Buna dimineata intr-o zi de duminica, 19 iunie (Pogorarea Sfantului Duh sau, popular, Rusaliile). Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamanii in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.
Contributors. Interviu cu Armand Gosu. “Obiectivele României pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici măcar acum, cu trei săptămâni înainte de deschiderea lui.”
Summitul de la Varsovia va fi un moment definitoriu pentru stabilitatea in regiune. Care sunt interesele Romaniei acolo, ce doreste si ce sperante are? Din păcate n-am avut o dezbatere internă consistentă asupra acestui subiect. Aceleași articole documentate pe contributors sau în revista 22, numai că ele alimentează discuția pe o nișă foarte subțire iar impactul lor asupra establishment-ului de politică externă, apărare și securitate este foarte redus. Ironia face că am participat la discuții în Polonia, Țările Baltice, în 2015, atunci când corpul de experți din aceste țări pregătea agenda pentru Varșovia, iar obiectivele României pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici măcar acum, cu trei săptămâni înainte de deschiderea lui. La începutul acestui an, ministrul Motoc a lansat ideea unei flote NATO la Marea Neagră, ca proiect românesc destinat riveranilor. Toată presa internațională, analiștii militari și cei de securitate, au vorbit despre flota NATO de la Marea Neagră, compusă din nave românești, bulgărești și turcești, care acționează în comun. Oficial nu i s-a spus flotă, ca să nu speriem Moscova, am fost asigurați. Între timp, s-a dovedit că această poveste cu NATO la Marea Neagră e un fel de banc cu Radio Erevan. Chiar din gura președintelui Iohannis am aflat că proiectul românesc nu e despre flotă ci despre exerciții comune. Mai mult, o flotă NATO ar fi chiar o prostie, ne-a asigurat președintele. Domnul Iohannis a oferit aceste precizări, după ce cu câteva ore înainte, guvernul de la Sofia, din rațiuni de politică internă, a declarat că refuză să se alăture flotei comune în Marea Neagră, contrazicându-l pe președintele Plevneliev, care cu o zi mai devreme, a spus că va sprijini inițiativa Bucureștiului. Proiectul de flotă sau mai nou de exerciții comune, cine știe cum o să fie numit săptămâna viitoare, a pornit prost de la început. Bucureștiul a discutat mai mult cu Washington-ul decât cu Ankara și Sofia acest subiect. Dacă Bulgaria, România și Turcia nu pot colabora într-un proiect defensiv într-un moment atât de important, e greu de crezut că el va putea fi promovat la summitul de la Varșovia, cu șanse de implementare. Chiar dacă inițiativa va figura în declarația finală, operaționalizarea va cere, pe lângă voință politică, timp și mulți bani. Integral pe Contributors
Liviu Avram. Adevarul. Opriţi-vă, domnule Băsescu, nu le mai daţi idei!
Deşi decizia CCR este destul de limpede în ceea ce priveşte definirea infracţiunii de abuz în serviciu, Traian Băsescu îşi continuă agenda personală şi cere Parlamentului nişte chestii de te doare mintea. „Acum este rândul Parlamentului să introducă în articolul 297 din Codul Penal tot conţinutul articolului 19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, care dă triada abuzului în serviciu, adică, să fie cu intenţie, prin încălcarea legii şi prin obţinere de foloase necuvenite”. Aşa a comentat Traian Băsescu decizia prin care Curtea Constituţională a interpretat definiţia abuzului în serviciu din Codul Penal. Nu avem încă motivarea deciziei, dar din comunicatul Curţii nu rezultă nici pe departe că Parlamentul ar trebui să facă ceea ce solicită dl. Băsescu, ba dimpotrivă. Aici trebuie să separăm puţin lucrurile. Excepţia ridicată de Alina Bica la CCR viza două lucruri distincte: clarificarea sintagmei „în mod defectuos” din definiţia abuzului în serviciu şi includerea în aceeaşi definiţie a trei condiţii pentru ca infracţiunea să fie reţinută: intenţia făptuitorului, încălcarea legii şi folosul necuvenit. În discursul său public, Traian Băsescu a cerut aceleaşi lucruri. Ambii invocă o convenţie internaţională împotriva corupţiei în care statele semnatare, inclusiv România, se angajează să incrimineze abuzul în serviciu sub condiţia îndeplinirii celor trei criterii – dar nicăieri nu se spune că ele trebuie incluse în acelaşi articol de lege. Primul lucru Curtea l-a soluţionat: sintagma „în mod defectuos” este constituţională în măsura în care este înterpretată cu sensul „prin încălcarea legii”. Parlamentul prin lege sau Guvernul prin ordonanţă nu au are de făcut decât să înlocuiască sintagma şi cu asta toată afacerea ar trebui să se închidă. Cît priveşte cele trei criterii impuse de convenţia internaţională, România le îndeplineşte integral – ba adaugă încă unul, şi anume prejudiciul pe care fapta abuzivă îl produce – atâta doar că ele sunt disipate în articole separate, ba chiar în legi separate, după cum urmează. Integral pe Adevarul
