Spre deosebire de Basescu in vremurile lui bune, care gandea cu 3-4 mutari in fata adversarilor, Iohannis gandeste cu 2 mutari in spate. Altfel spus, abia dupa ce se intimpla dezastrul vine si-l constata cu ingrijorare (primul pas in spate: defazarea cronologica) si, mai mult, gaseste alti vinovati decat cei reali (al doilea pas in spate: prostia crasa si/sau minciuna sfuntata).
In cazul de fata, vinovati sunt cei din USR (ne spune el).
Nu e vinovat Citu si el insusi, ca au dat afara din Guvern doi ministri USR, incalcand acordul de guvernare si relatiile politice dintr-o coalitie.
Nu sunt vinovati cei din PSD, care au initiat motiunea.
Nu sunt vinovati cei din PNL, care s-au aliat cu PSD-ul pentru a amana in Parlament motiunea depusa de USR+AUR, lasandu-i timp de respiro imbecilului de le Victoria pentru a castiga sefia PNL (si nu i-a folosit la nimic…).
Vinovati sunt cei din USR ca nu au mai suportat dusul cu zaharelul desfiintarii SIIJ, cu repararea legilor Justitiei, cu jaful la drumul mare din PNLD3 (a se vedea dovada clara de azi despre ce inseamna alocarea discretionara a banilor de la buget de catre Guvern catre primairile PNL), cu numirile de canapiste si smecheri prin consilii si AG-uri. USR-istii sunt vinovati, ca nu se poate negocia cu ei.
Trebuie sa intelegem jocul la rupere al Presedintelui: orice in afara de USR. De aceea ii antagonizeaza, de aceea incearca sa impinga in fata naratiunea cum ca Guvernul a cazut din cauza USR.
Nu, Guvernul Citu a cazut din cauza unei motiuni initiate de PSD si votate si de PSD+AUR+USR.
Daca este sa gasim vinovati, USR-istii nu sunt singurii si nici nu sunt principalii. Si trebuie sa discutam public si despre:
– motivele care l-au impins pe Iohannis sa nu il mai inghita pe Orban,
– motivele care l-au impins pe Iohannis sa ceara revocarea lui Stelian Ion cu mana lui Citu
– motivele care il imping pe Iohannis sa arda zilnic puntile de negociere cu USR.
Sa discutam public si despre aceste motive si mai ales de scopul urmarit de actiunea lui Iohannis.
Si sa intelegem si unde duce un raspuns ca aceasta:
Ați susține un guvern minoritar PNL UDMR, cu susținere PSD în Parlament?
Am văzut că în media sunt multe opinii și variante. Pe mine nu mă interesează teoria chibritului, ci un guvern care să poată gestiona bine România și asta voi căuta.
Ati citit bine si ati inteles, cred, si intentia: pe Iohannis il intereseaza gestionarea statului, nu reformarea sau imbunatatirea lui (a propos, cand ati auzit ultima data cuvantul “reforma” in gura Presedintelui)? Si, sub pretextul ca USR-ul nu vor accepta sa il voteze pe Citu (care va fi re-propus), Iohannis va spune, dupa a doua sau a treia runda de consultari, ca partidul care s-a angajat solemn sa ajute la gestionarea Romaniei in criza este….ati ghicit, PSD-ul.
Jocul lui Iohannis este simplu ca buna ziua: nu va ceda un milimetru in fata USR-ului, stiind ca acestia nu vor accepta sa intre din nou la guvernare cu Citu, si atunci va parea indreptatit sa gireze o coalitie PNL-PSD (care PSD il va accepta pe Citu daca i se va planta in coasta un vicepremier pe nume…Dancu sau unul similar; asa-i ca revedeti scenariul care l-a paralizat pe Ciolos?). Tot ce face este sa antagonizeze USR-ul si, daca acest lucru nu e suficient, sa ii puna in fata unei alegeri de genul “Citu sau nimic”.
E un joc la rupere, si de rupt se va rupe tara, lasata pradata in mana a doi carnasieri (PNL si PSD, carora le sticlesc ochii dupa cele 80 de miliarde de euro), in ghearele pandemiei si crizei energetice care se prefigureaza. Tot ce vrea el este o “gestionare” a Romaniei care sa ii lase lui timp sa schieze, sa joace golf si sa probeze costume. Altii sa se ocupe de “gestionare”, iar el sa primeasca tinichele fara valoare in Germania si sa se pozeze cu dubiosi care sunt foarte apropiati de FSB.
Nu il deranjati cu fleacuri de reforma in ultimii 3 ani de mandat.
Lui Iohannis i se rupe de Romania si nici macar nu se mai ascunde.
Eu cred că este nevoie de zile bune până când toată lumea coboară cu picioarele pe pământ, fiindcă această criză este diferită de alte crize guvernamentale, politicienii au ajuns să aibă doar discursuri anti-toți, fiecare este împotriva fiecăruia. Or așa nu se poate.
– ca USR-istii nu s-a trezit peste noapte sa plece din Guvern, de nebuni. Dimpotriva:
In aceste conditii, poate ca e “greu de negociat cu un partener care a votat sa iti darame Guvernul” (ca sa il citez) insa ar trebui sa vedem lucrurile si din perspectiva USR: cum e sa negociezi cu un partid si cu un Presedinte care te-a tratat mereu ca pe ruda saraca de la masa guvernarii, ti-a administrat toate loviturile posibile (inclusiv demiterile din esaloanele 2 si 3), nu a luat in serios semnalele tale care ii spuneau ca vei parasi guvernarea daca mai esti tratat golaneste? S-ar parea ca vechiul principiu care ghideaza vechile partide (“cainele nu pleaca de la macelarie“) nu a mai functionat. Ghinion!
Zarurile se pregatesc sa fie aruncate: pe hartie, Guvernul Citu nu are nici o sansa sa reziste in functie dupa motiune. Nu poti rezista cand iti antagonizezi si adversarii, si partenerii. Citu este deci exemplul perfect de imbecil care nu intelege ca poti sa scrii oricate wow-uri pe Facebook, ceea ce ramane la urma sunt ofurile si vaiurile tale in momentul numaratorii bilelor la motiune.
