Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 noiembrie. Temperatura aerului va avea valori mai scăzute decât cele din intervalul precedent, sub cele normale la această dată – în majoritatea regiunilor, informează ANM. Maximele se vor încadra între 4 şi 12 grade, iar minimele vor fi de la -8 grade în estul Transilvaniei, până la 7…8 grade pe litoral. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare în sudul şi sud-estul ţării, dar şi în zona montană, unde, doar izolat vor fi posibile precipitaţii slabe, mai ales sub formă de ninsoare la munte şi ploaie, în rest. Vântul va sufla slab până la moderat cu unele intensificări la altitudini mari, iar noaptea şi în sudul Banatului şi în Dealurile de Vest. Spre sfârşitul nopţii, local în vestul, nordul şi centrul ţării şi pe spaţii restrânse în sud şi în est, se va produce brumă. Va fi şi ceaţă, cu precădere în zonele joase de relief, îndeosebi în orele dimineţilor. Bucuresti: cerul va fi temporar noros. Vor fi condiţii de ceaţă, în primele ore ale zilei şi noaptea. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 10…11 grade, iar cea minimă de 1…2 grade, mai scăzută în zona preorăşenească.
Un an de la căderea Guvernului Ponta. Culisele demisiei lui Ponta şi ce a însemnat un an pentru PSD în Opoziţie. La un an de la căderea Guvernului Ponta, „Adevărul“ reconstituie filmul demisiei lui Victor Ponta, generate de tragedia de la Colectiv. Specialiştii arată că partidele, în frunte cu PSD, nu au învăţat lecţia reformei, cerută de glasul străzii. Astăzi se împlineşte un an de la momentul demisiei lui Victor Ponta, gest care a condus la căderea întregului Guvern PSD-UNPR-ALDE. Pierderea Puterii în urmă cu un an a însemnat pentru PSD o lovitură uriaşă, după aproape patru ani de guvernare. Pe lângă echipa lui Ponta din Guvern, o mulţime de social-democraţi care lucrau pentru stat şi-au pierdut locurile de muncă, fapt ce a condus la reproşuri interminabile din partea partidului, potrivit unor surse din PSD. După demisia sa, nimeni nu a mai ştiut nimic câteva luni de Victor Ponta, fostul premier refuzând să răspundă la telefon colegilor din PSD sau redacţiilor de ştiri. În tot acest timp, preşedintele PSD Liviu Dragnea a încercat, prin interpuşi, să-l arate pe Victor Ponta în faţa partidului drept singurul vinovat pentru piederea guvernării. De fapt, scaunul lui Ponta era zgâlţâit de Dragnea dinainte de tragedia de la Colectiv. „Adevărul“ reconstituie contextul politic dinainte de Colectiv şi turnura pe care a luat-o după tragedia petrecută în noaptea de 30 octombrie 2015. Oprea şi Piedone au refuzat să demisioneze După cele trei zile de doliu naţional şi după un marş al tăcerii în memoria victimelor de la Colectiv, în seara de 3 noiembrie 2015, peste 30.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a cere demisiile lui Victor Ponta, fostului vicepremier Gabriel Oprea şi fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Surse de la vârful PSD ne-au povestit că în tot acest timp, de la momentul producerii tragediei şi până în ziua de 3 noiembrie, mai mulţi social-democraţi i-au cerut lui Cristian Popescu Piedone să-i demită pe toţi directorii din Primărie, urmând ca el însuşi să-şi prezinte demisia. Pentru că Piedone a refuzat, argumentând că nu este vina sa, şi pentru că presiunea creştea în rândul societăţii, mai mulţi social-democraţi, împinşi de Liviu Dragnea, i-au solicitat lui Gabriel Oprea să-şi asume responsabilitatea morală pentru tragedia din Colectiv. Integral pe Adevarul
În ciuda protestelor societății civile, ministrul Tudorache nu renunță la proiectul de reorganizare a DIPI. Noul „Doi și-un sfert“ va intercepta fără mandat, dar șeful instituției va fi numit de premier. Dragoș Tudorache nu renunță la instrumentele abuzive pe care le-a cerut pentru serviciul secret al Internelor. Spionii Internelor vor putea să intercepteze comunicații în cazuri de „siguranță națională“, conform proiectului ordonanței de urgență de reorganizare a Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pe care ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, i-a propus-o premierului Cioloș. În ciuda protestelor societății civile, demnitarul nu a renunțat la aceste instrumente. O schimbare, totuși, a făcut: șeful noii DIPI va fi numit tot de către premier, nu de către ministrul de Interne. Proiectul inițial al OUG pentru desființarea și reînființarea serviciului secret de informații al Internelor a fost modificat de către ministrul Dragoş Tudorache. Noutățile, însă, sunt doar două. Una constă în faptul că serviciul de informații va fi rebotezat „Direcția