Author: Cetatean

Redactat de @Clemy

Decizia presedintelui Iohannis de a declansa procedurile necesare unui referendum pe tema gratierii si amnistiei dorite de PSD este o miscare tactica necesara in actuala configuratie politica. Presedintele are putine parghii constitutionale de a bloca aceasta initiativa guvernamentala dar referendumul este una dintre parghiile care trebuie antrenate, chiar daca, juridic, el nu are forta obligatorie. Sigur, un referendum este oricand riscant dar efortul merita facut pentru ca poate incetini avantul distructiv al PSD si al lui Liviu Dragnea personal. In al doilea rand, asa cum presedintele Iohannis a subliniat ieri, din moment ce PSD nu s-a angajat in campania electorala sa adopte aceasta masura, este cazul ca populatia sa isi spuna opinia asupra acestui subiect. Vor romanii ca faptele de coruptie sa fie scoase de sub incidenta Codului Penal sau nu?

Merita sa ne uitam si la maniera prin care presedintele a anuntat intentia de a porni procedurile privind referendumul, amintind de Alexandru Ioan Cuza si facand o comparatie cu trecutul si cu saltul inainte facut de codul penal adoptat dupa unirea principatelor. Amintirea “trecutului glorios” este o coarda la care romanul este intotdeauna sensibil si presedintele a facut uz de aceasta. Si pe buna dreptate!

Contextul acestui anunt este iarasi important, si a survenit a doua zi dupa amplele demonstratii populare impotriva acestei masuri. Judecand dupa numarul oamenilor care au iesit duminica seara in strada, impotrivirea fata de masura preconizata de guvernul PSD este masiva. Ceea ce este si mai important este faptul ca o parte din participantii la manifestatii reprezinta acel segment electoral care nu s-a prezentat in decembrie la alegeri convins fiind ca intre PSD, ALDE, PNL, USR si PMP nu exista diferente. Sunt destule argumente care valideaza aceasta opinie dar absenteismul electoral a oferit PSD o majoritate parlamentara extrem de destructiva. Acesti oameni au avut ocazia sa afle, inca odata, ca intre partidele romanesti exista totusi diferente si sa invete ca lehamitea si neimplicarea politica se platesc intotdeauna scump. Iar aceasta lectie ar trebui inteleasa si aplicata cat mai curand pentru ca un mars si o demonstratie odata pe saptamana nu va opri PSD sa-si duca planurile la capat.

Daca guvernul Grindeanu va adopta ordonanta privind aministierea si gratierea miercuri, degeaba vor iesi in strada duminica cateva zeci de mii de persoane. Efectul nociv al acestor prevederi va fi fost facut, Codul Penal mutilate, coruptii din Parlament vor fi devenit curati iar Romania va intra intr-o perioada de criza constitutionala fara precedent si fara solutii.

Faptul ca ulterior anuntului presedintelui Iohannis, Liviu Dragnea a aparut la televiziunile prietene pentru a anunta propriile referendumuri pe tema familiei traditionale si a renuntarii la imunitatea parlamentara si prezidentiala ma face sa cred ca a fost sfatuit sa ingroape tema amnistiei si gratierii intr-o harmaiala electorala in care vocile cele mai puternice sa fie cele care vor sari in apararea familiei traditionale. Atrag deci atentia ca aceasta este o capcana in care cei care militeaza impotriva gratierii si amnistiei generalizate nu trebuie sa calce. Gandirea consilierilor straini ai lui Dragnea este foarte simpla s: cum fortele politice care se opun gratierii si amnistiei se declara in majoritate pro-europene, acestea vor avea tentatia de a se opune redefinirii mai “stricte” a familiei, si vor fi de acord, chiar implicit,  chiar cu posibilitatea “corect politica” a casatoriilor intre persoane de acelasi sex.

Nota @Cetatean: Ei mizeaza pe mesajele “corect-politic” ale fortelor pro-europene (poate chiar pe sprijinul pentru o definitie mai “laxa” a familiei), pe care propaganda PSD sa le preia, pentru a le demoniza in ochii electoratului traditionalist al PSD si pentru a legitima acest partid ca singur aparator al “valorilor nationale si crestine” (precum in campania din 2014 si cea din 2016).

De aici si pana la reluarea temelor din campanie referitoare la liderii politici care nu inteleg spiritul traditional al poporului roman, crestin-ortodox, nu mai este decat un pas. Sfatul meu ar fi deci ca acesti lideri sa se fereasca in a sustine altceva decat familia traditionala, chiar daca in particular ei inteleg ca tavalugul legalizarii casatoriilor homosexuale va fi greu de oprit atata timp cat Romania face parte din Uniunea Europeana. Odata luat vantul din panzele PSD pe tema familiei traditionale, aceeasi lideri vor trebui sa explice de ce tin mortis sa elimine din Codul Penal faptele de coruptie ca abuzul in serviciu de pilda. Subiect la care acesti oameni nu pot raspunde cu subiect si predicat.

In acelasi context, cred ca presedintele Iohannis ar trebui sa se declare de acord cu temele referendare propuse de PSD si sa anunte ca personal renunta la orice fel de imunitate si se pune la dispozitia organelor de ancheta daca asupra domniei sale planeaza suspiciuni de coruptie. Arma cea mai eficienta a presedintelui Iohannis in aceasta lupta o reprezinta viteza de reactie si contracararea prin emotie si comunicare transparenta a manevrelor PSD care incearca din rasputeri sa schimbe firul narativ.

Later Edit, 1 februarie 2017: Aceasta postare a fost scrisa in data de 23 ianuarie 2017, cand OUG-urile erau doar in proiect. Intre timp OUG-urile au fost aprobate asta noapte (la adapostul intunericului, hoteste), insa intra in vigoare abia peste 10 zile. CCR are timp sa se pronunte, daca e sesizata cu argumentele formale si substantiale semalate mai jos. Acum exista si un “act” material publicat in M.Of, nu doar o “actiune concreta”, asa cum scriam acum o saptamana.

Pentru juristii de la Presedintie si CSM, un material ajutator (p.1-14).

***

Note @Cetatean:

1. Acest material poate fi preluat in presa doar cu mentionarea sursei primare (platforma PoliteiaWorld). El poate fi insa distribuit fara obligatii pe retelele sociale.

2. Autoritatile publice care il pot prelua si utiliza in scop juridic fara mentionarea sursei sunt doar doua: Presedintele Romaniei si Presedinta CSM. Ele il pot prelua ca atare sau prelucra si inainta Curtii Constitutionale, in temeiul art. 146 litera e) din Constitutie.

3. Cititorii sunt rugati sa nu bage de seama eventualele greseli de scriere, datorate vitezei cu care a fost scris acest material de catre un singur om (mentionat mai sus). Garantez ca s-au depus toate eforturile intelectuale posibile pentru acuratetea juridica a demonstratiei. Chiar si asa, Curtea are ultimul cuvant, daca primeste oficial acest material.

***

Sa nu ne facem iluzii. Ei nu se vor opri si nici nu vor da inapoi. Scopul lor suprem este sa scape. Cu orice pret si cat mai multi, inclusiv sefii care sunt deja condamnati sau au dosare in curs de judecata. Au pierdut categoric alegerile prezidentiale din 2014, au dat inapoi o data, la #Colectiv. De data aceasta, au castigat alegerile parlamentare, detin majoritatea in Parlament si nu le pasa de furia strazii, si nici de Constitutie. Desi detin majoritatea, nu pot adopta chiar orice lege vor, pentru ca aceasta trece prin filtrul Curtii Constitutionale. Insa ordonante de urgenta pot adopta la discretie, si aceastea intra in vigoare imediat, cu efect nuclear asupra Justitiei, in temeiul retroactivitatii legii penale mai favorabile (art. 15 alin 2 din Constitutie: “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”). O ordonanta de urgenta privind gratierea unor condamnari definitive sau de amnistiere a unor fapte penale, publicata fie si pentru un minut in Monitorul Oficial, permite aplicarea art. 15 alin 2 din Constitutie si albirea cazierului multora sau anularea multor procese pe rol (prin disparitia normei de incriminare).

Guvernul Grindeanu a dat inapoi pentru moment saptamana trecuta si acum cele doua OUG-uri care se pregateau a fiu aprobate in cel mai mare secret sunt publice. Din lecturarea lor se vede clar cui profita ele. Presedintele Iohannis a obtinut o saptamana trecuta o victorie tactica de moment, insa nimic nu poate impiedica adoptarea intermpestiva a celor doua OUG-uri de catre Guvern. Procedural, chiar daca ele vor ajunge candva (pe calea Avocatului Poporului, pe calea unei sesizari in fata instantelor de judecata sau pe calea clasica de adoptare a unei legi de aprobare/respingere in Parlament) in fata Curtii Constitutionale, respingerea lor de catre Curte pe motiv de neconstitutionalitate nu are o valoare, intrucat ele isi vor fi produs deja efectele juridice (in temeiul art. 15 alin 2 din Constitutie).

Intrebarea-cheie este deci : poate vreo autoritate a statului roman sa impiedice Guvernul sa adopte un OUG ca cel privind gratierea sau privind modificarea Codului Penal (prin dezincriminarea unor fapte penale) ?

Aparent, nu. Si totusi, da.

***

I. Sustinem ca procesul de adoptarea a unei Ordonante de urgenta (mai ales daca aceasta se refera la politica penala a statului si priveste o gratiere sau o dezincriminare a unor fapte penale) poate fi impiedicat de catre Curtea Constitutionala, insa nu pe calea « clasica » a solutionarii unei exceptii de neconstitutionalitate (intrucat in speta de fata nu avem inca obiectul sesizarii, anume ordonanta insasi, publicata in Monitorul Oficial si intrata in vigoare), ci pe calea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice ale statului roman, in temeiul art. 146 litera e) si al art. 142 alin 1) din Constitutie :

« soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii »

 « Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei ».

Asa cum stabileste Curtea in jurisprudenta sa, solutionarea unui posibil CJNC necesita o argumentatie care sa prezinte:

– autoritățile publice aflate în conflict;

– textele legale asupra cărora poartă conflictul;

– prezentarea poziției părților și

– opinia autorului cererii.

In cele ce urmeaza va fi argumentata teza ca CCR poate solutiona un CJNC si, prin aceasta, poate impiedica Guvernul sa emita o ordonanta de urgenta de gratiere/amnistiere a unor fapte penale.

O solutie de acest fel cu privire la un CJNC ridicat in fata Curtii nu constituie, de plano, o noutate si nici o incalcare a Constitutiei sau o depasire a atributiilor Curtii, intrucat desi Curtea nu este un legislator « pozitiv » (in sensul aprobarii unei legi sau ordonante), ea detine totusi competente de « legislator negativ », asa cum este stabilit in Deciziile Curtii nr. 997/2008, respectiv 448/2013 :

« competenţele Curţii Constituţionale, care îndeplineşte rolul de legislator negativ atunci când constată lipsa de conformitate dintre prevederile unei legi sau ordonanţe şi dispoziţiile constituţionale »

« …Fără a nega rolul de “legislator negativ” al instanţei de contencios constituţional…”

Un CJNC care ar impiedica Guvernul sa emita un OUG pe motiv ca acest act emerge dintr-o situatie de conflict juridic de natura constitutionala ar da efectivitate prevederilor din legea de functionare a Curtii si din legea suprema, asa cum insasi Curtea le intepreteaza, a se vedea Decizia 420/2012:

“Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, în calitate de legislator negativ, nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei”.

Ceea ce este nou in aceasta cerere de solutionare in raport cu toate celelalte care au fost inaintate CCR pentru solutionarea unor CJNC-uri de-a lungul anilor (si nu au fost putine!) este modul in care ea este gandita prin raportarea nu la un “act” material emis de o autoritate a statului (lege, OUG, ordin, decret), ci la o “actiune concreta” a unei autoritati publice, care pregateste la nivel juridic un act material (o OUG publicabila in Monitorul Oficial). Daca asteptam sa apara actul, CJNC-ul nu mai are obiect si nici CCR nu poate sa mai dea o “solutie”.

Insa inexistenta actului in Monitorul Oficial nu este un motiv ca CCR sa nu solutioneze un CJNC, daca Presedintele Romaniei sau Presedinta CSM il ridica in fata Curtii. Acest lucru va fi dovedit mai jos.

*

II. Definitia CJNC-ului, asa cum o stabileste insasi Curtea in Decizia 53/2005:

Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor.

 Cu privire la aceasta definitie, doua aspecte trebuie evidentiate.

1 . Primul este ca un CJNC se poate declansa doar intre « autoritati ale statului » intre care exista un conflict de competente, pozitive sau negative (a se vedea Decizia CCR nr. 148/2003 si Decizia 97/2008). Un conflict pozitiv de competente presupune asumarea, de catre o autoritate a statului, de competente care revin, conform Constitutiei, altei autoritati. Un conflict negativ de competente presupune impiedicarea unei autoritati a statului de catre o alta sa isi exercite competentele sau refuzul unei autoritati de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile acesteia si, pe cale de consecinta, impiedicarea altei autoritatati sa isi exercite propriile competente in cadrul realizarii aceluiasi obiectiv constitutional (a se vedea si Decizia 98/2008  care descrie situatia in care « autorităţile publice cu competenţe conjuncte în realizarea aceluiaşi obiectiv de ordin constituţional nu colaborează şi nu reuşesc să se pună de acord, în mod repetat »).

In Deciziile 270/2008, 901/2009 si 460/2013, Curtea a stabilit ca atributiile ei de a solutiona un CJNC nu se refera doar la conflictele de competenta, ci la orice fel de conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice a caror nastere rezida direct in textul Constitutiei.

« Curtea a mai statuat că textul art.146 lit.e) din Constituţie „stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea » (Decizia nr.270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.290 din 15 aprilie 2008, citata de Decizia CCR nr. 460/2013).

“noţiunea de conflict juridic de natură constituţională „nu se limitează numai la conflictele de competenţă, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei” (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr.901 din 17 iunie 2009).

2. Al doilea aspect care trebuie evidentiat in legatura cu definitia CJNC-ului este ca obiectul conflictului juridic de natura constitutionala nu se refera, conform Curtii, doar la acte (in speta, legi sau alte acte materiale cu caracter normativ publicat in Monitorul Oficial), ci si la actiuni concrete. Daca definitia conflictului juridic de natura constitutionala s-ar margini doar la acte materiale, Curtea nu ar avea competenta de a judeca conflictele negative de competenta, cele in care o autoritatate a statului omite, isi declina competenta sau refuza sa adopte acte ce intra in atributiile ei. Or, prin includerea in definitia CJNC-ului si a « actiunilor concrete », respectiv a acelor actiuni care au in mod imediat consecinte sau genereaza consecinte, ca facta pendentia (care urmeaza sa se intimple), Curtea a dat efectivitate articolului constitutional care ii permite sa solutioneze « orice conflict », nu doar cel nascut de catre existenta actele materiale, ci si cel nascut de lipsa sau omisiunea edictarii unor unor acte materiale.

Aceasta interpretare a permis solutionarea unor conflicte juridice de natura constitutionala in care obiectul conflictului nu era un act emis de vreo autoritate, ci actiunile concrete ale acesteia, inclusiv refuzul de a emite un act (a se vedea Decizia 356/2007 privind conflictul intre Presedintele  Romaniei si Guvernul Romaniei) sau omisiunea de a finaliza o procedura (a se vedea Decizia 460/2013 privind conflictul dintre autoritatea judecatoreasca – ICCJ – si autoritatea legiuitoare – Senatul – ).

