Buna dimineata intr-o zi de marti, 25 octombrie. În sudul şi estul ţării valorile termice diurne vor fi uşor mai scăzute decat mediile climatologice, cerul va fi mai mult noros şi ploi slabe sau burniţă vor cădea pe arii restranse, informează ANM. În restul teritoriului va fi mai cald decât în mod obişnuit la această dată, innorările se vor accentua seara si noaptea, cand ploile se vor extinde, iar, izolat, in vest, se vor acumula cantităti de apă de peste 15 l/mp. Vantul va sufla slab si moderat, cu unele intensificări in Banat, sudul Crisanei, Moldova, pe litoral, in deltă, dar si pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor incadra, in general, intre 9 si 19 grade, cu cele mai ridicate valori in regiunile vestice, iar cele minime vor fi cuprinse intre 1 si 11 grade. Pe arii restranse va fi ceată. La Bucuresti vremea va fi inchisă. Vor fi conditii de ceată si burnită, iar vantul va sufla slab si moderat. Temperatura maximă, usor mai scăzută decat in mod normal la această dată, se va situa in jurul valorii de 12 grade, iar cea minimă va fi de 6…7 grade.
EXCLUSIV Doctorate cu epoleţi, lista completă. Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“ a produs doctorate pe bandă rulantă în perioada 1995-2016. În total, peste 600 de doctori au ieşit pe porţile Academiei, în domeniile Drept, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Printre ei, oameni politici, de afaceri, dar şi nume sonore din Justiţie şi Poliţie. În total, în perioada 1995-2016, la Academia de Poliţia şi-au obţinut titlurile academice 623 de persoane, în domeniile Drept, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Printre doctori se regăsesc nume grele, precum Costică Voicu, Ion Pitulescu, Florin Sandu, Bujor Florescu, Lazăr Cîrjan, Niculae Niţu (Tata Niţu), dar şi afaceriştii Costel Căşuneanu sau Bogdan Buzăianu. Febra titlurilor academice i-a cuprins pe mai-marii zilei în ultimii ani. Astfel, dacă în 2004, în domeniul Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, au fost luate doar patru titluri de doctor, iar în 2005, numai două, începând cu anul 2010 numărul lor a crescut constant. În 2010 au fost 31 de doctorate, în 2011 – 31 de doctorate, în 2012 – 34 de doctorate, iar în 2013 – 34 de doctorate. Apogeul a fost atins în 2015, când pe acest domeniu şi-au luat doctoratul 42 de persoane. Politicieni atinşi de „febra“ doctoratelor Printre cei care şi-au luat doctoratul la Academia de Poliţie se numără şi fostul deputat William Brînză, care a candidat şi la Preşedinţia României. Acesta şi-a susţinut teza „Infracţiuni asimilate corupţiei“ în 2004. Culmea ironiei, în 2015, doctorul în corupţie a fost pus sub acuzare tocmai pentru acest gen de fapte. Brînză este cercetat de DIICOT pentru un prejudiciu de un milion de euro adus statului prin evaziune fiscală. Fostul secretar general adjunct din Ministerul Afacerilor Interne, Mihai Şova, este cel mai proaspăt doctor, obţinându-şi titlul chiar anul acesta. Dar şi el a fost implicat într-un scandal cu fix un an în urmă, în 2015, după a fost pus sub acuzare de DNA pentru că ar fi fotocopiat documente cu informaţii nepublice pentru a obţine foloase şi ar fi luat informaţii din documente ale DNA care priveau două dosare. Alte VIP-uri care au devenit doctori la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“, sunt deputatul ALDE Bogdan Ciucă, fostul prefect al Capitalei, Mioara Mantale, deputatul UNPR Gheorghe Emacu, primarul din Voluntari Florentin Pandele, soţul primăriţei Capitalei, Gabriela Firea, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiat, sau consilierul de conturi Ileana Manuela Pieleanu, soţia sociologului Marius Pieleanu, patronul casei de sondaje Avangarde, apropiat de PSD. Integral pe Adevarul