Romulus Georgescu. Romania Libera. PSD, stăpânul pixurilor
„Banii voştri sunt în vârful pixului meu”. Zicerea lui Nicolae Mischie, fostul baron de Gorj, adresată unor săteni bănuiți că ar vota cu opoziția, s-a pierdut în negura vremurilor, dar realitatea din spatele ei a rămas neatinsă. Președinții consiliilor județene au rămas ordonatori principali de credite și sunt cei care întocmesc proiectele de buget ale județelor, pe care le supun spre aprobare consiliilor județene.În aceste condiții, social-democrații și-au pregătit cu migală și pasiune întinderea unei pânze de păianjen peste finanțele locale ale României. Încă de anul trecut, au introdus în legea alegerilor locale un articol prin care președinții consiliilor județene urmau să fie aleși de consilieri și nu de către alegători. Practic, s-a revenit la prevederea anterioară lui 2008, adică tocmai ceea care a dat naștere fenomenului „baronilor locali”. În paranteză fie spus, este primul caz când românii pierd dreptul de a alege o funcție în mod direct și, cu toate acestea, subiectul nu a fost aproape deloc discutat, așa cum s-a întâmplat cu alegerea directă a primarilor, într-un tur în loc de două, introdusă încă din 2011. Motivul tăcerii: PNL a achiesat la propunerea PSD sperând, la fel ca social-democrații că vor reuși, în acest fel, să își disciplineze proprii baroni locali, aflați la mâna consilierilor care primesc ordine de la partid. Președintele Iohannis, la rândul său, a promulgat legea cât ai clipi, că doar nu era să ne încurcăm cu dreptul de vot direct.Ca de obicei din înțelegerile PSD- PNL, câștigători se arată social-democrații. La nivel național, PSD a obținut 37, 58% din voturile pentru consiliile județene iar PNL 31,93%. Cu toate acestea, PSD ar putea obține, la masa negocierilor, șefia a 27 de consilii județene iar PNL doar nouă. De menționat că, în 2012, PSD obținuse pe listele USL (după negocieri cu PNL) șefia a 22 de consilii județene. La alegerile din 2008, în care președinții de CJ au fost aleși direct, PSD a participat separat și a obținut șefia a 17 consilii județene. În 2004, PSD a obținut 18 șefi de județe (aleși de către consilieri) iar în 2000 obținuse 28 de posturi (aleși de consilieri). Acum, iată, pentru PSD revine era de aur a baronilor. Integral pe Romania Libera
Rodica Culcer. Revista 22. Partidul blatiștilor
Săptămânile următoare vor confirma – sau infirma – speculațiile privind viitorul PNL. Esența sa de partid al blatului politic va fi însă mai greu de schimbat. Este cazul să o spunem de la bun început: un partid de blatiști nu poate fi un partid de luptători și cu atât mai puțin va putea lupta cu partidul cu care a făcut cele mai multe blaturi. În concluzie, PNL, care timp de zece ani a pactizat cu dușmanul declarat al liberalismului, și anume cu PSD, nu va putea niciodată deveni, în formula sa actuală, un adversar redutabil și autentic al acestuia din urmă, oricâte declarații oficiale ar face liderii PNL. Drept dovadă, Capitala a fost predată la cheie PSD, la 26 de ani de la devastarea sediului PNL de către minerii domnului Iliescu, în timpul mineriadei din 13-15 iunie, desăvârșind procesul început cu cumpărarea PNL-iștilor de către Dinu Patriciu și continuat, prin marionetele Tăriceanu și Crin Antonescu, cu vânzarea partidului către consorțiul PSD-Dan Voiculescu. Am recurs la limbajul popular, inspirat din football, unde „blat“ înseamnă vinderea meciurilor către adversar, de regulă prin non-combat. La București, însă, PNL a reușit să-și marcheze și trei autogoluri prin candidaturile succesive ale domnilor Bușoi, Orban și Marian Munteanu. Cine răspunde astăzi pentru alegerea catastrofală a acestuia din urmă, despre care acum presa și unele personalități care l-au cunoscut susțin că a