III. Pozitia noastra cu privire conflictului juridic de natura constitutionala in speta de fata este urmatoarea :

Actiunea a Guvernului de a pune in dezbatere publica, pana la data de 24 ianuarie 2017, doua proiecte de ordonanta de urgenta (unul privind modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală si celalalt privind grațierea unor pedepse) publicate pe site-ul Ministerului Justitiei (a se vedea aici si aici cele doua proiecte) constituie o « actiune concreta » prin care Guvernul Romaniei  îşi arogă puteri, care, potrivit prevederilor explicite ale Constituţiei (art. 73 litera i), aparţin altor autorităţi publice, respectiv Parlamentului Romaniei si declanseaza prin aceasta, ca facta pendentia (o situatie juridica in curs de formare sau modificare) un conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul Romaniei, ca suprem organ legislativ.

 Autoritatile publice aflate prin urmare in conflict sunt Guvernul si Parlamentul Romaniei.

 Sustinem ca acest conflictul juridic de natura constitutionala este declansat de «actiunea concreta » de a pune in dezbatere doua proiecte de ordonanta de urgenta. De principiu, simpla punere in dezbatere publica a unui proiect de ordonanta nu poate starni un CJNC.

Insa un proiect de ordonanta de urgenta prin care Guvernul isi aroga prevederi constitutionale ce revin explicit Parlamentului, anume cele de a acorda amnistia si gratierea colectiva (art. 73 alin i din Constitutie) si de a initia un proces de legiferare (punerea in dezbatere publica fiind prima etapa procedurala a acestei situatii juridice in curs de formare sau modificare) care incalca atat formal cat si substantial mai multe articole din Constitutie (acest lucru va fi dovedit in cele ce urmeaza) este o « actiune concreta » , in sensul definitiei din decizia CCR nr. 53/2005, care declanseaza un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul si Parlamentul Romaniei.

IV. Ca preambul al argumentatiei privind textele constitutionala asupra cărora poartă conflictul, sustinem ca, data fiind incidenta prevederilor art. 15 alin 2 din Constitutie (« Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile») si art. 115 alin 8 (« Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei») care, coroborate, fac imposibila anularea afectelor juridice ale unei ordonante de urgenta in materia legii penale (chiar in ipoteza respingerii ulterioare de catre Parlament a ordonantei sau a identificarii, de catre Curte, a unor vicii de neconstitutionalitate), Curtea are competentele si mai ales capacitatea, in temeiul calitatii ei de garant al suprematiei Constitutiei (art. 142 alin 1) de a actiona ca « legislator negativ » inca dinainte de aparitia efectelor juridice ale unor acte care incalca prevederile constitutionale, mai ales daca acestea apar ca urmare a unor « actiuni concrete » care declanseaza un conflict de natura constitutionala.

Data fiind speta de fata supusa judecatii, in care sunt incidente prevederile art. 15 alin 2 din Constitutie care fac posibila aplicardea retroactiva a legii penale mai favorabile si date fiind limitele oricaror decizii ale Curtii, care au putere doar pentru viitor (art. 147 alin 4 din Constitutie), o ordonanta de urgenta in materie penala care ar incalca unul sau mai multe articole din Constitutie si ale carei efecte retroactive nu mai pot fi stinse nici macar de catre Curtea Constitutionala ar invalida principiul suprematiei Constitutiei (art. 1 alin 5) si ar permite aplicarea literei art. 115 alin 6 (privind limitele ordonantelor de urgenta) in sensul incalcarii spiritului si literei Constitutiei, mai precis al art. 1 alin 3 (care consacra statul roman ca stat de drept, in care sunt garantate valori supreme precum demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic).

O ordonanta de urgenta in materie penala care fi emisa ca urmare a unui conflict juridic de natura constitutionala si ar produce efecte juridice (inclusiv retroactive) imposibil de anulat ar invalida si art. 146 litera e din Constitutie, care stabileste, ca atributie a Curtii, aceea de a « solutiona » conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. Or, solutionarea inseamna adoptarea unor decizii privind facta pendentia, care nu se mai pot aplica acelor situatii juridice calificate ca facta praeterita. Cum spuna insasi Curtea in Decizia 838/2009:

“Efectul ex nunc al actelor Curţii constituie o aplicare a principiului neretroactivităţii, garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale de natură a asigura securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separaţiei puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept… Deciziile Curţii Constituţionale, făcând parte din ordinea normativă, nu pot fi aplicate retroactiv, mai exact unor raporturi/situaţii juridice încheiate »

Or, solutionarea de care vorbeste art. 146 litera e) nu presupune, din partea Curtii, doar simpla constatare a existentei unui conflict juridic de natura constitutionala in urma caruia a fost emis un act ale carui efecte juridice nu mai pot fi anulate (dat fiind caracterul retroactiv al legii penale mai favorabil), ci si indicarea activa a

« conduitei în acord cu prevederile constituţionale la care autorităţile publice trebuie să se conformeze … Pe cale de consecinţă, efectele deciziei Curţii nu pot viza decât actele, acţiunile, inacţiunile sau operaţiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autorităţile publice implicate în conflictul juridic de natură constituţională » (Decizia 972/2012 privind conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si autoritatea legiuitoare).

« Solutionarea » conflictelor juridice de natura constitutionala presupune asumarea activa a rolului de « legislator negativ » si restabilea ordinii de drept inainte de a se produce efectele indelebile ale unor “actiuni concrete”, mai ales cand acestea sunt  efecte care nu mai pot fi inlaturate nici chiar de Curtea insasi pe calea controlului constitutionalitatii.

In acest sens invocam, mutantis mutandis, si 1525/2010 ale in care Curtea stabileste ca ea poate solutiona doar conflictele care tin de facta pendentia, nu de facta praeterita.

« Dacă, din contră, s-ar considera că ipoteza de faţă se constituie într-o situaţie juridică aflată în curs de executare înseamnă că decizia Guvernului de a-şi angaja răspunderea este un act de voinţă care se prelungeşte în timp cu mai multe faze decizionale ».

Posibilitatea ca instanta constititionala sa intervina si sa solutioneze (in sensul indicarii unui comportament care trebuie urmat in mod obligatoriu de catre autoritatile aflate in conflict constitutional) doar atata timp cat conflictul este pendinte a fost stabilita de Curtea Constitutionala in Decizia 1525/2010, aplicabila, mutantis mutandis, spetei in cauza.

« Mai mult, în cazul de faţă, Curtea constată că doar în situaţia unei facta pendentia s-ar fi pus problema obligării Guvernului de către Curtea Constituţională să renunţe la procedura angajării răspunderii, respectiv dacă instanţa constituţională ar fi fost sesizată de către preşedintele Senatului până cel târziu la data de 18 octombrie 2010, deci înainte de stabilirea calendarului asumării de către Parlament; numai în această situaţie cererea în cauză ar fi vizat o situaţie litigioasă în curs, chiar dacă ulterior Birourile permanente ar fi acceptat decizia Guvernului prin întocmirea calendarului angajării răspunderii ».

Prin urmare, aplicarea argumentatiei Curtii din Decizia 1525/2010 privind posibilitatea Curtii de a interveni intr-un conflict juridic de natura constitutionala pentru a-l solutiona este limitata doar de caracterul acestuia de facta pendentia.  Argumentul ca ar trebui ca intai sa existe, sub forma ei materiala publicata in Monitorul Oficial , o ordonanta de urgenta adoptata de Guvern (cu incalcarea prerogativelor Parlamentului stabilite in art. 73 alin i) trasforma intreaga situatie in facta praeterita si se constituie ca o invalidare a prerogativei Curtii de a « solutiona » conflictul (in acest caz, ea nefacand decat sa il constate fara a-l putea solutiona, o situatie care infrange prevederile art. 146 litera e).

Prin urmare, consideram ca nu este necesar sa existe un « act » publicat in Monitorul Oficial, adoptat ca urmare a unei « actiuni concrete » a Guvernului de a-si asuma o prerogativa ce revine Parlamentului (cea de acordare a unei aministii si gratieri colective) pentru ca Curtea sa poata solutiona conflictul, ci, dimpotriva, aceasta poate si trebuie sa intervina deja pentru solutionarea conflictului, fiind suficient temei pentru interventie « existenta unei situatii juridice aflate in curs de executare » (asa cum stabileste Decizia 1525/2010).

Sigur, nimic nu garanteaza ca ordonanta privind gratierea unor pedepse privative de libertate va fi adoptata ca atare sau cu modificari, insa interpretarea teleologica a actelor Guvernului presupune ca la finalul procesului de consultare publica ea va fi adoptata, aceasta fiind si ratiunea pentru care ea a fost pusa in dezbatere.

Or, simpla punere in dezbatere urmarindu-se explicit adoptarea ei de catre Guvern se constituie ca o « situatie juridica in curs de executare », mai precis ca o « actiune concreta » prin care se declanseaza conflictul juridic de natura constitutionala cu Parlamentul Romaniei.

V. Textele constitutionale asupra carora poarta conflictul sunt urmatoarele (in ordinea aparitiei lor in textul legii fundamentale).

Art. 1:

 (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

 Art. 16 alin (2) : Nimeni nu este mai presus de lege.

 Art. 61 alin 1: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

 Art. 73 alin 3 litera i:

Prin lege organică se reglementează:

i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;

Art. 115 alin 1) alin 4), alin 6) si alin 8)

Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. 

Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

 Din perspectiva clasificariii conflictelor juridice de natura constitutionala in functie de competente, consideram ca este un coflict pozitiv de competente, intrucat Guvernul isi asuma prergative si competente care revin in mod explicit Parlamentului, singurul organ legislativ care are prerogativa de a legifera in domeniul amnistiei si gratierii colective (art. 73 alin i).

Posibilul contra-argument al Guvernului ca, in temeiul art. 115 alin 6 privind delegarea legislativa, isi poate asuma calitatea de legislator secundar in domeniul legii penale poate fi primit doar daca sunt indeplinite stricto sensu conditiile formale si substantiale ale emiterii unei ordonante de urgenta, asa cum sunt mentionate de catre Constitutiei si explicate de Curte in jurisprudenta sa:

A. La nivel formal:

Curtea, in jurisprudenta sa, (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014 si Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014) a explicat care sunt conditiile formale care trebuie si care trebuie indeplinite cumulativ de catre o ordonanta de urgenta:

  – existența unei situații extraordinare;

 – reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;

 – urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

Or, « situatia extraordinara », asa cum o defineste Curtea, reprezinta

« un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și are un caracter obiectiv, în sensul că existența ei nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998).

Mai explicita decat aceasta decizie este Decizia nr. 258/2006 care stabileste explicit caracterul constrangator al existentei obiective a situatiei extraordinare :

„inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare […] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență […]. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu”.

Dreptul Guvernului de a reglementa, ca legiuitor secundar, nu este unul absolut, ci este circumscris de caracterul obiectiv si faptic al situatiei “extraordinare”. In cuprinsul notei de motivare al proiectului de ordonanta privind gratierea unor pedepse privative de libertate pus in dezbatere publica de MJ, sunt mentionate ca pretinse argumente in favoarea situatiei « urgente »,  lipsa de spatii din penitenciare:

“Un prim argument este dat de situația actuală din penitenciarele din România, referitor la supraaglomerarea cu persoane condamnate. Potrivit datelor oficiale, opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare este 157,7% ».

Or, asa cum a stabilit deja Curtea in jurisprudenta ei, acest tip de argument privind lipsa spatiilor nu poate fi primit, fiind un argument de oportunitate, nu unul privind caracterul extraordinar al situatiei. A se vedea in acest sens decizia Curtii nr. 859/2015 :

« În acest context, Curtea reține că motivele enunțate în preambulul ordonanței de urgență, privite atât în mod individual, cât și în ansamblu, reprezintă aspecte de oportunitate a măsurii care urmează a fi luată, respectiv transmiterea bunurilor imobile confiscate din domeniul privat în cel public al statului. Acestea nu exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, ci o situație de continuitate, de durată, lipsită de noutate, în privința lipsei de spații cu care se confruntă autoritățile administrației publice, mai ales că actele normative referitoare la situațiile în care are loc confiscarea bunurilor imobile au o relativ lungă perioadă de aplicare. Așadar, Curtea reține că Guvernul demonstrează rațiunea, necesitatea, oportunitatea și utilitatea reglementării, nu însă și existența unei situații extraordinare, pe care doar o proclamă. Cu privire la urgența reglementării, Curtea constată că reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. În aceste condiții, motivarea urgenței adoptării ordonanței de urgență este una formală, lipsind practic de substanță textul constituțional al art. 115 alin. (4).

De altfel, in Decizia 255/2005 Curtea a stabilit că urgenţa reglementarii ca urmare a existenţei unei situaţii extraordinare nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea reglementării (lucru de care Guvernul nu tine cont in nota de fundamentare a ordonantei privind gratierea).

Mai mult decat atat, posibilitatea formala a Guvernului de a reglementa prin ordonante de urgenta nu echivaleaza cu un drept discretionar al Guvernului de a reglementa, dupa cum stabileste Curtea in Decizia 15/2000 :

„posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepţionale, să poată adopta ordonanţe de urgenţă, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreţionar al Guvernului şi, cu atât mai mult, această abilitare constituţională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanţelor de urgenţă. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanţe de urgenţă trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existenţa unor situaţii excepţionale, care impun adoptarea unor reglementări urgente ».

Conflictul juridic intre Guvern si Parlament este cu atat mai manifest cu cat incalcarea prerogativelor Parlamentului stabilite in art. 73 litera i) prin initiarea unui proiect de ordonanta de urgenta nu doar ca nu e justificat de caracterul « extraordinar » al situatiei (lipsa de spatii penitenciare fiind o problema de natura administrativa ce nu a aparut peste noapte), insa acest proiect a fost pus in dezbatere publice in cadrul sesiunii parlamentare. Actualmente, Parlamentul Romaniei este in activitate, fiind convocat in sesiune extraordinara prin Decizia comună nr. 2/2017 a președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului si prin Decizia președintelui Camerei Deputaţilor nr. 3/2017 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 9 ianuarie 2017.

Daca urgenta poate fi justificata de inactivitatea temporara a legislatorului primar, ea este imposibil de justificat cata vreme Parlamentul este deja convocat si procedura de legiferare prin lege organica (inclusiv in materia amnistiei si gratierii colective, conform art. 73 litera i)  poate fi declansata pe cale parlamentara, cu respectarea prevederilor bicameralismului si mai ales a separatiei puterilor in stat.

In plus, la Camera Deputatilor se afla actualmente in dezbatere parlamentara un proiect de lege organica (Plx 158/2015) privind gratierea unor pedepse privative de libertate. Intentia Guvernului de legifera in timpul dezbaterilor pe acest proiect, sub pretextul “urgentei”, este o incalcare a art. 61 alin 1 din Constitutie, care consacra rolul de suprem organ legislativ al Parlamentului.

Pretinsa « urgenta » a situatiei invocate de Guvern, anume supra-aglomerarea penitenciarelor, nu este un argument juridic valid, ci doar un pretext pentru o

« imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat » (a se vedea Decizia 544/2006).

