Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 12 octombrie. Vremea se va menţine închisă şi va fi rece pentru această perioadă din an în majoritatea zonelor, dar în special în nord-est. Pe parcursul zilei va ploua temporar în aproape toată ţara, cu o intensitate mai mare în regiunile estice, informează ANM. Astfel, cantităţile de apă vor depăşi 20…25 l/mp şi local 40…50 l/mp cu precădere în Moldova, dar şi în zona montană. Mai ales în Carpaţii Orientali şi Meridionali vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă, iar pe creste vântul va sufla tare, cu peste 70…80 km/h, viscolind ninsoarea. Începând de seara, aria ploilor va fi în restrângere în regiunile sudice şi sud-estice, dar va continua să plouă în restul teritoriului, în timp ce la munte vor fi ninsori. Precipitaţii mixte se vor semnala trecător şi în Subcarpaţii Moldovei şi în estul Transilvaniei. Vântul va avea intensificări temporare în majoritatea regiunilor, dar îndeosebi în sud şi în est, cu viteze de până la 55…65 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 6…7 grade în estul Transilvaniei şi în nordul Moldovei şi 17…18 grade în Dobrogea, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 şi 10 grade. La Bucuresti vremea se va menţine rece pentru această perioadă din an. În prima parte a zilei vor fi înnorări şi temporar va mai ploua. Apoi cerul va deveni variabil, însă vântul se va intensifica. Temperatura maximă va fi de 14…15 grade, iar cea minimă de 6…7 grade.
Cum au încercat şefii Poliţiei să bage pumnu-n gură colegilor care îl anchetau pe Gabriel Oprea. Verdictul Corpului de Control al premierului. Ca să stopeze ancheta care-l viza pe Gabriel Oprea, în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, şefii Poliţiei au făcut presiuni asupra Serviciul Omoruri. Nu mai puţin de 17 ofiţeri au luat la puricat activitatea serviciului pentru a găsi nereguli. Pentru că nu au descoperit nimic, au inventat. Este una dintre concluziile raportului Corpului de control al premierului, care a verificat cum s-au făcut controalele la Omoruri. În martie 2016, „Adevărul“ a dezvăluit în premieră presiunile pe care le-au făcut şefii Poliţiei Române asupra ofiţerilor Serviciului Omoruri care anchetau moartea agentului de poliţie Bogdan Gigină, în timp ce deschidea coloana oficială a lui Gabriel Oprea, pentru ca cercetările să nu ajungă la ministrul de Interne în funcţie la acea vreme. Mai multe controale au fost dispuse la Omoruri pentru a căuta nod în papură investigatorilor. Scandalul a ajuns şi la Palatul Victoria, iar premierul Dacian Cioloş a dat dispoziţiei Corpului de control să verifice cum s-au derulat controalele la Serviciul Omoruri şi dacă prin aceste acţiuni s-au făcut presiuni pentru blocarea dosarului Gigină. Concluziile anchetei nu lasă loc de interpretări: controalele au fost abuzive, supradimensionate şi cu totul excepţionale. „Recordurile“ IGPR Trei echipe de control, cu trei teme diferite, au venit aproape concomitent la Serviciul Omoruri, verificând toată activitatea, exact când dosarul Oprea era în lucru. Corpul de Control al premierului a remarcat graba cu care au fost pregătite acţiunile de control, situaţie unică la nivelul Poliţiei Române. „Activităţile privind pregătirea şi desfăşurarea acţiunii de control de la DGPMB, respectiv emiterea de către IGPR a dispoziţiei zilnice, întocmirea planului de control tematic de către preşedintele comisiei de control tematic, aprobarea planului de control de către Inspectorul General al Poliţiei Române şi semnarea acestuia de alte cinci persoane cu funcţii de conducere în cadrul IGPR, anunţarea, mobilizarea şi instruirea membrilor comisiei de control, întocmirea procesului-verbal semnat de toate cele 18 persoane ale comisiei de control, deplasarea şi ajungerea la sediul DGPMB au avut loc într-un timp foarte scurt, respectiv în data de 28.01.2016, în intervalul orar 8:00-12:00“, se arată în document. Integral pe Adevarul