Generală de Protecție Internă“ (DGPI), și nu „Unitatea de Protecție Internă“, ca în varianta inițială. Cealaltă schimbare, mai importantă, prevede că șeful „spionilor“ MAI va fi numit de către premier, nu de către ministrul de Interne. Desființarea serviciului cunoscut popular ca „Doi și-un sfert“ și reînființarea acestuia ca structură militarizată au fost contestate în ultimele două săptămâni de societatea civilă, dar și de sindicatele polițiștilor. Desființarea actualei structuri se poate face doar cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin însă că ministrul Dragoș Tudorache nu a obținut încă avizul CSAT. O altă observație a venit din partea societății civile. Organizația APADOR-CH a transmis Ministerului de Interne o propunere pentru completarea proiectului de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noului serviciu de informații al Internelor. Proiectul prevede, printre altele, la articolul 13, că DGPI va putea culege informaţii fără mandat de interceptare de la judecător. Integral pe Romania Libera
Boc, Videanu și Ariton, audiați despre numirea omului lui Blaga la Transelectrica. Emil Boc, Adriean Videanu și Ion Ariton, fost senator și ministru al economiei, au fost audiați, ieri, la DNA Ploiești ca martori în dosarul lui Vasile Blaga. Cei trei sunt foști membri PDL, iar procurorii cercetează cum s-au obținut bani pentru partid în perioada 2009-2012 și cum l-au menținut în funcție pe Horia Hăhăianu, directorul general al Transelectrica. Dosarul a pornit de la „bomba” dată de fostul edil de la Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”. Acesta a făcut un denunț în care a povestit cum s-au primit banii pentru partid. În urma autodenunțului procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Vasile Blaga iar anchetatorii au pus un secestru de 700.000 de euro din averea fostului șef al PDL. În aceeași cauză sunt anchetați și fostul primar din Piatra Neamț și omul de afaceri Horațiu Brună Berdilă. Așa cum arăta EVZ, între Blaga și Ștefan a existat o înțelegere pentru obținerea de bani pentru partid prin numirea de persoane agreate în conducerea de instituții și companii de stat care să atribuie contracte firmelor dispuse să cotizeze la PDL. Adriean Videanu și Ioan Ariton au fost întrebați de magistrații anticorupție cum l-au numit și menținut în funcție pe Horia Hăhăianu, directorul general al Transelectrica. Jurnaliștii EVZ notau în exclusivitate, că în mai 2011, Horia Hăhăianu a fost numit director general al Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice și Transelectrica SA de către Adriean Videanu și pentru că acesta „cotiza” la PDL substanțial a fost menținut în funcție de Ioan Ariton. Pe surse, se știe că contractul pentru care se spune că s-au dat procente la PDL a fost semnat cu Romsys, firmă reprezentată de Bruno Berdilă. Potrivit DNA, din acel contract au plecat 25 de milioane de lei spre PDL, „reprezentat” de cei doi lideri. Contractul pentru servicii IT dintre Transelectrica și Romsys (încheiat în 2011, prin încredințare directă) apare pentru prima oară într- un document de anchetă în 2013, într- un raport al Curții de Conturi, care spune că prețul a fost crescut de 9 ori. Un an mai târziu, Curtea anunță că a trimis raportul Transelectrica la Parchet. Integral pe EVZ
După cardul de sănătate, românii vor fi dotaţi şi cu dosare electronice: ce conţine şi la ce este util. Începând de săptămâna viitoare, toată populaţia României va avea dosar electronic de sănătate în care medicii, indiferent că lucrează la stat sau la privat, vor fi obligaţi să completeze datele medicale ale pacienţilor pe care îi consultă. Până acum, deschiderea unor astfel de documente electronice era opţională la nivel naţional existând în acest moment 6,5 milioane de dosare electronice de sănătate (DES). Ele vin în sprijinul medicilor care astfel vor avea acces la informaţii despre grupa de sânge, alergiile şi bolile pacienţilor pe care urmează să-i consulte sau, după caz, să-i opereze. „În teorie, ar trebui să înlesnească comunicarea între doctori, însă şi dosarul electronic va funcţiona tot cu ajutorul sistemului informatic pe care a fost implementat cardul de sănătate. Iar acesta are numeroase hibe…”, arată medicii. CUM VA FI SECURIZAT DOSARUL Oficialii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spun că dosarul electronic este ultima componentă care închide cercul informatizării sistemului de sănătate care mai conţine reţeta electronică şi cardul de sănătate. „Începând din această săptămână devine obligatorie deschiderea de dosare pentru toată populaţia. Ideea