Europa: 8 noiembrie 2012 / prognoza de creştere europeană – 0,1%.
| 08/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică a zonei euro în 2013 de la 1% la doar 0,1%. Comisia Europeană a redus estimarea privind creşterea economiei zonei euro în 2013 de la 1% la numai 0,1%, în 
condiţiile în care criza datoriilor face ravagii în sudul continentului şi erodează performanţele economice ale Germaniei, transmite Bloomberg. CE a redus şi prognoza pe anul viitor referitoare la creşterea economică a Germaniei, de la 1,7% la 0,8%. “Europa traversează un proces dificil de reechilibrare macroeconomică şi ajustare care va mai dura ceva timp. Economia navighează prin ape dificile”, a declarat comisarul pentru Economie şi Afaceri Monetare, Olli Rehn. Încetinirea creşterii economice ar putea îngreuna eforturile guvernelor europene de a trage Grecia de pe marginea prăpasţiei şi de a acorda Spaniei un posibil ajutor financiar. Din punct de vedere tehnic, zona euro va evita o recesiune, definită ca două trimestre de contracţie economică. În 2012, economia regiunii se va contracta cu 0,4%, după doi ani de creşteri, potrivit Comisiei. Stagnarea de anul viitor va masca ruptura dintre nord şi sud, economia urmând să evolueze pozitiv în Finlanda, Olanda şi până în Franţa, în timp ce contracţia va afecta Grecia, Cipru, Slovenia, Italia, Spania şi Portugalia. Pentru Franţa, CE anticipează o creştere a PIB de 0,4% în 2013, sub avansul de 0,8% anticipat de autorităţile de la Paris. În consecinţă, Franţa va rata obiectivul de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB. Economia Spaniei se va contracta probabil cu 1,4% anul viitor, peste prognoza de 0,5% a autorităţilor spaniole, astfel că deficitul bugetar va fi de 6% din PIB şi de 6,4% în 2014, termenul până la care ar fi trebuit redus la sub 3%. Economia italiană va înregistra un declin de 0,5% în 2013, peste scăderea de 0,2% aşteptată de guvernul Monti. Italia are însă o situaţie a finaţelor publice mai bună decât alte state mediteraneene, CE anticipând pentru acest an un deficit bugetar de 2,9% şi de 2,1% în 2013. PIB-ul Greciei se va contracta anul viitor cu 4,2%, dar va reveni la o creştere de 0,6% în 2014. Şomajul din zona euro se va apropia în 2013 de un nivel record de 12%, iar datoria publică de 94,5% din PIB-ul regiunii. La nivelul Uniunii Europene, CE anticipează pentru anul viitor un avans economic de 0,4% şi de 1,6% în 2014. Tensiunile nord-sud legate de criza datoriilor ar putea da în clocot pe 12 noiembrie, când miniştrii de Finanţe din zona euro trebuie să decidă dacă Grecia a făcut destule progrese pentru a merita următoarea tranşă de 31 miliarde de euro din ajutorul total de 240 miliarde de euro obţinut din 2010. Ziarul Financiar.