Legea care îi scăpa de conflict de interese pe parlamentarii care şi-au angajat rudele, neconstituţională. Curtea Constituţională a decis că Legea de interpretare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care Parlamentul a decis că cei care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare nu pot fi acuzaţi de conflict de interese, dacă au făcut-o înainte de august 2013, este neconstituţională. Într-un gest fără precedent, cei care au atacat-o la CCR au fost chiar cei care au votat-o aproape în unanimitate, adică deputaţii PSD. Legea fusese iniţiată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD). În perioada 2011-2015, ANI a identificat nu mai puţin de 53 de parlamentari care îşi angajaseră rudele la cabinetele parlamentare, plătite din bugetul public. Anunţul a fost făcut de judecătorul Curţii Constituţionale Daniel Morar, decizia fiind luată cu majoritate de voturi, după ce magistraţii amânaseră de trei ori un verdict în această speţă. Judecătorii CCR au decis că Legea de interpretare a articolului 38, alineatul 11, din Statutul deputaţilor şi senatorilor, este neconstituţională. În iunie, Parlamentul a adoptat o lege prin care sublinia că prevederea că „membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar” se aplică doar pentru cazurile de după 21 august 2013, adică practic că legea nu se aplică retroactiv, principiu implicit de funcţionare a legii. Astfel, legea arăta că pentru actele încheiate de parlamentari cu rudele lor, înainte de această dată, prevederea nu se aplică. Fără să dezincrimineze conflictul de interese pentru parlamanetari, lucru imposibil atât timp cât această faptă este prevăzută atât în Codul Penal, cât şi în legea 161/2003 privind prevenirea corupţiei, această lege le-ar fi servit parlamentarilor care au deja procese pe rol pentru această faptă, de a-şi angaja rude la birourile parlamentare, să scape de proces, iar celor care au fost deja condamnaţi să îşi poată revizui sentinţa. Integral pe Gandul.info
Cei 12 apostoli liberali ai plagiatelor. Cine sunt senatorii interesaţi direct. 12 senatori ai PNL au votat cot la cot cu parlamentarii din PSD, ALDE, PMP şi UDMR proiectul de lege prin care sunt avantajaţi cei care plagiază. Printre aceştia sunt „grei“ ca Teodor Atanasiu sau Mariana Câmpeanu, dar şi politicieni cu doctorate, ca Marius Neculoiu şi Corneliu Popescu. Votul electornic publicat pe site-ul Senatului arată că dintre cei 90 de senatori care au votat pentru proiectul de lege dă posibilitatea unui plagiator să renunţe de bunăvoie la doctorat, fără să răspundă pentru frauda intelectuală, iar titlurile de doctor sunt acordate şi retrase de universităţi, nu de Ministerul Educaţiei, sunt, pe lângă parlamentii din PSD, ALDE, UDMR şi PMP, 12 liberali. Între cei 12 se numără aleşi cu influenţă în partid precum Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, sau Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii. Atanasiu e cunoscut mai ales pentru că e unul dintre principalii negociatori când vine vorba de alianţe cu alte partide, în special cu PSD, din acest motiv fiind considerat şi un „sforar“ al PNL. Pe de altă parte, Câmpeanu a fost implicată, la rândul său, în chestiuni controversate. Un asemenea caz a fost cel în care soţul acesteia a fost încadrat în gradul I de invaliditate, adică cea mai gravă stare, cu toate că era sănătos. Un alt senator care a votat alături de PSD a fost Marius Nicoară, parlamentar care într-o şedinţă de plen din mai 2012 a fost surprins când se uita la filme porno. Lista completă a liberalilor care au votat pentru susţinerea proiectului de lege îi mai conţine pe: Ciprian Rogojan, Valeriu Boeriu, Octavian Motoc, Marius Neculoiu, Corneliu Popescu, Viorel Grigoraş, Titus Paşca, Eugen Ţapu şi Marius Paşcan. Integral pe Adevarul
