Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 ianuarie. În vestul, centrul, nordul ţării şi la munte cerul va fi mai mult noros, temporar va ninge, iar în jumătatea nordică a Carpaţilor Orientali şi în Maramureş ninsorile vor fi importante cantitativ şi vor determina depunerea unui strat mai consistent de zăpadă, informează ANM. În restul teritoriului cerul va fi variabil în prima parte a zilei, apoi se va înnora treptat, iar noaptea, pe arii restrânse, vor fi precipitaţii mixte şi condiţii de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în regiunile nord-vestice, estice şi la munte, iar în Carpaţii Orientali şi pe crestele Munţilor Apuseni va fi tare şi temporar va viscoli ninsoarea. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 şi 6 grade, iar cele minime între -8 şi 1 grad. Dimineaţa şi noaptea, izolat, va fi ceaţă.
Astăzi este învestit Guvernul Grindeanu. Cum vor decurge audierile, votul şi depunerea jurământului. România ar trebui să aibă la sfârşitul acestei zile un nou guvern. Sorin Grindeanu (PSD) ar urma să fie al 13-lea prim-ministru al României din ultimii 27 de ani (fără a pune la socoteală premierii interimari). În toți acești ani, pe la Palatul Victoria au trecut mai multe formule guvernamentale. Noul cabinet va avea 27 de membri, dar nu va avea emoții. Pe lângă majoritatea confortabilă pe care coaliţia PSD-ALDE o are în Parlament, cele două partide şi-au asigurat şi voturile UDMR şi cele din partea celorlalte minorităţi. În schimb, PNL, USR şi PMP s-au declarat adversari ai viitorului Executiv.Miniștrii propuși să facă parte din noul executiv vor fi audiați astăzi în comisiile parlamentare, apoi urmează votul de învestitură în plen. Sunt patru mari etape care ar trebui să marcheze ziua de miercuri, 4 ianuarie: Mai întâi, va avea loc audierea miniştrilor în comisiile parlamentare reunite de specialitate, în intervalul orar 08:00 – 14:00. Urmează apoi votul de învestitură în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului (intervalul orar 15.00 – 18.00). Integral pe Digi24
Despre biscuiţii din cutia Guvernului Dragnea I. Politica românească surprinde doar pe canapeliştii leneşi, comandori în plin rang de părerişti. Pentru cei care chiar o urmăresc, numirea actualului executiv este departe de a fi o surpriză, ci doar o amplă confirmare. Suntem simpli spectatori, iar modalităţile de implicare, acum, la spartul târgului, chiar sunt inutile. Nu e foarte mult de spus pe temă. Cine se declară surprins că un partid politic îşi numeşte oamenii cei mai de încredere în posturile cheie ale puterii se va lupta cu realitatea o vreme bună de acum încolo. Nu în faţa publicului, care a votat deja şi e scos din ecuaţie, are un partid responsabilitatea, ci în faţa membrilor. Pentru că, în România, a fi membru (PSD, PNL, UDMR, chiar şi USR) este o calitate, reprezintă acces la oameni şi la resurse, la rezolvarea problemelor. Ai drepturi suplimentare ca membru sau activist într-un partid politic românesc, e primul pas în grupările de interese pe care le numim hilar partide politice şi care rezolvă, în mod creativ, probleme. Se numeşte implicare în societate, desigur. Există o ipocrizie maximă în populaţia mai de la oraşe, aşa, cei tineri şi neprihaniţi, cu educaţie, care nu ies la vot, iar apoi sunt surprinşi că politicienii au tupeul insistent să facă ce vor cu ţara, să numească miniştri, să-i cheme la ordin. Şi atunci când nu le iese pasenţa asta, de neimplicare, dar comentarii impertinente, se plâng. Unde? Pe Facebook. Integral pe Adevarul
Grindeanu, întrebat despre modificarea Legii de funcţionare a Guvernului: Nu ştiu la ce vă referiţi. Liviu Dragnea: Îţi explic eu! Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu au fost întrebaţi marţi dacă intenţionează să modifice Legea 90/2001 în prima şedinţă de guvern, astfel încât condamnaţii penal să poată face parte din Guvern, după cum a arătat jurnalistul Adevărul Liviu Avram. Grindeanu a spus că nu ştie despre ce este vorba, iar preşedintele PSD a afirmat, ironic, că acea lege trebuie modificată astfel încât cei condamnaţi penal “să nu mai existe ca oameni”. Întrebaţi de presă dacă intenţionează să modifice Legea 90/2001, Liviu Dragnea a spus: “Habar nu am. Cred că nu”. Premierul desemnat a intervenit şi i-a spus jurnalistului că “nu ştie la ce se referă”, moment în care Liviu Dragnea i-a dat asigurări că “îi va explica el”. „Acea lege trebuie modificată, cei condamnaţi penal trebuie să nu mai existe, ca să nu mai fie dubii. Să nu mai existe ca oameni. Acolo trebuie să mergem”, a completat preşedintele PSD. Stirea, pe Adevarul