Parlamentarii vor să îl demită pe Mişu Negriţoiu. „Domnul Negriţoiu a făcut ce a putut, dar a putut puţin.” Este concluzia discuţiilor dintre parlamentari şi conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Deputatul Florin Tudose, preşedintele Comisiei de Politică Economică din Camera Deputaţilor, a anunţat că va cere începerea procedurilor parlamentare pentru demiterea preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu. Picătura care a umplut paharul răbdării parlamentarilor a fost scumpirea cu 20% a poliţelor RCA pentru şoferi, ca urmare a plafonării tarifelor pentru transportatori. Mihai Tudose, deputat PSD, preşedintele Comisiei pentru Politică Economică: „Mai sunt 5,5 milioane de români, care au maşină, cu care s-a jucat toată lumea exact cum a vrut.” Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF: „Nu avem aceste creşteri (de tarife – n.r.) care se vehiculează.” Deputaţii s-au arătat nemulţumiţi şi de formula de calcul găsită de ASF pentru tarifele maxime în cazul RCA, contestată de transportatori. Mihai Tudose, deputat PSD, preşedintele Comisiei pentru Politică Economică: „Au fost o mulţime de bâbâieli şi ezitări şi a rămas pe principiul ca aşa ne-am hotărât noi să fie.” Integral pe Digi24
Interesele rusești ale patriotului Sebastian Ghiţă. Cum a ajuns mogulul crescut de SRI să facă jocul Moscovei. Deputatul este conectat prin fire discrete, dar solide la sfera de influenţă a Kremlinului. După intrarea în Partidul România Unită (PRU), înființat de Bogdan Diaconu, Ghiță s-a lipit și de extremiștii controlați de regimul lui Putin. Nu pe gratis însă. În 2013, când Sebastian Ghiță era cel mai influent om din România ca reprezentant direct al premierului Victor Ponta, declarațiile publice ale politicia-nului erau explicit anti-rusești. „Sunt exemple clare de acţiuni destabilizatoare ruseşti în Bulgaria. Credeţi că le e jenă să ocolească România?Bulgaria, Ucraina, Moldova, Serbia, Ungaria au avut în ultimii 10 ani relaţii mult mai ample cu Rusia. România s-a angajat ferm pe drumul parteneriatului strategic cu SUA, de aici şi zecile de investiții americane în fabrici noi, tehnologii ultramoderne în domeniul explorării şi extracţiei de gaze. Americanii nu veneau fără siguranţă şi stabilitate. Independenţa energetică ce poate fi obţinută de România, precum şi competitivitatea economică obţinută prin scăderea preţurilor la energie nu fac casă bună cu interesele Gazprom. Chiar şi OMV este deranjat de apariţia unui nou competitor (companiile americane – n.r.). MOL vrea licenţe de explorare. Lukoil la fel. Să nu fim naivi. Sunt interese mari“, declara Sebastian Ghiță într-un interviu pentru ziare.com. Doi ani mai târziu, în 2015, când DNA îl cerceta pe Ghiță în câteva dosare, pro-americanismul mogulului din spatele România TV se transformase în anti-americanism. „O porcărie imensă, asta este afacerea Microsoft cu România! (…) Ne-au vândut o hârtie pe 400 de milioane de euro. (…) Oracle a vrut de curând să facă același lucru. Ne-a vândut softuri de sute de milioane de euro. (…) Veniseră (…) să ne fure și Oracle o tură! Am reușit să evităm asta! (…) Știți că Minis-terul de Finanțe nu are nici acum un soft integrat? Au zis că-l fac multinaționalele, că noi nu știm. Uite că softul de la APIA, cu plăți de un miliard de euro pentru România, l-a făcut o firmă românească, Siveco. La Casa de Sănătate l-a făcut Teamnet.” UTI a făcut SEAP-ul. Nu suntem chiar ultimii oameni! (…) V-am zis că am vorbit cu sute de oameni de afaceri ro-mâni. Geme podul de la Casa de Sănătate de aparatură HP veche, nefolosită. Tone! Pică podul! HP a livrat de sute de milioane de dolari și aruncăm și luam iar și aruncăm și nu folosim, și tot așa. Asta în sport se numește să flu-ieri cu dublă măsură! Este groaznic să cred că doar oamenii din România sunt corupți“, afirma acelaşi Sebastian Ghiță pentru tolo.ro. Integral pe Romania Libera