În șapte ani, la Interne, 700 de ofițeri și-au luat doctoratul | EVZ EXCLUSIV. În șapte ani, la Interne, 700 de ofi țeri și-au luat doctoratul. Ministerul de Interne ține la sertar numele celor care au obținut titlul științific în perioada 2005-2014. Academia Națională de Poliție a demarat o investigație internă cu privire la doctorate. Senatorul Valer Marian i-a cerut fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, în primăvara anului 2014, informații despre numărul doctorilor din MAI, „având în vedere creșterea substanțială a numărului de grade de chestor sau de general în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și a numărului de doctorate în știință obținut de angajați ai acestui minister”. În răspunsul său, Oprea a dezvăluit că 697 de angajați de la Interne au devenit doctori în perioada 2005-2014, iar 12 dintre aceștia au obținut titlul la universități din Republica Moldova.Surse oficiale din minister au explicat, ieri, pentru „Evenimentul zilei”, că toți angajații de la Interne care au avut titlu de doctor au primit până în 2009 un spor de 15% din salariu. De la măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc, sporul a fost eliminat pentru noii doctori, însă cei care au prins bonusul au rămas cu el și au încasat banii în continuare. Potrivit oficialilor din minister, deținerea titlului de doctor mai are un avantaj major: avansarea în gradul de chestor se face automat, fără examen, dacă ai un asemenea titlu științific.Documentul oficial de la Interne dezvăluie că în perioada 2005-2014 au fost au fost acordate 27 de grade de chestor sau de general în IGPR, 9 la Poliția de Frontieră, 16 la Jandarmerie, 11 la ISU și 6 la serviciul secret al Internelor, renumitul „Doi și-un sfert”.Ministerul ține însă secret numele celor aproape 700 de doctori, invocând legea datelor cu caracter personal. „Orice prelucrare de date cu caracter personal (…) poate fi făcută numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare”, explică Internele. Integral pe EVZ
Propuneri ale PSD Iaşi pentru Parlament: senatori acuzaţi, un fost prefect care a condus băut. Un senator condamnat de două ori la închisoare cu suspendare, altul trimis în judecată şi un fost prefect care şi-a dat demisia după ce a comis un accident, fiind prins băut la volan, figurează printre propunerile PSD Iaşi pentru a ocupa un loc pe listele pentru Parlament. Conducerea PSD Iaşi s-a întrunit marţi seară, stabilind lista candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Au fost aprobate doar numele celor 17 candidaţi, ordinea pe liste urmând să fie decisă după o întâlnire în perioada următoare a şefilor PSD Iaşi cu conducerea centrală a partidului.Printre cei nominalizaţi de PSD Iaşi să ocupe un loc pe liste se numără senatorul Sorin Lazăr, condamnat în două rânduri, pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul la biroul său parlamentar, respectiv pentru abuz în serviciu în perioada când era primarul localităţii ieşene Strunga. Cele două condamnări la închisoare sunt cu suspendare. Tot pe listele PSD Iaşi va figura şi senatorul Florin Constantinescu, trimis în judecată de către DNA, în iunie 2015, pentru abuz în serviciu. Constantinescu, fost consilier local, este acuzat, alături de alte 31 de persoane, că printr-o hotărâre de consiliu local emisă în anul 2007 ar fi favorizat firma la care era acţionar actualul primar PSD din Paşcani, Dumitru Pantazi. Integral pe Digi24