semnat un angajament cu Securitatea pe când era student? Doamna Gorghiu, cumva, care radia în seara când i-a anunțat candidatura? S-ar cuveni, dar să nu ne așteptăm la gesturi atipice pentru liberali. Lipsa de caracter a conducerii liberale s-a manifestat nu numai în noaptea alegerilor, când cei doi neuroni ai partidului, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, l-au lăsat pe Cătălin Predoiu să deconteze singur un eșec colectiv, ci și în conferința de presă în care au încercat să demonstreze că pierderea alegerilor locale este de fapt un rezultat „istoric“, pentru că PNL s-a clasat cu doar 6% sub scorul PSD. Integral pe Revista 22
Malin Bot. EVZ. Infractorul Dragnea a spus-o pe șleau: Dacă nu ne lăsați să furăm, blocăm România
Condamnatul Liviu Dragnea a devenit foarte vocal după ce electoratul PSD s-a mobilizat foarte disciplinat din nou la urne, oferind penalilor din politică încă un mandat în care să paraziteze resursele statului. Statornicia cu care simpatizanţii PSD votează orice le pune pe masă acest partid a fost dublată de lehamitea tuturor românilor care nu au reuşit să vadă alternativa în ofertele electorale. Rezultatul e catastrofal pentru viitorul României. Voturile pentru penali au construit procente la care aceştia nu sperau înainte de alegeri şi au conturat o victorie nesperată. Infractorul Liviu Dragnea s-a turmentat atât de rău cu acest succes încât a ajuns să spună pe şleau ce plan au penalii din politică pentru următorii ani, dacă nu sunt lăsaţi în pace să fure liniştiţi sau nu reuşesc să umble la legile Justiţiei astfel încât să lase procurorii DNA fără obiectul muncii. Românii la un moment dat trebuie să se hotărască dacă în loc de o alimentare cu apă preferă un denunţ, dacă în loc de o şcoală preferă un dosar, dacă în loc de o pâine mai bună preferă nişte cătuşe. Cred că până la urmă românii sunt cei care vor decide; nu o luptă împotriva justiţiei, dar o luptă pentru adevăr şi pentru bunăstare, asta ne interesează”, a spus Dragnea luni, 13 iunie 2016, în faţa DNA. Preşedintele penal al PSD a scăpat porumbelul într-un context aparte. Fusese chemat la DNA într-un nou dosar care ar putea să-l bage la puşcărie dacă ajunge în faţa unei instanţe care să-l găsească vinovat. La ieşire a spus-o direct: Noi, penalii din politică, nu facem nimic pentru comunităţile unde am fost votaţi dacă nu ne lăsaţi să ne luăm cota parte care ni se cuvine. Dacă veţi continua să ne cercetaţi pentru şpăgile şi comisioanele din care ne-am făcut averile nesimţite, noi nu mai facem nimic. Blocăm total comunele şi oraşele unde am fost aleşi şi stopăm orice dezvoltare, dacă nu suntem lăsaţi să parazităm banul public şi să ne tragem un folos personal consistent din tot ceea ce facem. Integral pe EVZ
Cristian Campeanu. Revista 22. Tacticile antijustiție ale politicienilor și rolul Curții Constituționale
In contextul atacurilor constante și sistematice ale politicienilor împotriva justiției și instituțiilor anticorupție, CCR va trebui să decidă asupra unei chestiuni fundamentale: câtă libertate va mai avea justiția să pună sub acuzare și să judece faptele persoanelor aflate în funcții publice? Politicienii români recurg, dacă încercăm să sistematizăm, la trei tipuri de tactici de atac împotriva justiției. Prima, s-o numim „tactica Antena 3“, este și cea mai primitivă și constă în atacul ad hominem și încercările susținute de delegitimare și decredibilizare a persoanelor care ocupă funcții cheie în sistemul de justiție. Am numit-o „tactica Antena 3“ pentru că televiziunea lui Voiculescu este campioană la acest capitol cu campaniile de linșaj mediatic purtate împotriva judecătorilor Cristi Danileț și Camelia Bogdan, împotriva Codruței Kövesi sau a președintelui ÎCCJ, Livia Stanciu, dar nu se limitează la Antena 3. Televiziunea lui Sebastian Ghiță pune și ea umărul la aceste campanii și, mai nou, apar atacuri tot mai dese la B1 sau în Evenimentul Zilei. Lideri precum Victor Ponta, Tăriceanu și, mai nou, Traian Băsescu preiau aceste atacuri și le dau greutate politică, punând presiune asupra persoanelor supuse campaniilor de linșaj. Evident, nu este însă de competența Curții Constituționale să apere reputația procurorilor și judecătorilor, ci a CSM (care face o treabă execrabilă în acest sens), deci nu ne oprim asupra ei. Cea de-a doua este „tactica Tăriceanu-Antonescu“ și are drept scop exercitarea, sub o formă sau alta, a controlului politic asupra justiției. Această tactică urmărește explicit ștergerea echilibrului puterilor în stat și a sistemului de checks and balances între cele trei puteri prin asumarea de către parlament a statutului de „organ suprem al puterii de stat“. Supremația parlamentară pe care o are Tăriceanu în vedere seamănă teribil de mult cu rolul „Marii Adunări Naționale“ comuniste. Ultima oară când a avut loc un atac concertat asupra echilibrului puterilor în stat a fost în vara lui 2012, dar atunci instituțiile au rezistat în primul rând pentru că s-a opus CCR. Pentru a torpila sistemul de checks and balances, parlamentul trebuie să anihileze Curtea Constituțională și s-o scoată din sistemul de distribuție a puterii în stat, pentru că, în calitate de putere supremă, nu poate fi supus cenzurii constituționale. Integral pe Revista 22
Ionel Stoica. Adevarul. EXCLUSIV„Prinţul” Paul a înregistrat discuţiile cu miliardarul Steinmetz. „Dorim să investim foarte mulţi bani în afacerea asta, având un low profile”
„Prinţul” Paul Lambrino l-a înregistrat pe celebrul miliardar Benjamin „Benny” Steinmetz, atunci când acesta l-a vizitat în vila sa din Bucureşti. Cei doi discutau despre afacerea „Ferma Regală Băneasa” şi retrocedările imobiliare. După începerea anchetei, Paul Lambrino a adus înregistrarea la DNA. Detalii inedite apar în dosarul „Ferma Regală Băneasa”, caz în care au fost trimişi în judecată „prinţul” Paul Lambrino, afaceristul Remus Truică, Dan Andronic- patronul „Evenimentului Zilei”, miliardarul Benjamin Steinmetz, consultantul Tal Silberstein, afaceristul Moshe Agavi, avocaţi, afacerişti şi funcţionari. Totul ar fi început în toamna anului 2006, atunci când Paul Lambrino a intrat pentru prima dată în biroul lui Remus Truică de la hotelul Howard Johnson din Bucureşti în. Truică fusese şeful de cabinet al lui Năstase în epoca PSD, iar din 2005 a intrat în afaceri. Îi mergea excelent în guvernarea PNL-PD, şi avea afaceri înfloritoare în asigurări, medicamente şi imobiliare. Prinţul de chinuia, fără noroc, de câţiva ani să revendice mai multe domenii, care aparţinuseră bunicului său, Carol al II-lea. El a ajuns la Truică, la sugestia afaceristei Nela Păvăloiu, care l-a descris ca fiind un „baron al Snagovului”. „Remus Truică mi-a spus că are relaţii la nivel politic, că el este foarte interesat de Snagov şi Băneasa şi că poate să recupereze pentru noi. Mi-a spus că este prieten cu Adrian Năstase, că l-a ajutat să îşi pună banii în China, era mândru că era ideea lui cu China. Remus Truică a menţionat că este consilierul lui Tăriceanu pe care îl sfătuieşte în materie de afaceri, fiind în relaţii apropiate”, a povestit Paul, la DNA, cum a decurs totul. Truică s-ar fi lăudat că are relaţii în Executiv, administraţia locală şi instanţe, inclusiv la Curtea Supremă. Potrivit anchetatorilor, Truică, Andronic, Silberstein, Steinmetz şi alte persoane implicate în acest caz ar fi ar fi constituit „un grup infracţional organizat” care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prinţul Lambrino. Gruparea lui Steinmetz ar fi pus la dispoziţie bani – aproximativ 4 milioane de euro, care au fost daţi prinţului în schimbul cedării drepturilor litigioase, suport mediatic, relaţii printre magistraţi sau funcţionarii publici, şi influenţe politice- pentru a deschide uşi. Integral pe Adevarul
Times New Roman. După Paleologu, Gorghiu şi Blaga au exclus din PNL şi doi membri care l-au criticat pe Dragnea
Miroase din ce în ce mai puternic a blat! La scurt timp după excluderea lui Theodor Paleologu pentru că a criticat conducerea, cei doi capi ai liberalilor au dat afară şi câţiva membri care l-au criticat pe şeful PSD, Liviu Dragnea. “Credeam că Dragnea e duşmanul, aşa că am făcut o glumă pe seama lui – ceva legat de faptul că e un infractor condamnat. Nu mă aşteptam deloc la ce a urmat”, spune Romeo Ştefănescu, fost lider PNL Băicoi, proaspăt exclus din partid. “Alinei Gorghiu i s-a lungit gâtul ca un şarpe boa, lui Blaga i s-a umflat capul ca o minge de plajă şi amândoi au început să urle la mine: ‘Se spune DOMNUL Dragnea, imbecilule! Cum îţi permiţi să vorbeşti aşa despre prietenul nostru?’”, continuă Ştefănescu. Integral pe TNR
Va urez o duminica linistita 🙂