Europa: 12 Martie 2013 / Grave derapaje în România şi Ungaria
| 12/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Revista Presei de la RFI.
Die Welt. Orban distruge cultura statului de drept. Majoritatea guvernamentală din Ungaria a votat în Parlament modificări extrem de controversate ale Constituției. Competențele Curții Constituționale au fost 
reduse atât de mult încât instituția devine inutilă. E drept că democrațiile se mișcă extrem de lent, uneori chiar exasperant de încet. Dacă ne uităm cu ochi îngăduitori către Budapesta, schimbările făcute de Viktor Orban din 2010 încoace ar putea părea o tentativă de a da țării sale în sfârșit stabilitatea de care are nevoie. Nici nu e greu de înțeles pentru că țările estice nu au pășit în paradisul occidental după căderea comunismului, ci au traversat o perioadă de tranziție ai cărei câștigători au fost, de cele mai multe ori, tot vechii stăpâni. Dar modalitatea în care acționează astăzi decidenții maghiari este în contradicție cu principiile pentru care lupta odinioară tânărul Viktor Orban. Premierul maghiar a părăsit demult liga luptătorilor pentru pluralism și libertate. Faptul că a redus competențele Curții Constituționale echivalează cu desființarea acesteia. Faptul că judecătorii nu vor mai putea face referire la Constituția de dinainte de 2012 echivalează cu distrugerea unui principiu: acela că statul de drept este o construcție de tradiție, nu una de făcut în demers revoluționar. Democrația este arta dureroasă a compromisului. Opoziția la o guvernare nu este un lux, ci o datorie.
Washington Post. Era mistică a Papilor ar putea fi istorie. Conclavul papal a creat de-a lungul istoriei figuri mistice, bărbați transformați prin vot în succesorul Sfântului Petru. De data aceasta, observatorii internaționali sunt de părere că urmașul lui Benedict al XVI-lea va moșteni un tron demistificat de scandaluri și demisia Suveranului. Pentru cei mai devotați credincioși, figura Papei avea o influență aproape supranaturală. Dar nu numai pentru ei. Să ne 
gândim la momentul în care Papa Ioan Paul al II-lea a cerut un sfârșit al comunismului în Europa de Est. Astăzi însă, instituția papală este readusă cu picioarele pe pământ de o demisie fără precedent, de scandaluri de abuzuri sexuale și de dezvăluiri de corupție. Deși negocierile dinaintea conclavului papal au fost ținute secrete în aceste zile, bârfa din Cetatea Sfântă ne dă de înțeles că alegerea noului Papă va fi un conflict deschis între Curia Romană (hotărâtă să mențină status quo-ul) și reformiștii care vor o mână forte capabilă să schimbe lucrurile în Biserica Catolică. Dar indiferent de cine va câștiga această bătălie, natura funcției papale ar putea să se fi schimbat deja prin demisia lui Benedict. Gestul pare să contrazică ideea alegerii divine a unui suveran care să servească Biserica pentru tot restul vieții în tronul Sfântului Petru. Unii cardinali ar vrea chiar ca primul gest al noului Papă să fie o promisiune de a sta în funcție până la sfârșitul zilelor. E greu de crezut că asta se va întâmpla. Mai degrabă am putea asista la nașterea unui nou concept de papalitate modernă. Să vedem un Suveran Pontif care va fi un fel de general manager. Și o presiune constantă asupra acestuia de a avea rezultate sub amenințarea schimbării.
Le Figaro. Operațiunea din Mali rostogolește capete în Franța. Trei responsabili ai dosarului militar francez din Sahel au fost înlocuiți în mod brutal. Este o decizie fără precedent în istoria conflictelor armate la care a participat Franța. Decizia lui Laurent Fabius de a face curățenie în aparatul diplomatic francez care se ocupă în mod direct de țările din Sahel a șocat administrația. Ultimul concediat este chiar un director din Minsterul de Externe responsabil direct de Mali. Anterior, alți doi oficiali au fost trimiși 
acasă sau la posturi peste hotare, unul chiar din cauza unei lipse de compatibilitate de dispoziție cu ministrul. Vorbim așadar de plecări forțate – oficial toate au fost demisii pe motive personale. În acest context, diplomații francezi se întreabă care este, de fapt, rolul lor în gestionarea misiunii franceze din Africa și, mai general, care este rolul lor în noua administrație. Semne de întrebare ridică și o declarație din iulie 2012 a ultimului director debarcat din minister. El vorbea la o conferință din iulie 2012 despre corupția endemică din Mali și despre o democrație de fațadă în această țară. Deși declarația a fost ștearsă de pe multe site-uri franceze ea mai poate fi găsită pe YouTube. Și pune mari probleme pentru întreaga motivare a strategiei franceze din Mali. Mai mult, de când e în funcție, Francois Hollande a avut grijă să suplimenteze aparatul diplomatic din Africa anglofonă, nu în cea francofonă unde are staționate trupe. RFI.