După cum spunea domnitorul nostru [Iohannis], sondajele arată că actualul Parlament nu mai reprezintă voința poporului. PNL-ul dacă mergem la alegeri anticipate nu va mai avea doi în față. Noi am dori anticipate pentru că este cea mai bună soluție pentru țară. 
In statul in care militarii pun mana pe vaccinuri (ca sa le distribuie esentialilor, in cabinete cu circuit inchis), nimeni nu plateste pentru ca pacientii ard de vii in ATI-uri si ca statul are grija intai de esentiali, nu de vulnerabili.
”Noi la guvern am făcut 
”Obiectivul meu şi al Guvernului pe care îl conduc rămâne vaccinarea cât mai rapidă a 10 milioane de români. Pentru asta avem două ţine:
Pentru ca, nu-i asa, astă vara copiii peste 6 ani au rupt ringurile discotecilor si cluburilor. Cum unde? 
Intr-o tara cu 44% populatie rurala, cu un partid ca AUR avand vantul in panze, cu un Parlament precum cel actual, cu o stare de nemultumire sociala care este ca un butoi de pulbere incalzit la foc mic, 
Prins intre WOW-uri de romgleza (limba romana a lui Creanga si Eminescu poseda de secole o interjectie banala care se scrie, inca din clasa pregatitoare, pur si simplu: “uau!”) si grafice de crestere de doua cifre care nu au nimic spectaculos in ele (cand esti in groapa Marianelor cu scaderea economica, degeaba urci doua cifre pana la cota -5000, ca tot sub nivelul marii esti), Premierul Cîțu joacă rolul perfect al unui candidat maciurian care nu intelege nimic din scopul caruia ii serveste.
In primul rand, Citu e un agent electoral pentru PSD cel putin la fel de bun pe cat a fost Viorica Dancila pentru PNL. Un fel de sac etern de box in care dai stiind ca nu va riposta si ca va ramane agatat inca 3 ani, cat sa iti incerci tu toate loviturile pana la alegerile din 2024, care sunt jackpot-ul cel mare pentru PSD: prezidentiale+parlamentare in acelasi an. De ce deci sa te privezi de un antrenament gratuit cu public?!
Poate va reamintiti cum in perioada de coabitare Basescu-Ponta (2012-2014) asistam adesea la urmatoarea sceneta ieftina: dupa ce ziua Basescu numea pe cate un ministru propus de Ponta (la remaniere) sau promulga cate o lege votata de PSD, iesea seara in conferinta de presa si il balacarea pe Mitoman, oferind o scurta satisfactie celor care il sustinusera ca “reformator al statului”. Basescu isi asigura exit-ul linistit, semnand ce voia Ponta (si eternizand efectele juridice), insa pe fata se balacareau, ca sa para ca nu se inteleg. Exit-ul linistit fiind intelegerea : cuplul Udrea-Basescu joaca rolul Opozitiei dupa 2014, iar Ponta castiga presedintia si nu se atinge de cei doi si de partiduletul lor. Am mai scris despre acest scenariu in 2014, e mult de atunci.
Asa ca liberalii care au sarit in barca lui Citu se aseamana celor care ii jurau credinta lui Basescu in timp ce aceasta isi infiintase Miscarea Populara si isi pregatea un exit usor. Nici nu inteleg ca 
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 10 septembrie. Vremea se menține frumoasă în cea mai mare parte a țării. Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie au emis prognoza meteo pentru următoarele 12 ore. În Moldova, vremea se menține cu temperaturi pozitive, maximele fiind cuprinse între 22 și 27 de grade Celsius. Cerul va fi variabil, mai mult noros în cea de-a doua parte a zilei. Vântul va sufla slab, până la moderat, cu unele intensificări pe creste. Vreme frumoasă și în Dobrogea, cu valori ce vor urca până la pragul de 27 de grade Celsius. Cerul rămâne variabil întreaga zi, iar presiunea atmosferică va fi ușor variabilă și ea. În Muntenia, presiunea atmosferică este în scădere ușoară. Vântul va sufla slab și moderat, iar spre după amiază, șansele de ploaie ajung până la 50%. Temperaturile minime variază între 12 și 16 grade Celsius, în timp ce maximele urcă până la 28 de grade Celsius. La fel de cald va fi și în Oltenia, însă aici, șansele de ploaie sunt destul de mari, ajungând până la 75%. Termometrele vor înregistra valori cuprinse între 11 și 27 grade Celsius. Vântul va sufla slab, până la moderat, cu intensificări în a doua parte a zilei. În Transilvania, cerul va fi variabil întreaga zi, iar ploile își vor face apariția după amiază. Vântul va sufla moderat, iar presiunea atmosferică este în scădere ușoară.
