Buna dimineata intr-o zi de joi, 15 septembrie. Valorile de temperatură, deşi în scădere faţă de ziua precedentă în sud şi sud-est, se vor menţine în cea mai mare parte a ţării peste cele normale pentru mijlocul lunii septembrie; astfel, maximele se vor încadra între 21…22 de grade în nordul litoralului şi 31…32 de grade în Lunca Dunării. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări în zona montană şi în sud-estul teritoriului, unde mai ales după-amiaza pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 şi 18 grade, mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, până spre 5…6 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase de relief, vor fi condiţii de ceaţă. In Bucuresti vremea va fi în continuare mai caldă decât în mod obişnuit la mijlocul lunii septembrie. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 28…30 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade.
Iulia Tarcea este noul preşedinte al instanţei supreme. Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcţie. Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de numire a Iuliei Tarcea în funcţia de Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, magistratul fiind singurul candidat pentru acest post. La data de 9 septembrie Secţia de judecători a CSM a votat în unanimitate pentru propunerea Iuliei Tarcea în funcţia de preşedinte al instanţei supreme. Iulia Tarcea a fost vicepreşedinte al ÎCCJ dar şi judecătorul care a asigurat interimatul la conducerea instanţei supreme după plecarea Liviei Stanciu. “Mi-am propus multe şi numai de bune intenţii. Recunosc că acum am emoţii. Am un proiect de management, este evident una dintre soluţiile pentru depunerea candidaturii”, a declarat jurnaliştilor Iulia Tarcea înainte de intervul de la CSM. Postul a rămas vacant după ce Livia Stanciu, fostul preşedinte al instanţei supreme, a cerut eliberarea din funcţie prin pensionare, ulterior preluând funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Integral pe Mediafax
Ambasadorul Klemm, prins la mijloc între orgoliul românesc şi Ţinutul Secuiesc. Cum traduc specialiştii în politică externă gestul americanului. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apărut într-o poză cu steagul Ţinutului Secuiesc alături de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, imagine care a stârnit controverse în spaţiul public. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a postat pe Facebook o fotografie în care apare alături de ambasadorul SUA, Hans Klemm, care marţi a făcut o vizită în judeţul Covasna, ţinând în mână steagul Ţinutului Secuiesc. „Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul“, a fost o parte a mesajului lui Arpad, primar cercetat de DNA, fiind acuzat de utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. Mai mult, în mesajul primarului din Sfântul Gheorghe sunt prezentate şi mai multe întrebări pe care el i le-a adresat reprezentantului SUA. „Cum este posibilă libertatea de religie când sunt confiscate bunurile cultelor, democraţia este interpretată în SUA ca şi în Bucureşti, dacă trei lupi şi o mioară se întâlnesc, atunci votează în mod democratic ce servesc la cină? Reprezintă egalitate faptul că suntem zilnic hărţuiţi pentru că dorim să ne folosim steagul, în timp ce alte judeţe au această libertate?“, l-ar fi întrebat Antal Arpad pe ambasadorul american la Bucureşti. Răspunsul lui Klemm nu a fost dezvăluit, ci doar poza cu acesta ţinând în mână steagul secuiesc. În plus, pe lângă cele afirmate de Arpad, în cursul vizitei lui Klemm în Covasna, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat de faţă cu reprezentantul SUA că drepturile comunităţii maghiare nu ar fi fost respectate în ultimii ani. Integral pe Adevarul
Fostul șef din SRI reținut de DIICOT în dosarul Black Cube este un personaj controversat. Afacerile pentru care Daniel Dragomir și soția acestuia sunt judecați. Locotenent-colonelul în rezervă Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, care este acum reținut în dosarul Black Cube, are deja o serie de probleme grave în dosarul lui profesional. Ultima funcție în SRI a locotenent-colonelului Daniel Dragomir a fost aceea de șef al sectoarelor informativ – operative din Direcția Generală de Prevenire și Combatere a Terorismului. El a trecut în rezervă, aparent la propria dorință, la începutul anului 2013. Daniel Dragomir a început să colaboreze cu omul de afaceri Rami Ghaziri – un milionar franco-libanez cu activități economice în România. Ulterior, la 20 noiembrie 2014, Ghaziri declara, în fața anchetatorilor DNA, cum fostul ofițer SRI l-ar fi învățat să se protejeze de serviciile secrete ale României. Ghaziri a avut o primă întâlnire cu soția lui Dragomir, Marinela Zoica Dragomir (fost subofițer SRI, trecută și ea în rezervă). După aceea, la a doua întâlnire cu Ghaziri a venit chiar Daniel Dragomir. Procurorii au menționat în rechizitoriul lor că Daniel Dragomir, în perioada octombrie 2012 – 15 februarie 2013 cât şi ulterior, “a folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, în scopul ilicit – propus şi realizat – al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis martorului denunţător accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia”. Integral pe Romania Libera