GUVERN-MARIONETĂ. Ce așteaptă Liviu Dragnea de la miniștrii pe care i-a plasat în Guvern. Sevil Shhaideh preia un minister mamut, o fidelă a lui Dragnea preia Internele, Florin Iordache va fi șef la Justiție. Preşedintele social democrat și-a impus oamenii în cabinetul Grindeanu, iar ar trebui să rezolve prioritățile șefului partidului – împărțirea fondurilor pentru baroni, legislația în domeniul penal sau noua lege a salarizării. Lista miniștrilor Guvernului Grindeanu a fost negociată, ieri, până în ultimul moment, decizia finală fiind luată de președintele PSD Liviu Dragnea. De altfel, acesta din urmă a fost cel care a prezentat lista miniștrilor, în timp ce premierul desemnat Sorin Grindeanu doar a asistat la lectură împreună cu ceilalți miniștri. Liviu Dragnea a afirmat că premierul ar fi propus „cel puțin cinci miniștrii” din totalul de 25. „Îmi asum întreaga răspundere pentru echipa guvernamentală”, a concluzionat Liviu Dragnea. Prim-ministrul a arătat doar câteva cuvinte la final, spunând că „politica se face în altă parte”. Refuzată de președintele Klaus Iohannis pentru postul de premier, Sevil Shhaideh, a fost răsplătită cu Ministerul Dezvoltării, pe care l-a mai deținut în 2015, când i-a succedat lui Liviu Dragnea. Shhaideh va deține de asemenea și postul de vicepremier. O posibilă explicație a plasării sale într-un astfel de post este faptul că, spre deosebire de premier, ministrul Dezvoltării nu participă la CSAT și nu ar exista riscuri legate de siguranța națională. Întoarcerea acesteia la Dezvoltare are o explicație simplă: în 2015, când a condus ministerul, a împărțit fondurile după modelul deja brevetat de Dragnea, favorizând aleșii locali PSD. Mai mult, fidelitatea sa a fost răsplătită cu faptul că ministerul său mamut va înghiți și fostul Ministerul al Fondurilor Europene. Integral pe Romania Libera
Presă: Marine Le Pen, din nou la mâna băncilor ruse pentru campania prezidenţială. Extrema-dreaptă franceză are nevoie de bani pentru a finanţa campaniile electorale, iar Marine Le Pen ar putea să se îndrepte din nou spre băncile ruse pentru a obţine un împrumut de 20 de milioane de euro, necesar susţinerii campaniei pentru alegerile prezidenţiale din aprilie-mai şi alegerile legislative din iunie 2017, relatează jurnaliştii de la Associated Press. Legislaţia franceză interzice formaţiunilor politice să primească donaţii internaţionale, însă împrumuturile nu intră în aceeaşi categorie. Pentru Frontul Naţional, apelul la băncile ruseşti reprezintă o perspectivă îndrăzneaţă, având în vedere că finanţarea ultimelor campanii a atras anchete nedorite din partea autorităţilor, dar şi a jurnaliştilor din Hexagon, potrivit News.ro. Acuzaţiile legate de abaterea de la legislaţia finanţării au atras deja numeroase investigaţii şi un proces în justiţie iminent pentru mai mulţi politicieni şi asociaţi ai Frontului Naţional. În 2014, un împrumut primit de extrema-dreaptă de la o bancă rusească a ridicat semne de întrebare cu privire la posibila influenţă a Moscovei asupra democraţiei din Franţa. Frontul Naţional a împrumutat 9 milioane de euro în 2014 de la Prima Bancă Ruso-Cehă, însă licenţa de funcţionare a instituţiei bancare a fost revocată în 2017. Alte bănci ruseşti ar putea să ia în considerare acordarea unui împrumut. Moscova s-a arătat deschisă în ultimii ani către formaţiunile de extremă-dreapta din ţările europene în timp ce tensiunile au crescut considerabil între Rusia şi Occident în urma crizei ucrainene şi războiului civil din Siria. Marine Le Pen a demostrat că este o prietenă intimă a Kremlinului printr-o vizită la Moscova, precum şi prin participarea la evenimentele de la Ambasada Rusiei de la Paris. Integral pe Digi24
Lista miniştrilor cu probleme. Ce nu a spus Dragnea când a prezentat noul Guvern. De departe cea mai controversată numire în cabinetul lui Sorin Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache, omul considerat „creierul” care s-a ocupat în ultimii ani de coordonarea celor mai controversate iniţiative legislative de modificare ale codurilor penale şi ale legilor cu dedicaţie pentru politicienii cu probleme penale. Apogeul său s-a produs în 2013, în episodul poreclit „marţea neagră” din Parlamentul României, când s-a încercat limitarea atribuţiilor procurorilor, eliminarea unor prevederi din Codul Penal sau graţierea unor anumite categorii de condamnaţi. O altă numire cu probleme este Lia Olguţa Vasilescu, fostul primar al Craiovei, care este trimisă în judecată pentru corupţie, fiind acuzată de luare de mită şi spălare de bani în încercarea de a finanţa campania electorală a PSD. Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a fost prins de CNATDCU cu cv-ul academic falsificat, fiindu-i retrasă calitatea de coordonator de doctorate. Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM şi Mediul de Afaceri, a avut o firmă la care a fost acţionar şi care a fost cercetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, însă dosarul a fost închis în 2016. Altă numire care poate fi considerată controversată în guvernul Grindeanu este experimentatul Teodor Meleşcanu la Externe, fostul şef al SIE fiind cel care a preluat mandatul de Externe în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale din 2014, promiţând că va rezolva situaţia, însă nerealizând nimic în acest sens, un dosar penal pentru cercetarea acestui caz fiind pe rol la DNA, fără ca Meleşcanu să aibă vreo calitate în el. Ana Birchall, noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, a fost filmată când îi dădea în mână 5.000 de euro fostului preşedinte PSD Mircea Geoană, ca donaţie pentru partid. Integral pe Gandul