S-a întors roata pentru Iohannis. De ce-l susține PSD pe Cîțu. Dincolo de înțelegerile pe sub masă cu PNL în detrimentul USR, liderii PSD au un scop precis: îl vor pe Florin Cîțu în fruntea PNL. Cîțu, politician cu o erodare masivă după doar 8 luni de guvernare, ar prăbuși PNL în sondaje în perspectiva anului electoral 2024. Practic, susținându-l acum pe Cîțu, PSD pune umărul pentru slăbirea adversarului la următoarele alegeri. Exact cum a procedat și președintele Klaus Iohannis cu Viorica Dăncilă: a cultivat-o cu scopul de a avea un concurent derizoriu la alegerile prezidențiale. Și a reușit. “Dacă Florin Cîțu pică, trebuie împăiat și ținut în fruntea guvernului și a PNL. Prezența lui acolo e un cadou pentru PSD”, susține unul dintre liderii social-democrați pentru ziare.com. E rezumatul strategiei pe care o aplică PSD în aceste zile, nu doar un blat tradițional cu PNL. Liderul PSD Marcel Ciolacu a jucat în aceste zile în “echipa câștigătoare”, sloganul taberei Cîțu. A pus umărul decisiv la amânarea moțiunii de cenzură: fără voturile PSD, liberalii nu puteau trimite moțiunea la CCR. Scopul lui Florin Cîțu e să împingă moțiunea de cenzură după congresul PNL din 25 Septembrie. Dacă intră în congres din postura de premier, iese președinte de partid. Paradoxal, Marcel Ciolacu are același obiectiv: să-l vadă ales pe Cîțu în fruntea PNL. De ce? Florin Cîțu – președinte PNL înseamnă divizarea partidului. Chiar și în cazul unei înfrângeri, Ludovic Orban va rămâne un lider influent în PNL, care-i va face opoziție internă lui Cîțu. În schimb, Orban e privit în PNL drept un lider care unește. Dovadă că a preluat șefia PNL când liberalii erau la pământ, după alegerile din 2016, și l-a dus la putere în Noiembrie 2019, cu numai 20% în Parlament. Integral pe 
Reportaj. Ce nu s-a văzut la TV la moţiunea de cenzură: jigniri repetate, alianţe de conjunctură şi zeci de aleşi care refuză să poarte mască de protecţie. Citirea moţiunii de cenzură USR – AUR a adâncit conflictul dintre PNL şi USR. Florin Roman a fost îndepărtat cu forţa de membri din partidul lui George Simion de la prezidiul de unde conducea şedinţa, după ce nu mai voia să lase microfonul. În acelaşi timp, deşi adversari declaraţi, liberalii şi PSD au votat cot la cot împiedicarea unei dezbateri şi a unui vot pe moţiune în zilele următoare. Liderul deputaţilor PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Roman, a fost delegat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban pentru a putea prezida şedinţa comună a camerei Deputaţilor şi Senatului în care avea să fie citită moţiunea de cenzură USR PLUS – AUR. În tot acest timp preşedintele Camerei Deputaţilor se afla la Constanţa, acolo unde îşi prezenta moţiunea privind candidatura sa pentru un alt mandat la şefia PNL. Deputatul a refuzat să introducă pe ordinea de zi, la solicitarea liderului deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, votul privind stabilirea unui calendar pentru moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR. Astfel că, liderului i s-a reproşat că nu o lasă pe preşedinta Senatului Anca Dragu să vorbească şi că a pus stăpânire pe microfoane. Deputatul AUR Dan Tănasă s-a ridicat în picioare şi a început să ţipe, motiv pentru care colegii din jurul lui au sărit să îl calmeze. „Băi mafiotule, lasă microfonul!”, a ţipat deputatul. Florin Roman a fost îndepărtat cu zgomot, după ce parlamentarii AUR au strigat la el şi au sărit să îl tragă de la pupitrul plenului. Liderul liberal a încercat să treacă la citirea moţiunii de cenzură, însă în final a renunţat declarând şedinţa plenului reunit închisă, după ce i-a fost tras scaunul de sub şi a încercat să ţină microfonul doar pentru el. Preşedintele Senatului Anca Dragu a redeschis imediat şedinţa. „Stimaţi colegi trebuie să clarificăm acest aspect în care acest atribut de a conduce şedinţele comune revin preşedinţilor”, le-a transmis Anca Dragu colegilor parlamentari, fiind aplaudată. Integral pe 
Managerul de spital care a ameninţat cu violul şi bătaia o asistentă a scăpat cu o mustrare: „Marş, jigodia dracu´!“. Consiliul Judeţean Vâlcea a finalizat ancheta în cazul managerului Spitalului de Psihiatrie Drăgoeşti, medicul Edward Stanca, care a insultat şi a ameninţat o asistentă. În luna mai a acestui an, o înregistrare în care era surprins un schimb şocant de replici între doi angajaţi ai unui spital din Vâlcea a apărut în spaţiul public. Cu această ocazie s-a aflat că cei implicaţi sunt managerul unităţii medicale – Spitalul de Psihiatrie Drăgoeşti – şi una dintre asistente, dar şi că incidentul era unul mai vechi. Deşi nu s-a vorbit despre persoana care a dat publicităţii înregistrarea realizată chiar de către asistentă, care între timp a fost avansată, tocmai această promovare ar fi declanşat nemulţumiri în rândul colegilor de serviciu. Scandalul cu ameninţările de tip mafiot – „Marş, jigodia dracu´! Te joc în picioare şi pe fie-ta o dau la albanezi” – a fost urmat de o anchetă disciplinară a Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, în subordinea căruia se află unitatea medicală şi de suspendarea din funcţie a directorului instituţiei, pe perioada derulării cercetărilor. Medicul Edward Stanca a mărturisit că s-a enervat pentru că asistenta nu-şi îndeplinea sarcinile de serviciu. Integral pe 
Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește. Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat a fost de 2,1856 miliarde euro, cu aproape o cincime mai mare decât în luna anterioară și foarte aproape de valoarea record înregistrată în martie 2021 (-2,2565 miliarde euro). Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele șapte luni ale anului curent până la 12,8644 miliarde euro sau 5,4% din PIB. În contextul în care atât exporturile cât și importurile au fost în creștere semnificativă (inclusiv prin efect de bază), avansul livrărilor către străinătate s-a păstrat sub cel al intrărilor de mărfuri (+24,5% față de +25,4%). Dacă suma exporturilor lunare a urcat în iulie la 6,36 miliarde euro, importurile au trecut de 8,5 miliarde euro. Pe primele șapte luni, livrările la extern au însumat circa 42,5 miliarde euro iar intrările 55,4 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele 7 luni ale anului a coborât sub nivelul de anul trecut și la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, ușor sub 80%. Contrar excedentelor comerciale consemnate pe toată linia de statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) România are un deficit comercial semnificativ și în continuă creștere. În bună parte (circa 40%) provenit chiar din aceste state care ne concurează cu succes pe propria noastră piață de desfacere, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă din perspectiva competitivități. Integral pe 
