Buna dimineata intr-o zi de vineri, 21 octombrie. Regimul termic va fi caracterizat de valori in general apropiate de cele climatologic specifice acestei perioade, exceptand jumătatea nordică a Moldovei, unde vremea se va mentine rece, informează ANM. Cerul va avea innorări si pe parcursul zilei doar pe arii restranse va ploua slab in special in regiunile extracarpatice si la munte, iar seara si noaptea, ploile se vor semnala indeosebi in jumătatea de vest a teritoriului. Pe crestele montane inalte, precipitatiile pot fi si sub formă de lapovită. Cantitătile de apă vor depăsi local 10…15 l/mp si cu totul izolat 20 l/mp, indeosebi in nord-vest, dar si in zona Carpatilor Occidentali si in masivele din vestul Carpatilor Meridionali. Vantul va sufla moderat, cu intensificări locale mai ales in Banat si la munte. Temperaturile maxime se vor incadra intre 8 si 17 grade, iar cele minime intre 4 si 12 grade. La Bucuresti vremea va fi in general inchisă, insă valorile de temperatură se vor situa in jurul celor climatologic specifice acestei date din an. Cerul va fi noros si vor fi conditii de ploaie slabă. Vantul va sufla slab si moderat. Temperatura maximă se va situa in jurul a 13 grade, iar cea minimă va fi de 8…9 grade.
Unde fug liderii PNL ca să prindă un loc în Parlament. Frica unor lideri liberali din filiala PNL Bucureşti că nu vor fi aleşi în Parlament i-a făcut să-şi aranjeze locuri eligibile în teritoriu. Anca Boagiu candidează la Maramureş, Cătălin Predoiu la Călăraşi, Mihai Voicu merge în diaspora, iar Alina Gorghiu, cel mai probabil, la Timiş. Validarea listelor pentru parlamentare a consfinţit oficial faptul că cei mai importanţi lideri PNL preferă să evite confruntarea electorală din Bucureşti şi merg în teritoriu, acolo unde le-au fost asigurate locuri eligibile. Anca Boagiu, preşedinte al organizaţiei PNL Sector 2, va candida în nordul ţării, la Maramureş, fiind pe poziţia a doua de la Camera Deputaţilor, loc eligibil în condiţiile în care PNL îşi propune să ia în această filială trei mandate de deputat. „Doar nu aflaţi în 2016 că sunt oameni care candidează în diferite filiale teritoriale, asumate aceste candidaturi de organizaţii. Doamna Boagiu a fost asumată, solicitată de organizaţia Maramureş“, a fost explicaţia preşedintelui Alina Gorghiu, întrebată de această mutare pe ultima sută de metri. Pe de altă parte, liderul PNL Maramureş, Mircea Dolha, a precizat că mutarea face parte dintr-o strategie amplă a liberalilor. „E o strategie de campanie pe care mi-am asumat-o. Consider că e un lucru bun, pentru că am adus un om cu multă expertiză. Dumneaei a fost şi vicepreşedinte al PPE“, a declarat Dolha, liberal care va deschide lista de Senat la Maramureş. Gorghiu preferă capitala culturală Aproape de o candidatură în teritoriu este şi Alina Gorghiu, deja validată pe lista PNL Timiş pentru Senat într-o şedinţă de Birou Politic Judeţean, urmând ca decizia la nivel naţional să fie votată săptămâna viitoare. Aceasta ar fi un al doilea lider care fuge de Bucureşti, adică circumscripţia în care a fost aleasă în 2012 în Camera Deputaţilor. Prin urmare, ar lăsa Capitala administrativă pentru viitoarea capitală culturală, Timişoara. Integral pe Adevarul