Ce va fi în 2017: salariile mici vor creşte accelerat, s-ar putea să vedem un nou producător auto care să vrea să facă maşini în România, cine va oferi angajaţi va lua noi investiţii, polarizarea economiei se va accentua, vor fi căutaţi pensionari pentru a fi angajaţi. Anul 2016 a fost un an destul de bun, dar care a accentuat extremele economice: companiile mici au rămas mici, iar companiile mari au devenit şi mai mari. Principalele 10 zone economice din România, unde se desfăşoară 70% din businessul naţional, au continuat să crească, în timp ce celelalte 32 de judeţe au pierdut teren în continuare. Cursul leu/euro fost destul de stabil, în timp ce cursul dolarului a explodat, din motive externe. Credeam că dobânzile la lei vor reîncepe să crească, dar în schimb au scăzut. 2016 a fost un an de vis pentru cei care au avut de plătit credite în lei legate de indicatorul de referinţă ROBOR, care a scăzut sub 0,7% pe an. Creşterea economică încetineşte, pe fondul scăderii trendului de creştere a consumului. Până când să scadă şi comercianţii preţurile? Toată lumea are nevoie de preţuri mai mari pentru a face rost de cash, care continuă să fie principala problemă în economie. Cine are lichidităţi dictează şi preţurile şi termenele de plată, indiferent de domeniu. Toţi ceilalţi nu pot face altceva decât să aştepte să li se plătească factura, chiar şi după şase luni, dacă nu chiar un an. 1. Salariile mici vor creşte, chiar mai accelerat decât în 2016.Creşterea salariului minim pe economie anunţată de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei va duce şi la majorarea celorlalte salarii mici, care se situează puţin peste salariul minim pe economie. Această măsură de creştere a salariului minim din care a trăit economia în ultimii 4 ani va afecta în mod direct o treime din salariile din România, la care se adaugă indirect şi celelalte salarii, care acum sunt la 1.500-1.600 de lei brut. În al doilea rând, lipsa de personal, mai ales pentru proiectele care nu necesită operaţii complexe şi specializare, va pune angajatorii să mărească salariile pentru a-şi ţine oamenii şi pentru a atrage alţii noi. Un indicator important este nivelul din supermarketuri, unde s-a ajuns la 2.000 de lei brut, aproximativ 1.600 de lei net. Integral pe Zf.ro
Teleormanizarea guvernului. Despre guvernul anuntat marti de Liviu Dragnea, cu aerul unui stapan care isi prezinta servitorii in frunte cu majordomul, as spune ca e o gluma proasta. Dar nu e nimic de ras. Mi se pare de plans. Nu cred ca in 26 de ani Romania a avut un guvern mai lamentabil, in care sa nu ai de numarat persoanele cu probleme cel putin de inadecvare, ci de-abia daca gasesti cateva nume care cat de cat cadreaza cu functiile. Cu ce sa incepi? Din start guvernului i se aplica vorba aceea de la cozile ceausiste: dati mai putin ca sa ajunga la mai multi. Patru ministere in plus, obtinute prin divizari greu de explicat, ca aceea intre Mediu Ape si Paduri, nu vad a se justifica decat prin nevoia de a satisface cat mai multi doritori, pe bani publici, ca orice portofoliu implica un aparat care costa. Mai sunt si elemente de un umor involuntar aproape caragialesc. Ministerul Culturii a devenit si al identitatii nationale, sintagma de un provincialism jenant, in opinia mea, dar pe undeva rezonant cu acest guvern “teleormanizat”. Iar acest guvern cu Ministerul Identitatii Nationale inclus este sustinut din Parlament de UDMR. Nu e tare? Componenta cabinetului este un amestec de nou irelevant si vechi coborat cumva din “jurasicul” lui Adrian Nastase. Noutatea, la fel ca tineretea, nu reprezinta virututi in sine, ci doar argumente suplimentare daca exista conditia de fond a competentei. Iar eu nu vad asa ceva. Vad doar oameni selectati pe criteriul, in buna masura inclusiv geografic, al fidelitatii fata de liderul suprem. Ce calificare o recomanda pe dna Carmen Dan pentru Ministerul de Interne in afara de faptul ca a fost prefect de Teleorman si este om de incredere al lui Liviu Dragnea? Inteleg de la seful ei ca va conduce Internele cu suflet. Cu Dragnea in suflet, de asta sunt sigura. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!




















































