbelor lor, o adunătură de farsori și de iresponsabili.) Vocea bunului simț este acum, în Spania, vocea justiției și ea are timbru feminin. Vă sună cunoscut? Mie da. Uitîndu-mă la femeile magistrat spaniole, judecătoare sau procurori, pe umerii cărora se află în acest moment toată imensa presiune generată de aventura catalană, mă gîndesc la cîteva femei magistrat din România. De cîte ori, în ultimii ani, mai ales din 2012 încoace, echilibrul democratic al României a fost pe umerii lor? Să încercăm o listă de nume, inevitabil incompletă: Livia Stanciu, la Curtea Supremă, Laura Codruța Kovesi, la Ministerul Public și apoi la DNA, Camelia Bogdan, la Curtea Supremă, președinta completului care l-a condamnat pe Voiculescu (azi, liber, în timp ce ea a fost exclusă din magistratură, dintr-o prostie pe care și copiii o pricep ca fiind astfel – a participat ca formator la un curs organizat de Ministerul Agriculturii, parte vătămată în procesul lui Voiculescu – rîd și curcile, doar că rămînem cu rîsul, iar ea, deocamdată, cu cariera distrusă!), Ioana Bogdan de la Curtea Supremă (cea care a înclinat balanța în completul de trei judecători care l-a condamnat pe Adrian Năstase cu executare în dosarul Trofeul calității). Integral pe Contributors
Va urez o duminica placuta!