Detalii incendiare ale operațiunii „Tornado” care o viza pe Laura Codruța Kovesi. Fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, este acuzat de DIICOT că a pus la cale operațiunea organizată de firma de securitate BlackCube, după ce a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru trafic de influență și spălare de bani. Anchetatorii susțin că fostul șef al serviciului secret a discutat cu israelienii despre persoane care s-ar afla în spatele acestei inițiative. Procurorii DIICOT susțin că au tăiat „Nodul Gordian” al afacerii BlackCube, cazul de spionaj la adresa procurorului șef al Direcției Naționale Anticoruție (DNA), Laura Codruța Kovesi, și l-au reținut pe fostul ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI), Daniel Dragomir. În vârstă de 38 de ani, locotenent colonelul, trecut în rezervă în anul 2013, a fost șef al Sectoarelor Informativ- Operative din Direcția Generală de Prevenire și Combatere a Terorismului. Este acuzat că a fost inițiatorul unei ample operațiuni, denumită „Tornado”, în urma căreia urma să intre în posesia unor informații compromițătoare care o vizau pe șefa DNA, după ce, anul trecut, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și spălare de bani. În perioada martie-aprile 2016, a avut loc Operațiune „Tornado”. În „teren” a intrat în rol angajatul BlackCube David Geclowicz căruia i s-a pus la dispoziție suficiente date de stare civilă și informații despre persoanele vizate. La dispoziția directă a lui Dan Zorella și a celuilalt director și co-fondator al firmei israeliene, Avi Yanus, și el fost ofițer Mossad, Geclowicz a contactat telefonic, în repetate rânduri, persoane apropiate şefei DNA. Folosindu-se de diferite scenarii, israelianul a reuşit să convingă apropiați ai Laurei Kovesi să le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care Geclowicz le-a pus la dispoziţia lui Weiner Ron, partenerul său. Integral pe EVZ
Legea care le INTERZICE recuperatorilor să-i hărţuiască pe restanţierii la bănci. Noile reguli privind contractele de credit. Guvernul a adoptat miercuri o ordonanţă de urgenţă referitoare la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, care prevede, printre altele, interdicţia pentru creditor să hărţuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanţelor. Guvernul a adoptat miercuri o ordonanţă de urgenţă care are ca obiect reglementarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Actul normativ transpune la nivel naţional dispoziţiile Directivei nr. 2014/17/UE şi reglementează unele aspecte specifice pieţei şi practicilor naţionale. Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor. Prin consumatori se înţelege persoanele fizice, inclusiv codebitorii, ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale. În ceea ce priveşte costurile pentru consumator, ordonanţa prevede interdicţia creditorilor ca, pe parcursul derulării contractului, să majoreze comisioanele, să introducă noi comisioane, să perceapă comisioane pentru depunerea de numerar (plata ratelor) sau retragerea sumelor creditate, să perceapă comision la rescadenţare sau reeşalonare, precum şi perceperea unor comisioane în situaţiile în care consumatorii solicită schimbarea garanţiilor (în condiţiile în care consumatorul plăteşte toate costurile aferente constituirii şi evaluării noilor garanţii), interzicerea modificării în sens crescător a marjei de dobândă, sau, după caz, a ratei dobânzii fixe, iar în cazul acordării la solicitarea consumatorului de rescadenţări, reeşalonări, perioade de graţie, interzicerea introducerii sau majorării comisioanelor aplicabile sau introducerea unor elemente noi de cost. Integral pe Gandul