Un judecător din România încurajează autoritățile să decidă ele ce întrebări are voie să pună presa și cum să fie cenzurați cetățenii. Libertatea publică astăzi consecințele unei ordonanțe președințiale judecătorești, probabil fără precedent în Uniunea Europeană: la cererea unei puteri a statului (administrația locală a sectorului 4), o altă putere a statului (instanța Judecătoriei Sectorului 2), intervine în ce ar trebui să întrebe jurnaliștii, cum să răspundă un intervievat și ce să ajungă la public. În 2 august 2021, Libertatea a publicat un interviu cu directorul Colegiului Gheorghe Șincai din București, profesorul de matematică Mircea Țeca. Discuția a vizat tema relocării liceului, cerută de Primăria Sectorului 4 pentru a consolida clădirea. Redacția îl intervievase înainte și pe inginerul Dumitru Popescu, expertul independent a cărui cercetare a stat la baza deciziei primăriei. „Eu nu mi-aș trimite nepotul să învețe în clădirea Colegiului Șincai”, a spus inginerul în interviul pentru Libertatea. După publicarea celuilalt interviu, cu directorul liceului, Primăria nu a trimis nicio poziție ziarului. Dar după trei zile, sectorul 4 s-a adresat instanței, căreia i-a solicitat să decidă o ordonanță președințială urgentă. Integral pe 
Marcel Ciolacu despre o guvernare PSD – PNL: Exclusă 
Peste un milion de familii din România nu fac față facturilor la gaz și energie (date INS). Maria Asiminei lucra până să înceapă pandemia la două firme cu contracte part-time. În 2020, firmele au trecut la muncă remote și nu a mai fost nevoie de serviciile ei și a ajuns șomeră. Acum așteaptă momentul în care furnizorul ei de electricitate îi va tăia curentul, întrucât n-a mai plătit ultimele facturi că nu avea din ce. Cifrele transmise joi de Institutul Național de Statistică confirmă o realitate hidoasă: peste un milion de familii din România nu-și permit plata facturilor la gaz și tot peste un milion nu-și permit plata facturilor la curent electric. În septembrie, Maria Asiminei a primit o factură de curent de peste 500 de lei. Era de fapt o regularizare, facturile medii fiind de vreo 60-80 de lei. ”Pe card mai am 284 de lei, că m-am uitat aseară. De unde să achit banii ăștia?!, se întreabă ea. Maria este femeie singură, cu doi copii. Fostul soț nu achită pensie alimentară, iar ea nu are bani de avocați ca să deschidă un proces. ”Pe cei doi copii a trebuit să-i țin la școală, că educația e foarte importantă. Ia-le manuale, cumpără baterie de telefon că celui mic i s-a stricat, fă-le mâncare…toate astea cer bani”. Ea stă în chirie într-un apartament de două camere și spune că proprietarul a înțeles-o și că nu o presează financiar. Potrivit datelor INS, cazul Mariei Asiminei nu e deloc singular. Aproape un sfert din familii (24,5%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare. Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică ṣi întreţinerea locuinţei (54,4% din familiile cu restanţe fiecare). Integral pe 
Președinția lui Iohannis a ajuns la un maxim de opacitate și militarizare, USR PLUS a acceptat rolul de idiot util, AUR câștigă mai mult. Sămânțele crizei guvernamentale au fost sădite în momentul în care USR PLUS a acceptat să fie idiotul util al intereselor lui Klaus Iohannis și a cerut alt prim-ministru în locul lui Ludovic Orban. Adică exact ce voia Iohannis, a cărui președinție, spune profesorul de științe politice Alexandru Gussi, a ajuns la un maxim de opacitate și cvasi-militarizare. Principalele idei din dialogul pe care Alexandru Gussi l-a purtat cu Spotmedia: Atunci când USR, la negocierea coaliției, a pus condiția fără Orban premier s-a băgat singur într-o luptă care nu-l privea. Astfel, USR a acceptat să fie idiotul util al intereselor șefului statului, care dorea să scape de Orban. Dar asta a fragilizat grav coaliția, principalul partid de guvernământ rămânea practic fără prim-ministru, iar alesul prezidențial urma să fie întronat artificial ca șef al PNL într-un viitor incert. Principalul protagonist e evident șeful statului, dar domnia sa confundă palatul Cotroceni cu un bunker, izolat atât de societatea civilă cât și de societatea politică, nu știm cum exercită puterea, cu cine se consultă, ce vrea și ce nu vrea. Demersul împreună cu AUR va deveni parte a pasivului USR pe termen lung. Integral pe 
Buna dimineata intr-o zi de joi, 9 septembrie. Vremea se va menţine răcoroasă dimineaţa şi noaptea, iar în special în centrul ţării va fi rece, însă pe parcursul zilei valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această perioadă. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 27 de grade, iar cele minime între 6 şi 17 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, până spre 1-2 grade. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în regiunile sudice, sud-estice şi la munte, unde doar cu totul izolat pot fi ploi slabe, trecătoare. Vântul va avea intensificări local în Dobrogea, în sudul Banatului şi pe crestele Carpaţilor Meridionali, iar în restul ţării va sufla slab şi moderat. Spre dimineaţă, vor fi condiţii de ceaţă în nord şi în centru, cu precădere în depresiuni. Presiunea atmosferică va fi în continuare ridicată, deşi cu valori în scădere uşoară. În București, vremea va fi predominant frumoasă, dar răcoroasă dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximã va fi de 24-25 de grade, iar cea minimă de 9-12 grade. Presiunea atmosferică va fi în continuare ridicată, deşi cu valori în scãdere uşoară.