Moise Guran: Programul electoral al PSD este… un tort otrăvit, etichetat cu o rețetă falsă. Jurnalistul Moise Guran continuă să prezinte, în maniera sa personală, programele electorale ale formaţiunilor politice de pe scena românească. Acum a ajuns la cel al PSD, despre care scrie pe blogul său că “e un tort otrăvit, etichetat cu o rețetă falsă, în care ouăle-s mai puține decât scrie și, oricum, sunt stricate.” Jurnalistul scrie ironic că “ăl mai schmeker partid din România a publicat ăl mai schmekerprogram de guvernare. E atât de frumos ilustrat și de bine explicat încât mi-e și frică să dau link spre el, ca să nu vă scoată bube pe față. Ce zic eu bube… ” După ce subliniază că programul a fost răstălmăcit în diverse moduri de presa de dreapta şi de cea de stânga, fiecare scoţând în evidenţă ceea ce nu-i convenea, Moise Guran spune că, din punctul săude vedere, acesta are două plusuri – “e genial ca prezentare (nu știu cine îi consiliază, dar sputnikul rusesc e copilărie pe lângă ăstia), iar apoi PSD-ul propune niște chestii care chiar dacă nu-s noi, ar merita dezbătute într-un context ceva mai serios decât uriașul tort propus electoratului credul. Căci, în materie de cifre, impact, etc, programul PSD e o mistificare de la prima până la ultima pagină. Dar e una lucrată.” Integral pe Romania Libera
Pe urmele banilor din Dosarul „Microsoft”: imperiul magazinelor lui Dorin Cocoş. Statul poate recupera uşor cea mai mare parte din şpaga „Microsoft” de 16 milioane de euro. Dorin Cocoş are sechestru asigurator pe 3 firme şi 18 imobile, iar Nicolae Dumitru a achitat tot prejudiciul. Probleme ar putea apărea în cazurile politicienilor Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, care nu mai au pe numele lor multe bunuri. Curtea Supremă a decis confiscarea de la cei patru acuzaţi din dosarul „Microsoft” a sumelor de 16 milioane de euro şi 2 milioane de dolari. Banii reprezintă şpaga pe care au primit-o pentru a face intervenţii în Guvernul României. În cazul milionarul Dorin Cocoş (55 de ani), condamnat la 2 ani şi 4 luni şi judecătorii au decis confiscarea a 9 milioane de euro. Următorii în acest top inedit sunt fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan (63 de ani), condamnat la 6 ani, căruia Curtea Supremă i-a confiscat suma de 3.996.360 de euro şi afaceristul Nicolae Dumitru (52 de ani), condamnat la 2 ani şi 4 luni, căruia I s-au confiscat sumele de 2.050.000 de dolari şi 1.000.000 de euro. În 2015, imediat după începerea anchetei, procurorii DNA descoperit o adevărată avere pusă pe numele lui Dorin Cocoş. În primul rând au pus sub sechestru toate părţile sociale pe care le deţinea la trei firme: Centrul de Diagnostic Clinic International SRL (95% din capitalul social), Clamari Trading Impex (100% din capitalul social) şi Euro Hotels International Co (50% din capitalul social). Societăţile au fost folosite de Dorin Cocoş în afaceri prin care a rulat milione de euro de-a lungul timpului. Centrul de Diagnostic Clinic International SRL a fost folosită de milionar într-o afacere legată de plecarea „căpşunarilor” şi constructorii care lucrau pe şantierele din Israel prin intermediul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM). Oamenii erau obligaţi să plătească „taxa Cocoş”: adică să obţină certificate medicale prin intermediul firmelor lui Cocoş. Integral pe Adevarul
Cum demolează Dragnea guvernarea Ponta, bucată cu bucată. „Hârtia suportă orice” spune o vorbă. Iar votantul de asemenea, gândesc partidele intrate în campanie electorală. Zeci de promisiuni, care de care mai atrăgătoare, se revarsă din programul PSD de guvernare, prezentat parțial, zilele trecute, de Liviu Dragnea și compania. Cât de posibile și de probabile sunt angajamentele PSD vor spune, cu argumente economice, mult mai stricte, specialiștii în domeniu. Totuși, merită subliniate, din perspectivă politică, unele semne de întrebare. Ca și faptul că, pe alocuri, programul a fost redactat ca și cum Liviu Dragnea și ceilalți social-democrați s-ar dezice total