UE cere Americii cooperare pentru economie si securitate. UE este bucuroasă, relaţia sa cu SUA va continua tot prin intermediul administraţiei Obama. Dis-de dimineaţă, mai marii UE au salutat victoria lui Barack Obama, căruia îi cer însă o strânsă cooperare pentru economie şi securitate. Herman 
Van Rompuy, preşedintele UE reacţiona miercuri dimineaţă direct pe Twitter, unde se arăta ”foarte, foarte bucuros” de vestea realegerii lui Barack Obama. Ceva mai târziu, când se crăpase bine de ziuă, un comunicat comun semnat Herman Van Rompuy şi José Manuel Barroso ne informa că SUA sunt un partener strategic al UE. Cei doi afirmă că îşi doresc ca în viitorii patru ani să existe o cooperare strânsă între europeni şi americani, care iată, urmăresc pentru moment aceeaşi ieşire rapidă din criză. ”Creşterea economică şi crearea locurilor de muncă sunt o prioritate pentru SUA şi UE şi vom continua să lucrăm cu preşedintele Obama, pentru a elibera întregul potenţial al pieţei transatlantice”, spune textul lui Barroso şi Van Rompuy. Textul trebuie citit printre rânduri, întrucât de ani de zile, europenii speră la mai mult acces pe piaţa americană şi la renunţarea politicii americane de depreciere a dolarului. Prin comparaţie cu moneda americană, euro devine supraapreciat, ceea ce dă SUA posibilitatea de a atrage capital în detrimentul europenilor. În materie de politică internaţională, UE aşteaptă cu nerăbdare să reia cooperarea pentru ”apărarea valorilor comune”, referire făcută la dosarele fierbinţi ca Siria, Iran şi Afganistan. Apoi, a venit reacţia lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European. Textul s-a lăsat aşteptat, de obicei Schulz reacţionează primul la orice eveniment, de teama de a nu fi trecut cu vederea apoi. ”Parlamentul European speră să poată construi o relaţie transatlantică puternică şi completă”, spunea Martin Schulz. În fine, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a amintit prin comunicatul său că ”relaţiile transatlantice rămân la fel de importante pentru pace şi securitate”. El face aici aluzie la încercările ratate ale europenilor de a-şi crea propria apărare în afara structurilor NATO. Pe plan belgiano-american, reacţia prim-ministrului Elio Di Rupo a sosit promptă ca întotdeauna, la orele mici ale dimineţii, aceasta fiind şi prima pe plan internaţional. Di Rupo i-a adresat lui Obama ”felicitări călduroase”, cu o oră şi jumătate înaintea responsabililor UE şi cu aproape două ore înainte de reacţia de la Londra. RFI
Miliarde de euro pierdute pe câmpii. “Sunt încă o dată probleme cu cheltuielile Uniunii Europene”, titrează Trouw. Pe 6 noiembrie, Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport referitor la executarea bugetului 
2011 al UE. Instituţia deplânge “greşelile” constatate printre cheltuieli, care reprezintă 5,2 miliarde de euro din 130 de miliarde. Fie 3,9% din cheltuieli nu sunt justificate, faţă de 3,7% anul precedent. Domeniile cele mai vizate sunt îndeosebi cheltuielile privind dezvoltarea ruală, mediul, pescuitul şi sănătatea. Cotidianul german allemand Frankfurter Allgemeine Zeitung, criticând “risipa de miliarde de euro”, dă astfel exemplul Italiei, unde parcele de teren au fost înregistrate ca fiind “păşuni permanente”, pentru a obţine fonduri europene. Şi totuşi, auditorii au constatat că aceste parcele erau “în totalitate sau parţial acoperite de păduri”. Trouw explică faptul că în majoritatea cazurilor este vorba de “erori de procedură precum absenţa unei bune proceduri de licitaţie. Cazurile frauduloase sunt rare” dar totuşi există. Un agricultor spaniol a primit astfel o primă specială pentru 150 de oi. “Dar cu ocazia unui control, s-a dovedit că nu avea nicio oaie.” În timp ce Frankfurter Allgemeine Zeitung adoptă un ton pozitiv, observând că rata de eroare se menţine sub pragul de 4% din 2009, Trouw regretă faptul că instituţiile nu efectuează controale decât “în mod sporadic”. Cotidianul din Amsterdam subliniază de asemenea problematica “discuţiei contribuabilului net”. Fiecare ţară se preocupă doar de a şti dacă nu plăteşte prea mult, fără să se uite la ce se întâmplă cu banii. […] Este important, mai ales pe timp de criză, ca fiecare euro să fie bine cheltuit. Aduce PressEurop
O superputere lipsită de putere. Va învăţa Obama din greşelile trecutului? Îndoielile sunt tot mai puternice. Vraja de odinioară s-a risipit. Prea puţin entuziasm după victoria preşedintelui care întruchipa speranţa americanilor în 