EugenNicolicii Partidului Naţional Liberal: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură. Începuse să mi se facă dor de aberaţiile logico-juridice ale unui Eugen Nicolicea, dar iată că Partidul Naţional Liberal a avut grijă să furnizeze Parlamentului cel puţin trei înlocuitori care, împreună, par să suplinească satisfăcător marele absent: Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Florin Roman. Proba competenţei celor trei în materie de nicolicism a fost dată zilele acestea, odată cu încercarea lor de a bloca moţiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Cîţu. Ei pretind că o parte dintre semnăturile de susţinere a moţiunii, depuse vineri seara, ar fi false, întrucât unii semnatari, aflaţi în provincie, şi-ar fi scanat semnătura originală şi ar fi transmis-o electronic. Argumentul ar fi putut fi valabil de vineri seară până luni dimineaţă, răstimp în care PNL şi PSD au boicotat două şedinţe ale Birourilor Permanente. Dar luni dimineaţa, această suspiciune ar fi trebuit să înceteze. Acum şi semnăturile astea trebuie înţelese şi evaluate în funcţie de scopul pentru care se cer. În unele cazuri, cum ar fi la notariat sau în controlul judiciar, semnătura atestă prezenţa fizică a semnatarului într-un anume loc – în faţa notarului sau în perimetrul fizic impus prin control judiciar. La bancă, specimenul de semnătură atestă identitatea dintre titularul oficial al contului şi persoana care, fie că e prezentă fizic sau nu, revendică ceva asupra acelui cont. În alte cazuri, semnătura atestă doar o manifestare de voinţă – politică sau de altă natură – a unei persoane şi nu o poate contesta, dacă într-adevăr e vorba de un fals, decât cel căruia îi este atribuită. Dacă el o confirmă, nimeni altcineva nu poate interveni să o pună în discuţie. Exact aceasta este şi situaţia semnăturilor pentru moţiunea de cenzură: o manifestare de voinţă. Integral pe 
Euro la pragul de 5 lei provoacă furtuna scumpirii creditelor. “Suntem ca în scena din Titanic în care politicienii cântă de zor pe punte”. Instabilitatea politică internă pune presiune foarte mare pe valoarea leului, fiind posibilă chiar o depăşire a pragului de 5 lei pentru un Euro, sunt de părere consultanţii financiari. Iar dacă criza politică se va adânci, aceste salturi vor deveni posibile chiar din luna octombrie sau chiar înainte de acest termen, potrivit casei de brokeraj, XTB România. Astfel că, evoluția cursului euro/leu reflectă poate cel mai bine situația în care se află economia, in acest moment, iar trecerea peste pragul psihologic de 5 lei este mai aproape decât s-a estimat anterior. “Suntem ca în scena din Titanic în care politicienii cântă de zor pe punte, impasibili, iar pasagerii încearcă fiecare să se salveze”. “Deprecierea cursului monedei naționale, generată de scăderea încrederii investitorilor, urmare a incertitudinii de pe scena politică, vine să pună gaz pe foc într-o criză economică și așa alimentată puternic de inflație și accentuarea blocajului financiar. Suntem ca în scena din Titanic în care politicienii cântă de zor pe punte, impasibili, iar pasagerii încearcă fiecare să se salveze așa cum poate. Nimeni nu mai conduce, iar impactul iminent cu ghețarul facturilor va fi unul devastator pentru populație și firme. Integral pe 
Azi are loc a cincea şedinţă a Birourilor Permanente Reunite pe tema moţiunii. Parlamentul se reunește pentru citirea ei. A cincea şedinţă a Birourilor Permanente Reunite pe tema moţiunii de cenzură USR PLUS – AUR a fost convocată pentru joi, la ora 10.00, în încercarea de a asigura procedura necesară pentru citirea, dezbaterea şi votarea documentului. Primele patru şedinţe în care ar fi trebuit aprobat calendarul moţiunii de cenzură au fost suspendate din lipsă de cvorum. Parlamentarii ar trebui să stabilească odinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, convocat pentru ora 16.00, pentru citirea moţiunii “Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”. La plenul de joi, Biroul Politic al PNL a decis să nu participe niciun parlamentar al formaţiunii, insă o nouă şedinţă a Biroului Politic al PNL este programată pentru joi, la ora 09.00. Liberalii iau în calcul să propună, în şedinţa BPR, ca moţiunea să fie dezbătută şi votată în 1 octombrie, adică după Congresul formaţiunii din 25 septembrie. Miercuri, Guvernul a depus la Curtea Constituțională sesizarea pe tema moțiunii de cenzură, în care îl acuză, cu subiect și predicat, pe președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, că și-a realizat în mod abuziv competența și a încălcat Constituția. Primul termen stabilit de CCR pentru sesizarea Guvernului pe moțiunea de cenzură este 15 septembrie. Integral pe 
ANRE: 44% dintre consumatorii casnici nu au semnat contracte noi la energie și gaze naturale. Aproape patru milioane de români nu au trecut încă pe piața liberă a energiei electrice, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. Concret, 44% dintre consumatorii casnici au preferat să nu facă nimic și să plătească așa numitul tarif de serviciu universal. În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, 57% dintre consumatorii casnici sunt clienți pasivi sau inactivi. Aproape 44% dintre clienţii casnici nu aveau semnate la finele lunii iulie contracte pe piaţa concurenţială atât la gaze naturale, cât şi pentru energie electrică, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. La sfârşitul lunii iulie, pe piaţa de energie electrică, din aproape 8,9 milioane de clienţi casnici peste 4,9 milioane, aproape 56%, aveau un contract concurenţial semnat cu un furnizor de energie electrică. Doar 10% dintre ei și-au schimbat, însă, și furnizorul. Restul de aproape 4 milioane de clienţi, circa 44%, denumiţi de către furnizori drept pasivi, nu au făcut deocamdată nimic, potrivit datelor ANRE. Ei nu au rămas fără energie electrică, ci plătesc așa numitul preţ de serviciu universal valabil pe şase luni, de la 1 iulie până la sfârşitul anului, respectiv 1 ianuarie până la 30 iunie. Integral pe 
Criza Cîțu și cum se mișcă miliardele de euro de la un partid la altul. Nu a explicat nimănui de ce (și e păcat; poate are niște argumente extrem de persuasive); și nici nu contează. Subiectul nu poate fi dezbătut. El pur și simplu este. Cum la finele lunii în Partidul Național Liberal au loc alegeri pentru președinție, iar la președinție există 2 candidați, cel-care-nu-e-Ludovic-Orban trebuie să câștige. E vorba de Florin Cîțu. Dar Florin Cîțu e și prim-ministru. Nu poți să vii pe 25 ale lunii și să te aștepți să te voteze lumea din partid dacă cu o săptămână sau două înainte ai pierdut puterea. Deci Florin Cîțu trebuie să rămână prim-ministru. Totul se învârte în jurul lui Florin Cîțu. În momentul în care depinzi în totalitate de un om, depinzi în totalitate de defectele lui. Voi fi blând aici, pentru că oricum accesele de ură la adresa lui Florin Cîțu sunt destule și vor fi și mai multe în perioada care urmează. Deci blând fiind, observ că Florin Cîțu are doar două defecte relevante în situația de față: 1) are accese de impulsivitate; 2) nu are experiență politică. Merită observat că, în mare parte, așa suntem cam toți. Și ție, și mie ne sare muștarul rău de tot cam o dată la șase luni. N-am fost niciodată membru de partid și probabil că nici tu. Deci nu suntem, în contextul acestei situații, foarte diferiți de Cîțu. Dar nici tu, nici eu nu suntem prim-miniștri. Aceste defecte pe tine și pe mine nu ne dor. La Cîțu sunt activate de situație. Adică? Integral pe 
