Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 16 iunie. Vremea se va menține instabilă în nordul Moldovei, jumătatea estică a Munteniei, estul Transilvaniei, dar și zona Carpaților Orientali și a Carpaților Meridionali. Vor fi perioade cu averse, fenomene electrice, vânt intens și grindină. Vor fi rafale de 45-90 km/h și cantități de apă de peste 20-90 l/mp. Fenomene de instabilitate atmosferică vor fi până la finalul săptămânii. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21°C pe litoral și 31°C în Oltenia. În Capitală, vremea va fi instabilă, cu ploi de vară spre seară și o maximă de 26°C. Cantitățile de apă vor depăși 25 l/mp, iar rafalele vor avea viteze de 40-45 km/h.
Octavian Berceanu: Nu avem vaccin pentru deșeuri. Problema va deveni în viitor mai mare decât pandemia. Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a vorbit, marți seară, despre gravitatea problemei deversării deșeurilor necontrolat și ilegal în mediul înconjurător, spunând că problema va fi în viitor mai mare decât este acum pandemia. Totodată, el a afirmat că există o presiune mare la graniță, în contextul deșeurilor care sunt transportate ilegal în România. ”Avem toleranță zero. Împreună cu vămile, Poliția de Frontieră, Garda de Frontieră, cu alte instituții ale statului lucrăm – 24 de ore, 200 de tone de deșeuri oprite la graniță. Presiunea pe granițe este enormă! Trebuie să găsim soluții. Azi am lucrat la proiectele de scannere de container care ne vin pe PNRR, ca să știm exact ce e înăuntru. Avem nevoie de scannere mari. Vămile au o problemă. Noi nu avem culoare la vamă în care să introduci tirul și să pui scannerul acela fix mare să treacă prin el. Nu s-au gândit oamenii…nu au vrut. Nu poți să zici că nu te-ai gândit când ai fluxul ăsta de deșeuri pe vamă. Și nu e de astăzi. Ceva trebuie să se schimbe în maniera în care instituțiile statului abordează problema deșeurilor din România și a presiunii venite din afară pe importurile mari de deșeuri. Integral pe Digi24
Monica Gubernat a fost demisă de la conducerea Consiliului Audiovizualului. USR-PLUS: CNA îşi va recăpăta imparţialitatea pierdută în anii de guvernare PSD. Raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2020 a fost respins, marți, în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului, cu 240 de voturi contra 35 de voturi. „Există o consecință legală, anume, automat, președintele CNA își încheie mandatul o dată cu respingerea raportului”, anunțat Ludovic Orban. Și preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Iulian Bulai, a precizat că respingerea raportului de activitate al CNA de către plenul Parlamentului duce la “eliberarea din funcţie” a preşedintelui instituţiei, Monica Gubernat. “Urmează, în următoarele zile, să primim propuneri din partea CNA pentru un nou preşedinte, care va fi validat în Comisiile de cultură şi confirmat în plen”, a precizat, pentru Agerpres, Iulian Bulai. USR PLUS a transmis, marţi, printr-un comunicat, că va fi numită o nouă conducere ceea ce reprezintă ”paşi decisivi spre readucerea profesionalismului şi corectitudinii în activitatea acestui arbitru al audiovizualului românesc”. ”Parlamentul a respins astăzi raportul de activitate al CNA pe anul 2020, ceea ce echivalează cu demiterea din funcţie a actualului preşedinte al Consiliului. Integral pe Spotmedia
Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile. Coaliția de guvernare a reușit să livreze puține reforme promise în timpul campaniei electorale. Desființarea pensiilor speciale, reforma sistemului de justiție, desființarea Secției Speciale bat pasul pe loc, iar Coaliția dă sentimentul că mimează reforma. Cuvântul reformă a însoțit în ultimele șase luni discursul Coaliției de guvernare. Multe teme au rămas la stadiul de promisiune, rezultatele sunt puține, iar deciziile între PNL, UDMR și USR PLUS se iau cu mare greutate. „Când tragem linie vedem că sunt foarte puține lucruri de pus pe masă”, constată