Europa: 27 Martie 2013 / Haos în zona euro
| 27/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Şomajul în UE continuă să crească, peste 26 de milioane de oameni fără loc de muncă în ianuarie. Situaţia socială şi a ocupării în UE a rămas critică în al patrulea trimestru din 2012, numărul locurilor de muncă fiind în scădere la nivel global, iar rata şomajului, în creştere, arată Comisia Europeană, potrivit căreia numărul celor fără o slujbă a urcat la 26,2 milioane în ianuarie 2013. Potrivit celui mai recent Buletin trimestrial al Comisiei 
Europene privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, situaţia socială şi a ocupării forţei de muncă în UE a rămas critică în al patrulea trimestru al anului 2012, numărul locurilor de muncă fiind în scădere la nivel global şi rata şomajului în creştere, în timp ce situaţia financiară a gospodăriilor a rămas gravă. CE precizează că şomajul a continuat să crească în ianuarie 2013, afectând 26,2 milioane de persoane în UE (19 milioane în zona euro), adică 10,8% din populaţia activă (11,9% în zona euro). Relevant este, în acelaşi context, şi decalajul în materie de rată a şomajului între sud/periferie şi nordul zonei euro, care a ajuns la valoarea fără precedent de 10 puncte procentuale în 2012. “PIB-ul UE s-a contractat cu 0,5% în cursul celui de-al patrulea trimestru din 2012, aceasta fiind cea mai mare scădere de la începutul anului 2009. Nivelul global al ocupării forţei de muncă în UE a scăzut cu 0,4% în 2012, evoluţii pozitive fiind înregistrate doar în ceea ce priveşte munca cu fracţiune de normă. Numai în al patrulea trimestru din 2012, nivelul ocupării a scăzut cu 0,2% în comparaţie cu trimestrul precedent”, se mai arată într-un comunicat de marţi al CE. “Criza socială din Europa continuă să se agraveze, iar în mai multe state membre nu se întrevede o îmbunătăţire concretă. Persoanele cele mai sărace au fost adesea şi cele mai grav afectate. Guvernele trebuie să investească pentru a face posibilă o creştere favorabilă incluziunii şi pentru a le oferi cetăţenilor o şansă reală de a avea un trai decent; pachetul recent al Comisiei de măsuri privind investiţiile sociale a prezentat mai multe soluţii în acest sens. Mai întâi de toate însă avem nevoie de mai multă solidaritate, atât la nivel naţional, cât şi între statele membre. Numai împreună vom putea depăşi această criză”, a declarat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor. Datele Comisiei indică, totodată, niveluri record ale şomajului şi inactivităţii în rândul tinerilor. Astfel, nu numai că şomajul în rândul tinerilor a atins un nou nivel record în întreaga UE (23,6% din tinerii activi erau şomeri în ianuarie 2013), dar şi perioadele de şomaj au avut tendinţa de a deveni mai lungi pentru această categorie de populaţie. Integral in Ziarul Finaciar
Preşedintele Franţei ridică garanţia depozitelor bancare la „principiu absolut, irevocabil“. Preşedintele francez François Hollande a subliniat marţi, cu referire la situaţia din Cipru, că garanţia depozitelor bancare ar trebui să fie „un principiu absolut, irevocabil“ în cadrul zonei euro. „Noi acordăm o mare importanţă uniunii bancare, mecanismelor de supervizare ca mijloc de recapitalizare cu garanţia depozitelor care trebuie să fie un principiu 
absolut, irevocabil“, a declarat preşedintele francez într-o conferinţă de presă la Palatul Elysée, alături de şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy. Garanţia depozitelor este un „principiu fundamental în uniunea bancară“, iar „cei care depun bani în băncile zonei euro au o garanţie asupra fondurilor care sunt depozitate“, a insistat François Hollande. „Este un principiu care trebuie respectat, deoarece dă încredere şi consolidează uniunea, iar atunci când există o crizã, tocmai prin MES se produce reglementarea prin intermediul recapitalizãrii“, a notat el. Soluţia adoptată în Cipru, de impozitare a depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, este „un tratament ce nu poate fi decât excepţional, specific, unic şi care a trebuit să fie făcut“. În acelaşi mod, Mariano Rajoy a subliniat că recapitalizarea băncilor europene aflate în dificultate ar trebui „să se facă aşa cum este prevăzută prin intermediul MES“, insistând că el „nu ar fi în favoarea unei directive“ europene care ar lua în considerare recapitalizarea prin intermediul depozitelor bancare ale deponenţilor. Adevarul
Revista Presei de la RFI.