Guvernul contestă la CCR legea conversiei creditelor în franci elveţieni. Guvernul contestă la CCR legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. ”Executivul a susţinut măsurile de sprijin cu caracter social, dar forma adoptată depăşeşte acest criteriu”, au explicat sursele citate. Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit, marţi, votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi „pentru”, niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate. Camera Deputaţilor a fost for decizional, iar legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele a precizat că va solicita o opinie din partea băncilor, înainte de a promulga legea sau de a o întoarce în Parlament. „Eu nu cred că este bine să fac eu o apreciere pauşală a acestor iniţiative, care pot fi unele denumite populiste. Împreună cu echipa mea vom lua fiecare act normativ în parte, îl vom analiza, vom cere opinia şi celorlalte părţi implicate. De exemplu, când vorbim despre conversia francilor cu siguranţă voi cere din zona bancară o opinie şi, în momentul în care avem o analiză completă, pe care o considerăm corectă, voi face aprecierea asupra acestor acte normative”, declara, la acel moment, preşedintele Klaus Iohannis despre iniţiativele legislative adoptate de Parlament. Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că „la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”. Integral pe Gandul
CCR se pronunta marti in cazul a 33 de sesizari privind darea in plata. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) se va pronunta marti in cazul a 33 de sesizari referitoare la neconstitutionalitatea legii privind darea in plata, formulate de institutii bancare, informeaza Agerpres. Potrivit informatiilor publicate pe site-ul CCR, 25 de dosare privind exceptia de constitutionalitate a Legii 77/2016 in ansamblul sau au fost conexate. Alte conexari de dosare au fost facute in functie de articolele din lege supuse controlului constitutional. Pe 11 octombrie, CCR amanase pronuntarea unei solutii in cazul celor 33 de sesizari. Dintre acestea, 20 au fost formulate de Raiffeisen Bank. Celelalte sesizari, care vizeaza fie doar unele articole, fie actul normativ in integralitatea sa, au fost facute de BCR, BRD, Banca Romaneasca, Alpha Bank, UniCredit Bank. Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credit a intrat in vigoare pe 13 mai. “Consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii”, prevede actul normativ. Potrivit acestuia, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un imprumut pentru a intra sub incidenta legii sunt: titularul creditului trebuie sa fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordarii sa nu depaseasca 250.000 de euro sau echivalent, iar imobilul ipotecat sa fie cu destinatia de locuinta. In plus, in lege se mentioneaza ca imprumuturile acordate prin programul “Prima Casa” nu intra sub incidenta actului normativ. Integral pe Hotnews
