Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 15 noiembrie. Vremea începe să se răcească, temperaturile continuând să scadă şi în cursul zilei de miercuri, în toată ţara, iar termometrele nu vor indica mai multe de 14 grade Celsius. „Temperaturile scad în majoritatea regiunilor şi nu vor fi mai mult de 14 grade Celsius, uramând ca, de miercuri, să asistăm din nou la o scădere a temperaturilor, mai ales în regiunile din sud, unde nu vor fi mai mult de 9 grade”, potrivit meteorologilor din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Începând de joi, temperaturile încep să crească uşor. Potrivit informaţiilor de pe site-ul ANM, până pe 26 noiembrie, vremea continuă să se răcească, treptat, iar spre finalul intervalului termometrele nu vor indica mai multe de 8 grade Celsius.
România furată. Cum a scăzut numărul vacilor în urma unui program destinat să le înmulțească. Peste 200 de milioane de euro pe an a pompat Ministerul Agriculturii într-un program care ar fi trebuit să sporească numărul vacilor din România. Doar că ferme fără nicio bovină au primit ajutoare de stat, iar subvenţiile au ajuns şi la peste 1.000 de euro pentru un singur animal. Şi aşa se face că numărul vacilor a scăzut în ultimii patru ani cu peste un sfert de milion. Ministrul Agriculturii refuză însă să schimbe modul în care sunt împărţite subvenţiile, pe motiv că nu-l lasă Comisia Europeană. Nu e adevărat, au precizat, pentru Digi24, oficialii europeni. Subvenţii record de peste 1.000 de euro pe vacă şi ajutoare de stat care se dau pentru ferme fără bovine sunt câteva dintre secretele bine ascunse ale modului cum Ministerul Agriculturii a împărţit subvenţii care până în 2020 ajung la aproape 2 miliarde de euro în zootehnie. Scopul investiţiilor a fost creşterea numărului vacilor, însă în ciuda celor peste 200 de milioane de euro pompate anual, din 2013 şi până în iulie 2017 numărul bovinelor a scăzut cu peste un sfert de milion de capete. Oficialii din ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Petre Daea, nu vor să schimbe sistemul de împărţire a subvenţiilor, motivând că nu îi lasă Comisia Europeană. Însă, oficialii europeni au transmis Digi24 că acest lucru nu este real, iar statul român poate modifica oricând condiţiile discriminatorii prin care se împart subvenţiile. Integral pe Digi24
EXCLUSIV. Guvernul Tudose sprijină afacerea Belina prin ordonanţă de urgenţă. În chiar ziua în care impunea „revoluţia fiscală”, Guvernul Tudose a modificat o anume prevedere din Legea Apelor, astfel încât să devină legal ceea ce până atunci era interzis: ridicarea de construcţii în preajma cursurilor de apă. Un potenţial beneficiar al acestei modificări este firma Tel Drum, care deţine în închiriere Insula Belina din judeţul Teleorman. Ordonanţa de Urgenţă 79/2017, care a impus aşa-numita „revoluţie fiscală”, a revoltat mii de români nu doar prin prevederile sale, ci şi prin omisiunile pe care le conţine. Guvernul a promis că va rectifica omisiunile prin acte ulterioare. În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat o altă Ordonanţă de Urgenţă, 78/2017, de modificare a Legii Apelor, însă aici nu a mai fost la fel de neglijent, ci a lucrat cu minuţiozitatea unui chinez care scrie o nuvelă pe un bob de orez. Printr-o modificare de mare fineţe, Guvernul a eliminat aproape total restricţiile de construire pe malurile apelor şi ale lacurilor, singura condiţie fiind ca proiectul, indiferent unde e amplasat, să aibă prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Veşnicul pretext: directivele UE Justificarea elaborării ordonanţei de urgenţă a constat în transpunerea în legislaţia naţională a unor directive ale Uniunii Europene – şi în mare măsură ordonanţa chiar asta face. Dar articolul 49 din Legea Apelor, care reglementează interdicţia de construire şi excepţiile de la această interdicţie, nu are nicio legătură cu directivele europene. În Nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, semnată de ministrul Doina Pană, se arată că motivul modificării acestui articol este acela că prevederile actuale „interzic realizarea de lucrări în zona inundabilă, inclusiv a celor de apărare împotriva inundaţiilor”. De asemenea, este invocată necesitatea deblocării urgente a „investiţiilor de apărare împotriva inundaţiilor din zonele inundabile asociate, prin eliminarea interdicţiei de realizare a unor astfel de lucrări”. Prin urmare, se propune „modificarea art. 49 alin. (2) pentru a permite realizarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în zona inundabilă”. Integral pe Adevarul