B. La nivel substantial

Guvernul a declansat un conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul incalcand art. 73 litera i) si art. 115 alin 6. Concret, ordonanta de urgenta nu poate « afecta  regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale » (art. 115 alin 6)

Sensul termenului de a « afecta » drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cuprins în textul art. 115 alin. (6) din Constituţie, se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”. La nivel substantial, chiar daca o reglementare privind acordarea unei gratieri colective reprezinta un act de vointa al legiuitorului primar, anume Parlamentul (art. 73 litera i) care tine de politica penala a statului, acest act de vointa poate fi exercitat si de legiuitorul secundar  (Guvernul) cu conditia ca acesta sa se supuna acelorasi constrangeri constitutionale care sunt aplicabile si Parlamentului.

Existenta si caracterul obligatoriu al acestor constrangeri constitutionale in raport cu legiuitorul (primar sau secundar) a fost stabilita de Curte in Decizia 89/2003 :

« Aşa fiind, graţierea colectivă creează, printr-un act normativ cu aplicabilitate generală, premisa îndreptării comportamentului social al unei întregi categorii de condamnaţi. Legea de graţiere este impersonală, spre deosebire de decretul Preşedintelui României, care se aplică uneia sau mai multor persoane individualizate. Sfera de aplicare a legii de graţiere se face prin stabilirea unor criterii obiective, care se pot referi la natura infracţiunilor săvârşite, durata pedepselor, existenţa stării de recidivă sau la situaţia personală a condamnaţilor, spre exemplu, la conduita şi vârsta acestora sau la starea lor de sănătate. Cu toate că stabilirea acestor criterii este atributul exclusiv al legiuitorului, actul normativ de graţiere trebuie să respecte prevederile constituţionale şi principiile de drept general valabile ».

Prin urmare, actul de legiferare in domeniul politicii penale a statului nu presupune o putere discretionara a Parlamentului (legiuitor primar), cu atat mai putin a Guvernului (ca legiuitor secundar). Incidenta in acest sens este si decizia nr. 62/2007 a CCR catre consacra o protectie speciala a valorilor cu statut constitutional, pe care Parlamentul insusi este obligat sa o respecte :

«  Tot astfel, Parlamentul nu poate proceda la eliminarea protecției juridice penale a valorilor cu statut constituțional. Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție”.

Or, printr-o ordonanta de urgenta care acorda gratierea colectiva pentru infractiuni cu o puternica dimensiune antisociala (infractiuni de coruptie sau asimilate coruptiei) este incalcata dreptatea ca valoare suprema (art. 1 alin 3) din Constitutie si echitatea si justitia sociala care rezulta din egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii  (art. 16 alin 2), creindu-se premisele punerii intr-o situatie juridica identica, nemotivata obiectiv, a celor care au fost deja condamnati pentru fapte antisociale sau fapte care aduc atingere dreptatii ca valoare suprema cu cetatenii care respecta legea si dau efectivitate art. 1 alin 5  din Constitutie (În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie).

Prin conflictul juridic declansat cu Parlamentul, Guvernul Romaniei nu doar ca intentioneaza sa gaseasca o cale procedurala de a evita constrangerile cu valoare constitutionala aplicabile Parlamentului in politica penala, insa afecteaza (in sensul in care art. 115 alin 6 interzice acest lucru) regimul substantial al drepturilor, indatoririlor si libertatilor prevazut de Constitutie. Daca Parlamentului (legiuitor primar) ii este opozabila protectia constitutionala a acestor drepturi, cu atat mai mult ii sunt ele opozabile Guvernului (legiuitor secundar)! In speta sunt incidente considerentele Curtii din Decizia 2/2014 :

« Curtea constată că, prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului […] Curtea apreciază că, dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ar conduce la încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituțional, precum statul de drept, democrația, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art.1 alin.(3) și (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme. […] Curtea constată că, potrivit art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție ».

In cazul de fata, Guvernul a declansat procedura modificarii legislatiei penale a statului incalcand Parlamentului dreptul si obligatia pe care acesta le are de a ocroti valorile fundamentale cu statut constitutional, drepturile si libertatile cetatenesti, Guvernul urmarind a produce efecte juridice care sa nu mai poate fi anulate de catre Parlament nici chiar in urma respingerii ordonantei de urgenta (in temeiul art. 115 alin 8 :  « Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei »).

Caracterul retractiv al legii penale favorabile goleste de continut si aceasta prevedere constitutionala care trebuie interpretata in spiritul aplicarii, nu incalcarii ei, lipsind Parlamentul de puterea de a cenzura efectiv actiunea Guvernului in privinta ordonantelor de urgenta in materia legii penale.

***

Pe cale de consecinta, consideram ca instanta de contencios constitutional are toate argumentele formale si substantiale pentru a solutiona CJNC-ul declansat de « actiunea concreta » a Guvernului de a pune in dezbatere publica, in scopul adoptarii lui, proiectul/proiectele de OUG prin care modifica legislatia penala in regim de urgenta, cu incalcarea competentelor Parlamentului si cu afectarea valorilor ce au statut constitutional.

Later Edit, 1 februarie 2017: OUG-urile au fost aprobate, insa intra in vigoare peste 10 zile. CCr are timp sa se pronunte, daca e sesizata. Acum exista si un act material publicat in M.Of. Pentru juristii de la Presedintie si CSM, un material ajutator (p.1-14).

Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 ianuarie. Valorile termice, în special cele diurne, se vor situa în jurul mediilor climatologice, informează ANM. În sudul şi în estul ţării înnorările vor fi în general persistente, local se va semnala ceaţă, iar izolat şi trecător va burniţa sau va fulgui. În restul teritoriului, cerul va fi variabil spre mai mult senin, dar în zonele joase pe spaţii restrânse, în special dimineaţa şi noaptea, va fi ceaţă sau nebulozitate joasă. Vântul va sufla moderat, cu intensificări izolate în Moldova, sudul Banatului şi pe crestele montane şi în general slab în celelalte zone. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -4 şi 6 grade, cu cele mai ridicate valori în Dealurile de Vest, iar cele minime vor fi cuprinse între -10 şi 0 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, spre -16…-14 grade. Valorile termice vor fi apropiate de normele perioadei. Cerul va fi mai mult noros, iar dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 0…2 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -4 grade.

Banditism de stat, reglementat prin ordonanţe de urgenţă. E mai grav decât am bănuit: se poate demonstra cu uşurinţă că cele două ordonanţe de urgenţă propuse de Ministerul Justiţiei, privind graţierea şi modificarea legilor penale, reprezintă nimic altceva decât o autorizaţie legală pentru furt din banii publici. Prima ordonanţă rezolvă trecutul, cealaltă pregăteşte viitorul. E ca şi cum am fi pus nişte infractori să scrie Codul Penal. Şi acum, demonstraţia. Dacă eliminăm zgura emoţională a celor două ordonanţe de urgenţă, putem constata că miza majoră a autorilor lor pare să fi fost dezincriminarea aproape completă a unei anume infracţiuni: abuzul în serviciu, pedepsit acum cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Spre deosebire de alte infracţiuni legate de activitatea demnitarilor sau a funcţionarilor publici – cum ar fi darea şi luarea de mită sau traficul şi cumpărarea de influenţă – abuzul în serviciu are un mare păcat: nu se poate face în deplină clandestinitate. Lasă întotdeauna urme, pentru că implică decizii scrise, caiete de sarcini, procese-verbale, viramente bancare, alte documente. Este rezonabil că credem că nimeni nu comite un abuz doar de dragul abuzului, ci aşteaptă îndeobşte şi o recompensă. Iar logica celor care au gândit ordonanţele de urgenţă aceasta pare să fi fost: dacă lipsim de substanţă penală abuzul în serviciu, infracţiunile subsecvente, cele clandestine, vor fi mult mai greu de descoperit. Ordonanţa de urgenţă privind graţierea rezolvă trecutul. Abuzul în serviciu, indiferent de gravitatea sa, nu se află printre infracţiunile exceptate de la graţiere. Cum covârşitoarea majoritate a sentinţelor date până acum pentru abuz în serviciu nu depăşesc limita de cinci ani, ordonanţa privind graţierea îi scoate din puşcărie pe aproape toţi cei care au comis asemenea infracţiuni. Integral pe Adevarul

Protest masiv anti-amnistie si gratiere in Bucuresti. Circa 30.000 de persoane au parcurs traseul Piata Universitatii – Guvern – PSD – ALDE. Protestul a fost pasnic, dar RTV si Antena 3 vorbesc despre “lovitura de stat”. Circa 30.000 de oameni (estimari ale ziaristilor) au participat duminica seara la un protest masiv impotriva proiectelor Guvernului privind gratierea si modificarea Codului Penal. Manifestatia a fost organizata pe Facebook sub sloganul “NU Legii Gratierii Si Amnistiei” – si-au anuntat participarea peste 8.000 de persoane. Oamenii s-au strans incepand cu ora 17.00 la Piata Universitatii, dupa care au marsaluit spre Guvern, mergand apoi la sediul PSD si sediul ALDE, protestul incheindu-se in jurul orei 21.30. Protestul a fost pasnic, oamenii cerand renuntarea la cele doua ordonante de urgenta. Presedintele Iohannis a venit pentru circa zece minute la miting, in Piata Universitatii. Mitinguri au avut loc in aproape toate marile orase din tara, cu participare masiva in Cluj, Iasi, Timisoara sau Brasov. Vezi aici informatii in imagini de la mitinguri. Duminica au fost proteste anti-amnistie si gratiere si in mari orase europene, unde romanii s-au strans si au cerut renuntarea la proiectele de OUG ale guvernului. Vezi aici imagini din Paris, Londra, Oslo, Copenhaga si Milano. Romania TV si Antena 3, televiziunile conduse de Sebastian Ghita si Dan Voiculescu, au acuzat permanent manifestantii ca vor sa dea o lovitura de stat, sa rastoarne guvernul prin forta. Dupa ce Iohannis a aparut in Piata Universitatii, moderatori si invitati de la ambele televiziuni l-au acuzat direct pe Iohannis de tentativa de lovitura de stat. Romania TV a fost campioana stirilor false: a relatat ca manifestantii au fost platiti cu 50 de lei, iar cei care au venit cu caini au primit 30 de lei suplimentar. A spus ca un jandarm a fost grav ranit. A spus ca intre manifestanti au fost infiltrati huligani din galeriile de fotbal. Au spus ca reporterii si cameramanii lor au fost agresati, in conditiile in care au existat doar huiduieli la adresa lor. Integral pe Hotnews

Banditul si penalul acuza! Liviu Dragnea, după mitingul de la București: Președintele Iohannis a fost în fruntea unei noi mineriade. Liderul PSD, Liviu Dragnea, susține că mitingul de la București, la care au participat peste 30.000 de oameni, ar fi fost o tentativă de lovitură de stat. Într-o postare pe Facebook, Dragnea susține, duminică seară, că l-a găsit pe Iohannis în fruntea “unei noi mineriade”. “M-am întors de la instalarea președintelui Americii și l-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept. Președintele țării s-a situat azi în afara legii, vizând avantaje politice personale și cerând aberații constituționale: retragerea unor ordonanțe, mai ales a unora care nu au fost date. E un început de lovitură de stat”, a scris Liviu Dragnea pe Facebook. “Îi asigur pe români că nu-i voi mai permite președintelui Iohannis să răstoarne ordinea constituțională, să uzurpe calități oficiale intrând abuziv în ședințele de guvern sau să incite la dezordine socială și violență”, avertizează liderul PSD. Integral pe Romania Libera

Tainul. PSD caută modalitatea legală să bage PMP în Comisia SIE. Constituirea Comisiei parlamentare SIE pune, din nou, probleme în Parlament. După ce PMP nu a intrat în Comisia SRI, partidele susţin modifi carea legii pentru ca Mişcarea Populară să obţină un loc în comisia SIE şi, astfel, toate partidele să aibă reprezentanţi în comisii. Constituirea Comisiei pentru controlul SIE a fost amânată până la începutul sesiunii parlamentare, în luna februarie. „Începem o discuţie cu liderii de grup, pe urmă va trebui să modificăm puţin legea, şi abia după aceea vorbim”, a declarat, pentru EVZ, liderul social-democraţilor în Camera Deputaţilor. „Întrebat dacă doreşte modificarea actualei legi, care nu permite mai mult de cinci membri în Comisia SIE pentru PMP, Nicolicea a răspuns: „Da, să fie reprezentanţi din toate partidele, cel puţin asta intenţionăm.” Preşedintele executiv al PMP, Valeriu Steriu, a punctat că este puţin probabil ca partidul să primească un loc în comisie, dacă nu se modifică legea. „Practic, în cei cinci, noi fiind al şaselea partid ca dimensiune, probabil că nu ne vom califica să intrăm. Şi atunci, va trebui în primul rând modificată legea”, a adăugat el.De asemenea, Steriu a anunţat că modificarea actualei legi „poate dura cel puţin o lună”, ceea ce ar însemna ca înfiinţarea Comisiei să se facă fără a lua PMP în calcul. Chestionat dacă întâi se doreşte modificarea legii, abia apoi constituirea Comisiei SIE, Nicolicea a răspuns că aşa crede. „Rămâne să vedem cu liderii de grup. Deci, dacă cei care nu au loc îşi vor manifesta încrederea în noi, dând drumul la comisie şi să reglăm ulterior, aceasta va fi soluţia optimă. Dacă nu există încredere aşa, vor aştepta toţi”, a afirmat deputatul PSD. Integral pe EVZ

Proteste uriase in toata tara. Zeci de mii de oameni au spus NU gratierii, Iohannis a venit la Universitate (Galerie foto & Video). Zeci de mii de oameni au iesit din nou in strada, duminica dupa-amiaza, pentru a protesta fata de proiectele pentru ordonantele de urgenta privind gratierea si Codul Penal. Bucurestenii s-au adunat in numar foarte mare, peste 30.000, in Piata Universitatii, de unde au plecat in mars spre Palatul Victoria. Marea surpriza a venit din partea presedintelui Klaus Iohannis, care s-a alaturat protestatarilor din Capitala. Pret de un sfert de ora, acesta a stat de vorba cu manifestantii, care l-au aplaudat si au strigat lozinci precum “Klaus, daca poti, apara-ne de hoti!”. In jur de ora 18:00, chiar inainte ca manifestantii sa se indrepte spre Piata Victoriei, a venit un comunicat de la Guvern. Premierul Sorin Grindeanu si Liviu Dragnea, liderul PSD, s-au intors in tara, dar au tinut o sedinta in aeroport, pe Otopeni, nu la sediul Executivului. Spre finalul manifestatiei din Capitala, oamenii s-au indreptat spre sediul PSD, unde au scandat “Hotii”, “Rusine, rusine sa va fie”, Iliescu langa Visinescu!”, “PSD, ciuma rosie” sau “Dragnea, nu uita, Asteptam si cartea ta”. Inainte ca protestul sa se incheie, oamenii au facut un popas si in fata sediului ALDE, unde au scandat “PSD si ALDE, aceeasi mizerie”. Proteste similare au fost organizate in mai multe orase din tara: Cluj, Timisoara, Pitesti, Piatra Neamt, Baia Mare, Suceava, Satu Mare, Brasov, Iasi. De asemenea, au fost mitinguri si la Copenhaga, Paris, Londra, Haugesund (Norvegia). Integral pe Ziare.com