Şcoala de la ţară la standarde europene, cu dotări mai moderne decât şcolile de oraş. Elevii din 17 comune botoşănene se pot lăuda că învaţă la standarde europene, în condiţii mai bune decât la multe unităţi de la oraş. Şcolile funcţionează în clădiri modernizate, cu circuite sanitare şi toate utilităţile, şi sunt dotate cu echipamente hi-tech. În plus, şcolarii au transport până la poarta casei. Judeţul Botoşani este cunoscut la nivel naţional ca fiind zona şcolilor cu toaleta în fundul curţii şi cu apă la lighean. În unele zone din judeţ, această realitate nu s-a schimbat nici în anul 2021, şi nici după un an de pandemie. În alte comune în schimb, de aproape trei ani a început o adevărată revoluţie în sistemele educaţionale locale. Conform oficialilor de la Inspectoratul Şcolar, în 17 comune din judeţ există unităţi de învăţământ cu dotări la nivel european, mult mai bune decât cele întâlnite la şcolile din oraşe. Autorităţile locale din aceste comune au investit milioane de euro în educaţie, în special în infrastructură. Culmea, în aceste comune şcoala on-line s-a făcut mult mai uşor decât în multe oraşe şi municipii, existând deja toate dotările pentru învăţământul de la distanţă. „Ca şi în anul pandemiei, 17 unităţi administativ-eritoriale din mediul rural, din păcate, nu şi din oraşe, au investit enorm în tehnologie şi au dotat sălile de clasă cu echipamente moderne. În perioada pandemiei, profesorii şi elevii au fost dotaţi cu tot ce era nevoie, fie că e vorba despre laptop-uri sau calculatoare. Este un plus de valoare pentru scoala din mediul rural care devine atractivă şi deschisă pentru performanţă”, spune inspectorul şcolar general Ada Macovei. Integral pe 
Florin Cîțu i-a destituit miercuri seara pe secretarii de stat ai USR PLUS: “Eu nu știu ce interese ar reprezenta, ale AUR, ale PSD?”. Florin Cîțu i-a destituit miercuri seara pe secretarii de stat ai USR PLUS. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Prezent în studioul Digi24, Cîțu a fost întrebat când vor fi aceștia demiși din funcții, iar premierul a răspuns: “În această seară (miercuri seara – n.r.)”. “În momentul în care ai negociat cu AUR și cu PSD, nu pot să am secretari de stat în ministere, pentru că eu nu știu ce interese vor reprezenta acolo, ale AUR, ale PSD”, a precizat, la Digi24, Florin Cîțu. În privința directorilor susținuți de USR PLUS în instituții deconcentrate, Cîțu susține că aceștia au câștigat concursuri și că va fi respectată legea. “Va fi respectată legea, dar nu poti să fii şi alături de AUR şi într-un minister, unde poţi să influenţezi negativ”, a mai spus Cîțu, la Digi24. Integral pe 
ECONOMIA MONDIALĂ, AMENINŢATĂ DE STAGFLAŢIE. Creşteri record de preţuri la nivel global. Preţurile gazelor naturale, într-un avans istoric Stagflaţia ameninţă în prezent economia lumii, existând o temere tot mai mare legată de riscul pe care îl reprezintă acest amestec considerat toxic, de cerere slabă şi accelerare a preţurilor. Conform definiţiei, stagflaţia este un fenomen economic ce se manifestă prin coexistenţa stagnării economiei, inflaţiei şi şomajului, iar specialişti atrag atenţia că, pe lângă varianta Delta a coronavirusului, care subminează eforturile de redresare, cifrele privind evoluţia pieţei muncii din SUA sunt îngrijorătoare (cel ai redus nivel de angajări din ultimele şapte luni), indicele Ifo privind încrederea mediuliui de afaceri din Germania – cea mai mare economie a Europei – s-a deteriorat, sectorul serviciilor din China slăbeşte, la fel şi producţia mondială. Toate acestea, în condiţiile în care, nu de mult, factorii de decizie politică sperau să asistăm la o creştere econmică decentă şi o încetinire a inflaţiei. În SUA, inflaţia a fost, în iunie şi iulie, de 5,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar în zona euro – de 3%, nivelul maxim al ultimului deceniu, ceea ce trage un semnal de alarmă în privinţa creşterilor importante ale preţuri. Preţurile gazelor naturale înregistrează o creştere istorică şi reprezintă o veste rea pentru toată lumea, de la producătorii de ceramică din China până la clienţii patiseriilor din Paris. O analiză Bloomberg arată că preţul acestui combustibil este deja la recorduri sezoniere pe majoritatea pieţelor importante şi pare să crească în continuare, ameninţând redresarea economiei. Iarna viitoare poate da lumii o lecţie dureroasă despre importanţa gazului în economie, arătând cât de omniprezent şi vital este acesta. Conform sursei, preţurile inaccesibile ar putea afecta puternic cheltuielile gospodăriilor, iar bancherii centrali vor fi puşi în faţa unor alegeri dificile de politică monetară. Integral pe 
Furnizorii de energie electrică încep să-şi notifice clienţii asupra dublării preţului. Legea consumatorului vulnerabil ajută doar 10% din populaţie. Preţul energiei electrice va continua să crească, dublându-se pentru clienţii anumitor furnizori, ceea ce îi poate aduce pe unii consumatori în imposibilitatera de a-şi plăti facturile, în ciuda ajutoarelor şi suplimentelor acordate de stat. Specialiştii în energie semnalează de ceva timp preţul uriaş al MWh pe care furnizorii de energie sunt nevoiţi să-l achite producătorilor, pentru a-şi asigura cantitatea de energie electrică viitoare, cea care va fi furnizată în plină iarnă consumatorilor. Iar aceste preţuri sunt preluate şi de presa de specialitate: miercuri, 8 septembrie, Electrica a cumpărat de la CE Oltenia energie bandă pentru primul trimestru din 2022 la 560 de lei, în total 50 MW putere orară, iar Hidroelectrica a vândut, tot în 8 septembrie, energie bandă la peste 500 de lei/MWh (perioada 1 aprilie – 31 martie), două pachete de câte 5 MW orari, după cum scrie economica.net. Spre comparaţie, preţurile regăsite în prezent în facturile românilor sunt cuprinse între 350 şi 380 de lei. De altfel, în ultima perioadă tot mai mulţi furnizori de energie şi-au informat clienţii ale căror contracte pe piaţa concurenţială se apropie de final că vor fi nevoiţi să majoreze substanţial preţurile din cauza tarifelor percepute de producători. Spre exemplu, Restart Energy şi-a anunţat clienţii că este obligată să modifice substanţial preţul energiei active din facturi. Un client a primit pe mail o notificare prin care află că de la 1 octombrie acest preţ va creşte cu peste 120%, de la 0,250 la 0,557 lei pe kilowatt, scrie libertatea.ro. În notificarea transmisă prin mail, compania motivează creşterea prin „evoluţiile şi dificultăţile notorii de pe pieţele de energie electrică interne şi internaţionale”, ce „au condus la creşteri fără precedent ale preţurilor la energie electrică şi constituie o modificare de circumstanţe care îndreptăţeşte Restart Energy la actualizarea preţului contractual”. Distribuitorul de energie detaliază cauzele care au condus la dublarea preţului. Integral pe 
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru ziua de miercuri, 8 septembrie 2021. Vremea va fi răcoroasă dimineața și noaptea, chiar rece în nord și centru. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 și 26 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 și 16 grade, mai scăzute, spre 1…2 grade în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în sudul teritoriului, însă probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări pe litoral și în sudul Banatului. Dimineața și la sfârșitul nopții, se va semnala ceață pe arii restrânse în nordul și în centrul țării, cu precădere pe văi și în depresiuni.