Der Spiegel. Parlamentul cipriot aleargă după capital. Din băncile cipriote afectate de criză s-au scurs bani în ciuda interdicției de tranzacții. Așa că Parlamentul de la Nicosia a format o comisie de anchetă pentru că nu mai are încredere în șeful Băncii Centrale. Președintele Băncii Naționale a Ciprului e supus unei mari presiuni. Întâi a anunțat că băncile mici ar fi urmat să deschidă ieri. Problema e că nu vorbise cu nimeni din Guvern pe acest subiect. Deocamdată, toate băncile ar urma să deschidă mâine când e așteptat un val 
masiv de retrageri din conturi. Tot în cârca șefului Băncii Centrale sunt puse și transferurile uriașe din băncile cipriote care riscă să destabilizeze întreaga operațiune de salvare. În timpul interdicției de transferuri totul a părut OK. Dar fix înainte de blocarea operațiunilor se pare că sume uriașe au plecat din Cipru în dimineața de 16 martie. De la aparență la realitate e cale lungă însă. Nici în timpul blocării tranzacțiilor nu a fost chiar totul în regulă pentru că interdicția avea excepții – cum ar fi transferuri în scop umanitar. Și mai umanitar decât să scapi de impozite ce poate fi?! În același context, noul șef al Eurogroup pare deja depășit de fișa postului. Olandezul Dijsselbloem a provocat îngrijorări pe burse cu anunțul său de aplicare a modelului cipriot și în cazul altor state cu probleme. Stilul său de negociere provoacă panică, dar arată în același timp și contradicțiile uniunii monetare. Deja lumea se întreabă dacă nu trebuie adus Jean-Claude Juncker înapoi. Olandezul în funcție nu are experiența necesară. Și nici tact. Dar, în fond, decizia nu este exclusiv a sa. Sigur, declarația e una nefericită, dar de votat au votat toți cei 17 miniștri de finanțe din zona Euro. Politicieni cu experiență precum tartorul german ar fi trebuit să recunoască potențialul exploziv al impozitării depozitelor bancare din Cipru. Se pare că stilul necioplit al lui Dijsselbloem ar fi provocat negocierea la vârf cu Nicosia în care au trebuit să intervină Barroso, van Rompuy și Lagarde. Miniștrii de finanțe au fost trași pe bară până la momentul în care li s-a spus să aprobe compromisul. Și probabil că se va mai întâmpla. Spre deosebire de Juncker, olandezul are nu numai două decenii mai puțin la activ, dar nici nu e premier. Deci nu are autoritate în fața unui președinte furios precum cel cipriot. Și Malta se anunță cu repeziciune…
Le Monde. Șomajul crește îngrijorător în Franța. Și se apropie recordului negativ absolut. Peste trei milioane de oameni nu au loc de muncă – pentru președintele Hollande, un dezastru. Guvernul de la Paris anunță o mobilizare generală, dar perspective de ameliorare sunt foarte puține. Recordul se înregistra în 1997, iar socialistul de la Elysee nu mai are deloc mult 
până să îl egaleze. Aproape 3,2 milioane de persoane nu au loc de muncă deloc. Dacă adăugăm pe cei cu slujbe temporare (care se înscriu într-o categorie specială de șomaj) atunci vorbim de peste 4 milioane de francezi care stau la coadă în fața oficiilor de muncă. Mai mult, 80.000 de persoane își pierd dreptul la ajutor de șomaj în fiecare lună și devin asistați social. Față de aceeași perioadă a anului trecut, șomajul a crescut în Franța cu 10,8% – este o performanță dezastruoasă pentru președintele care promitea bunăstare în campania electorală. Și nici nu s-a împlinit un an de la alegerile prezidențiale. Spre deosebire de 1997 (când era președinte Mitterand) socialiștii nu sunt la sfârșitul unei crize, ci la începutul unei perioade de stagnare în cel mai bun caz. Economia franceză ratează țel după țel așa că de unde ameliorare? Mâine, președintele Hollande va mai face o tentativă de comunicare cu națiunea într-un interviu acordat postului France 2. Ultima sa încercare de apropiere de popor a fost un fiasco. Având în vedere datele noi ale șomajului, greu de crezut că Hollande va reuși să convingă pe cineva de justețea măsurilor sale.