acestui dosar, indiferent că pacientul merge în privat sau la stat, este că ea îi oferă medicului o imagine de ansamblu asupra pacientului. Dosarul funcţionează din 2014, dar era opţional până acum”, a explicat Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acesta susţine că dosarul va fi securizat, nefiind la îndemâna oricui, dacă pacientul doreşte asta. „Chiar şi medicii din spitale vor avea acces doar la sumarul de urgenţă al pacienţilor dacă aceştia nu vor dori ca în dosarul electronic să fie transferate şi date referitoare la spitalizări sau tratamente. Asiguratul decide ce informaţii din dosarul său de la medicul de familie să figureze în dosarul electronic, exceptând acele informaţii de bază – grupa de sânge, alergii, dacă e diabetic sau hipertensiv. Medicul de familie îi dă acestuia o matrice de securitate, pacientul stabileşte un PIN şi medicul, la cererea pacientului, va bifa dacă în dosarul electronic vor apărea şi date suplimentare celor din sumarul de urgenţă. Tot pacientul e cel care alege cine să aibă acces la acele date suplimentare, spre exemplu operaţii, reţete, rezultate ale unor investigaţii paraclinice”, a declarat doctorul Marius Filip, expert onorific al CNAS. Integral pe Adevarul
Ce ne pregătesc Dragnea și Tăriceanu. Există o scenă magistrală în “Balul pompierilor”, filmul de tinerețe al regizorului Milos Forman. La o petrecere organizată de pompieri, cei mai respectabili cetățeni ai unui orășel de provincie din Cehoslovacia comunistă, toată lumea mănâncă, bea, dansează și se distrează. Dar, mai ales, soarbe din priviri masa încărcată cu premiile ce vor fi extrase la tombolă, obiecte pe care fiecare dintre ei le aduseseră de acasă. Lucrurile merg (relativ) bine până în clipa în care o pană de curent lasă sala de bal în întuneric. Câteva minute mai târziu, când se reaprinde lumina, un vuiet de uimire. Aproape toate premiile pentru tombolă au dispărut. Pe masă au mai rămas doar câteva, cele mai jerpelite. Pompierii sunt indignați și le cer celor care le-au furat să își recunoască fapta și să înapoieze lucrurile. Pentru că nimeni nu reacționează, propun să se stingă din nou lumina și, pe întuneric, hoții să repună premiile pe masă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Se face beznă, iar lumină, și un nou murmur. De pe masă dispăruseră și cele câteva premii amărâte care scăpaseră prima oară. Realitatea din spatele alegoriei lui Forman a dărâmat comunismul și zgâlțâie astăzi România. Este vorba de încapacitatea statelor comuniste și a unora postcomuniste de a împarți just, între membrii societății, avuția comună, la a cărei creștere contribuie, mai mult sau mai puțin, fiecare dintre ei. În această boală a sistemului își are originea și criza promisiunilor demagogice de mărire a salariilor, care a atins apogeul în această campanie electorală. Prin impozitele și taxele pe care le plătim, cei mai mulți dintre noi contribuim cu cât putem la această imensă tombolă care este bugetul. Dar premiați sunt în final doar cei care, protejați de bezna relațiilor oculte cu puterea și a lipsei de justiție, fură mai iute. Integral pe Digi24
O cădere suspectă a afectat serverele principale ale Autorităţii de Supraveghere Financiară, dar și cele trei sisteme de rezervă. Incidentul informatic care a șters la timp documentele ASF. Date importante ale Autorității de Supraveghere Financiară au dispărut fără urmă din sistemul informatic intern pe 28 octombrie. Incidentul vine într-un moment crucial, iar printre actele rătăcite s-ar număra dovezi care incriminează conducerea ASF, în frunte cu Mișu Negrițoiu. Parlamentul a demarat procedura pentru demiterea lui Mișu Negrițoiu de la conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pe 31 octombrie. Dar, cu câteva zile înainte de această decizie, la ASF a picat, întâmplător sau nu, tot sistemul informatic intern. Mai exact, serverele nu au funcționat în zilele de 26 și 27 octombrie. După ce a fost remediată problema, s-a constatat, pe 28 octombrie, că ar fi dispărut toate informațiile prețioase aflate pe acel dispozitiv. Situația este încă incertă, o comisie de anchetă fiind înființată miercuri, pentru a o investiga. O parte dintre sursele consultate de „România liberă“ au precizat că „singura evidență a acestor acte dispărute este un fișier de tip .xls realizat de către un IT-ist din cadrul ASF. Ce treabă avea acest băiat de la IT să țină evidența documentelor? Prin această evidență cred că se încearcă să se acopere urmele unor acte dispărute care incriminează conducerea ASF. Este vorba despre mai multe documente controversate legate de