urmă cu patru ani. Trista realitate – fie că e vorba de economie sau politică – magia nu mai există. Cert este că americanii l-au reales. De fapt, a fost mai mult un vot împotriva lui Mitt Romney decât în favoarea lui Barack Obama. Nu-i de mirare. Obama, cel care promitea să îi unească pe americani, a reuşit – în ultimii patru ani – să adâncească şi mai mult falia din societate. Neînţelegerile dintre adversarii politici sunt mai evidente decât oricând. Dacă republicanii ar fi trimis în cursă un candidat mai bun, Obama nu ar fi avut nici o şansă. Acest preşedinte trebuie să renunţe la aroganţă, să înveţe din propriile greşeli. În caz contrar, mandatele sale vor intra în istoria Statelor Unite ale Americii ca o perioadă de înfrângeri. Şomajul continuă să rămână ridicat. Datoria publică depăşeşte record după record. Infrastructura lipseşte. Accesul la studii superioare riscă să ajung un privilegiu destinat exclusiv bogaţilor. De reforma din sănătate iniţiată de Obama vor beneficia milioane de americani. Dar preţul plătit de întreaga societate este mult prea mare. Societatea americană nu îşi permite acum reforma şi alte acţiuni de caritate. În următorii patru ani, Obama trebuie să se concentreze pe economie. El trebuie să vină în întâmpinarea republicanilor, să facă mai multe compromisuri. Obama trebuie să conducă, nu să medieze. Comparativ cu Mitt Romney, Barack Obama nu a învăţat niciodată să conducă. Unde să înveţe? Pe când era asistent social în Chicago? Sau lector la universitate? Înainte de a deveni preşedinte, el nu a fost decât politician la nivel local sau senator, dar nu guvernator, precum Romney. Apropiaţii lui îl califică şi astăzi pe Obama ca fiind străin în propriul său Cabinet. Miniştrii aştepată în zadar poziţii clare din partea şefului lor. Bilanţul său extern de până acum este dezamăgitor. Arabi, afgani, iranieni sau pakistanezi, cu toţii au aşteptat mai mult de la Obama. Nu şi-a respectat nici măcar promisiunea de a închide lagărul de la Guantanamo. Războiului din Irak a trebuit să îi pună capăt Obama, pentru că nu existau şanse de victorie. După 2014, Irakului îi va reveni greaua misiunea de a-şi coordona propriul destin. Nici NATO nu mai este ce era cândva. La Washington tot mai mulţi se întreabă cui îi mai trebuie actuala alianţă nordatlantică. Dacă ar fi după voinţa preşedintelui, Balcanii trebuie să rămână în sarcina europenilor, pentru că el este mult mai interesat de China şi America Latină. Ce se întâmplă cu Orientul Apropiat? Obama şi premierul Netanyahu sunt în contact telefonic, vorbesc mult, dar nu de bine unul despre celălat. Conflictul din Siria este pe punctul de a se extinde în tările învecinate. Sute de mii de creştini din Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat sunt obligaţi să-şi părăsească ţările de origine, Irakul, Siria sau Libanul. Pe Obama nu îl preocupă aceste probleme. La Washington, se spune că “el conduce din spate”. Traducerea rămâne la libera alegere. Deutsche Welle
Wall Street e mai preocupat de „prăpastia fiscală“ decât de victoria lui Obama. Bursele americane n-au întâmpinat cu entuziasm victoria lui Obama, principalii indici afişând scăderi puternice de până la 1,3% în debutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri. Investitorii sunt îngrijoraţi de 
apropierea “vârfului fiscal”, termen folosit pentru a descrie situaţia de la 1 ianuarie 2013, când un anumit număr de măsuri de relansare economică şi de reducere de impozite vor expira şi vor intra în vigoare scăderi automate ale cheltuielilor publice, care ar putea afecta puternic economia americană. Investitorii se tem că dacă nu apar noi schimbări legislative până la finalul acestui an, economia SUA ar putea intra în recesiune. Şi în urmă cu patru ani, pe 5 noiembrie 2008, la o zi după alegeri, indicele Dow Jones a scăzut cu peste 5%, şi cu toate acestea astăzi indicele american este cu câteva mii de puncte mai sus decât la începutul primului mandat al lui Obama. Bursele europene au deschis ziua de tranzacţionare în creştere, salutând victoria lui Obama, pentru ca mai apoi să intre în teritoriu negativ, trase în jos de temerile investitorilor cu privire la economia zonei euro. Comisia Europeană a redus estimarea privind creşterea economiei zonei euro în 2013 de la 1% la numai 0,1%. Prognoza pentru creşterea economiei Germaniei de anul viitor a fost redusă la jumătate de la 1,7% la 0,8%. La ora 17.00, ora României, bursa din Germania scădea cu 1,47%, în timp ce indicele francez CAC 40 se deprecia cu 1,49%. La Londra, indicele FTSE 100 afişa un minus de 0,8%. Integral in Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