Cine se ocupă de problemele iernii energiei în România? Încet, sigur şi cu din ce în ce mai mare viteză, politicienii noştri se închid – şi apoi închid ţara – într-o autoizolare dominată de lupta lor fioroasă pe ciolanul puterii. Îi preocupă doar accesul la funcţii şi scaunele aferente, îi nedumereşte sau chiar îi înfurie orice întrebare legată de ceea ce, teoretic, s-ar numi interesele superioare ale naţiunii confruntate acum cu crize multiple. Printre acestea, acum incipientă dar în reală crştere vertigioană, explozia problemelor, tuturor problemelor, legate de preţul energiei. Iată dimensiunea problemelor aşa cum sunt ele prezentate de Blommberg care, foarte recent, arăta că Europa se va confrunta cu “un şoc energetic” din cauza a ceea ce vor fi preţurile record la gaze şi energie electrică. Iată grafiul care dă dimensiunea reală a problemei care, absolut evident, se poate oricând transforma din “criză economică” în “criză socială” extrem de gravă, potenţată sau combinată cu o eventuală prelungire a efectelor acestui val 4 al pandemiei. Problema este, aşa cum spun şi cei de la Bloomberg, că Europa nu are rezolvată nici acu problema esenţială a securităţii energetice, cu atât gravă situaţie cu cu cât, în loc să să scadă, dependenţa strtegică de surse de aprovizionare externe a cescut, mai ales dacă previziunile meteorologilor se confirmă cu o iarnă grea 2021-2022. O problemă strict economică? Poate, la începuturi, aşa a fost. Dar acum, în orice caz în această iarnă, problema este trecută în zona politicului doarece acolo se discută pro şi contra utilităţii sau, dimpotrivă, a primejdiei de a lucra cu Federaţia Rusă. Problemă pecare o cunoaşteţi dar care, în aceste zile, se acutizează din cauza faptului că, extrem de curând, pe Nord Stream 2 va deveni funcţional. Integral pe 
Prim-secretarul Ion Iliescu e bine merci.
Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe. INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, anunțată și în varianta semnal. La recalculare, avansul faţă de trimestrul precedent a rămas 1,8% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută, respectiv +6,2% pe seria ajustată sezonier. Astfel, revenirea economică din prima jumătate a anului s-a situat la nivelul de +1,6% în raport cu prima jumătate a lui 2019 (rezultatul anunțat de INS a fost -4,6% pentru S1 2020). Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 494 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la un rezultat echivalent de peste 572 miliarde lei. Reamintim că, istoric, distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de aproximativ 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea recentă de 1.175 miliarde lei pentru PIB 2020, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 681 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge un obiectiv destul de ambițios. Astfel, revenirea economică scontată oficial se bazează pe un rezultat economic brut mai mare cu aproape 40% în a doua jumătate a anului față de prima. Dacă nu vom reuși acest lucru și vom avea un rezultat economic sub așteptări, vor trebui ajustați mai mulți indicatori, inclusiv deficitul bugetar de -7,16% din PIB. Integral pe 
Baietii cu ochi albastri (pentru care e paravan) ii tin spatele? Judecat pentru corupție, șeful Unifarm a dat compania de stat în judecată, cerând echivalentul a 6 salarii de 3.300 de euro pe lună. Adrian Ionel se judecă săptămâna viitoare cu Unifarm, în procesul pe care el l-a intentat anul trecut și în care fostul manager cere statului 98.466 de lei, adică aproape 20.000 de euro. Adrian Ionel a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2020 și a dispărut complet din viața publică. Ionel este cel care a primit pe mână cei mai mulți bani în timpul pandemiei, peste 250 de milioane de euro. Pe 17 septembrie, el va fi judecat la Tribunalul București la al 13-lea termen din dosarul Unifarm 1, în care e acuzat, printre altele, de luare de mită, abuz în serviciu și complicitate la trafic de influență. Tot la Tribunalul București există însă și un alt proces, de această dată civil, unde Adrian Ionel este inițiatorul. Ionel cere de la compania publică Unifarm 98.466 de lei. Cum salariul anual publicat de el în ultima declarație de avere era de 197.748 lei, circa 3.300 de euro pe lună, suma cerută companiei de stat reprezintă banii pe care i-ar fi încasat în 6 luni. Integral pe 
Amenzi drastice pentru Antena 3 și România TV, blocate în CNA de fosta șefă a instituției: „Fără mine nu aveţi cvorum”. Mai multe amenzi propuse a fi acordare posturilor de televiziune România TV și Antena 3, în special pentru modul în care au tratat subiectul Clotilde Armand şi presupusele „voturi furate” în noaptea alegerilor pentru Locale, au fost blocate de fosta șefă a CNA, Monica Gubernat, care a refuzat să voteze, pentru a nu fi asigurat cvorumul necesar luării unei decizii, arată paginademedia.ro. Potrivit sursei citate, fosta şefă a CNA putea să voteze „contra”, dar a ales să se retragă complet, boicotând astfel o decizie a Consiliului. „Fără mine nu aveţi cvorum”, a spus Gubernat, acuzându-şi colegii din CNA de lipsă de imparţialitate şi vot politic. În principal, Gubernat nu a fost de acord cu propunerea de 200.000 de lei amendă pentru România TV, propusă de Mircea Toma. A criticat şi argumentele din spatele propunerii. „În opt ani de zile de CNA nu am văzut o lipsă atât de crasă de imparţialitate din partea membrilor în modul în care tratează posturile. Integral pe 