Presa internațională despre protestele din România: Mii de oameni – împotriva intenției Guvernului de a grația condamnații și de a submina lupta anticorupție. Presa internațională comentează pe larg protestele ample, la care au participat cu zeci de mii de români, desfășurate duminică în marile orașe ale României și în câteva capitale din vestul Europei. “Mii de români au manifestat în Bucureşti şi în întreaga ţară duminică, pentru a protesta împotriva intenţiilor guvernului de a decriminaliza anumite infracţiuni şi de a graţia anumiţi condamnaţi prin decrete de urgenţă despre care criticii spun că ameninţă să submineze combaterea corupţiei la nivel înalt”, notează agenția Reuters. „Mii de români l-au avut alături de ei pe președintele Klaus Iohannis la un protest de stradă în București, duminică, împotriva planurilor guvernului de a relaxa legile anti-corupție”, relatează și agenția germană DPA. Agenția France Presse pune un titlu percutant relatării sale de la București: „Peste 10.000 de români, inclusiv președintele, împotriva unui proiect de grațiere”. Integral pe Romania Libera

Ce a inteles PSD? Razboiul total. Intrebarea cheie a momentului mi se pare ce a inteles PSD din protestele de proportii de duminica seara din Bucuresti si alte cateva mari orase ale tarii. Pentru ca de aceasta intelegere depinde in buna masura viitorul Romaniei. Tot ce pot sa sper, pentru binele lor si al nostru, e ca nu cred ei insisi manipularile pe alocuri ridicole promovate de televiziunile – trompeta. 1. A fost lovitura de stat si mineriada?, ceea ce pretinde insusi dl Dragnea. Protestul a fost absolut pasnic, nu a urmarit sub nicio forma schimbarea conducerii politice a Romaniei, nu a negat rezultatul votului din decembrie. Nu am auzit pe nimeni pretinzand ca PSD nu ar trebui sa guverneze. PSD are tot dreptul sa guverneze dupa castigarea alegerilor, dar ea nu ii da dreptul sa faca orice. Asta e diferenta. PSD are tot dreptul sa isi puna in aplicare programul de guvernare, dar nicio clipa in campanie PSD nu a vorbit despre gratiere si dezincriminarea unor infractiuni grave, nu a promis romanilor ca le va revarsa pe strazi haite de borfasi, chiar criminali, violatori si pedofili. Daca o facea explicit si primea votul explicit pentru asta, putea invoca acum rezultatul votului. Oamenii respecta votul, dar vor sa fie respectata justitia egala pentru toti. In treacat fie spus, sa-l auzi pe dl Dragnea, din partidul lui Ion Iliescu, infierand mineriadele este o ironie cu adevarat savuroasa, incununare a ipocriziei perfecte. Desi, pe de alta parte, daca PSD nu poate da lectii despre organizarea de mineriade, atunci cine? 2. Ca oamenii au fost platiti per capita, per copil si per caine? Nici nu stiu daca trebuie comentat asa ceva. Cand si cine sa le fi dat banii? Si cine sa fi platit atat de multi bani? Va imaginati ca o asemenea operatiune de mituire la proportiile protestului, cel putin in Bucuresti, putea fi facuta in secret? Sa fim seriosi! Ceea ce cred ca PSD ar trebui sa inteleaga ar fi ca dupa ce s-a straduit un an de zile sa nu enerveze poporul, a reusit sa o faca acum la cote uriase. Adica a scos din pasivitate o mare masa care probabil ca in buna masura nu a fost la vot din cauza ofertei politice slabe din zona actualei opozitii, care era dispusa sa accepte o guvernare PSD conform programului de guvernare anuntat, dar nu si spulberarea statului de drept. Integral pe Ziare.com

Cine sunt oamenii din spatele miniștrilor. Un colonel (r) SRI, un cărăuş de șpăgi, un incompatibil, un condamnat şi alţi PSD-işti controversaţi au fost promovaţi în eşalonul doi din conducerea Guvernului Unul dintre secretarii de stat numiţi la Transporturi, Ovidiu Aurelian Flori, îşi va împărţi timpul între minister şi ÎCCJ. Fost primar la Işalniţa (Dolj), el a fost declarat incompatibil de ANI, a pierdut procesul la Curtea de Apel Craiova şi acum se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În Guvern şi-a făcut loc, ca secretar de stat în ministerul Transporturilor, Dragoş Titea, implicat într-un scandal în 2015 în timp ce era secretar de stat la acelaşi minister. TVR a relatat la acea vreme că Titea a plecat gratuit cu fiul său și șefa de cabinet la mare, cu un elicopter al Școlii de Aviație din România. Costul unui a semenea zbor se ridica la 1.000 de euro. În 2005, Titea conducea firme de păcănele şi pariuri cu zeci de puncte de lucru în Maramureş, Alba, Cluj, Olt, Bucureşti şi Ilfov. Şeful de cabinet al fostului senator PSD Darius Vâlcov, Cătălin Rotea, care îi căra banii direct acasă, a fost numit de premier în funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării şi al Fondurilor Europene. Vâlcov este acuzat că ar fi primit de la un om de afaceri din Slatina o mită de aproape 1 million de euro. Unul dintre cei care au făcut ca banii să ajungă la Vâlcov a fost Cătălin Rotea. Acesta l-a însoţit pe şoferul senatorului, la domiciliul omului de afaceri şpăguitor, de unde au luat banii. Ei cărau genţile cu bani în apartamentul din Slatina al lui Vâlcov. Rotea a scăpat denunţând faptele.Integral pe EVZ

Va urez o zi buna! Si nervi tari, incepe o saptamana de foc!

Buna dimineata intr-o zi de duminica, 22 ianuarie. Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamanii in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.

Dan Tapalaga. Hotnews. Ziua decisiva. Cum poti opri un dezastru amanat

De acum e randul tau. Presedintele Iohannis, unele asociatii de magistrati, procurorii sefi Lazar si Kovesi, cateva ONG-uri, site-uri si televiziuni si-au facut datoria, blocand temporar si explicand amploarea dezastrului. Mai multe nu pot face. Decizia gratierii si a dezincriminarii unor infractiuni cu dedicatie este, totusi, la Guvernul Dragnea. PSD si ALDE dispun discretionar de toata puterea si o vor folosi pentru a-si atinge scopurile. N-au retras proiectele de ordonanta de urgenta si nu vor da inapoi prea usor. Singurii care-i mai pot opri acum sunteti voi. Fiecare poate decide maine in ce tara vrea sa traiasca si, mai ales, ce lasam in urma copiilor nostri. Vrei o tara fara reguli? Accepti fara lupta sa ne intoarcem la legea bunului plac din anii 90, cand nimeni nu se temea de nimic? Gasesti ca nu te va afecta direct daca maine ies din inchisori mii de condamnati, unii pentru viol, crima sau pedofilie? Facem din coruptie un mod de viata? Foarte bine. Atunci stai duminica acasa. Asta inseamna ca Ghita, Voiculescu si cohorte intregi de borfasi au castigat partida. Aminteste-ti de cei care n-au votat in urma cu doua luni. Cei mai multi au dormit convisi ca dracul nu-i chiar atat de negru. Il lasam sa-si faca de cap si tura asta? Asteaptam inca o data sa ne salveze mereu altii, americanii, UE, presedintele, presa, Facebook-ul, Sfantul Duh, procurorii? Oricine altcineva in afara de noi insine? Perfect. In cazul asta roaga-te sa se intample minunea care de data asta nu va mai veni. Lamenteaza-te mai departe ca suntem o tara de doi lei. Gaseste mii de scuze sa ramai in casa, dar nu te mai plange dupa. Integral pe Hotnews

Constantin Crenganu. Contributors. America – O super-putere singulară pe cale de a deveni o super-putere absentă

Singularitatea Americii ca super-putere decurge din confluența sublimă a mai multor factori congruenți. De la început, aș menționa unicitatea geografiei și geologiei, primele caracteristici definitorii care i-au asigurat Americii statutul de super-putere[1]. Zona denumită generic Midwest este cea mai mare și mai productivă parcelă de pământ arabil de pe planetă. Chiar dacă asta sună impresionant, partea cu adevărat importantă o reprezintă sistemul fluviului Mississippi și afluenților lui, o uriașă rețea hidrografică plasată direct deasupra Midwestului. Mai adăugați apoi acviferul Ogallala, care, cu 450.000 km pătrați, se întinde pe sub opt state, din Dakota de Sud până în Texas, acoperind nevoile agricole și pe cele de apă potabilă a milioane de oameni. Epopeea pionierilor americani a început cu exodul familiilor transportate în căruțele cu coviltir Conestaga către câmpiile Midwestului: odată ajunși acolo, oamenii au desțelenit pământul, au început să-l lucreze cu dăruire și, peste de șase luni, au început să exporte cereale în Europa. A fost cea mai grandioasă expansiune economică și culturală din istoria omenirii și i-a învățat pe americani că multe lucruri pot deveni mai bune an după an. Rețeaua sistemului Mississippi, cu peste 19.000 km navigabili, confirmă prima regulă a geopoliticii: transportul contează enorm. Deplasarea mărfurilor și persoanelor pe apă determină costuri mult mai mici (1/12) decât cele cerute de transporturile rutiere. Transportul ieftin reduce costul oricărui produs. De aceea, de la începuturile sale, marile centre urbane ale Americii s-au fost dezvoltat de-a lungul rețelei hidrografice Mississippi, în special acolo unde se unesc doi afluenți, în punctele unde începe navigația fluvială sau în locurile de vărsare în ocean: Baltimore, Chicago, Kansas City, Minneapolis/St. Paul, Memphis, New Orleans, New York, Philadelphia, Pittsburgh, Sacramento, San Francisco, St. Louis, Portland ș.a.m.d. – toate aceste orașe își datorează nu doar existența, ci și bogăția, ieftinătății transportului pe apă. În plus, toate orașele menționate sunt, la diferite niveluri, și centre financiare. Transportul cargo implică o serie de activități – inventariere, re-împachetare, vânzare și cumpărare-, adică posibilitatea de prelucra bunuri și bani fără întrerupere. De aceea, orașele legate de transportul pe apă au dezvoltat aproape toate, o solidă activitate bancară locală. Integral pe Contributors

Cristian Campeanu. Revista 22. Doctrina „America First” și pericolele ei

Un singur paragraf din discursul inaugural al președintelui Donald J. Trump este relevant pentru politica internă și externă. „Noi, cei adunați aici astăzi emitem un nou decret care trebuie să fie auzit în fiecare oraș, în fiecare capitală străină și fiecare centru de putere. De aici înainte, o nouă viziune va guverna țara noastră. De azi înainte, va fi numai America pe primul plan, America pe primul plan”. Este o viziune care poartă în sine pericole uriașe atât pentru America cât și pentru restul lumii. Este, totodată, o viziune imposibil de împlinit întrucât este autocontradictorie. O Americă autistă, întoarsă către sine, retrasă din lume, nu poate repatria slujbe și industrii din China și nu poate pune interesele americane pe prim plan în relațiile internaționale pentru că, pe măsură ce se retrage între propriile granițe, devine din ce în ce mai irelevantă pe plan internațional, unde raporturile de putere se vor redefini în chip dramatic iar actuala ordine relativă va fi înlocuită de ceva mult mai impredictibil și mai periculos. Era predictibil că Trump își va încheia discursul cu promisiunea că va face „America măreață din nou”, dar ironia este că dacă va urma în mod consecvent politica „America First”, rezultatul va fi o Americă micșorată, mai slabă și mai săracă. Fiind un personaj rudimentar, ignar, Trump nu are acces la lecțiile istoriei, nici măcar ale propriei istorii darămite ale celei universale și, de aceea, este predispus să repete greșelile trecutului. Dar, dacă nu știe istorie, Trump cunoaște foarte bine starea de spirit a unei bune părți a americanilor și această stare de spirit este că America pierde mai mult decât câștigă din rolul de lider mondial și că americanul de rând nu a cules roadele globalizării, ci mai degrabă i-a îmbogățit pe alții. Ceea ce, parțial, este adevărat. Industria manufacturieră a părăsit țărmurile americane și s-a delocalizat în Asia și la sud, în Mexic, unde a creat sute de milioane de locuri de muncă și a redus sărăcia în aceste țări în vreme ce acasă nu i-a luat locul nimic. Este cazul dramatic al Midwest-ului, care, nu întâmplător, a fost leagănul mișcării pro-Trump și singurul cel mai important bazin de alegători al actualului președinte american. Integral pe Revista22

Malin Bot. Romania Libera. De ce este Dragnea atât de disperat

Graba cu care a încercat guvernul marionetă PSD să-i pună pe tavă lui Liviu Dragnea schimbări în zona legislației penale trădează foarte multă disperare. Este imposibil ca preşedintele infractor al PSD, condamnatul Liviu Dragnea, sa fie atât de lipsit de inteligență, încât să nu prevadă că o astfel de inițiativă, promovată pe şest, nu va scandaliza lumea. Cred că nu a fost o surpriză pentru şmecherul de Teleorman să vadă mii de oameni în stradă, revoltați de ideea că PSD vrea să emită acte normative cu dedicație, aparent pentru a scoate din puşcărie amicii condamnați sau pentru a-i ajuta pe cei care au dosare pe rolul instanțelor. Spun “aparent”, pentru că înclin să cred că Dragnea nu a forțat nota pentru alții. Oricât am căutat în lista politicienilor penali care ar beneficia de aceste prevederi, nu am găsit nume atât de importante încât să rişte Dragnea să-şi pună țara în cap pentru eliberarea lor. Voiculescu ar avea forță mediatică pentru a-l presa pe Dragnea, dar nu mai are audiența din 2012, astfel încât şmecherul de Teleorman să rişte totul pentru Felix. Ghiță, cu dramoleta lui video, a reuşit să mute pe RTV mulți dintre telespectatorii captivi ai lui Felix. Dragnea s-a grăbit să forțeze nota din alt motiv, care ține de el şi numai de el. Ca să-şi salveze lui pielea, a riscat tot, inclusiv partidul şi pe cei pe care i-a plasat in Guvern.Doua poziții-cheie sunt importante in Guvern, din această perspectivă, şi persoanele alese de Dragnea sunt exact cozile de topor de care avea nevoie pentru a putea forța lucrurile. Integral pe Romania Libera

Alexandru Grumaz. Adevarul. De la John F. Kennedy la Donald Trump

„Istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra cărora oamenii s-au pus de acord.” – Napoleon Bonaparte. Două momente esenţiale au marcat campania electorală din SUA: redeschiderea de către FBI a anchetei asupra contului de e-mail folosit de Hilary Clinton în perioada când era Secretar de Stat şi atacul cibernetic asupra serverului Comitetului Naţional Democratic. Cât priveşte prima acţiune, se pare că ea a fost legată de evaluarea făcută de FBI cu privire la şansele de a câştiga alegerile de către Trump, cu 11 zile înainte de acestea, evaluare care a fost pozitivă şi care a încercat să amendeze primele concluzii ale anchetei lansând o umbră de incertitudine asupra acurateţei raportului iniţial. Al doilea eveniment a fost ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin dat serviciilor FSB şi GRU pentru de a-l ajuta pe republicanul Donald Trump să câştige alegerile prezidenţiale din SUA, prin discreditarea democratei Hillary Clinton, aşa cum au anunţat agenţiile americane de informaţii, într-un raport dat publicităţii. Care au fost obiectivele Kremlinului în această acţiune, ştiut fiind faptul că o amplă operaţiune de colectare globală de date a fost organizată începând cu 2007 şi până în prezent, de către vorbitori de limbă rusă, cel mai probabil din Rusia, prin intermediul unui atac cibernetic de tip APT[1] (advanced persistent threat/ameninţare cibernetică persistentă), denumit Sofacy sau APT28 în ţări precum SUA, Canada, Germania, Spania, Ţările Baltice, România sau Ucraina? Obiectivele Rusiei au fost să submineze încrederea publică în procesul electoral american, să o denigreze pe fostul secretar de Stat Hillary Clinton, să îi scadă şansele acesteia de a câştiga şi să îi submineze preşedinţia, în cazul unei victorii, aşa cum arată varianta desecretizată a raportului serviciilor de informaţii americane. Dacă aceste două fapte, prezentate mai sus, au influenţat alegerile vă las pe dumneavoastră să judecaţi. Integral pe Adevarul