după șase luni de guvernare vicepremierul Dan Barna. El a recunoscut că în percepția publică poate apărea ideea că în „Coaliție se mimează reformele” și „de pomană se face un balet săptămânal” cu temele puse pe masă. Desființarea pensiilor speciale a fost o temă intens promovată în timpul campaniei electorale. Europarlamentarul Rareș Bogdan a câștigat capital electoral când a promis că ele vor fi desființate în 30 de zile după preluarea puterii. Noua Coaliție de guvernare a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor, dar reforma nu a intrat în profunzime. Proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali este ținut la sertar în Parlament. Votul asupra sa nu va fi dat înaintea Congresului PNL din 25 septembrie, susțin surse parlamentare, pentru că nici tabăra Cîțu, nici tabăra Orban nu își asumă o inițiativă care poate avea un impact electoral în cursa internă. Integral pe Romania Libera
Cat de dur este examenul la scoala de politie in Franta: cei admisi primesc 1.443 de euro lunar. Comparatia dezolanta cu Romania. Ca sa ajungi politist in Franta este nevoie de extrem de multa pregatire, iar examenul de admitere este mai degraba o tortura pe care un candidat o poate depasi doar daca este determinat si foarte bine pus la curent cu actualitatea politica, administrativa sau sociala din Franta si din lume. Pentru a fi admis in Scoala Nationala de Politie din Franta, candidatul este supus la un tir de teste, iar probele nu au legatura cu materiile pe care le invata in scoala sau in colegiu. Viitorul politist francez trebuie sa fie pus la curent cu realitatea cotidiana, trebuie sa aiba cunostinte temeince de drept penal, administrativ, trebuie sa cunoasca institutiile publice locale si europene si mai ales trebuie sa fie un foarte bun coechipier. Testele pe care candidatii trebuie sa le sustina pentru a fi admisi sunt impartite in trei etape: eligibilitate, pre-admitere si admitere. Nota acordata fiecarui test este de la 0 la 20 si se inmulteste cu coeficientii fixati. Suma punctelor astfel obtinute formeaza totalul punctelor testelor. La etapa de eligibilitate se sustine un test de cultura generala care consta intr-o lucrare de dizertatie pe un subiect general legat de activitatea politica, economica si sociala din Franta si din intreaga lume, din 1900 pana in prezent. Urmeaza apoi un test pentru rezolvarea unui caz practic. Dintr-un fisier se extrag elemente grafice si figuri in baza carora trebuie identificate propuneri si solutii bine argumentate. Lucrarea nu poate depasi 30 de pagini. Candidatul trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a se proiecta intr-un cadru operational, sa stie sa analizeze elementele contextuale ale situatiei in care este plasat, sa poata propune solutii in functie de tema propusa (folosind toatal sau partial documentele) si sa fie capabil sa argumenteze pentru alegerile operationale facute. Integral pe Ziare.com
Vaccinarea în România pe grupe de vârstă: trei din zece români între 50 și 80 de ani sunt imunizați cu cel puțin o doză. Persoanele cu vârsta între 60-69 de ani au mers în cel mai mare număr la vaccinare, arată datele transmise de comitetul naţional de vaccinare. Procentul celor imunizați la această categorie de vârstă nu este însă unul foarte ridicat, ci de 36%. La celelalte categorii de vârstă considerate cu risc ridicat în fața COVID, respectiv 70-79 de ani, dar și de peste 80 de ani, numărul celor imunizați este și mai mic. Campania de vaccinare din România continuă pe trendul descendent. Pe 15 iunie, 4.580.633 de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin, potrivit CNCAV. Numărul este departe de ținta pe care inițial autoritățile o stabiliseră pentru 1 iunie, respectiv de cinci milioane de oameni vaccinați. Iar ritmul vaccinări nu dă semne să-și revină. Mai mult, astăzi, medicul militar Valeriu Gheorghiță și secretarul de stat Andrei Baciu, respectiv președintele și vicepreședintele