Inainte de finalul anului trecut am publicat un editorial-rezumat al dezbaterilor de la CJUE in cauza C-430/21, in care Curtea de Apel Craiova cere CJUE sa se pronunte pe trei chestiuni preliminare:
1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a articolului 148 alineatul (2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390/2021, conform căreia instanțele naționale nu au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatată ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept ale Uniunii Europene?
2. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a articolului 99 litera ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare și sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pe care o consideră prioritară?
3. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de articolul 4881 din Codul de procedură penală din România?
Scriam atunci ca la nivel de CJUE deja a fost atinsa aceasta problema, in celebra decizie din 18 mai 2021 (pe care am analizat-o aici) si mai ales in decizie recenta din 210decembrie 2021 (doua analize cititi aici si aici ) pe care CCR a indraznit sa o contrazica printr-o mizerie de comunicat de presa tafnos, fara valoare juridica.
Revin azi asupra acelui articol-editorial, pentru a face cateva precizari sub forma unor teze, stimulat si de articolul din Revista Presei, care vorbeste de “Partidul Sistemului”.
1. CCR nu face parte din “Partidul Sistemului”, CCR a devenit Partidul Sistemului. De la deciziile pe legile Justitiei (din 2018) care au girat macelarirea legilor reformiste facute pe vremea lui Basescu, pana la CNJC-urile castigate TOATE de catre PSD sau de catre aripa retrograda din Justitie, CCR-ul condus de Dorneanu a devenit sursa ultima de putere si legitimitate a Sistemului. Unii vor spune, naivi, ca Sistemul inseamna “servicii”. Nu mai este asa. De cand CCR a scos SRI-ul din zona suportului tehnic pentru interceptari si a lasat DNA fara dinti in fata infractorilor, Sistemul inseamna Justitie, dar acea parte a Justitiei controlata de Savonea (CSM) si protejata de CCR-ul lui Dorneanu. Cei care au distrus DNA-ul zugravindu-l ca o parte a “binomului” SRI-DNA de fapt sunt cei care constituie adevaratul binom CSM-CCR. Ne-am reintors, prin deciziile CCR, la etapa Sandeilor si a Lidiei Barbulescu (pentru cine isi mai aminteste de serialul regretatului Bascaliosul intitulat Sandeii mamii lor! si de serialul meu, mai amplu, care a durat un an jumatate, avand 25 de episoade, Constitutia poporului suveran si Republica Judecatorilor).
La finalul acelui serial din 2012 scriam aceste randuri:
Inchipuiti-va Sistemul ca o grupare de celule bolnave care stau ascunse in toate institutiile statului si care nu pot fi eradicate deoarece atunci cand o institutie are o sansa de insanatosire, cel chemat sa opereze e o tot celula bolnava, deghizata in doctor. Capacitatea statului vazut ca organism de a lupta impotriva Sistemului este aproape nula, cata vreme institutiile sunt ele insele in mana Sistemului.
Miza Sistemului este aceea de a machia institutiile statului pentru ca acestea sa arate sanatos pe dinafara, in timp ce pe dinauntru sunt roase de boala. In acest scop, mascarada separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si a independentei Justitiei va fi jucata in continuare pe scena publica, iar in culise oamenii Sistemului din toate partidele politice (aceste rezervoare de celule bolnave) isi vor da mereu mana pentru a mentine suveranitatea poporului confiscata si pentru a se apara unul pe altul de Justitia cu adevarat independenta.
2. Suntem in etapa in care mizeria de la CCR a ajuns, in sfarsit, expusa public la nivel europeran. Prima data a fost expusa de CEDO, in decizia din 5 mai 2020 (la care sunt bucuros ca am contribuit ei eu, dupa puterile mele) care a scris negru pe alb ca CCR-ul i-a incalcat Codrutei Kovesi drepturile fundamentale. Am scris si despre acest lucru, aici si aici, in mini-serialul 6 cadavre stacojii (articol cu zeci de mii de vizualizari). Insa deciziile CJUE din 18 mai 2021 si din 21 decembrie 2021 au scris explicit CCR a devenit un pericol public la adresa independentei Justitiei, Constitutiei Romaniei si Tratatelor UE.