EXCLUSIV RL 197 de transportoare blindate destinate Armatei Române vor fi produse la București. 197 de transportoare blindate model 8 x 8, destinate Armatei Române, vor fi produse la București, menționează un set de documente elaborat de Ministerul Apărării Naționale. Documentele urmează a fi înaintate Guvernului, pentru a fi analizate și aprobate sub forma unei Hotărâri de Guvern. Transportoarele vor fi produse de o societate mixtă în care vor fi parteneri Uzina Mecanică București (cu experiență în domeniul tancurilor) și compania General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH. Uzina Mecanică București este filială a Companiei Naţionale ROMARM.Transportoarele vor fi model Piranha 5. Lotul cumpărat de MApN, pentru Forțele Terestre ale României, este de 227 de vehicule. Dintre acestea, primele 30 vor fi produse integral de firma străină iar o serie de angajați români se vor instrui în străinătate pe parcursul producerii acestora.Ulterior se prevede “integrarea şi producerea în România a 197 de transportoare 8×8 şi derivate pe platforma PIRANHA 5, precum şi fabricarea în România a următoarelor subsisteme: sistemul de protecţie balistică şi antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicaţii şi informatică, aparatura de ochire şi observare şi sistemele de senzori”. Integral pe Romania Libera
Specialitatea care dispare: Asta nu este medicina, asa ceva nu mai poate fi tolerat! – Interviu. Peste 600 de localitati nu au medic de familie, specialitate amenintata cu disparitia inclusiv din cauza plecarilor masive in strainatate, pacientii sunt plimbati pe drumuri si unii sunt nevoiti sa renunte la tratament. Ce facem noi astazi nu se cheama medicina de familie, afirma vicepresedintele Societatii Nationale a Medicilor de Familie, dr. Sandra Alexiu. Medicii de familie organizeaza astazi in Bucuresti un protest fara precedent, cu atat mai mult cu cat el este unul in comun cu asociatiile de pacienti: “Facem asta pentru pacienti. (…) Eu nu mai am timp sa stau de vorba cu pacientul meu, sa il consult in liniste, nu am cu ce sa-mi dotez cabinetul, nu imi pot permite sa fac lucruri pe care stiu sa le fac, dar nu sunt lasata”. Dr. Sandra Alexiu considera ca medicina de familie este impinsa in mod voluntar spre faliment: “Se creeaza un mecanism de suveica, sumele fiind decontate evident din banii asiguratilor. (…) Cand acelasi patron detine importatorul, distribuitorul, depozitul, farmacia si clinica cum sa nu te gandesti ca exista un plan special care sa distruga si medicina familiei?” Pentru prima data o categorie de medici iese in strada, un protest fara precedent in Romania. De ce? Facem asta pentru pacienti, cu care noi suntem in contact permanent si carora vrem sa le putem asigura un act medical de calitate. Eu nu mai am timp sa stau de vorba cu pacientul meu, sa il consult in liniste, nu am cu ce sa-mi dotez cabinetul, nu imi pot permite sa fac lucruri pe care stiu sa le fac, dar nu sunt lasata. Suntem impreuna, medici si pacienti, protestul e comun pentru ca si actul medical este unul comun. Am format o coalitie a medicilor de familie cu cele mai importante asociatii ale pacientilor cronici din Romania.Intr-un sistem de sanatate care functioneaza bine, medicina primara asigura 90% din consultatiile anuale, deci problemele sunt rezolvate la primul nivel. Dar medicul trebuie sa fie finantat corespunzator pentru a asigura acest prim nivel al sistemului de sanatate. Integral pe Ziare.com
Tudorel Toader ţine morţiş să-l excludă pe Klaus Iohannis din procedura de numire a procurorilor şefi. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, revine la ideile din proiectul legislativ care a primit aviz negativ de la CSM, şi propune Parlamenului ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a şefilor marilor parchete. Propunerile urmează să fie discutate astăzi în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. 