Dosarele Revoluţiei și Mineriadei, din nou pe mâna unor magistraţi gropari. Patru greșeli grave făcute de generalul Coșneanu în cauzele instrumentate. Generalul Gheorghe Coșneanu nu poate da garanții că va instrumenta corect dosarele Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 13-15 iunie 1990, susține Teodor Mărieș, președintele „Asociației 21 Decembrie 1989“. Dovada principală a incapacităţii de a fi imparţial este faptul că generalul Gheorghe Coșneanu a închis inițial aceste dosare pe când era șef al Secției Urmărire Penală din cadrul Parchetelor Militare, adică era coordonator al anchetelor. Alt argument ar fi că magistratul militar nu a fost capabil să finalizeze în timp rezonabil alte dosare simple, precum prăbușirea în Munții Apuseni a avionului pilotat de Adrian Iovan, spun sursele noastre. Un alt exemplu de caz tergiversat de membrii echipei de procurori ai lui Gheorghe Coșneanu, pentru că „se tem să dea o soluţie“, ar fi cel al unui general SPP care ar fi ucis o persoană la o partidă de vânătoare, , potrivit aceloraşi surse. Însă, de departe cea mai gravă greşeală a actualului șef SPM, spun specialiștii, a fost aceea din dosarul disidentului „Gheorghe Ursu“, pe care l-a instrumentat însuși Gheorghe Coșneanu. În acest dosar, magistratul militar a reușit disculparea procurorului comunist Ilie Picioruș, care în 1985 l-a trimis în judecată pe disident, cerând condamnarea acestuia, după ce Gheorghe Ursu murise deja, ucis în bătăi. Generalul Gheorghe Coșneanu se lăuda, în urmă cu ceva timp, că i-a trimis în judecată pe responsabilii de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Chiar i-a trimis pe toți în judecată? La o simplă lecturare a rechizitoriului, am descoperit că, la paginile 35-36, magistratul militar s-a străduit să demonstreze nevinovăția procurorului Ilie Picioruș. Nici măcar nu a amintit numele acestuia în document. Gheorghe Coşneanu a susținut că procurorul a făcut rechizitoriul de trimitere în judecată a dizidentului Ursu deoa-rece nu a fost informat că inculpatul a decedat. Integral pe Romania Libera
Tentativă eşuată de destabilizare la Bucureşti. Ce va mai urma până la alegeri? Scrutinul parlamentar din decembrie poartă cu el o miză mult mai mare decât s-ar crede la prima vedere. Nu mai este o luptă între „Stânga” şi „Dreapta” sau un joc al rotativei guvernamentale. Manipulările tot mai numeroase şi încercarea de destabilizare sub pretextul unui miting unionist arată că ne aflăm în centrul unei furtuni care depăşeşte graniţele ţării. Alegerile din România au fost până acum un meci dintre PSD şi adversarii săi de dreapta, cu o singură excepţie, cauzată de împrejurări politice cu totul neobişnuite care au dus în 2012 la alianţa PNL-PSD, adică USL. Durata scurtă la guvernare a USL a dovedit cu prisosinţă cât de nefirească a fost această alianţă. Dar în acest moment, nu mai vorbim de o simplă confruntare PSD-PNL. Liberalii au anunţat oficial ceea ce ce prevedea de ceva vreme. Dacian Cioloş este propunerea partidului pentru un nou mandat la Palatul Victoria. Aflaţi pe locul al doilea în sondaje, în urma PSD, liberalii preiau iniţiativa prin promovarea actualului premier. Deasemenea, nişte nume extrem de onorabile puse pe liste, cum ar fi medicul neuro-chirurg Leon Dănăilă care deschide lista pentru Senat la Bucureşti, readuc PNL într-o sferă mai respirabilă din punct de vedere al ofertei electorale. PSD nu a putut răspunde cu ceva similar, cel puţin până acum. Cel mai mare partid din România nu are o propunere de premier şi nici nu a venit cu alte feţe pe listele electorale. Însă, ceva se croieşte în subteranele politice. E o forţă veche, cu rădăcini adânci, înainte de 1989 care prinde din nou chip. O vreme, această forţă a prosperat sub semnul PRM, apoi a intrat în desuetudine. Iată că rândurile s-au strâns din nou. Este vorba despre grupările de băieţi deştepţi al căror unic scop politic este să fure singuri în România, fără a da socoteală nimănui. Intrarea României în UE şi în NATO a adus iniţial beneficii substanţiale acestor grupări. Ele au gestionat investiţiile şi banii europeni care nu s-au concretizat niciodată în autostrăzi, căi ferate, şcoli sau spitale. În cele din urmă, lucrurile au început să se schimbe. Regulile au devenit mai stricte, Europa mai atentă cu banii, iar DNA a făcut ravagii în clasa politică. Europa a devenit un spaţiu neprietenos pentru grupările băieţilor deştepţi. Libertatea lor şi averile imense obţinute din corupţie sunt acum în pericol. Integral pe Adevarul