3. Speta ale carei dezbateri le-am citat si unde vom avea o decizie finala in primele luni din acest an va fi consacrata explicit efectelor unei decizii a curtii constitutionale si va viza explicit practica CCR-ului de a se opune, prin sofisme, dreptului european. Impactul va fi colosal pentru aceea ca va reafirma suprematia dreptului european asupra dreptului national si va lichida (sper!) definitiv teoria normei interpuse (invocata sofist de Dorneanu) insa va mai face si altceva:
– va elibera judecatorii nationali reformisi de frica CCR, rapind lui Netejoru si Liei Savinea posibilitatea de a-i sanctional discretionar (precum pe Cristi Danilet sau pe Camelia Bogdan)
– va pune in mana Comisiei Europene documentul oficial care ii va da voie sa ne aplice sanctiuni financiare pentru nerespectarea MCV si pentru incalcarea suprematiei dreptului european.
4. CCR-ul viitor (Dorneanu, Pivniceru si Morar ies din CCR in martie 2022, implinind cei 9 ani de mandat), chiar cu alti 3 noi judecatori, nu are cum sa castige in fata CJUE. Se poate opune, se poate zbate, poate zbiera, poate da decizii sofistice, insa va fi strans in menghina CJUE (drept) – CE (bani) si nu are scapare.
CCR-ul serveste deja si va servi drept exemplu pentru toate celelalte curti constitutionale europene (Polonia, Ungaria etc) care vor vrea sa isi pastreze “suveranitatea” nationala (adica dreptul politicienilor de a fura/incalca legea), luand insa banii UE.
5. CJUE si CE au inteles bine miza viitoarei decizii pentru arhicectura juridica europeana. E destul sa recitim din dezbaterile spetei care va fi pronuntata in curand:
Președintele CJUE Lenaerts: Orice dispoziție UE are prioritate asupra Constituției. Vedeți hotărârea CJUE din 18 mai, AFJR și alții. Teoria ”normelor interpuse” a fost în principiu depășită prin principiul Simmenthal. În jurisprudența CCR aceasta reține că are monopolul de aplicare a art.148 alin.2 din Constituție? Dacă CCR a constatat că legea națională e conformă art.148, niciun judecător național nu mai poate aplica dreptul UE? [nota mea, Cetatean: presedintele Lenaerts subliniaza absurditatea acestei situatii generate de CCR-ul lui Dorneanu si mai ales conscintele ei juridice si politice: e destul ca o CC sa declare o lege nationala ca fiind “constitutionala” pentru ca dreptul european sa nu se mai aplice in acea tara?! e ca si cum o Curte Constitutionala ar trimite in neant, printr-o mizerie sofista decretata ca “obligatorie erga omnes”, intaietatea dreptului european, ignorand insasi existenta Uniunii Europene si toate Tratatele semnate de la infiintare pana azi?!]
Comisia Europeană: Deși Guvernul arată că CCR a analizat decizia MCV, nu și art.19 TUE, nu acest lucru rezultă din decizia CCR. Dimpotrivă, reiese clar că hotărârea CJUE din 18 mai 2021 vizează și art.19 TUE și decizia MCV, dar CCR a considerat că CJUE a realizat o interpretare incorectă a tratatelor.Astfel că CCR își arogă ea însăși o atare analiză, din perspectiva art.19 TUE, ajungând laconcluzia contrară CJUE.
Daca cineva crede ca Europa va continua sa dea bani Romaniei iar Dorneanu si ai lui (sau ceilalti, care ii inlocuiesc din martie 2022, cand vor fi numiti 3 noi judecatori) vor da voie Sistemului sa ii fure sau sa isi bate joc de Justitia independenta, se inseala amarnic. Moara s-a pus in miscare si mizeria de la CCR este deja macinata si aruncata, ca pleava.