piața asigurărilor din România“. Alte surse din preajma comisiei de anchetă au afirmat că s-au pierdut mii de numere de înregistrare alocate dosarelor de la ASF, solicitărilor externe, petițiilor și altor documente. Suspiciunile cu privire la acest incident sunt amplificate de faptul că nu a fost afectat doar serverul principal, ci și cele trei sisteme de rezervă, situație foarte rar întâlnită în practica de profil. „Salvarea de documente pe server se făcea întotdeauna vinerea, când nu se lucra cu publicul. Serverul a crăpat exact în zilele de miercuri și joi, pentru a nu putea fi salvate toate aceste documente“, a mai precizat, sub anonimat, o sursă a „României libere“. Integral pe Romania Libera
Doar guvernul care va veni la Palatul Victoria din ianuarie 2017 are dreptul să facă bugetul. Toate propunerile de acum nu sunt decât praf electoral. Indiferent care va fi efectul majorărilor de salarii la doctori şi profesori care se pun la cale acum asupra bugetului consolidat în 2017, trebuie spus limpede următorul lucru: doar guvernul care va fi instalat la Palatul Victoria ca urmare a alegerilor din 11 decembrie 2016 are legitimitatea să facă bugetul pe anul următor. Dacă cei care vor câştiga alegerile vor decide că nu sunt bani suficienţi pentru actualele majorări, le vor anula. Dacă vor decide că sunt bani suficienţi şi se închide deficitul bugetar la sub 3% din PIB, poate că le vor menţine sau poate că, în mod iresponsabil, vor duce deficitul bugetar la 5% din PIB. Această decizie însă le va aparţine. Ceea ce se întâmplă astăzi, cu majorări de salarii aruncate pe piaţă, nu e decât praf electoral. Dacă cei care astăzi anunţă că nu sunt de acord cu majorările vor câştiga alegerile, nu vor avea decât să anuleze majorările şi să închidă deficitul bugetar şi la minus 1% din PIB, adică pe excedent, dacă vor. În urmă cu un an, guvernul Cioloş a preluat un buget făcut integral de guvernul Ponta III şi nu i-a schimbat nicio virgulă. A admis şi enormitatea de a plăti 35.000 de euro stimulent pentru mame, a admis şi creşterea generalizată a salariilor funcţionarilor publici cu 10% în condiţiile în care aceştia deja câştigă cu 50% peste salariul mediu din România şi cu 70% faţă de salariul mediu din sectorul privat. Integral pe Zf.ro
Ministrul Muncii, despre noile salarii ale bugetarilor si schimbarile majore ale ajutoarelor sociale: Avem rachete care ne destabilizeaza proiectul. Legea salarizarii bugetarilor ar trebui sa fie gata in decembrie si sa prevada o crestere medie cu 30% a salariilor, cu un raport de 1 la 13 intre minimum si maximum, spune ministrul Muncii Dragos Pislaru. Intr-un interviu pentru Ziare.com, ministrul a explicat de ce acest proiect a intarziat atat de mult: “Am gasit 330 de mii de salarii pe care stiam cum se formeaza de la salariul de baza cu gradatii, cu sporuri din 1,2 milioane de salarii.”Ministrul Pislaru a detaliat si reformarea sistemului de ajutoare sociale: “am dat subventii oamenilor, pe care sa-i scoatem din ispita de a sta pe beneficii, si subventii angajatorilor care sa fie tentati sa le creeze oportunitati”, dar si riscurile la care se vor expune cei care vor refuza sa munceasca. Dragos Pislaru spune ca s-ar fi considerat un dezertor daca ar fi ales sa abandoneze mandatul pentru a intra in politica. “Daca voiam sa imi securizez continuarea aveam sanse mai mari daca intram in politica. Ajungeam in Parlament si dupa aceea puteam sa intru in calculele partinice care dau legitimitate democratica.” Citeste si Ministrul Muncii, despre pomenile electorale: Urmeaza inca un val! Nu mai e iresponsabilitate, e dezastru neasumat.Guvernul se opune acum majorarii suplimentare a salariilor in educatie si sanatate prin amendamentele la OUG 20. Dar nu s-a opus si majorarii salariilor tuturor bugetarilor cu 10%, decisa la sfarsitul anului trecut. Nu e o dubla masura aici? Cu totii agream ca salariile in sanatate, educatie si alte domenii trebuie sa creasca. Si pentru noi e important, daca vrei sa faci reforma trebuie sa motivezi oamenii. In acel moment premierul a judecat asa: am fost numit de un Parlament pe care un guvern tehnocrat il respecta ab initio, daca el a decis ca trebuie sa existe aceste majorari, atunci eu, in calitate de premier, mai ales unul care nu reprezinta o forta politica, trebuie sa respect aceasta decizie. Intre timp am vazut o deviere de la principiile initiale, in ceva care a denaturat intr-un joc de contre, iar manevre total non-etice au dus la o fracturare de incredere. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
















