Mă autodenunț: sunt fanatic religios! Când tăcea mai mult, spunea mai puține prostii. Dar băieții care l-au împins în față și-au dat seama că, în ritmul ăsta, ar fi nevoie de două mandate doar ca să debiteze toate temele trasate, darmite să le și execute. Ceea ce și pentru ei era prea mult. Până atunci, expira Cioloș și se făcea țăndări UE. Sfielnicul Iohannis de odinioară, care căuta cu lumânarea liturghiile ortodoxe și anturajul ierarhilor BOR, adormindu-le vigilența cu tirade ecumeniste, și-a dat brusc arama de Bruxelles pe față. A fost un atac fulgerător. Năucitor. Au trebuit câteva ore pentru a apărea primele reacții. Președintele României tocmai acuzase de „fanatism religios” trei milioane de români. Potrivit declarației publice a lui Iohannis, nici mai mult, nici mai puțin decât unul din șase români este fanatic religios. Adică este pus alături de jihadiști, de descăpățânătorii de la ISIS, de satrapii de la Boko Haram sau de talibani. Ce l-a schimbat pe Iohannis peste noapte nu e greu de ghicit. „Agenda gay” a Bruxelles-ului nu este una benevolă, în ciuda afirmațiilor contrare, care susțin că rezolvarea problemei rămâne la latitudinea fiecărei țări membre în parte. În realitate, lucrurile nu stau nici pe departe așa: nimeni nu se impacientează dacă lucrurile mai întârzie, trenează. O bruscare ar risca să atragă resentimentele populațiilor față de liderii de la Bruxelles, care și așa nu sunt foarte simpatici. Se speră că, mai devreme sau mai târziu, bombardamentul cu „Corectitudine Politică” își va face efectul și situația se va „coace” din punct de vedere ideologic, iar „agenda” se va rezolva de la sine. Când, însă, o țară dorește să tranșeze chestiunea pentru mulți ani de-acum încolo, într-un sens invers decât cel dorit de Juncker, Merkel, Hollande și compania, atunci se declanșează toate sistemele de alarmă, se pun în mișcare toate pârghiile de influență. Se lasă deoparte toate mănușile, se leapădă aparențele, se pune mâna pe măciucă. Vedem ce trăsnete și-au atras Budapesta sau Polonia, pentru îndrăzneala de a fi ieșit de pe șinele impuse de UE. Nu mai vorbim de Londra. În fine, inițiativa Coaliției pentru Familie mai reprezintă un pericol grav pentru „establishment”-ul european: ea a solicitat convocarea unui referendum. Or, mai ales după Brexit, doar simpla rostire a cuvântului ridică perii în capul Bruxelles-ului. Integral pe EVZ
Patriarhia îi răspunde lui Iohannis: Un demers civic nu poate fi considerat “cale a fanatismului religios”. Patriarhia Română susţine, într-un răspuns la afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căreia “este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative”, că demersul Coaliţiei pentru Familie privind modificarea Constituţiei pentru redefinirea “familiei” nu poate fi considerat “cale a fanatismului religios” sau “o dovadă de intoleranţă”. “Propunerea de amendare a Constituţiei nu reprezintă „o solicitare ultimativă””, a ţinut să precizeze Patriarhia Română în cadrul unui comunicat de presă. “Reacţia Domnului Preşedinte Iohannis este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea Preşedintelui faţă de familia creştină. Probabil acest demers a fost catalogat ca „solicitare ultimativă”. Oricum, un demers civic, perfect legal şi validat de Curtea Constituţională a României, nu poate fi considerat în niciun caz o „cale a fanatismului religios”, sau o dovadă de intoleranţă. Propunerea de amendare a Constituţiei nu reprezintă „o solicitare ultimativă”, ci o chemare firească la exprimarea democratică a voinţei cetăţenilor cu privire la una dintre valorile fundamentale ale societăţii, familia. Pledarea pentru definirea mai clară a naturii familiei este justificată nu doar de raţiuni ale moralei creştine, ci şi de realitatea dramatică a prăbuşirii demografice atât în România, cât şi în celelalte ţări europene”, transmite Patriarhia Română în cadrul unui comunicat de presă. Integral pe Gandul