REACȚIA lui Marian Vanghelie, după CONDAMNAREA iubitei sale: ”La data respectivă nu exista în legislație că nu ai voie să îți angajezi rudele!”. Marian Vanghelie nu a vrut să facă prea multe declarații după sentința judecătorilor în cazul iubitei sale, Oana Niculescu Mazilu, fostul primar precizând doar că instanța a ținut cont de apelul lor cu privire la micșorarea pedepsei. Aceasta a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar în care este acuzată de conflict de interese. Fostul deputat a fost acuzat că și-a angajat mama la biroul său parlamentar, iar magistrații Curții Supreme au decis să-i reducă pedeapsa de la trei ani la un an cu suspendare, informează B1 TV. ”Eu nu vreau să comentez decizia instanței. La data când s-a făcut această ”angajare”, nu fac deputații angajările, există un întreg departament care se ocupă de aceste lucruri, această lege nu exista. Nimeni, acolo nu i-a spus acest lucru. Eu vreau să vorbesc de principiu. La data respectivă nu exista în legislație că nu ai voie să îți angajezi rudele. Noi azi am cerut achitarea, în primul rând. După aceea am cerut, art. 18 indice 1, o amendă administrativă și pur și simplu, dacă nu și nu, varianta de șase luni cu suspendare. Până la urmă instanța a acceptat apelul nostru și ne-a dat un an, ținând cont că ne-a luat toate celalalte lucruri care fuseseră puse așa, în mod arbitrar.”, a declarat Marian Vanghelie. Totuși, fostul primar al Sectorului 5 a mai transmis că va cere revizuirea dosarului, iar dacă nu va acționa la CEDO, deoarece în momentul angajării mamei sale de către Oana Niculescu Mizil, nu exista o lege care să interzică acest lucru. Integral pe EVZ
Spionii israelieni de la „Black Cube”, acuzaţi de spionarea şefei DNA, şi-au recunoscut vinovăţia. Fostul colonel SRI Daniel Dragomir rămâne în arest. Doi dintre angajaţii „Black Cube”, Ron Weiner şi David Geclowicz, au recunoscut acuzaţiile în faţa procurorilor DIICOT şi au negociat o condamnare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Potrivit unor surse judiciare, ei ar urma să priemască 3 ani cu suspendare. În acest moment, în acest dosar, în arest se află doar fostul colonel SRI Daniel Dragomir. Magistraţii au prelungit mandatul de arestare al acestuia. Angajaţii „Black Cube”, Ron Weiner şi David Geclowicz au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DIICOT, pentru executarea unei condamnări cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Potrivit portalului instanţelor, Tribunalul Bucureşti a fost sesizat pe 21 octombrie cu această cerere, iar termenul de soluţionare al cazurilor este pe 7 noiembrie (Ron Weiner şi David Geclowicz). Surse judiciare au explicat pentru „Adevărul” că Weiner şi Geclowicz au acceptat o condamnare de 3 ani cu suspendare şi muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile. Ron Weiner este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, iar David Geclowicz este cercetat pentru complicitate la aceste infracţiuni. Ron Weiner şi David Geclowicz au stat în arest preventiv din 3 aprilie până în 22 iulie, când instanţa le-a înlocuit măsura preventivă cu arestul la domiciliu. Din 8 septembrie, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti, Ron Weiner este cercetat sub control judiciar. Pe numele unui alt angajat Black Cube, Yossi Barkshtein, instanţa a emis, în 8 august, mandat de arestare preventivă în lipsă. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!