Cristian Campeanu. Revista22. Iohannis, singur în fața blitzkrieg-ului anti-Justiție

Dacă alianțele instituționale sunt fragile, cele politice sunt și mai slabe, iar vocile democratice de abia se mai aud. Din păcate, președintele pare mult prea singur în fața acestui blitzkrieg împotriva statului de drept declanșat de PSD-ALDE. Când Klaus Iohannis și-a început mandatul am argumentat că președintele nu are altă opțiune decât să devină „președinte jucător” dacă vrea să rămână relevant și să conteze în echilibrul puterilor. Predecesorul său, Traian Băsescu, cel care a și consacrat sintagma „președinte jucător” a stabilit niște precedente în privința atribuțiilor constituționale pe care orice președinte ulterior le va putea exploata în viitor. Ar fi fost o greșeală gravă de judecată politică dacă președintele Iohannis s-ar fi retras într-o interpretare strâmtă a Constituției când Băsescu a demonstrat că instituția prezidențială poate juca un rol covârșitor în anumite condiții. Pe de altă parte, era clar că dacă dorea să vegheze la buna funcționare a instituțiilor statului atunci era obligat să intervină și să intre, inevitabil, în conflict cu alte centre de putere. În al treilea rând, era la fel de clar că PSD și aliații săi nu au abandonat niciodată planurile de anihilare a DNA, a legislației anticorupție, de restrângere a independenței Justiției și de protejare a penalilor. Dacă președintele era serios în asumarea răspunderii funcției sale care îi cere să fie, alături de Curtea Constituțională, principalul garant al separației puterilor în stat și al sistemului de checks and balances, atunci președintele era obligat să intre la un moment dat în conflict cu această majoritate anti-Justiției.Miercuri dimineața, președintele a mutat în acest joc și a mutat decisiv. Nu mai poate încăpea nici o îndoială că ceea ce pregăteau guvernanții cu cele două ordonanțe privind grațierea și modificarea Codurilor Penal și de procedură ar fi fost un atac extrem de grav, poate mai grav ca cel din ”marțea neagră”, pregătit din nou în mare taină în miez de noapte și introdus în manieră complet netransparentă pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Integral pe Revista22

Grigore Cartianu. Romania Libera. E război, Gheorghe! E război, Ioane!

E război pe față. Armele au fost scoase din teacă. Taberele sunt la vedere: Corupții înfruntă Justiția. Sunt non-stop pe ecrane, la televiziunile lor, ale Corupților. Mint, instigă, fac diversiuni. Vor să-și rumege prada în libertate. Am avut Marțea Neagră. Am avut și tentativa de Miercure Neagră. Urmează Joia Neagră. Sau orice altă zi vopsită în culoare sumbră. Când noi, cetățenii, avem în față un inamic atât de perfid, cu resurse atât de mari (bani, putere, influență, televiziuni, primării, consilii județene, Avocatul Poporului, Guvern, Parlament), nu ne putem face că trăim vremuri de pace. E război, Gheorghe! E război, Ioane! Care sunt armele noastre? Constituția, legile, Președintele, strada. Mai multe nu avem. Ba nu: și buna-credință. Noi nu ne batem pentru 5% la leafă, nici pentru fasole cu cârnați. Noi ne batem pentru o Justiție în fața căreia toți să fim egali! Doar așa vom putea avea o țară din care să nu ne mai plece copiii, lăsând în urmă un azil de bătrâni. Guvernul Dragnea-Grindeanu reușește o performanță greu de egalat: este contestat în stradă la două săptămâni după instalare. Și este contestat cu furie, pentru că operează ca o bandă de răufăcători. Nici măririle de salarii, nici indexările de pensii, nici reducerile de taxe nu-i vor păzi pe PSD-iști de furia populară generată de ofensiva anti-Justiție! Mâinile tremurânde ale argatului Grindeanu, în fața unui Iohannis care l-a prins în fapt, spun totul despre starea guvernului de lotri. Alianța penalilor, PSD-ALDE, a încercat să facă zob Codul Penal, să grațieze mii de infractori, să dea o amnistie mascată. Toate astea, pentru atingerea obiectivului major: salvarea câtorva sute de parlamentari, miniștri, primari și consilieri. Salvarea clientelei politice. Integral pe Revista22

TNR. 13 lucruri mai puţin ştiute despre ordonanţa graţierii, pregătită de PSD

Vor fi graţiaţi şi 400.000 de bucureşteni care circulă cu RATB-ul, că şi acolo e supraaglomerare;

Atenţie, români. E ultima zi în care poţi fura sau da în cap, dacă vrei să scapi cu graţierea dată de Dragnea;

Exemplu de omenie. Toţi românii îi urează lui Voiculescu cancer în fază terminală, ca să fie graţiat pe Ordonanţa lui Dragnea;

Cei graţiaţi vor primi şi ei pensii speciale, pentru că mulţi au ratat mandatul în Parlament; Integral pe TNR

Va urez o duminica placuta si cu incredere! 🙂

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 21 ianuarie. Deşi valorile termice vor fi în creştere uşoară, vremea va fi rece pentru această dată, geroasă în centrul şi în sudul ţării mai ales în timpul dimineţii, informează ANM. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -8 şi 0 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -12 şi 0 grade, mai scăzute în Transilvania, sudul Olteniei şi al Munteniei. Cerul va fi temporar noros, iar în zonele joase local va fi ceaţă, care poate persista îndeosebi în sudul şi sud-estul teritoriului. Izolat vor fi posibile fulguieli, mai ales în nord-est şi la munte. Vântul va sufla slab până la moderat. Bucuresti: vremea se va menţine rece, geroasă în special în orele dimineţii. Cerul va fi temporar noros, iar dimineaţa şi noaptea va fi ceaţă ce poate persista. Vântul va sufla slab. Temperatura maximă va fi în jurul a -5 grade, iar cea minimă de -10 grade, mai coborâtă în zona preorăşenească.

Clubul Bamboo din Capitală a ars în totalitate. 27 de persoane au fost duse la spital. Un incendiu a izbucnit, sâmbătă noaptea, în clubul Bamboo din Capitală, acesta arzând în totalitate. 12 persoane au fost transportate la spitalele din Capitală, fiind intoxicate cu fum. Una dintre victime, intubată. 27 autospeciale SMURD, la faţa locului. Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă dimineaţa, fiind prezent la intervenţia autorităţilor la clubul Bamboo, care a ars în totalitate, că urmează ca un echipaj ISU să verifice dacă au fost persoane care nu au putut ieşi din club şi au fost surprinse de flăcări. “Nu avem persoane pe care să le evacuăm. Se continuă intervenţia, lupta cu incendiu şi o să se verifice zona care a fost afectată să vedem dacă au fost persoane suprinse care nu au putut să iasă. După ce intră pompierii înăuntru şi caută, vom vedea dacă sunt persoane suprinse”, a declarat Raed Arafat. Update 06.26. La Spitalul Floreasca s-au prezentat 16 persoane (transportate de ambulanţe sau deplasare benevolă) şi au rămas trei, dintre care un pacient intubat. Integral pe Mediafax

Curtea de Apel Constanţa desființează proiectul PSD privind grațierea: Nu se justifică urgenţa promovării acestor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. Curtea de Apel Constanța a emis, astăzi, un punct de vedere referitor la Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse şi Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Punctul de vedere vine ca urmare a faptului că, la data de 18.01.2017, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat instanţelor judecătoreşti cele două proiecte, tocmai în acest scop, până în data de 20.01.2017. La data de 19.01.2017, colectivul de judecători din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Constanţa a luat în dezbatere cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului. În urma consultărilor ce au avut loc, Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Constanţa a fost împuternicit să emită un comunicat de presă, pe care vi-l prezentăm mai jos. 1. Acordarea graţierii colective nu poate constitui obiectul unei ordonanţe de urgenţă, acest act de clemenţă reprezentând atributul exclusiv al Parlamentului, potrivit art.73 alin.3 lit. i din Constituţie şi art.2 din Legea nr.546/2002, privind graţierea şi procedura acordării graţierii. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor legale şi constituţionale enunţate, graţierea colectivă se acordă doar de către Parlament şi numai prin lege organică, aceasta nu poate forma obiect al delegării legislative, Guvernul neputând să îşi aroge, în mod unilateral, o atribuţie care nu îi este conferită prin lege şi Constituţie. Această concluzie este susţinută fără echivoc de dispoziţiile exprese ale art.2 din Legea nr.546/2002, care indică atât organul abilitat să decidă asupra graţierii colective, cât şi actul normativ prin care graţierea ar putea fi acordată, un act de clemenţă colectivă neputând constitui obiectul unei legi ordinare sau actelor pe care guvernul le poate emite. Integral pe Romania Libera

DNA a transmis ministrului Justitiei punctul de vedere privind proiectele de modificare a Codurilor penale si gratierea unor pedepse: Modificarea legistatiei in regim de urgenta este nejustificata. DNA a anunţat, vineri seară, că a transmis ministrului Justiţiei un punct de vedere argumentat cu privire la proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, susţinând că “modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată”, noteaza News.ro. Procurorii DNA arată că modificările propuse ar altera echilibrul pe care legislaţia penală trebuie să îl realizeze “între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate”. Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că proiectele încalcă mai multe articole din Constituţie. ”Se încalcă disp. art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă. Art. 115 alin. 1 din Constituţie prevede că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Or, conform art. 73 alin. 3 lit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică. Mai mult, alin. 4 al art. 115 din Constituţie arată că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. În consecinţă, dezincriminarea, schimbarea conţinutului constitutiv al unor infracţiuni şi modificarea felurilor şi limitelor pedepselor nu pot face obiectul ordonanţei de urgenţă. Se încalcă disp. art. 73 alin. 3 lit. i) din Constituţie privind felul actului de modificare a Codului penal. Potrivit art. 73 alin. 3 lit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică”, arată procurorii. Integral pe Hotnews

Băsescu, despre OUG privind justiţia: “Orice om are dreptul la a doua şansă mai ales dacă acoperă dauna”. Preşedintele PMP Traian Băsescu a spus vineri, în contextul apariţiei proiectelor de OUG privind justiţia, că în “lupta crâncenă” dintre politicieni şi magistraţi, trebuie avut în vedere că orice om are dreptul la “a doua şansă, mai ales dacă acoperă dauna”. “Voi faceţi cum vreţi, eu vă spun doar o părere! În aceste zile, s-a declanşat o luptă crâncenă între magistraţi (în mod deosebit procurori) şi politicieni. Nu va duce nicăieri o astfel de bătălie decât poate la decredibilizarea unora sau a altora ori a ambilor combatanţi”, a spus preşedintele PMP Traian Băsescu, pe Facebook. Liderul PMP a susţinut că orice om are dreptul la a doua şansă mai ales dacă acoperă dauna. “(…) în această dispută, trebuie avut în vedere un lucru pe care se sprijină sistemul de drept al statelor democratice civilizate şi anume acela că orice om are dreptul la o a doua şansă (mai ales dacă acoperă dauna)”, a spus preşedintele PMP. Traian Băsescu a afirmat că guvernul şi Parlamentul au responsabilitatea constituţională a politicii penale, dar şi “magistraţii au dreptate atunci când susţin că proiectele guvernului sunt prost făcute şi, mai ales, făcute cu dedicaţie”. Liderul PMP a spus că interesele celor două tabere se văd “transparent”, magistraţii vor să îi ţină “în lesă” pe politicieni, iar “politicienii vor să-şi scoată din puşcării o anume clientelă politică”, miza fiind “puterea’. Integral pe Gandul

A. Năstase: O lege a grațierii ar trebui discutată, dar nu trebuie considerată o soluție-miracol. O lege a grațierii ar trebui discutată, dar ea nu trebuie considerată o soluție-miracol, afirmă fostul premier Adrian Năstase, într-o postare pe blogul său. “Nu cele 3000 de persoane ce vor beneficia de lege vor rezolva problema. Sigur că legea este necesară – de ani de zile m-am pronunțat în acest sens – (conținutul ei mai poate fi discutat), dar ea nu trebuie considerată ca o soluție miracol. Procurorul general a vizitat Franța și a aflat că acolo, deși gradul de suprapopulare a închisorilor este de 200%, nu se adoptă o lege a grațierii. Poate că Ministerul justiției ar trebui să organizeze o vizită a șefilor parchetelor la sediul CEDO pentru a afla riscurile legate de hotărârea pilot. Poate că o altă soluție ar fi ca, în măsura în care ar veni o astfel de penalizare, suma respectivă să fie suportată și din bugetul parchetelor. Ar trebui să existe și un tip de solidaritate în zona justiției față de astfel de probleme. Altfel, pare că unii sunt cu valorile și cu americanii (deși nu mai e chiar atât de clar) iar alții cu plata banilor. Ar trebui să ne uităm cu mai multă atenție la ce au realizat canadienii sau norvegienii în domeniul executării pedepselor. Într-un cuvânt, să avem mintea mai deschisă și să încercăm să înțelegem rolul prevenirii și pe cel al reinserției sociale, ca faze anterioare și ulterioare pedepsei. Un astfel de program s-ar putea numi ‘Programul a doua șansă“, afirmă Năstase. Integral pe Digi24

Nota Politeia: prezenta stirii despre penalul Nastase in cadrul Revistei se justifica prin consonanta intre el si Basescu. Astia doi vor “a doua sansa” pentru infractori, insa romanilor carora politicieni ca le-au distrus viata, cine le da a doua sansa?!