BBC News. Prima doamnă la șefia Secret Service. Julia Pierson era deja în structurile de conducere a serviciului american însărcinat cu protecția demnitarilor. Ea îi va succede lui Mark Sullivan care a anunțat luna trecută că iese la pensie. Pierson activează deja de 30 de ani în Secret Service. O agenție care nu livrează numai bodyguarzi, ci investighează, de exemplu, și 
criminalitate economică. Numirea ei în funcție nu necesită aprobarea Congresului american. Julia Pierson a intrat în Secret Service în 1983 la biroul din Miami. Din 1998 a petrecut patru ani în detașamentul de protecție a președintelui. Nu are însă o misiune ușoară în ciuda experienței care o recomandă. Agenția încă mai trage ponoasele după scandalul în care agenți Secret Service se distrau cu prostituate în timpul unei vizite prezidențiale din Columbia. Nici descoperirea unui dosar mai vechi – în care un agent și-a descărcat în urmă cu câțiva ani arma în direcția lui Mahmoud Ahamdinedjad – nu e chiar floare la ureche. RFI
Haos în zona euro. Negocierile pentru salvarea Ciprului au durat nouă luni. Nici nu s-a găsit bine o soluţie că Parlamentul de la Nicosia a şi respins-o. Analiştii sunt de părere că politica zonei euro poartă vina pentru haosul creat. Săptămâna trecută, când a aflat detaliile înţelegerii încheiate între Cipru şi creditorii internaţionali, lui Clemens Fuest, preşedinte al Centrului pentru cercetarea economiei europene, din oraşul german Mannheim, nu i-a venit să creadă.
“În Europa există reglementări clare privind restructurarea băncilor”, a afirmat Fuest. Cei dintâi care garantează sunt proprietarii băncii. În cazul în care capitalul acestora s-a epuizat, în joc intră creditorii, inclusiv posesorii de obligaţiuni şi depozite. De regulă, primii antrenaţi în redresarea băncii sunt posesorii de obligaţiuni întrucât aceştia beneficiază de cele mai mari dobânzi, în vremurile bune. Deţinătorii depozitelor de până la 100.000 de euro sunt protejaţi printr-un fond de garantare a economiilor depuse. Cel puţin aşa a promis Uniunea Europeană. E posibil ca nici fondurile de garantare cipriote să nu mai fie solvabile şi până şi micii deponenţi să piardă bani, însă “Conform legii, acesta ar fi ultima soluţie. Mai întâi sunt obligaţi să plătească acţionarii. După aceea intră în discuţie creditorii străini”, susţine Clemens Fuest.
O cale pe care miniştrii de finanţe ai zonei Euro vor s-o scurteze cât mai mult. Astfel, ultima soluţie ar deveni cel dintâi demers pentru salvarea sistemului bancar cipriot. Politicienii au evitat cuvântul “expropriere” preferând să folosească termenul “impozit”. În oricare alt sector, într-o situaţie similară, s-ar 
fi ajuns la tribunal – afirmă Fuest. “În ceea ce mă priveşte, scandaloasă este samavolnicia politicienilor” adaugă el. În salvarea unei ţări este firesc să implici şi creditori particulari, însă cel puţin prima tentativă de acest fel a eşuat căci participarea acestor investitori a fost compromisă din capul locului – se teme economistul din Mannheim. Şi Achim Wambach, directorul Institutului pentru economie politică al Universităţii din Köln, critică soluţia propusă în cazul Ciprului. În fond, susţine economistul, prin acţiunea de prelevare a unei părţi din depozite s-ar fi colectat 6 miliarde de euro – “o sumă mică pentru procesul de salvare a ţării. Între timp, miniştrii zonei euro s-au mai temperat şi îi recomandă Ciprului să nu se atingă de depozitele mai mici de 100.000 de euro. Cu toate acestea, încrederea europenilor în UE începe să slăbească. “Ce vor crede acum spaniolii, ale căror bănci primesc ajutor din partea comunităţii? Investitorii încă nu au fost obligaţi să se implice”, afirmă Wambach. “Dar, dacă aş fi în locul unui spaniol, m-aş gândi să retrag măcar o parte din banii depozitaţi la bancă şi să-i depun în străinătate sau să-i ţin la ciorap”, adaugă directorul Institutului pentru economie politică al Universităţii din Köln. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
oarecum off-topic, dar haios:
“„E ceva mai deprimant decât un slav care se crede latin?“, zice o vorbă ungurească răutăcioasă, citată în presa britanică săptămâna trecută, evident cu referire la români. ”
Două ţări care se întrec între ele la pauperizare. Oricum noi îi batem aici, că avem un avans considerabil.
Dar între timp cele două fac schimb de înjurături peste gard şi se simt mai bine.