campaniei de vaccinare, au anunțat că România va renunța la o parte din dozele de vaccin pe care ar trebui să le primească în perioada următoare, dar și că mai multe centre de vaccinare vor fi închise, în timp ce altele vor avea programul redus. Tot astăzi, 15 iunie, CNCAV a publicat detalii privind situația vaccinării pe categoriile de vârstă. Calculele Libertatea arată trei români din zece la categoria de vârstă 70-79 de ani au fost imunizați. Cu toate acestea, cu excepția categoriei de vârstă de peste 80 de ani, cele mai ridicate procente privind vaccinarea sunt la categoriile de vârstă 50-59 de ani, 60-69 de ani și 70-79 de ani. Integral pe Libertatea
Cum a furat toata primaria la alegerile parlamentare din 2020. Mecanismul detaliat al unei fraude electorale soldate cu 16 arestari. Jumatate din angajatii primariei din comuna prahoveana Ciorani, in frunte cu primarul localitatii, au fost arestati, luni, 14 iunie, printr-o decizie definitiva a Tribunalul Prahova. 16 functionari, care au fost membri in sectiile de vortare, sunt acuzati de falsificarea documentelor si evidentelor electorale, in timp ce primarul Marin Voicu este acuzat de instigare la falsificarea documentelor si evidentelor electorale. Prefectura Prahova a anuntat, marti, printr-un comunicat de presa, ca primarul Marin Voicu a fost suspendat din functie, iar in cazul celorlalti functionari, se va suspenda raportul de munca. Cercetarile in cauza au demarat la finalul anului 2020, dupa o plangere in care era reclamata o schema de fraudare a alegerilor locale. Au fost ridicati atunci mai multi saci in care se aflau buletine de vot din comuna Ciorani. Sacii cu documente au fost depusi intr-o anexa a Judecatoriei din Mizil, pentru ca la acel moment ancheta era coordonata de parchetul local. In martie, documentele care faceau obiectul acestei anchete, inclusiv buletinele de vot, au fost furate din depozit. Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil au confirmat ca a fost deschis un dosar penal pentru savarsirea infractiunii de violare a unui sediu profesional si sustragere de inscrisuri oficiale. Sursele citate au precizat ca procurorii din Mizil cercetau o posibila frauda electorala la alegerile din comuna prahoveana Ciorani. Exista cel putin o plangere in acest sens, in care se reclama mai multe nereguli la turul de scrutin din septembrie 2020, motiv pentru care s-ar fi decis renumararea voturilor pentru desemnarea primarului de la Ciorani. Integral pe Ziare.com
Nunți și botezuri fără vaccin și test Covid? De ce a anulat Curtea de Apel Cluj decizia Guvernului. Curtea de Apel Cluj a publicat, marţi, motivarea deciziei de anulare a unor prevederi din hotărârea de guvern care se referă la condiţionarea participării la diferite evenimente de vaccinare, de trecerea prin boală sau de prezentarea unui test negativ de coronavirus. Instanţa arată că foarte multe persoane, din cauza convingerilor religioase sau a stării de sănătate, nu pot recurge la măsura vaccinării şi prin urmare sunt excluse de la toate activităţile sportive, culturale, sociale permise de hotărârea de guvern. “De asemenea, la momentul adoptării hotărârii, salariul mediu net în România era de aproximativ 3.500 de lei fără să vorbim de venitul minim pe economie şi de faptul că există persoane care nu au nici măcar acest venit. Or, efectuarea unui test RT-PCR sau a unui test antigen rapid trebuie să se realizeze la un laborator medical care să certifice exactitatea rezultatului testului şi cum aceste teste nu sunt gratuite foarte multe persoane nu vor avea posibilitatea financiară să efectueze acest test şi, prin urmare, vor fi nevoite să recurgă la vaccin care este gratuit pentru a putea participa la aceste activităţi”, a explicat Curtea de Apel Cluj. Instanţa mai menţionează că nu există niciun studiu care să conducă la concluzia necesităţii instituirii acestor măsuri suplimentare de excludere şi la lipsa oricărei importanţe a faptului că un număr mare de persoane a făcut boala şi este imunizată prin efectul bolii. De asemenea, Curtea de Apel Cluj nu este de acord nici un realizarea vaccinării la intrarea pe o arenă sportivă. Integral pe Spotmedia