Un Brexit urât, divorț italian cu sandal și Marea Britanie pârâind din toate încheieturile. Discursul premierului Theresa May, atât de așteptat marți, 17 ianuarie, a lansat cadrul ieșirii Marii Britanii din UE, cu multe dorințe și așteptări, puține lucruri stabilite și cunoscute și enorm de multe imponderabile. Reacțiile la discurs nu au întârziat să apară și anunță deja un divorț în stil italian, cu țipete, înjurături, aruncatul lucrurilor pe fereastră și procese nenumărate pentru fiecare element al partajului între cei doi foști soți. Un Brexit urât, dur și categoric, pe care l-a anunțat doamna May. Principala susținere a Premierului britanic este că Londra nu va rămâne în nici o formă membru al pieței comune. Practic, după tatonări și avertizări reciproce, conservatorii britanici anunță, prin vocea premierului, că renunță la cele 4 libertăți – a liberei circulații a bunurilor, serviciilor, finanțelor și a cetățenilor – la piața comună și Uniunea Vamală, de dragul unor politici protecționiste și pentru a bloca și controla libera circulație a persoanelor, numărul europenilor ce intră în Regat urmând să fie supervizat, ca și situația europenilor aflați deja pe teritoriul britanic, a căror soartă va depinde de acordurile reciproce ce vizează cetățenii britanici de pe teritoriul UE. Și aici doamna May nu a oferit niciun fel de garanție. Reacțiile au fost dure venind imediat de la Paris: un divorț urât, tarife și sancțiuni pentru ca mărfurile și serviciile britanice chiar să aibă dificultăți în a intra pe piața europeană, cum o făceau până de curând. Ministrul de externe britanic a replicat, făcând referiri la bătăușii naziști, după care Guvernul din Downing Street 10 a fost obligat să nuanțeze declarațiile sale la adresa Franței. Și e doar începutul! Integral pe EVZ

Procurorul general: Suntem intr-o situatie fara precedent! Ce probe a adus Ghita la Parchet. Sunt formulate calomnii sistematice fara precedent la adresa infaptuirii Justitiei. Aceasta chestiune nu s-a mai intamplat in Romania, e ceva nou si se va demonstra daca magistratura romana e matura, capabila sa ia in piept acest val de calomnii, denigrari. Sunt gogomanii pentru oameni ignoranti, afirma procurorul general Augustin Lazar. “Eu personal nu ma simt intimidat. Procurorii nu i-am perceput intimidati. Unii nici nu se uita la televizor. Au fost foarte deceptionati de calitatea emisiunilor si cand vad aceleasi lucruri repetate, pun pe Animal Planet, unde e mai relaxant si distractiv”, a declarat procurorul general intr-un interviu acordat Ziare.com. Augustin Lazar ne-a dezvaluit si ce probe a adus Sebastian Ghita la Parchet in dosarul in care s-a autodenuntat: “totul a fost o operatiune de imagine, denuntatorul in cauza venea cu televizunile la poarta Parchetului, aratand ca va depune mari cantitati de probe si la procurori scotea din plic un articol de ziar”. Procurorul general ne-a dat noi informatii si despre dosarul Hexi Pharma, care ar putea fi afectat de o eventuala gratiere. Integral pe Ziare.com (partea a doua a interviului de ieri).

Principalele teme abordate de Donald Trump în discursul său de învestire. Discursul de învestire rostit de Donald Trump a avut cinci teme majore, scrie The Guardian, care le prezintă şi le comentează pe scurt. Fostul preşedinte american Barack Obama şi-a înclinat capul, trist, când succesorul său a cerut ca “masacrul american” să se oprească, afirmând că bandele de droguri au distrus ţara, presărată cu “pietrele de mormânt” ale fabricilor distruse. Trump, care a pictat aceeaşi imagine sumbră în campania electorală, pentru a fi ales, a folosit-o de această dată pentru a justifica acţiunile radicale pe care intenţionează să le ia. El a vorbit de un “efort naţional mare” şi de “greutăţile” pe care le va avea de înfruntat pentru a reconstrui ţara distrusă. PROTECŢIONISM Trump a sugerat că Statele Unite nu vor mai oferi “subvenţii” pentru armatele altor ţări. “Din această zi, o nouă viziune va guverna ţara noastră, din această zi, va fi numai America pe primul plan!”, a subliniat el în aplauzele mulţimii. “Toate deciziile, privind taxele, privind imigraţia, privind afacerile externe, va fi luată pentru a fi în beneficiul muncitorilor americani, pentru a fi în beneficiul familiilor americane. Trebuie să ne apărăm graniţele de distrugerile altor ţări care ne fabrică lucrurile, care ne fură companiile şi care ne distrug locurile de muncă”, a mai spus el. Potrivit CNN, această afirmaţie va îngrijora, probabil, statele membre NATO. Integral pe Adevarul

Va urez o zi buna!

Ideea unui referendum provocat de Presedintele Iohannis pe tema gratierii (propusa de curand de diversi comentatori) merita examinata serios si nu trebuie lasata deoparte pe motiv ca in Romania referendumurile nu au forta juridica. Asa este, ne amintim de referendumul valid din 2009 privind trecerea la unicameral si la 300 de parlamentari, pe care TOATE partidele l-au ignorat, cele care se considerau “reformiste” sau anti-pesediste (placa asta e scoasa doar la alegeri, in rest toti voteaza alaturi de PSD, inclusiv “liberala” Alina Gorghiu acum cateva zile).

Insa aici nu este vorba despre forta juridica a referendumurilor, ci despre valoarea lor contextuala (tactica, mediatica, politica, emotionala) mai ales in aceste zile fierbinti pentru Justitie.

Insa avand in vedere greutatea temei gratierii penalilor, si imensul potential distructiv pentru Justitie al unor OUG-uri croite cu dedicatie la biroul Presedintelui Camerei Deputatilor, condamnatul Liviu Dragnea, este oportun politic ca Presedintele Iohannis sa cumpaneasca la aceasta posibilitate, aceea de a convoca un referendum pe aceasta tema (sau macar de a anunta ca ia in calcul aceasta posibilitate).

Sigur, veti spune, este nevoie de consultarea prealabila a Parlamentului (conform art. 90: Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional), iar legea referendumului prevede 20 de zile in care Parlamentul trebuie sa emita un punct de vedere (la finalul carora Presedintele poate emite decretul de convocare chiar daca punctul de vedere parlamentar nu a fost formulat). Timingul pare prost, caci Guvernul lui Dragnea ameninta ca va da un OUG la final de luna, iar pericolul gratierii prin OUG a fost doar amanat, nu indepartat.

Asa este. Insa in aceasta batalie contra-cronometru, orice secunda conteaza (penalii o stiu deja, de aceea vor OUG!) si o cerere a Presedintelui Iohannis de a se adresa Parlamentului pe o tema de interes national va continua emotia si efectele starnite de magistrala sa vizita la Executiv, prin care a oprit temporar cei doi elefanti OUG-isti. Un mesaj adresat oficial Parlamentului (dupa ce, in pralabil, Presedintele va fi anuntat public ca va convoca un referendum) ar scoate tema gratierii din subsolurile Ministerului Justitiei direct pe agenda publica si in presa internationala intr-un mod in care ea nu va mai putea fi evitata.

O gratiere colectiva este, prin excelenta, o tema de interes national, cu atat mai mult cu cat prin gratierea colectiva acordata in special politicienilor condamnati pentru coruptie, se infrange dreptatea ca valoare constitutionala suprema (art. 1 alin 3 din Constitutie):

România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Despre nevoia ca politica penala a statului in raport cu anumite fapte incriminate sa aiba conceptul de dreptate ca valoare axiologica suprema a scris Curtea Constitutionala in Decizia 511/2013, cea privind imprescritibilitatea anumitor fapte grave (iar considerentele deciziei CCR privind valoarea sociala a dreptatii se aplica si acestei probleme a gratierii colective acordate celor deja condamnati definitiv):

Curtea reține, de asemenea, că soluția legislativă criticată privește declararea imprescriptibilității executării pedepselor principale în cazul infracțiunilor de omor și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei, care, dată fiind gravitatea atingerii aduse valorilor sociale ocrotite prin incriminarea lor, reclamă nevoia unei reacții ferme din partea statului, o nevoie de dreptate ce nu se stinge prin simpla scurgere a vremii de la data săvârșirii lor.

Despre limitele puse Parlamentului si Guvernului in stabilirea politicii penale a statului si despre exigentele constitutionale obligatorii ale legii penale a scris Curtea si in alta decizie celebra, nr. 2/2014, din care citez:

Curtea constată că, prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului […] Curtea apreciază că, dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ar conduce la încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituțional, precum statul de drept, democrația, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art.1 alin.(3) și (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme. […] Curtea constată că, potrivit art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție.

Plus Decizia 62/2007, mai clara ca toate:

Tot astfel, Parlamentul nu poate proceda la eliminarea protecției juridice penale a valorilor cu statut constituțional. Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție”

Daca Parlamentul nu poate, cu atat mai putin Guvernul! Iar dreptatea este o valoare suprema, prevazuta si garantata de Constitutie, la art. 1 alin 3.

Printr-o amenintare cu un referendum pe tema gratierii, elefantii vor deveni vizibili din avion, si fentele ieftine ale trioului Dragnea-Grindeanu-Iordache nu vor mai avea aceeasi eficienta. Oamenii care au iesit in strada vor simti ca efortul lor este sprijinit si ca presiunea pe Guvern merita mentinuta. Magistratii ar simti si ei ca nu sunt lasati singuri in fata celor doi elefanti care aminta sa distruga orice s-a construit in ultimii ani in Justitie. S-ar crea un sentiment de “ridicare de scuturi” (fie ele si putine) in fata hoardei de penali.

In plus, PSD-ul nu va mai putea invoca pretinsa “legitimitate” data de popor celor de la putere, in numele careia acestia se pot auto-servi cu gratieri si aminstii. Ea va trebui castigata la referendum si PSD va trebui sa duca o campanie pe fata pentru penali si corupti (lucru de care Dragnea, in cautatea legitimitatii internationale, nu poate in ruptul capului sa il faca).

Ei au contat pe intuneric si rapiditate Ordinantei de urgenta, o punere in lumina si o emotie publica nu este deloc in beneficiul lor.

Cvorumul de 30% validare nu mai este actualemente o problema (dimpotriva!), iar manipularile de la TV cum ca Romania va lua amenzi de la CEDO din cauza puscariilor pline nu mai au nici o valoare in fata unei intrebari simple de genul “Doriti ca statul sa gratieze condamnatii definitiv pentru coruptie sau pe cei care sunt trimisi in judecata pentru infractiuni de coruptie?“. Lasa pana la ciuda romanului ca altii fura si scapa doar cu un an cu suspendare si banii neconfiscati! Ati discutat vreodata pe tema asta cu romani din diferite categorii sociale? Eu, da!

Asadar, un referendum pe tema gratierii (sau macar amenintarea cu un referendum) ar trebui examinat in mod serios. In aceasta batalie inegala cu penalii ce au OUG-ul nuclear in mapa de la Guvern, orice aschie de brad e buna ca arma.

Mai alesa daca e infipta in ochii coruptilor pentru a-i dezorienta si a castiga timp! Caci nu exista batalii pierdute dinainte, exista doar batalii duse pana la capat de David impotriva lui Goliat.

P.S. Fapt fara precedent: un judecator in functie al CCR se pronunta impotriva urgentei gratierii! Shields up!

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 20 ianuarie. În cea mai mare parte a ţării vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa în majoritatea zonelor, iar noaptea în special în centru şi în sud, informează ANM. Temperaturile maxime se vor încadra între -8 şi 2 grade, iar cele minime între -14 şi -6 grade, mai scăzute local în Transilvania, Oltenia şi Muntenia, până în jurul a -22 de grade, dar şi uşor mai ridicate în Moldova. Pe parcursul zilei, cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări în zonele joase, unde pe spaţii restrânse va fi ceaţă cu depunere de chiciură, mai ales în primele ore. Pe timpul nopţii, cerul se va înnora în nord şi în nord-est, iar ceaţa se va semnala local. Vântul va sufla slab până la moderat. Bucuresti: Vremea va fi rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări la începutul zilei, dar mai ales noaptea când va creşte probabilitatea de a se forma ceaţă cu depunere de chiciură. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de -3…-2 grade, iar cea minimă de -14…-12 grade, mai scăzută în zona preorăşenească.

Vicepreşedinte ALDE: „În Bucureşti a avut loc prima manifestaţie nazistă din ultimii 70 de ani. Animalelor, mi-e scârbă de voi!”. Vicepreşedintele ALDE Cătălin Beciu a avut o reacţie dură, pe Facebook, la adresa protestului care a avut loc miercuri seară în Bucureşti faţă de ordonanţa graţierii şi modificarea Codului Penal, numindu-i pe protestatari „nazişti” şi chiar sugerând că aceştia nu ar avea garantat dreptul la viaţă. UPDATE 07:20 – Cătălin Beciu, vicepreşedinte ALDE, a şters de pe contul de Facebook postarea în care afirma că protestul care a avut loc, miercuri seară, în Bucureşti, faţă de intenţia Guvernului de a adopta ordonanţa privind graţierea, reprezintă ”prima manifestaţie nazistă din ultimii 70 de ani din România”, informează News.ro. Ulterior anunţului privind ştergerea postării, el a făcut un nou comentariu după ce, joi seară, au avut loc noi proteste, întrebând de ce să meargă la puşcărie, cum cer manifestanţii, de ce este ameninţat liderul unui partid şi de ce doar cei care sunt în stradă au dreptul de a jigni. „Am şters postarea care a făcut carieră pe facebook. Nu pe şest, ci pe faţă. De ce? Simplu: ca să nu mai fie invadate listele prietenilor“, explică Beciu. Integral pe Adevarul

E război, Gheorghe! E război, Ioane! E război pe față. Armele au fost scoase din teacă. Taberele sunt la vedere: Corupții înfruntă Justiția. Sunt non-stop pe ecrane, la televiziunile lor, ale Corupților. Mint, instigă, fac diversiuni. Vor să-și rumege prada în libertate. Am avut Marțea Neagră. Am avut și tentativa de Miercure Neagră. Urmează Joia Neagră. Sau orice altă zi vopsită în culoare sumbră. Când noi, cetățenii, avem în față un inamic atât de perfid, cu resurse atât de mari (bani, putere, influență, televiziuni, primării, consilii județene, Avocatul Poporului, Guvern, Parlament), nu ne putem face că trăim vremuri de pace. E război, Gheorghe! E război, Ioane! Care sunt armele noastre? Constituția, legile, Președintele, strada. Mai multe nu avem. Ba nu: și buna-credință. Noi nu ne batem pentru 5% la leafă, nici pentru fasole cu cârnați. Noi ne batem pentru o Justiție în fața căreia toți să fim egali! Doar așa vom putea avea o țară din care să nu ne mai plece copiii, lăsând în urmă un azil de bătrâni. Guvernul Dragnea-Grindeanu reușește o performanță greu de egalat: este contestat în stradă la două săptămâni după instalare. Și este contestat cu furie, pentru că operează ca o bandă de răufăcători. Nici măririle de salarii, nici indexările de pensii, nici reducerile de taxe nu-i vor păzi pe PSD-iști de furia populară generată de ofensiva anti-Justiție! Mâinile tremurânde ale argatului Grindeanu, în fața unui Iohannis care l-a prins în fapt, spun totul despre starea guvernului de lotri. Alianța penalilor, PSD-ALDE, a încercat să facă zob Codul Penal, să grațieze mii de infractori, să dea o amnistie mascată. Toate astea, pentru atingerea obiectivului major: salvarea câtorva sute de parlamentari, miniștri, primari și consilieri. Salvarea clientelei politice. Integral pe Romania Libera

Interviu video. Procurorul general desfiinteaza ordonantele pe Justitie. Pot fi eliberati criminali! Cine profita, care sunt interesele oculte? Proiectul de gratiere poate duce la iesirea din puscarie a unor infractori periculosi, inclusiv criminali. Cei care au avut un interes al lor si l-au pus deasupra interesului public nu s-au gandit la cei care au pedepse pentru omor, pentru fapte foarte grave si ar putea beneficia de aceasta dispozitie. Imediat societatea se va trezi in fata unui nou val de criminalitate, avertizeaza procurorul general, Augustin Lazar. Intr-un interviu acordat Ziare.com, Augustin Lazar a desfiintat proiectele gratierii si modificarii Codului Penal si de Procedura Penala: “Cei care au initiat acest montaj, cu un paravan in fata unui interes ocult, au subestimat IQ-ul romanilor si al presei de investigatii, care imediat a aratat adevaratele interese”. Augustin Lazar a explicat efectele devastatoare ale proiectului asupra unor infractiuni esentiale, dar si prin eliminarea denuntului: “Daca eliminam acest instrument, legea tacerii se va reinstaura. Iata unde vor sa ajunga dumnealor! ” – Ati calificat OUG privind gratierea drept penibila. De ce? – Ieri, la CSM am aflat despre existenta celor doua proiecte de OUG. Si am ramas surprins in contextul in care gratierile colective sunt dispuse prin lege organica, iar noi am aflat de un proiect de OUG. Nu am inteles bine urgenta unui asemenea demers si cu atat mai putin lipsa de transparenta. De pe o zi pe alta, am aflat ca se pun in discutie in Guvern doua proiecte de acte normative. …Au furat istoria acestui popor, au dosit bunurile, acum se afla in executarea a 3-4 ani de pedepse cu inchisoarea. Vor iesi din penitenciar si se vor bucura de bunurile furate in conditiile in care nici nu au cooperat. Legiuitorul se arata foarte generos sa le creeze o situatie avantajoasa, iar ei nu au cooperat la recuperarea bunurilor. Ele se afla in banci, le vor valorifica si vor trai linistiti, ei si generatiile viiitoare.Integral pe Ziare.com