de Victor Ponta și a sa guvernare. Apoi, în privința accizelor, PSD promite să le calculeze „la cursul real al euro la data de 1 octombrie a anului anterior”, precizând apăsat că, în prezent, calculul se face la un curs de 4,73 lei / euro. Ca și cum modul de calcul nu ar fi fost schimbat de Guvernul Ponta, în 2013. Atunci, pentru anul 2014, Ponta și ai lui au decis să ia în calcul cursul din 2012 (mai avantajos pentru a forța încasări mai mari la buget), pe care l-au indexat și cu rata inflației. Așa se face că, în 2014, accizele s-au calculat nu după un curs de 4,4485 lei / euro, ci după cursul de 4,7380 lei / euro. Același curs de 4,7380 lei / euro a fost, apoi, înghețat și pentru anul 2015. Cât despre cele 850.000 de locuri de muncă pe care PSD promite acum să le creeze, să ne amintim că, în aprilie 2012, USL (adică PSD-PNL-PC-UNPR) ne spunea că va crea un milion de noi locuri de muncă, prin reducerea costului muncii și scăderea fiscalității (gen scăderea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajatori, zero taxe pentru angajarea în regim part-time), plus creșterea salariului minim pe economie la 800 de lei / lună. CAS a fost redus, salariul minim pe economie a ajuns la 1.250 lei, dar milionul de locuri de muncă nu s-a mai întâmplat. Chiar și Ponta, spre finalul guvernării sale, a trebuit să accepte că s-au creat, în trei ani, doar 231.000 de noi locuri de muncă. Integral pe Digi24
Concurs pentru directori de scoli: Miercuri, proba scrisa – un test grila elaborat de Ministerul Educatiei / Pentru 1.093 de posturi nu s-a inscris niciun candidat. Proba scrisa a concursului pentru ocuparea functiilor vacante de director si director adjunct din gradinite, scoli si licee se desfasoara miercuri, incepand de la ora 10:00. Proba consta dintr-un test grila elaborat de Ministerul Educatiei, pe care candidatii trebuie sa il rezolve in cel mult 2 ore. Testul vizeaza evaluarea aptitudinilor cognitive si a competentelor manageriale ale candidatilor, precizeaza ministerul. 6.664 de candidati s-au inscris pentru functia de director, iar 2.312 candidati s-au inscris pentru functia de director adjunct. Potrivit Ministerului Educatiei, gradul de inscriere pentru functia de director in raport cu posturile vacante la nivel national (6.549) a fost de 101,77%, in timp ce pentru functia de director adjunct (2.505 posturi vacante), gradul de inscriere s-a situat la 92,30%. Potrivit informatiilor transmise de minister, au ramas 1.093 de posturi vacante de director pentru care nu au fost depuse cereri de inscriere si 132 de posturi vacante de director adjunct pentru care nu s-au depus cereri de inscriere. In urma evaluarii dosarelor de catre comisiile de verificare, la proba scrisa sunt asteptati 6.502 candidati pentru functia de director si 2.257 de candidati pentru functia de director adjunct. Accesul candidatilor in sali se face in intervalul orar 9:00 – 9:30. I. O proba scrisa, la nivel national, care consta in rezolvareaa unui test-grila, cu subiecte elaborate de minister. Vor fi evaluate aptitudinile cognitive si competentele manageriale ale candidatilor, ambele cu o pondere de 50%. Timp de lucru: maximum 120 de minute. II. Doua probe la nivelul comisiilor judetene si cu monitorizarea observatorilor desemnati de minister: analiza CV-ului – realizata in plenul comisiei de concurs, in prezenta candidatului, prin acordarea de puncte potrivit criteriilor si punctajelor prevazute de metodologie si pe baza documentelor din dosarul de inscriere care dovedesc cele afirmate in CV; interviu in fata comisiei de concurs – in care se apreciaza scrisoarea de intentie, calitatea si sustinerea de catre candidatia ofertei manageriale si a unui plan operational pentru un an. Desfasurare: maximum 30 de minute. Integral pe Hotnews
Va urez o zi buna!