Beţia de cuvinte şi sindromul bastonului alb
| 08/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Editoriale |
Sindromul bastonului alb
Traim intr-o societate orbita, orbita de consumerism, orbita de invidie, orbita de lipsa unei morale elementare , orbita de incultura si bigotism, orbita de egoism, orbita de lacomie. Orbii trebuie si ei se circule, au nevoie de un baston, de un baston alb pe care-l vedem uneori bajbaind langa noi in cautarea unei sigurante, unui drum spre casa.
Bastonul alb al societatii romanesti este clasa politica, toata, de la primul politician al tarii si pana la ultimul politruc local. Acesti oameni au transformat totul in voturi. Nu mai exista electorat al cetatenilor cu drept de vot, pentru ei exista numai voturi. Vointe confiscate, anulate, cumparate cu niste maruntisuri sau cu niste promisiuni, cu amagirea ca faci parte dintr-o colectivitate, dintr-o turma, dintr-o haita. Nu stiu cu ce v-au cumparat pe voi, mie mi-au vandut idealuri. Mi-au vandut cinste, reforma, o viata mai buna pentru romanii care traiesc aici. Minima logica si o morala chiar si maruntita ne indeamna sa credem ca “bastonul alb” NU POATE fi mai valoros decat omul care-l detine. Nu se poate.
Politicienii sunt peste tot politicieni, alegatorii sunt mai mult sau mai putin turme, acolo insa orbii nu au bastoane, au caţei. Politicienii-caţei au mai mult suflet, fiinţe care inteleg si intotdeauna simt. O fiinta, fie ea si “câineasca”, simte si nu-si loveste protejatul, cel care l-a ales sa-l caluzeasca. Un baston este o bucata de lemn sau metal, fara sentimente si fara nici o mila sau compasiune. Suntem departe de ei si ei sunt departe de o societate in care alegerile sunt cu adevarat libere si promisiunile se respecta.
Mi-as dori sa ne revenim, sa intelegem cu totii ca avem probabil o singura viata, care merita traita cu demnitate si ca nu putem fi amagiti la infinit, de un baston alb.
Beţia de cuvinte
Fragment din articolul publicat de Titu Maiorescu “Beţia de cuvinte în Revista Contimporană” 1873.
Darwin ne spune că multe soiuri de maimuţe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei şi a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze şi tutun cu multă 
plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povesteşte că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuţe în această stare şi ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor şi despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse şi mahmure, de durere îşi ţineau capul cu amândouă mâinile şi înfăţişau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuţă americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea şi a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulţi oameni“ (Ch. Darwin, Descendenţa omului şi selecţiunea sexuală, I, 1).
Va să zică plăcerea noastră pentru ameţeala artificială, produsă prin plante şi preparatele lor, este întemeiată pe o predispoziţie strămoşească, comună nouă cu celelalte rudenii de aproape, cu maimuţele de exemplu, din al căror neam ne coborâm.
Nu ne vom mira dar de lăţirea cea mare a acelui obicei şi de feluritele mijloace pentru mulţumirea lui. Cânepa, macul, viţa de vie, tutunul etc., etc. sunt producte ale naturii cu care omul îşi nutreşte pasiunea lui pentru ameţeală.
Există însă un fel de beţie deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beţia de cuvinte.
Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenţei. Consumat însă în cantităţi prea mari şi mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze şi să-şi piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc puternic pentru ameţirea inteligenţei. Efectele caracteristice ale oricărei beţii sunt atunci şi efectele lui, „la debilité des fonctions intellectuelles et le penchant à la violence“, cum ne arată Cabanis în memoriul 8 din Rapports du physique et du moral de l’homme.
Simptomele patologice ale ameţelei produse prin întrebuinţarea nefirească a cuvintelor ni se înfăţişază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte.
În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit şi întrebuinţarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor şi consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă şi creierii sunt turburaţi numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenţei: pierderea oricărui şir logic, contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violenţa nemotivată a limbajului.
Ar da poate un caracter prea pedant acestei neînsemnate cercetări literare dacă am voi să aşezăm exemplele practice pentru teoria mai sus expusă după chiar gradele arătate: ne mărginim a le cita în total, lăsând binevoitorului cititor sarcina de a le clasa în ordine, de va voi. Pentru alegerea exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotărâtor: întrebuinţarea cuvintelor pentru plăcerea sonului lor şi fără nici un respect pentru acea parte a naturii omeneşti care se numeşte inteligenţă.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua 🙂
betia de cuvine este boala de care sufera mare parte din societatea politica dambovitzeana 🙁
Off topic! incredibil, inca se mai construieste cate ceva. Azi dimineatza lucrau “furnicutzele” la viductul de la Aplodul de Sus si aprox. pe tot tronsonul autostrazii, mai subtire dar se muncea, inca.
Salut,
Ne miram ca se mai munceste la noi. In acest rastimp in alte tari productivitatea e de 10 ori mai mare ca a noastra.
Si despre vremea lui Ceausescu spuneau apologetii: a construit blocuri, si metrou si transfagarasan. Uitand ca si in Portugalia s-a construit, si mai mult si mai bine ca la noi , ca Grecia era cam in urma noastra intre cele 2 razboaie….. etc etc
Tot betie de cuvinte se cheama 🙁
Margaret Thatcher a decedat. Un mare om al dreptei, care impreuna cu Reagan si Papa Ioan Paul al II lea au influentat major si pozitiv lumea contemporana. Amintire vesnica !
Pentru interesati – Omagiu: Margaret Thatcher si “Şarpele din tunel”
Buna seara, nu merge linkul, puteti verifica, va rog 🙂
salut,
care link?
Multumesc, acum merge!
Buna seara
http://www.revista22.ro/numirea-procurorilor-dupa-o-scrisoare-a-ue-daca-ar-fi-respinsi-de-basescu-ar-fi-furtuna–surse-24374.html
:)))
buna seara !
un dialog normal, N Savin cu Alex Stefanescu
“Atunci cand PNTCD a venit la putere, in 1996, Constantinescu a respins orice pozitie ministeriala propusa lui Ion Ratiu, chiar si cea de presedinte al Camerei Deputatilor, pentru care fusese ales in mod democratic. Constantinescu a avut un complex de inferioritate fata de tatal meu. Ii ura inteligenta, farmecul si popularitatea. Mai tarziu, in 2000, gratie lui Constantinescu, PNTCD a fost sters de pe harta politica a tarii”, a mai spus fiul fostului lider taranist, decedat in anul 2000. ” http://www.ziare.com/politica/politica-interna/nicolae-ratiu-emil-constantinescu-a-avut-un-complex-de-inferioritate-fata-de-tatal-meu-interviu-1228874 “In plus, Fundatia Ratiu a sprijinit programele Centrului Ratiu pentru Democratie (CRD), cu sediul la Turda, orasul natal al tatalui meu. Recent, centrul a initiat programul “Cine ce a promis”, care cere socoteala candidatilor de la ultimele alegeri in privinta respectarii promisiunilor electorale. ” 😀