Contraoferta Parchetului General la ordonanţa graţierii. Parchetul General propune ca soluţie pentru supraaglomerarea din penitenciare transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la Ministerul Justiţiei şi transformarea lor în închisori. Propunerea vine ca urmare a celor două ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea, cealaltă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, puse, miercuri, în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei. “Ministerul Public avertizează asupra consecinţelor adoptării proiectelor de ordonanţă privind modificarea Codului penal, Codului de precedură penală şi graţierea unor pedepse. Propune, ca soluţie la problema supra-aglomerării penitenciarelor, transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la Ministerul Justiţiei, în vederea amenajării ca locuri de detenţie”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). Stirea, pe Gandul

Cât au plătit Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu pentru a sta la masă cu Donald Trump. Liviu Dragnea a postat joi seară pe pagina sa de Facebook mai multe imagini de la cina ”în format restrâns” organizată în onoarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la care liderul PSD a participat alături de premierul Sorin Grindeanu. Siteul euractiv.ro scrie însă că la astfel de evenimente se ia parte pe bani mulți iar conform politico.com un loc la masa lui Trump poate costa și 250.000 de dolari de persoană. Accesul la acest tip de întâlniri este însă pe bani – scrie publicația americană Politico, arătând că sumele se încadrează între 100.000 și 200.000 de dolari – pentru o cină cu potențialii șefi de agenții guvernamentale din SUA. Acest nivel limitează însă accesul doar la comisia pentru învestirea prezidențială, în timp ce o cină cu vice-președintele ales Mike Pence este permisă celor care plătesc între 500.000 și 1.000.000 de dolari – cu diferite niveluri de acces, în funcție de suma donată – potrivit unor broșuri ale evenimentului de învestire, obținute de Politico și citate de euroactiv.ro. Integral pe EVZ

Mândrul Dragnea, la poarta Marelui Licurici. Cei ce votară PSD cred că se așteptau ca prima vizită a lui Dragnea să fie la Putin, apoi să se reînființeze colhozurile, să se reia producția de Dacia 1300 și să se revină la rațiile de ulei și zahăr ca să ajungă la toată lumea. Nu cred că se așteptau să-i vadă umili, pe Dragnea și pe băiatul ăla, nu rețin cum îl cheamă, la ușa unor imperialiști americani de mâna a cinșpea. Păi, cum așa? N-au spus ei toată campania că sunt români verzi și mândri, că ei nu-s slugile Bruxelles-ului și nici ale americanilor care ne folosesc precum niște cârpe și ne încalcă independența? Și acum se reped să plătească oricât doar ca să-și facă un selfie cu un vecin care-i prieten cu un șofer care odată l-a văzut mai de aproape pe Trump? Mie îmi pare că asta e cam închinare la Înalta Poartă sau Marele Licurici, cum i se mai spune pe la noi p-aici. Până la urmă,Dragnea a stat la coadă și a dat mâna cu Donald. Deci partidul a plătit o sumă care bate la jumătate de milion pentru asta, conform mercurialului comitetului care l-a invitat. De asta nu și-a putut asuma Camera Deputaților cheltuielile, pentru că am fi văzut cu toții suma exactă. În 2013, Victr Ponta se poza cu Obama. Și la ce i-a folosit? Susținătorii PSD exultau și atunci, deși în campanie erau anti-americani. Mi-aduc aminte de o declarație a lui Vanghelie în care spunea că Dragnea i-a găsit vinovați pe americani și o forță supranaturală de înfrângerea lui Victor Ponta la prezidențiale. Integral pe Romnaia Libera

Guvernul Grindeanu recunoaste ca tehnocratii lui Ciolos au lansat majoritatea apelurilor de proiecte UE si au indeplinit cele mai multe conditionalitati de pana acum. Guvernul Grindeanu (PSD) recunoaste ca fostul executiv tehnocrat Ciolos a lansat marea majoritate a apelurilor de proiecte europene si a indeplinit mai multe conditionalitati ex-ante cerute de Comisia Europeana pentru acordarea fondurilor UE Romaniei decat guvernarea PSD Ponta, in cadrul financiar 2014-2020. Aceasta reiese din doua note prezentate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Fondurilor Europene in sedinta guvernului Grindeanu. Cele doua note au fost prezentate in sedinta de guvern din 12 ianuarie 2017, de catre ministra delegata pentru fonduri europene Mihaela Toader, iar Guvernul a luat act de ele. In guvernarea actuala, ministrul delegat pentru fonduri europene face parte din Ministerul Dezvoltarii si Fondurilor Europene, condus de viceprim-ministra Sevil Shhaideh. In prima nota se arata ca in cadrul financiar multianual 2014-2020, au fost lansate 74 de apeluri de proiecte pentru fondurile structurale si de coeziune, in valoare totala de aprox. 15 miliarde de euro, reprezentand circa 54% din banii europeni alocati Romaniei la aceasta categorie de fonduri. Examinand anexele acestei note, se poate observa ca din cele 74 de apeluri lansate, doar vreo 7 au fost lansate in anul 2015, in guvernarea Ponta, iar restul in guvernarea Ciolos, in scurtul sau mandat de 1 an. Integral pe Hotnews

C. T. Popescu: Să spui că demonstraţiile sunt organizate de SRI jigneşte mii de oameni. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că declaraţiile preşedintei Societăţii Academice din România le neagă miilor de participanţi la demonstraţiile antiguvernamentale din ultimele două zile dreptul la opinie. Alina Mungiu-Pippidi declarase că manifestaţii de mărimea celei din Bucureşti nu pot fi organizate doar de societatea civilă, prin intermediul Facebook. Cosmin Prelipceanu: Sunt justificate întrebările referitoare la cine i-ar chema pe oamenii ăştia în stradă? Cristian Tudor Popescu: Păi de ce să ne punem întrebări? E foarte clar. Se spune pe o grămadă de posturi de televiziune că sunt trimişii SRI-ului şi ai ONG-urilor lui Soros. E foarte clar, mai trebuie să ne punem întrebări. Asta nu m-a uimit, să văd toată propaganda asta îndreptată împotriva acestor oameni care au ieşit pe frigul ăsta crunt ca să manifesteze pentru o idee, nu pentru ceva care să le intre lor în buzunar sau să le satisfacă vreun interes. Spre surprinderea mea, însă, am citit-o pe doamna Alina Mungiu Pippidi. Am rămas uşor cu falca blocată. Doamna Pippidi este o persoană educată, o persoană cu un anume nivel intelectual, care are disciplina dialogului şi igiena afirmaţiilor. Cum poate să spună că aceştia oameni care au ieşit în piaţă sunt manipulaţi de organizaţii care nu ţin de societatea civilă, care controlează Facebook-ul… Păi da, aşa spune doamna Pippidi, că sunt „relee” pe Facebook cele care îi aduc în stradă pe manifestanţi şi care nu sunt controlate de societatea civilă, nu sunt ale oamenilor de pe Facebook ci aparţin unor forţe oculte… Dânsa spune asta. Integral pe Digi24

In Trump we Trust, sau despre trumpizare şi efectele trumpismului. Suntem „Martorii Erei Trump”. Pe 20 ianuarie 2017, Donald Trump, multimiliardarul multimedia, va deveni în mod oficial preşedintele Statelor Unite. Al patruzeci şi cincilea preşedinte american marchează o nouă eră în istoria politică a lumii. Nu e doar o nouă administraţie a SUA, ci este şi o nouă epocă în politica globală, în care destinele umanităţii pot fi schimbate definitiv. Ce este „trumpismul” şi ce presupune „trumpizarea”? Ediţia din noiembrie 2016 a apreciatei publicaţii The Economist titra intrarea noastră în noua „eră Trump” începând cu 9 noiembrie 2016, când candidatul republican a depăşit numărul de electori necesar pentru a devenit preşedinte. Analiştii de la The Economist descriau atunci, pe bună dreptate, acest moment drept un punct de cotitură, o schimbare care va zgudui „vechile certitudini” ale lumii aşa cum o ştim astăzi. Şi la noi, şi aiurea, mulţi teoreticieni politici, analişti media şi comentatori şi-au exprimat opiniile pro sau contra lui Donald Trump. În Statele Unite, mai ales, au fost publicate nenumărate cărţi şi studii care au încercat să explice victoria afaceristului în campania pentru ocuparea celei mai importante funcţii de pe planetă. Alegerea lui Trump a părut imposibilă pentru mulţi, dar ea nu reprezintă doar victoria unui demagog şi nu este numai expresia unui tip de oportunism, probabil specific tuturor oamenilor de afaceri, menit să cucerească publicul prin promisiuni sfruntate. Noul preşedinte al Statelor Unite a făcut o serie de declaraţii care indică faptul că vrea, şi va avea puterea, să schimbe lumea. Declaraţiile electorale şi post-electorale ale lui Trump sunt clare în acest sens. Vrea revizuirea relaţiilor cu Iranul, schimbarea politicilor faţă de Rusia şi China, modificarea acordurilor cu Mexicul, mutarea ambasadei SUA la Ierusalim. Integral pe Adevarul

Va urez o zi buna!

Redactat de @Clemy

Ca orice parvenit, Liviu Dragnea a postat pe contul personal de Facebook o fotografie alaturi de viitorul consilier pe probleme de Securitate Nationala in administratia Trump, generalul Michael Flynn. Textul care insotea fotografia oferea curiosilor ocazia sa afle ca: “astăzi am avut o discuție informală foarte bună cu domnul Michael Flynn, viitorul consilier pentru securitate națională în noua administrație Trump. Am discutat despre perspectivele excelente ale parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite și despre faptul că securitatea națională și stabilitatea reprezintă doi factori esențiali pentru dezvoltarea și prosperitatea unei națiuni. L-am asigurat că actualul guvern de la București va respecta angajamentul României de a aloca 2% din PIB pentru apărare, iar dânsul mi-a confirmat interesul special al SUA față de România și dorința noii administrații americane de a dezvolta parteneriatul cu țara noastră”.

Diareea din textul sefului PSD poate fi rezumata cu cuvintele “M-am angajat sa facem totul” si arata ca nici ticurile verbale si nici apucaturile proaste nu au disparut niciodata din universul PSD. Merita remarcata ipocrizia si insolenta lui Liviu Dragnea care in calitatea lui de cetatean particular (caci nu s-a dus in SUA in calitate oficiala) se angaja sa contribuie la bugetul NATO si vorbea despre securitatatea si dezvoltarea nationala in timp ce la Bucuresti oamenii de incredere a condamnatului penal Liviu Dragnea incercau sa scape marii corupti din stransoarea justitiei, subminand astfel chiar statul de drept pe care se angaja sa il apere.

Ceea ce Liviu Dragnea nu a spus este ca aceasta intalnire a avut loc probabil la una din sindrofiile organizate in aceste zile la Washington DC si care fac parte din coregrafia complicata ce precede inaugurarea unui nou presedinte American. Sa fim bine intelesi, vizita lui Liviu Dragnea la festivitatile de inaugurare este vizita unui cetatean oarecare care a avut suficienti bani pentru a-si cumpara un bilet (de unde, asta e alta poveste) care ii ofera ocazia de a participa la un dineu costisitor unde a avut posibilitatea sa faca o fotografie alaturi de un viitor demnitar al viitoarei administratii. O ocazie care mangaie orgoliul celor care au platit bani grei pentru aceasta oportunitate si atat. Liviu Dragnea a stat mai mult ca sigur la coada pentru a da mana si a se fotografia cu generalul Flynn, asa cum au facut zeci de alti platitori de sume importante care vor inrama ulterior aceasta fotografie ce va trona in propriile birouri insirate de-a lungul si latul Statelor Unite sau a lumii. Valoarea lor politica va fi insa nula.

Liviu Dragnea si Sorin Grindeanu vor asista la ceremoniile inaugurale in calitate de cetateni particulari caci doar ambasadorul Romaniei va reprezenta statul roman, asa cum ambasadorul Frantei va reprezenta statul francez si asa mai departe. Nici un alt sef de stat nu va fi prezent vineri la Washington. Acesti lideri nu vor fi prezenti nu pentru ca nu vor sa se afiseze in compania lui Donald Trump si Mike Pence (se vor intalni in viitor intr-un cadru oficial si o parte a acestora au avut deja ocazia sa discute telefonic sau direct deja cu cei doi) ci pentru ca aceasta este cutuma inaugurarilor tuturor presedintilor americani.

Inaugurarea unui nou presedinte, ceremonie la care vor lua parte fostul si viitorul presedinte, alaturi de toti fostii presedinti americani in viata (cu exceptia celor pe care sanatatea nu ii lasa sa participle) este modul in care Statele Unite isi afirma unitatea si continuitatea ca republica democrata. Ca orice parvenit insa, Liviu Dragnea a incercat prin aceasta vizita particulara sa isi spele imaginea, sa arate lumii ca el, liderul PSD care se viseaza viitor premier si sef al statului, este acceptat alaturi de oameni importanti ai viitoarei administratii americane, ca acestia i-au dat binecuvantarea pentru  a-si duce la capat planurile.

Nimic mai fals si viitorul va demonstra ca asa cum guduratul contra cost alaturi de lideri si fosti lideri internationali nu ii va folosi la nimic baronului de Teleorman.

Nota @Cetatean: azi, tocmai a fost exprimata pozitia oficiala a SUA, fara echivoc: sustinere totala pentru statul de drept si pentru Codruta Kovesi, procuror general al DNA. Si aceasta pozitie oficiala, va asigur ca nici un ban din lume nu o poate cumpara!

Buna dimineata intr-o zi de joi, 19 ianuarie. Vremea va fi deosebit de rece în majoritatea regiunilor, geroasă dimineaţa, dar mai ales noaptea, în cea mai mare parte a ţării, informează ANM. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -8 şi 2 grade, iar cele minime se vor situa între -18 şi -6 grade, mai coborâte în depresiuni până spre -25 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în regiunile extracarpatice, unde izolat va ninge slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe litoral, iar pe parcursul zilei şi în Munţii Banatului, Carpaţii de Curbură, sudul Moldovei, Muntenia şi Dobrogea continentală. Va fi ceaţă cu depunere de chiciură, izolat dimineaţa şi local noaptea, mai ales în zonele joase din sudul, estul şi centrul ţării. Bucuresti: vremea va fi rece, geroasă noaptea. Cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei, dar condiţiile de fulguială vor fi reduse şi din nou noaptea, când va fi posibil să se formeze ceaţă asociată cu chiciură. Vântul va sufla în general moderat ziua, apoi va slăbi în intensitate. Temperatura maximă va fi de -4…-3 grade, iar cea minimă de -12…-10 grade.