Florin Cîțu “trebuie să știe” că USR PLUS într-un fel secret îl iubește. Cine vor fi tocilarii cu ochelarii sparți de golani – Interviu cu Barbu Mateescu. Pe termen scurt, vinovatul crizei va fi considerat USR PLUS, pentru că multe din tezele lor de apărare nu au pătruns în spațiul public așa cum ar fi trebuit. Dar în perspectiva lui 2024, PNL e singurul vector politic prost plasat. Cîțu i-a băgat în ștreang, strategic vorbind, spune sociologul Barbu Mateescu. Liberalii vor să fie golanii care sparg ochelarii tocilarilor de la USR PLUS, pe care să-i blameze pentru tot ce merge prost la guvernare. Nu vor să fie ei tocilarii ai căror ochelari sunt sparți de golanii de la PSD, care-i blamează pentru tot ce merge prost la guvernare, a explicat Barbu Mateescu într-un interviu pentru SpotMedia.ro. Cât despre PSD, el n-a mai avut doi competitori autentici în Opoziție. PSD va mânca din cadavrul cald al PNL nu singur, în tihnă, ci într-o cursă gastronomică cu AUR și USR PLUS, care-s mult mai tineri și mai agili și care în plus atacă cina din două părți diferite, mai spune Barbu Mateescu. Integral pe 
Ordonanţa „Saligny”, prin care primăriile vor primi noi sume pentru dezvoltare locală, a fost „reparată” doar parţial. Controversata ordonanţă de urgenţă care promovează programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, prin care primăriile primesc bani de la stat pentru dezvoltare locală, a fost modificată pe ultima sută de metri, în plină criză politică iscată tocmai de la acest act normativ. Ordonanţa de urgenţă privind aprobarea programului naţional de investiţii “Anghel Saligny”, în valoare de 10 miliarde de euro, act normativ care a aruncat în aer Coaliţia de Guvernare, a fost publicat luni seara în Monitorul Oficial. Documentul este puţin diferit faţă de proiectul adoptat vineri de Guvern, în lipsa miniştrilor USR-PLUS, care au catalogat acest program drept o hoţie şi o continuare a PNDL 2 (creaţia lui Liviu Dragnea), în ceea ce priveşte risipa banilor şi lipsa de transparenţă în alocarea lor. Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare la ONG-ul Expert Forum, a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele diferenţe dintre proiectul supus dezbaterii publice şi cel devenit oficial: „Există anumite diferenţe care rezolvă parţial discuţia despre integritate. Există un articol care prevede crearea unei platforme pe care primăriile trebuie să-şi înscrie proiectele şi alocarea pentru fiecare proiect, iar după aprobarea sumelor, vor fi obligate şi să noteze în ce stadiu sunt proiectele, cine le execută. Noi am fi vrut să vedem şi câte proiecte sunt depuse de fiecare primărie şi care sunt acelea. Primăriile vor fi obligate să introducă aceste informaţii sub sancţiunea neprimirii banilor. Sunt chestiuni extrem de importante, pentru că ştim că există firme de partid care deţin monopolul. Şi mai este o problemă care nu a fost edificată în ordonanţă: ce facem cu primăriile care ridică semne de întrebare? Cele pentru care s-au întocmit dosare penale?”, a întrebat retoric expertul. Integral pe 
Parlamentul a votat Legea consumatorului vulnerabil, care va mai ține în frâu facturile la iarnă. Cine beneficiază. Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. S-au înregistrat 281 voturi pentru, niciun vot contra şi o abţinere. „Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a fost adoptată! Am votat Pentru! Totodată, vreau să le mulțumesc colegilor parlamentari care au înțeles cât de importantă este legea și au adoptat și amendamentele pe care le-am propus cu colega mea Raluca Turcan pentru ca legea să se aplice începând cu data de 1 noiembrie 2021”, a anunțat Virgil Popescu, ministrul Energiei, citat de Mediafax. Conform acestuia, măsurile vor afecta peste 10 milioane de români. „De asemenea, vreau să reamintesc că lucrăm și la o Ordonanță de Urgență prin care să compensăm până la nivelul venitului mediu sau consumului mediu și vrem să compensăm în totalitate iarna aceasta. Vorbim de iarnă care începe la 1 noiembrie, se termina 31 martie. Deci avem tot timpul. Deci vorbim și aici de peste 10 milioane și ceva de români”, susține ministrul. Integral pe 
No, și completul de judecată a primit mită? Fostă primăriță din Bihor, achitată de 858 de fapte de luare de mită. Procurorii au arătat că lua 10% din sporurile angajaților. Curtea de Apel Oradea a decis definitiv, vineri, achitarea fostei primărițe UDMR a comunei bihorene Sălacea, Porsztner Sarolta, care a fost judecată pentru 858 de infracţiuni de luare de mită. Instanța a stabilit că faptele de care era acuzată nu există, potrivit publicației locale eBihoreanul. Porsztner Sarolta și Sándor Jószef Endre, casierul Primăriei Sălacea, au fost trimiși în judecată în anul 2017. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, primărița le-a acordat sporuri angajaților din instituție, cu condiția ca în fiecare lună ei să îi ofere 10% din acestea, bani care erau strânși de casier. Astfel, în 30 mai 2006 a fost încheiat un act adițional la contractul colectiv de muncă, prin care angajaţii urmau să beneficieze de „un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei”. Potrivit actului de acuzare, citat de publicația locală, Porsztner Sarolta „le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord”. În fața anchetatorilor, cei mai mulți dintre funcționari au recunoscut că o parte din bani ajungea la primăriță, „din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea” reieșind că „a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar”. Integral pe 