Mircea Dumitru: Bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat. Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat miercuri seara că examenul de bacalaureat ar trebui să fie unul diferenţiat şi a precizat că, în lunile următoare, va fi realizat un pachet legislativ privind învăţământul dual. “Lucrăm de foarte mult timp la ideea aceasta de a lărgi puţin orizontul filierelor şcolare pe care le avem. Oamenii insistă foarte mult asupra filierei teoretice care, în mod inevitabil, te duce la sfârşitul clasei a XII-a în faţa examenului de bacalaureat. Avem zeci de mii de elevi care nu reuşesc să termine cu diploma de bacalaureat şi, în acelaşi timp, nu au nicio meserie formată. Acesta este un eşec al şcolii, nu al elevilor. Din păcate, elevii sunt cei care suferă acest eşec al sistemului. (…) Nu este nimic ruşinos în faptul că poţi să fii un foarte bun electrician, un foarte bun tehnician, un foarte bun chimist de laborator, un foarte bun zidar. Există elite şi la acest nivel. Bacalaureatul ar trebuie să fie diferenţiat. (…) Într-o astfel de aranjare naturală, normală a lucrurilor, nu am mai avea cu siguranţă acest eşec atât de greu de suportat. La 18 ani termini liceul, nu ai nici diplomă de bacalaureat, nu ai nici meserie. Ce faci mai departe?”, a spus demnitarul, la Realitatea Tv. Ministrul a precizat că, împreună cu mai multe ministere, Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, se lucrează la realizare unui pachet legislativ care să definească foarte clar ce înseamnă învăţământul dual, ce avantaje prezintă acesta pentru angajatori şi care este finalitatea pentru elevi. Integral pe EVZ
PNL pare să piardă alegerile cu mult înainte de scrutin. Un recent publicat și mult dezbătut sondaj de opinie arăta că PNL își continuă căderea, diferența dintre liberali și social-democrați ajungând la zece procente cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare. Cifrele respectivului barometru trebuie privite cu circumspecție, dar câteva detalii merită a fi reținute, semnificative fiind pentru a creiona ceea ce se va întâmpla după scrutinul din 11 decembrie. Și, oricum am lua cifrele și oricum am suci situația, ajungem la aceeași concluzie: liberalii par să fi pierdut deja alegerile. Cât despre guvernare – dacă vor ajunge acolo, printr-un mare noroc și un acerb joc de culise -, tot rolul perdantului l-ar juca. Sondajul realizat, la începutul lunii septembrie, de un institut apropiat social-democraților indică următoarea poză a momentului: PSD – 40%, PNL – 30%, ALDE – 7%, PMP – 6%, USR – 5% și UDMR 5%. Restul formațiunilor politice nu doar că s-ar situa sub pragul electoral, dar nu ar depăși 1%. Spre calibrare, să ne uităm și la cifrele din sondajul publicat de PNL la sfârșitul lunii trecute: PSD – 37%, PNL – 31% și USR – 4%. Dincolo de toate aceste „cosmetizări” pe care partidele le operează pentru public, cifrele vehiculate conturează câteva certitudini. În primul rând, PSD are toate șansele ca, împreună cu ALDE și după redistribuirea voturilor, să se apropie de pragul de 50% al majorității parlamentare. Câteva procente în plus poate lua de la minoritățile naționale altele decât minoritatea maghiară (18 parlamentari). Integral pe Digi24
Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în 15 indicatori: Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%. Cum a evoluat România. Cine a avut de crescut şi-a văzut de drum: zeci de turnuri de birouri, explozie în tehnologie şi luptă aprigă pentru portofelul de cumpărături. Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creşterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene. Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească. Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere. Pentru multe sectoare din economie creşterea se vede şi pe pieţe, în bugetele românilor, în transformarea radicală a unor industrii. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Integral pe Zf.ro
Gabriel Oprea, încă un hop şi ajunge pe mâna Justiţiei. Când votează Senatul ridicarea imunităţii fostului vicepremier. Comisia Juridică a avizat favorabil cererea DNA de începere a urmăririi penale pe numele vicepremierului Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină. Avizul Comisiei Juridice este unul consultativ, urmând ca plenul Senatului să decidă, săpămâna viitoare, dacă Gabriel Oprea va ajunge în faţa procurorilor şi în acest nou dosar. Din cei zece senatori jurişti prezenţi, doar doi social-democraţi, printre care fosta colegă de partid a lui Oprea, Ruxandra Jipa, au votat împotriva solicitării Justiţiei, potrivit unor surse politice. Toţi cei cinci liberali şi ceilalţi trei senatori din Comisia Juridică au votat în favoarea urmăririi penale a lui Oprea. Este pentru a treia oară când PSD îl lasă fără imunitate pe fostul lor partener de guvernare, după ce, în februarie, plenul Senatului a aprobat două cereri de urmărire penală pentru abuz în serviciu, în cazul limuzinei aciziţionate de DIPI – serviciul secret al MAI- şi în cel al folosirii abuzive a coloanei oficiale. Gabriel Oprea nici nu s-a mai străduit foarte mult să-i convingă pe colegii săi să-l protejeze, ci doar s-a rezumat la a face o prezentare succintă, de doar cinci minute, a modului în care funcţionau dispozitivele de însoţire. Oprea a arătat că viteza cu care se cirula maşina în care se afla nu a depăşit limita legală şi a încercat să dea vina pe groapa din asfalt. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!
















