Doar Sistemul inca nu a priceput si inca mai crede ca poate castiga lupta cu CJUE. E destul sa observam cat de atent este Presedintele CJUE la mizeriile facute de indivizi de teapa lui Dorneanu ca sa intelegem ca CJUE e mai vigilenta si mai puternica decat o considera Sistemul.
1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a articolului 148 alineatul (2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390/2021, conform căreia instanțele naționale nu au abilitarea de a analiza
Miza Sistemului este aceea de a machia institutiile statului pentru ca acestea sa arate sanatos pe dinafara, in timp ce pe dinauntru sunt roase de boala.
Președintele CJUE Lenaerts:
Anul 2021 sta sa se incheie. A fost un an in care ne-am obisnuit cu starea “exceptionala”, care a devenit “normala”. A fost un an al suisurilor si coborisurilor, al sperantei si extenuarii, al veseliei regasite (partial) si al lehametei (revenite in galop), al bucuriilor de scurta durata si al ingrijorarilor (prea) exagerate.
Sa pasim deci in 2022 cu nadejde in Dumnezeu, cu incredere in oameni, cu dorinta de a face mai multe fapte bune, cu speranta ca norii negri se vor imprastia, ca vom incepe sa vedem zorii normalitatii cat mai curand posibil si ca dupa mai multe valuri va urma si apa cea lina.
Postez, ca editorial, un rezumat din dezbaterile CJUE intr-o noua speta cu miza grea privind confruntarea dreptului european cu mizeriile iesite din fundul/capul lui Dorneanu. Voi sublinia acele fragmente la care va rog sa fiti atenti pentru a intelege ca judecatorii CJUE si-au dat seama cum ce fel de moloh juridic comunist au de-a face cand este vorba de CCR. Multumesc inca o data public persoanei care mi-a trimis rezumatul si care nu vrea sa fie numita.
Nu am o parere buna despre militarii care decid sa faca pasul inspre politica. Acestia nu au, prin natura meseriei pe care au parasit-o (cea de militar), multe dintre calitatile necesare unui politician bun. Este drept ca militarul este asociat, in imaginarul colectiv, cu omul curajos, serios, viteaz si drept, insa ultimii 30 de ani si mai ales ultimii ani (procesul
– daca legea asumata cade la examenul de constitutionalitate in urma unei sesizari depuse de AUR, atunci PSD se retrage in plan secund, se spala pe maini ca Pilat si arunca vina in seama premierului Ciuca. In paralel, clameaza faptul ca a avut bunavointa si a redactat un text de lege bun, insa vinovatia pentru neadoptarea lui este a premierului/contestatarilor/CCR-ului. In ochii propriului electorat, PSD se exonereaza prin aceea ca a propus, insa nu a adoptat cu voturi in parlament. Tehnic vorbind, PSD nu a votat legea certificatului verde si deci “tine cu poporul”.
Or, pe traseul legislativ, la Camera, exista deja
Ce au facut cei 5 puturoși? L-au acuzat pe Cristi Danilet de manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu (articolul 99 alineatul a) din legea 303/2004).
Insa in tara pitipoancelor din Justitie, judecatorul-gospodar trebuie sanctionat. Cand vine vorba despre manifestari care aduc atingere onoarei justitiei,
„În contextul comentariilor şi articolelor publicate de mai multe persoane din mass media cu privire la fotografiile şi contul de Facebook ale colegei noastre de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, subliniază că discursul ofensator şi analizarea calităţii profesionale a doamnei procuror prin raportare la aspectul fizic sunt necorespunzătoare unei atitudini jurnalistice oneste. Apreciem că interesul legitim al presei pentru cariera magistraţilor trebuie să vizeze aspectele academice şi performanţele profesionale ale acestora şi nu analiza modului în care magistratul se îmbracă sau pozele pe care acesta le postează pe contul său personal de Facebook. Insinuările cu caracter sexist şi formele de bullying virtual nu constituie, în niciun caz, o modalitate acceptabilă de dezbatere publică, iar caracterizarea unei persoane de sex feminin ca aptă sau inaptă să ocupe un post de management în funcţie de aspectul său fizic este în totală contradicţie cu respectul care trebuie arătat demnităţii umane şi egalităţii de gen”, a transmis AMASP.