Un răvaș din iunie 2027: imensul scandal Dumitrescu. Finalul anului 2024 a fost cadrul celei mai puternice crize a democrației românești de la Dragnea încoace. Niciodată acuzațiile cu privire la falsificarea rezultatului alegerilor nu au fost mai puternice și mai credibile. Câteva săptămâni, societatea românească a stat sub imperiul unei angoase furioase. Gustul amar a rămas mult după aceea, periclitând credibilitatea și legitimitatea câștigătorilor. Fără excepție, cei care pierduseră țipau cu sinceritate: erau siguri că fuseseră furați. Iar cifrele păreau să le dea dreptate. În 2024 alegerile parlamentare s-au suprapus cu primul tur al prezidențialelor. Acest lucru se mai întâmplase abia în urmă cu două decenii. Pe baza experienței din trecut și luând în calcul ce se întâmplase în alte țări, în circumstanțe similare, era evident că majoritatea votanților unui partid vor opta pentru candidatul la prezidențiale propus de partidul lor favorit, dar și că unii vor opta pentru prezidențiabilul unui alt partid. Cum coerența este predominantă, al doilea tip de situații erau rare. Astfel, în România, între scorul la parlamentare al partidului și scorul la prezidențiale al candidatului partidului diferențele erau de obicei mici. Dar în 2024 diferențele păreau să fie imense. Era ca și când, la cele două alegeri care avuseseră loc simultan, votaseră două națiuni diferite. Partidul condus de politicianul Ionel Dumitrescu obținuse la parlamentare 14% din voturi, aflându-se pe locul patru. Față de partidele aflate pe locurile doi sau trei diferența era considerabilă: 11% respectiv 8%. Până aici nimic neobișnuit. Dar la alegerile prezidențiale care avuseseră loc simultan cu parlamentarele, candidatul Dumitrescu obținuse un scor mai mare decât candidații partidelor de pe locurile doi sau trei. În alte cuvinte, partidul său era pe locul patru la parlamentare, dar candidatul Dumitrescu ocupase în turul inițial al prezidențialelor locul doi. Integral pe PressOne
Timpul recomandat pentru predare în școala primară și gimnaziu, în România, a scăzut în ultimul an cu zeci de ore față de acum doi ani, fără a lua în calcul efectele pandemiei – raport Eurydice. România face parte dintr-un grup restrâns de țări europene unde timpul minim de predare recomandat pentru învățământul general obligatoriu a scăzut, în ansamblu, în anul 2020/21 față de anul 2018/2019, conform datelor celui mai recent raport pe această temă al rețelei europene Eurydice, publicat în prima parte a lunii iunie. Scăderea cea mai acută s-a simțit în învățământul primar. În liceu se remarcă o creștere, însă insuficientă pentru a compensa pierderile din școala primară și gimnaziu. Astfel, potrivit raportului “Timp de predare recomandat anual în învățământul obligatoriu în Europa – 2020/2021”, în România s-a simțit o scădere de 60 de ore în școala primară, comparativ cu acum doi ani. Scăderea a fost de 22,4 ore în gimnaziu, în timp ce în liceu s-a înregistrat o creștere de 23,2 ore. Aceasta plasează România în rândul grupului restrâns de zece țări europene unde, în intervalul menționat, a scăzut numărul de ore de predare recomandat, grup ce mai include Letonia, Ungaria, Macedonia de Nord, Grecia, Cipru, Germania, Danemarca, Portugalia, Malta. În România, curriculumul obligatoriu presupune minim 3.300 de ore în școala primară, 3.778 de ore în gimnaziu și 1.972 de ore în liceu, potrivit datelor agregate de Eurydice. De notat că țara noastră nu se numără printre țările în cazul cărora Eurydice ia în calcul impactul pandemiei. Potrivit raportului, doar trei sisteme de educație au raportat o scădere a timpului de școală ca rezultat direct al pandemiei Covid-19 – Portugalia, Malta și Macedonia. Integral pe Edupedu
Va urez o zi buna!