Ordonanța grațierii – lucrată pe un computer de la Cancelaria lui Liviu Dragnea. Metadatele proiectului de OUG pentru grațiere, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiției, conțin un detaliu semnificativ, ce dă o nouă dimensiune declarației lui Liviu Dragnea, care a asigurat public că își asumă guvernarea Sorin Grindeanu. Spre deosebire de celelalte 3 documente din pachet (nota de fundamentare a grațierii, proiectul și nota de fundamentare a OUG pentru modificarea codurilor), care au drept autor angajați ai Ministerului Justiției, documentul proiectului de OUG privind grațierea are trecut ca autor pe “anca.spiridon”. Conform ghidului de asistență Microsoft, atunci când se creează un document nou, Word adaugă automat numele de utilizator (user name-ul) ca numele autorului în proprietățile unui document. Nu există o angajată cu acest nume la Ministerul Justiției sau în sistem și singurul bugetar cu acest nume care are declarație de avere și se putea afla în circuitul proiectului este Anca Mihaela Spiridon, director general la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților – Liviu Dragnea. De precizat: semnătura “prenume.nume” este specifică documentelor create din Wordul computerelor de la Camera Deputaților. Semnăturile celor de la Ministerul Justiției sunt reținute de Word ca “Prenume Nume”. Integral pe Curs de Guvernare

Sinteza zilei in care PSD a vrut sa dea ordonante de urgenta pentru gratiere si modificarea Codului Penal. Apoape 4.000 de persoane au iesit, miercuri seara in Capitala, dar si in tara, sa protesteze fata de proiectele elaborate de Guvern privind gratierea unor pedepse si modificarea Codului penal. Huliti de Romania TV (aparatorii dosarelor masluite, sustinatorii lui Kovesi), considerati “neinformati” de ministrul Justitiei, oamenii au protestat fata de o “amnistie mascata” incercata de PSD. Presedintele Iohannis a reusit sa-l incurce pe Grindeanu prin prezenta sa la guvern, desi premierul sustine ca nu a avea de gand sa puna pe ordinea de zi OUG privind gratierea. Surprinzator, ordinea de zi nu era afisata… pentru prima data. Grindeanu mai este contrazis si de propriul document care prevede ca “dispozitiile se aplica numai faptelor comise pana la data de 18.01.2017”. Procurorul sef al DNA, Parchetul General si CSM-ul sustin ca Ordonanta este deficitara si promulgarea ei nu se poate face pe ascuns, fara o discutie prealabila. Ce incearca sa salveze PSD-ul: “dezincrimineaza conflictul de interese si gratiaza uciderea din culpa si evaziunea fiscal”, “abuzul in serviciu, doar la plangere prealabila si peste 200 mii lei (Dragnea si Nicusor Constantinescu, printre beneficiari); “pune pe butuci institutia denuntatorului”; Se gratiaza cu jumatate pedepsele aplicate celor care au implinit 60 de ani, femeilor gravide si celor care au in intretinere minori cu varsta pana la 5 ani, indiferent de infractiunea pentru care au fost condamnati. De remarcat e ca vor fi gratiate si unele pedepse cu suspendare, desi motivatia principala a gratierii e nevoia de golire a penitenciarelor. Integral pe Hotnews

Șefii din Justiție reacționează la ordonanțele lui Florin Iordache: Proiecte cu dedicație, nu există o justificare rațională. Cei mai importanți șefi din justiția românească au declarat că nu există o rațiune sau urgență pentru emiterea celor două ordonanțe de urgență ale căror proiecte au fost făcute publice miercuri, de către Ministerul Justiției – proiectul pentru grațiere și cel de modificare a codurilor penale. Procurorul general al României, Augustin Lazăr (foto), a calificat proiectul ordonanței de grațiere, drept unul penibil. Întrebat, la intrarea în sediul CSM, dacă este normal ca șefa unei instituții, cum este DNA, să participe la petreceri private cu oameni cheie, a răspuns: “Nu aș dori să comentez acest fapt pentru că nici nu este foarte clar dacă este așa, fiindcă am văzut și alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoții colective care se produce în aceste zile, din păcate, în România, pentru a susține acest proiect de lege penibil (privind grațierea – n. red.), care este susținut de o emoție colectivă care este clar că e generată. Ideea generală este că nu poți avea încredere în magistrați, că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemență să corectăm noi ce fac magistrații — este fals. Așa ceva nu există, magistrații — instanțelor, Ministerului Public — sunt oameni serioși, noi trebuie să avem încredere în justiție”. La ieșirea de la ședința CSM, el și-a completat criticile, spunând că nu există nicio justificare rațională pentru grațiere. Integral pe Curs de Guvernare

Care sunt pericolele graţierii şi modificării legilor penale. Ministerul Justiţiei a transmis, miercuri, spre consultare, două proiecte de acte normative, între care unul referitor la graţiere, iar celălalt care să pună în concordanţă legislaţia cu deciziile Curţii Constituţionale. Însă primul ar elibera mult prea devreme violatorii, criminalii şi pedofilii, iar cel care propune modificarea legislaţiei atacă instituţia denunţătorului şi redefineşte în favoarea infractorilor abuzul în serviciu. Sub pretextul că penitenciarele sunt suprapopulate şi că CEDO ameninţă România cu amenzi uriaşe, guvernanţii se pregătesc să lase în libertate mii de puşcăriaşi, unii dintre ei foarte cunoscuţi opiniei publice, alţii mai puţin cunoscuţi, dar care au ajuns după gratii pentru viol, pedofilie sau crimă. Astfel, miercuri în jurul prânzului, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică două proiecte de ordonanţă de urgenţă – unul referitor la graţierea pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, iar altul care modifică anumite prevederi ale legislaţiei penale, cum ar fi infracţiunea de abuz în serviciu. Cele două proiecte de acte normative au fost trimise spre consultare şi către CSM, Înalta Curte şi Parchetul General, anunţa miercuri-dimineaţă ministrul Florin Iordache, după o şedinţă de Guvern atipică la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. „Am o premieră astăzi, este prima dată când particip la o şedinţă de Guvern. Am decis în această dimineaţă să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuţie foarte aplicată şi cu concluzii consensuale”, a declarat Klaus Iohannis. Ulterior acesta a mărturisit că a discutat cu premierul despre cele două acte normative convenind să le pună în dezbatere publică. Aşa s-a aflat că Ministerul Justiţiei vrea să dezincrimineze faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei, iar pedeapsa pentru aceste fapte scade de la 7 ani la doar 3 ani, sau amendă. Foarte important, acţiunea penală în cazul abuzului în serviciu se pune în mişcare doar la plângerea părţii vătămate. Proiectul propune şi modificarea legislaţiei în privinţa denunţătorilor. Denunţul va fi valabil şi va putea fi probă într-un dosar penal doar dacă va fi făcut în termen de cel mult şase luni de la săvârşirea faptei. Integral pe Adevarul

Legislație cu dedicație. Dragnea, scăpat de dosare, voia să declanșeze procedurile pentru a ocupa funcția de premier după ce se întorcea din SUA. A ratat la mustață. Deocamdată. Cele două proiecte de ordonanță de urgență prin care se grațiază mai multe categorii de pedepse penale și prin care sunt modificate legi, urmau a-l salva, miercuri, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, de ambele dosare penale, spun sursele României Libere apropiate Guvernului. După ce ar fi scăpat de dosarele penale, Liviu Dragnea ar fi vrut să declașeze procedurile pentru a ocupa fotoliul de premier. Proiectele de ordonanță de urgență care l-ar fi scăpat pe Dragnea de dosarele penale, programate a fi publicate miercuri în Monitorul Oficial, ar fi fost cadoul cu care Guvernul României l-ar fi întâmpinat pe președintele PSD la sosirea sa din Statele Unite ale Americii, unde s-a dus pentru a participa la festivitățile organizate cu ocazia instalării noului președinte Donald Trump. Scăpat de dosare, Dragnea urma să declanșeze procedurile de instalare în fruntea Guvernului, spun sursele noastre. După cum se știe, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani cu suspendare pentru infracțiuni electorale în dosarul “Referendumul din 2012”. În proiectul de ordonanță de grațiere, care trebuia promovat miercuri de Guvern, se stipulează că se grațiază toate pedepsele de până la 5 ani închisoare, inclusiv cele cu suspendare. Or, Dragnea a fost condamnat definitiv cu suspendare la 2 ani închisoare pentru fraude la referendum, iar infrațiunea pentru care a fost condamnat se înscrie în cadrul normativ al proiectului de ordonanță, de parcă acest proiect a fost croit special pentru Dragnea. În momentul în care această ordonanță ar fi apărut în Monitorul Oficial, Dragnea ar fi scăpat atât de condamnarea cu suspendare, cât și de perioada de încercare de 4 ani. Ar fi avut cazier curat. Integral pe Romania Libera

VIDEO Filmul celui mai mare protest post-Colectiv in Capitala: “Fara amnistie, va vrem la puscarie”. Pe un frig patrunzator, -4 grade Celsius in termometre, dar resimtite ca -12 din cauza vantului rece, aproape 4.000 de oameni au iesit miercuri seara in Bucuresti sa protesteze fata de intentiile Guvernului de a gratia o serie de condamnati si de a opera o amnistie mascata prin modificarea Codului penal – cea mai mare manifestatie de strada dupa momentul Colectiv. Majoritatea manifestantilor au si marsaluit pe traseul Piata Universitatii – Piata Victoriei, unde au protestat in fata Guvernului si au scandat, printre altele: “Fara amnistie, va vrem la puscarie”, “PSD, ciuma rosie”, “Dragnea, nu uita, Romania nu-i a ta!, “Noi furati, voi amnistiati” sau “DNA sa vina sa va ia”. Stirea, pe Hotnews

Iohannis şi Grindeanu – prima confruntare, «pe surse». Preşedintele Klaus Iohannis i-a smuls ieri premierului Sorin Grindeanu, într-o vizită intempestivă la Palatul Victoria, promisiunea că Guvernul nu va modifica pe ascuns legislaţia penală. EVZ a aflat că Sorin Grindeanu se gândeşte să nu-şi asume graţierea şi modificarea codurilor penale, ci să lase proiectele fierbinţi să plece din Parlament. Imediat după ce PSD şi ALDE au câştigat alegerile parlamentare şi Liviu Dragnea nu a putut să ajungă premier din cauza condamnării sale, în spaţiul public s-a înfiripat zvonul potrivit căruia coaliţia de guvernare va adopta amnistia şi graţierii penalilor, cu scoaterea politicienilor din puşcării şi ştergerea cazierelor acestora. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a pus paie pe foc spunând că e „de bun augur” o discuţie despre amnistie şi graţiere. E ora 09.25, miercuri. În 5 minute începe şedinţa de Guvern. Presa acreditată la Palatul Victoria nu a primit încă ordinea de zi a şedinţei. Pe poarta Guvernului intră preşedintele Klaus Iohannis. Binedispus, îşi aranjează costumul şi râde cu consilierii săi. Nu-l aşteaptă nimeni pe scările Guvernului pentru că a venit pe neaşteptate. Premierul Sorin Grindeanu a aflat de la SPP, cu doar câteva minute înainte, că şeful statului vine să-i conducă şedinţa de Guvern. Ofiţerii de presă de la Palatul Victoria sunt agitaţi. Îi anunţă pe jurnalişti că nu au voie să stea decât două minute la începutul şedinţei, ca să nu audă nimic din ce se discută. Într-o cameră din Guvern, preşedintele şi premierul au o discuţie privată de 20 de minute, după care vin la etajul 1 să deschidă şedinţa. Miniştrii îl ignoră pe Klaus Iohannis, îşi afundă ochii în maldărul de foi din mapele proprii. Singurul care îi zâmbeşte este ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Aproape 40 de ani pe care i-a petrecut în diplomaţie, comprimaţi într-o secundă. Integral pe EVZ

Pagina de Media: Postul România TV a manipulat prezentarea ședinței de Guvern prezidată de Klaus Iohannis, precizând că Legea amnistiei și grațierii a fost cerută de președinte. Televiziunea România TV a lăsat să se înțeleagă, miercuri, în timpul ședinței de Guvern prezidate de președintele Klaus Iohannis, că șeful statului ar fi fost cel care a cerut Cabinetului Grindeanu o Lege a grațierii, notează Pagina de Media. Sursa citată prezintă o serie de imagini care ilustrează modul în care principalele televiziuni au tratat șefința de Guvern de joi. De exemplu, burtierele televiziunii România TV au titrat: „Iohannis cere de la Guvern lege pentru amnistie și grațiere” și „Iohannis bate cu pumnul în masă la Guvern pentru legea grațierii”. Într-o altă imagine, se poate observa cum pe ecran apare textul: „Cum se răzbună Iohannis în ziua în care „guvernul meu” e audiat”. Cu excepția România TV, celelalte posturi de știri au avut mesaje simple. De exemplu, Antena 3 a titrat: „ Iohannis: Am discutat cu premierul despre grațiere”, B1 TV – „Iohannis: Premierul a promis că nu discutăm despre grațiere”, iar Realitatea TV – „Iohannis: sunt mulțumit de felul în care vă faceți datoria”. Integral pe Romania Libera

Gratiere pentru Voiculescu. Dezincriminare pentru Dragnea. Elefantii monstruosi. Presedintele Iohannis a reusit sa opreasca un blitzkrieg impotriva justitiei. O autentica miercuri neagra a fost pusa la cale, in opinia mea, in cel mai autentic stil mafiot. Si imi asum pe deplin acest termen. Elefantii de care vorbea presedintele sunt niste monstri. Si daca le vedem dimensiunea reala putem intelege si miza reala a intregii operatiuni de decredibilizare a justitiei si institutiilor implicate in anticoruptie inceputa in forta la finalul anului trecut. Dintr-un bun inceput, sunt indicii clare ca ordonantele de urgenta privind gratierea si modificarea Codului penal si de procedura penala urmau sa fie adoptate miercuri. Deci ca premierul si ministrul Justitiei au mintit. Ordinea de zi publica la care facea referire premierul Grindeanu, si pe care ele nu se aflau, nu a fost publica decat dupa inceperea sedintei de guvern, deci dupa descalecarea presedintelui. Apoi, in textul OUG privind gratierea scrie foarte clar ca ea se aplica faptelor comise pana la 18.01.2017, deci ziua sedintei de guvern. Intrebat ulterior de ce, dl Grindeanu a raspuns senin “pentu ca suntem in 18. Daca va fi adoptata pe 25 va scrie 25”. Asa e. Deci trebuia adoptata pe 18, mi se pare perfect clar. Care sunt elefantii? Avem, pe de-o parte, chestiunea gratierii, frumos impachetata in chestiuni umanitare. La prima vedere, de gratiere nu ar urma sa beneficieze persoanele condamnate pentru coruptie si violente. Dar aceste exceptari se aplica doar pentru gratierea integrala, prevazuta de articolul 1, dupa cum scrie foarte clar in proiectul de OUG. Exista insa si articolul 2 care prevede injumatatirea pedepsei pentru femei gravide, bolnavi, cei care au in intretinere minori si persoane peste 60 de ani, INDIFERENT DE FAPTA, fara nicio conditie, nici macar acoperirea prejudiciului. Integral pe Ziare.com

Va urez o zi buna!