P.S.2. Danilet nu merita exclus din magistratura si pentru
Sa ne amintim azi de 1 decembrie 1918, de cei care au facut posibila acea zi mare (de generatia pașoptistă, de Carol I si de Ferdinand – regii modernizatori ai statului -, de politicienii modesti care au pus inaintea interesul national mai presus de interesul de partid), de cel care a imortalizat-o pe pelicula fotografica,
Pe scurt: Iohannis a aruncat PNL-ul in bratele PSD-ului (rupand orice punte cu USR-ul) iar apoi a legat de maini PNL-ul in negocierile cu PSD-ul, punand conditia ca anumite ministere sa nu fie cedate sub nici un chip: Justiția, Externele, Educația și Energia. Nu e prea greu sa intelegem de ce aceste ministere si nu altele: pentru ca ii asigura lui personal un spatiu de manevra politico-juridica (numire de procurori sau de ambasadori) si de reprezentativitate publica (planuri de doi lei precum Romania Educata ori masuri cosmetice privind plafonarea preturilor la energie). Coroborat cu faptul ca PNL va avea si Premierul, rezulta ca PSD are cale libera spre ministerele care conteaza cu adevarat (financiar vorbind, dar si mediatic): Finante, Transporturi, Fonduri Europene, Munca, Sanatate, etc.
Atat de pusi sunt PNL-istii cu spatele la zid si cu mainile legate, incat Rares Bogdan se milogea la propriu de Ciolacu sa le lase “macar un minister” din cele trei mai banoase. Culmea “negocierilor” (!) si a “succesului”(!) de a da premierul: aceasta devine o simpla coaja goala, fara parghii reale in Guvern (
Si uite-asa mai moare un “partid prezidential”. PDL-ul a murit pentru ca Basescu a tras de el pentru a face “reforme” (si simbolistica sociala a PDL-ului a fost aceea de partid care taie pensiile si salariile – de aceea PDL-ul s-a predat PNL-ului si a acceptat sa isi omoara brandul), insa PNL-ul moare pentru ca un presedinte la al doilea mandat care nu poate enumera
Cred ca toata lumea s-a prins de strategia lui Citu: vand si pe mama numai ca sa fiu tot eu premier. Ma rog, metaforic vorbind, caci despre unul ca el te intrebi daca are cei 7 ani de acasa. Ponta era mitoman (mintea cu stil si emfaza si se vedea cand facea asta: isi tragea voluntar colturile gurii intr-un rictus care ajungea pana la urechi, incercand sa il imite – constient sau nu – pe Ion Iliescu), insa Citu e mincinos porcesc: minte in functie de interesul personal si isi schimba minciunile de la o secunda la alta fara sa clipeasca.
rebuie sa fii idiot ca sa crezi ca PSD-istii vor deroga de la aceasta conditie. Poate ar putea deroga de la conditia “Ciolacu primul premier din rotativa”, insa nu vor deroga in asa fel incat tot ei sa il puna cu manuta lor inapoi pe cel pe care l-au rasturnat. Pe Ciuca, poate. Pe Citu, nu cred.
De partea celalalta, Citu cedeaza orice, in afara de postul de premier si cel de la Finante. Nu stiu cat de mult tine el la Dan Valceanu, cat tine sa nu i se descopere nu stiu ce manareli facute de el ca Ministru de Finante.
– PNL nu a vrut sa accepte ca ministrii USR care au votat motiunea sa mai fi intr-un nou guvern (USR nu a zis ca acesta este un capat de tara), insa e dispus sa cedeze ministere intregi PSD-ului (inclusiv Justitia). Asta inseamna a strecura tantarul si a inghiti camila, ca sa preiau un cuvant biblic.
A curvi (termen vechi in romaneste, preluat din limba polonă), stim cu toti ce inseamna. In cazul de fata, el are un sens mai aparte: 