Cioloş nu mai vrea serviciu secret la MAI. Premierul Dacian Cioloş a declarat că şi-ar dori ca DIPI, serviciul secret al MAI, să devină o structură de protecţie internă, nu să rămână un serviciu secret. Declaraţia sa intră în totală contradicţie cu un proiect de lege lansat în dezbatere publică recent de ministrul de Interne Dragoş Tudorache, care redefineşte DIPI ca serviciu secret militarizat, cu activităţi specificate de legea siguranţei naţionale, inclusiv interceptarea comunicaţiilor. Premierul a precizat însă, într-un interviu acordat Hotnews, că aşteaptă rezultatele dezbaterii publice înainte să ia o poziţie la nivel de guvern. Premierul Dacian Cioloş a declarat că serviciul secret al MAI, care ar urma să se transforme în Unitatea de Protecţie Internă – serviciu secret militarizat cu puteri de culegere a informaţiilor inclusiv prin interceptarea comunicaţiilor – ar trebui să fie doar o unitate de protecţie internă pentru cadrele MAI, nu un serviciu secret. Poziţia sa intră însă în totală contradicţie cu proiectul de lege lansat în dezbatere publică de ministrul de Interne Dragoş Tudorache. „Eu sper să putem ajunge la concluzia că nu e un serviciu secret, ci o structură de protecţie internă. Eu asta îmi doresc, să nu mai existe un serviciu secret la Ministerul de Interne, pentru că nu e cazul, servicii secrete avem conform legii. E o structură de protecţie internă care trebuie să se asigure că oameni care lucrează într-o instituţie de forţă, care se ocupă de ordinea şi liniştea publică, sunt în afara oricăror suspiciuni şi oricăror ameninţări potenţiale şi asta trebuie să fie obiectivul principal”, a declarat Dacian Cioloş, într-un interviu acordat Hotnews. Cioloş a susţinut că nu a discutat cu ministrul de Interne Dragoş Tudorache despre acest proiect de lege privind reorganizarea DIPI. „Eu aştept deocamdată să vedem rezultatele acestei dezbateri publice. Nu am discutat pe textul proiectului pentru că domnul ministru mi-a spus foarte clar că e un text supus dezbaterii publice înainte de a fi supus dezbaterii şi aprobării Guvernului. Şi o să comentez textul cu care va veni în guvern şi şi-l va asuma”, a mai spus Cioloş. Integral pe Gandul
Din biblioteca unui om de stat. Ieri, profesor de economie marxistă, azi, ministru european de Externe. În anul 1981, actualul ministru Lazăr Comă-nescu semna cartea „Relații interna-ționale, documente. România și noua ordine internațională“ care conținea 500 de citate din Nicolae Ceaușescu. Opt ani mai târziu, manualul de „Economie mondială“ semnat de Lazăr Comănescu conținea 65 de citate din fostul dictator, dar și altele din Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin sau din programul Partidului Comunist Român. Într-una din cele mai grele perioade din istoria României comuniste, actualul ministru de Externe a semnat o carte de propagandă care cuprinde peste 550 de citate din fostul dictator comunist. În plin avânt al cultului personalității fostului dictator, în 1981, apare la Editura Politică lucrarea „Relații internaționale, documente. România și noua ordine internațională“. “Economie mondială“ este un manual pentru studenții de la Academia de Studii Economice și a fost editat de Ministerul Educației, în urmă cu trei decenii. La acea dată, Lazăr Comănescu era lector universitar la catedra de „Relații economice internaționale“. Lazăr Comănescu susţine că a scris doar capitolele din manualul „Economie mondială“ care se referă la organizațiile internaționale și că a căutat să limiteze la maxim citatele din Ceaușescu, iar în cazul paginilor redactate de el acestea sunt puține și succint. Nicăieri în acestă carte nu se specifică exact contribuția fiecăruia din cei cinci autori ai manualului. Integral pe Romania Libera