60 de pagini. Pe atât se întind amendamentele ministrului Justiţiei Tudorel Toader la Legile Justiţiei. Printre altele acesta propune ca preşedintele României să fie exclus total din procedura de numire a şefilor marilor parchete printre care se numără şi Parchetul General sau DNA. Propunerea aparţine Guvernului României via Ministerul Justiţiei şi a fost transmisă la Camera Deputaţilor, pe 9 noiembrie 2017, pentru a fi discutată în cadrul dezbaterii privind legile Justiţiei. Potrivit punctului de vedere asumat de Guvern, procurorii -şefi ar trebui numiţi de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Concret, ministrul Justiţiei ar urma să propună CSM cel puţin două propuneri de numire pentru aceste funcţii, membrii Consiliului pot refuza motivat, o singură dată, numirile în funcţiile de conducere, făcând publice motivele refuzului. „Apreciem necesar ca legea să atribuie ministrului Justiţiei un rol semnificativ în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere”, arată ministrul Justiţiei prin vocea Guvernului. Tudorel Toader explică faptul că astfel s-ar da „substanţă” prevederiii din Constituţie conform căreia „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” Actuala legislaţie stabileşte că şefii marilor parchete „sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM. Integral pe Adevarul
Gașca lui Dorneanu va lovi iarasi! CCR discuta sesizarea PNL privind hotararea Parlamentului care modifica modul de functionare a Comisiei SRI. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) discuta miercuri sesizarea PNL referitoare la hotararea Parlamentului care modifica modul de functionare a Comisiei comune permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, potrivit Agerpres.Pe 24 octombrie, liberalii au atacat la CCR Hotararea 85/2017 privind organizarea si functionarea Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI. In sesizare, liberalii sustin ca hotararea Parlamentului incalca principiul legalitatii. “Hotararea Parlamentului (…) incalca principiul legalitatii prin faptul ca, in contra dispozitiilor regulamentare in vigoare, acorda unei comisii permanente prerogativele unei comisii de ancheta, fara adoptarea unei hotarari specifice, in acest sens, a Parlamentului”, se arata in sesizarea inaintata CCR. PNL sustine ca, prin modificarile aduse modului de functionare a Comisiei SRI, aceasta devine comisie permanenta comuna pentru controlul activitatii Serviciului si de ancheta a aspectelor conexe activitatii acestuia. “O asemenea situatie nu este insa permisa de Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si nici de regulamentele specifice celor doua Camere”, se mai arata in sesizare. Integral pe Hotnews
Analiză | La extreme: ruptura dintre stat şi privat se vede în statisticile creşterii economice. Sectoarele economice care încă mai depind de bugetul public dau extremele scăderilor din primele nouă luni ale anului 2017, în timp ce sectoarele cu capital preponderent privat consemnează creşteri-record faţă de aceeaşi perioadă din 2016, reiese din statisticile oficiale consultate de Mediafax. Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip „semnal”, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%. Integral pe Mediafax
Romania a acceptat sa acopere frauda de 21 de milioane de euro din fondurile UE, in dosarul lui Dragnea. Dosarul Tel Drum, in care este anchetat de DNA si Liviu Dragnea, vizeaza inclusiv o frauda de 21 de milioane de euro, bani europeni pe care ii va plati statul roman. In 2016, Comisia Europeana, la sesizarea OLAF (Oficiul European Antifrauda), a cerut Romaniei sa aplice corectii financiare, pe care statul nostru le-a acceptat. “Comisia a primit recomandarile OLAF cu privire la cazurile pe care le mentionati in 2016. In conformitate cu aceste recomandari, serviciile Comisiei au solicitat Romaniei sa efectueze corectiile necesare pentru ca bugetul UE sa nu fie afectat. Romania a fost de acord sa aplice aceste corectii. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, in stransa colaborare cu statele membre. Acest caz arata ca sistemul functioneaza”, a declarat un purtator de cuvant al CE la solicitarea HotNews. “Corectiile sunt de doua tipuri, fie sunt corectii pe proiect, fie sunt corectii transversale pe un program, adica daca UE descopera ca intr-un anumit program rata de frauda este prea mare, se impune statului membru o corectie, de obicei de 25% (…) Asta inseamna ca, din toata suma programului, statul membru nu poate sa ceara la Bruxelles un anumit procent”, a explicat Ghinea pentru Ziare.com.”Pot sa mai existe corectii pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum, in care se constata ca un anumit proiect este suspectat de frauda, intreaga valoare a proiectului nu poate fi rambursata de catre Bruxelles. Daca au fost deja ceruti banii la Bruxelles, nu se trimit. Daca n-au fost ceruti, nu se mai accepta cererea de rambursare (…) Corectie inseamna ca statul roman de la buget, adica noi toti, trebuie sa acoperim gaura. UE nu plateste banii astia“, a adaugat fostul ministru. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!