Conflict între Colegiul Psihologilor şi Ministerul Educaţiei. Colegiul Psihologilor acuză Ministerul Educației că a testat ilegal candidații pentru postul de director de școală. Reprezentanții Colegiului spuncă testele ar fi trebuit create şi supravegheate de specialişti din acest domeniu. De cealaltă parte, însă, reprezentanţii Ministerului Educaţiei cred că supărarea vine, de fapt, ca urmare a unei hotârâri de Guvern care mută specializarea psihologilor de la colegiu, la universităţi, prin programele de master. Ministerul Educaţiei le-a făcut candidaţilor o evaluare psihologică fără drept şi incorect, spune Colegiul Psihologilor. „S-au stabilit nişte punctaje ad hoc, s-au trimis în ţară. Sunt nişte punctaje alcătuite din inspectori şi funcţionari. Nu este niciun psiholog”, a spus președintele Colegiului, Mihai Aninței. Acuzaţia este respinsă chiar de colegii de breaslă. „A fost un test de aptitudini cognitive. Asta înseamnă că testează o parte din acele aptitudini care ar putea să fie necesare pentru a desfăşura o activitate profesională ca un director de şcoală. Testul a fost creat de spectalişti în psihologie, cât şi de specialişti în ştiinţele educaţiei, pentru că are două componente: testează aptitudini cognitive, cât şi manageriale. Nu cunosc un profesor universitar din România care să nu fie în acelaşi timp şi practician. E foarte greu să predai psihoterapie dacă nu eşti terapeut”, a spus profesorul universitar Dragoș Iliescu. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei neagă că ar fi vorba despre un test psihologic şi spun că este unul care testează aptitudinile necesare unui director de şcoală. Mai mult, ei cred că supărarea Colegiului Psihologilor are altă sursă. Integral pe Digi24
Povestea emoţionantă a tatălui care creşte doi copii excepţionali într-un grajd: „Ei sunt totul, altceva nu am în afară de copii, absolut nimic“. Un bărbat de 37 de ani îşi creşte singur, de opt ani, cei doi copii, după ce soţia l-a părăsit. Pensionat medical după un accident vascular, tatăl şi-a luat şi un serviciu cu jumătate de normă, iar Nicoleta şi Andrei au rezultate foarte bune la şcoală, chiar dacă toţi trei duc o extraordinară luptă pentru supravieţuire. ”Tati al meu e bun, foarte bun, să ştii. Cel mai mult noi îl iubim pe tati”. Fata are ochi albaştri ca un cer de dimineaţă senină, şi-un zâmbet care opreşte povestea în loc. O cheamă Nicoleta, are 13 ani, e în clasa a VI-a. Zâmbeşte, apoi îl ia protectoare de umăr pe Andrei, fratele ei, clasa a treia. O bucată de drum mergem pe jos, nu poţi ajunge până la ei cu maşina. ”O luăm noi înainte, că mai sunt câini, să te apărăm” îmi spune mândru Andrei, şi-apoi mă îmbrăţişează, o căldură simplă în care îţi uiţi pur şi simplu cuvintele. Undeva pe-un câmp, aproape de centura ocolitoare a Sibiului, într-o cămăruţă amenajată într-un fost grajd, curg trei vieţi, o mie de emoţii şi-o poveste. Pe Dan l-a părăsit nevasta acum 8 ani, şi-a găsit un alt bărbat şi a plecat pur şi simplu, lăsându-l cu minunile de copii. Acum, o mai văd de câteva ori pe an, când mai merg copiii pe la ea, şi cam atât. Iar copiilor nu le place nici să vorbească despre asta. „N-o prea iubim pentru că nu ne caută”, rezumă Nicoleta, scurt. Integral pe Adevarul
Va urez o zi buna!