Revista Presei de la Deutsche Welle
FAZ. “Ceva mai bun decât sărăcia de acasă tot vei găsi în Germania”. FAZ comentează, într-un articol de opinie, de pe o altă poziţie, anume, a rigidităţii Bruxelles-ului şi a sacrei linişti pe care funcţionarii comunitari şi-o doresc: “Ceea ce nu vrem să existe nu poate să existe. Nimeni nu are dreptul să spulbere iluzia prin adevăr. Iar cine îndrăzneşte să aibă îndoieli va fi încătuşat şi ucis întru tăcere de către dansatorii din jurul viţelului de aur”. Şi trebuie să fii politician ca să nu îţi dai seama că invocînd o ideologizare a dezbaterii, asemeni preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, nu faci de fapt decât să o ideologizezi.
Şi Tagesspiegel, de la Berlin, se ocupă de acelaşi subiect şi titrează, parafrazându-i pe muzicanţii veseli din Bremen: “”Hai, vino! Ceva mai bun decât sărăcia de acasă tot vei găsi în Germania”. Abuzul recursului la liberă circulaţie, invocat de ministrul Friedrich, este pur şi simplu “recursul la dreptul de liberă circulaţie care în Uniunea Europeană există tocmai pentru ca oamenii să poată găsi un loc în care să îşi îmbunătăţească viaţa”.
Der Spiegel. Statisticile care spun altceva. Germania nu îşi poate permite să blocheze sosirea forţei de muncă înalt calificată, notează, în ediţia sa 
din această săptămână, Der Spiegel, citându-l pe şeful Comisiei Europa din Parlamentul de la Berlin, conservatorul Gunther Krichbaum. Remarca este interpretată de publicaţia germană ca fiind o critică la adresa ministrului Friedrich, venită chiar din partea propriilor tovarăşi de guvernare, mai ales că, în mesajul său, Krichbaum consideră nepotrivită comasarea dosarului Schengen cu valul actual de migranţi romi înspre Germania. Angajatorii germani vor profita de pe urma liberei circulaţii, amintesc şi colegii liberali de guvernare ai ministrului Friedrich. Der Spiegel preia statisticile oficiale care arată că 176.000 de români şi bulgari au sosit în Germania în 2012 şi 88.000 au plecat îndărăt spre ţările lor de origine. Herbert Brücker, care se ocupă de studiul pieţei muncii, completează aceste cifre: aproape 100.000 de români şi bulgari figurau la sfârşitul anului trecut în inventarul oficiului pentru muncă din Republica Federală, fiind asiguraţi sociali cu toate taxele plătite la timp. Cei 11.606 şomeri provenind din Bulgaria şi România înseamnă mult sub media şomerilor de origine non-germană înregistraţi la nivel federal.
Berliner Zeitung este chiar mai tranşant şi titrează: “Campanie electorală împotriva României”. Aşa cum au mai făcut şi alte publicaţii, în ultima vreme, ziarul de la Berlin îşi pune întrebarea dacă nu cumva ministrul Friedrich a intrat deja în campania electorală fluturând “imigraţia sărăciei şi mafioţii”. Aceleaşi statistici, însă, vin şi contra-argumentează vorbele păguboase aruncate de Friedrich: “80% muncesc legal; 20% au chiar foarte înaltă calificare”. Sigur, duce Berliner Zeitung mai departe ideea, “putem continua să dezbatem pe marginea oportunităţii admiterii României şi Bulgariei, în 2007. Acum, însă, cele două sunt în Uniune, chiar dacă statul de drept nu este chiar dominanta celor două ţări. Mai ales în România”. Prin prisma acestei realităţi, scandalul Schengen este o încercare de a pune presiune pe cele două ţări. Totul, conchide, însă, cotidianul care apare la Berlin, cântăreşte cel mult în campania electorală a lui Hans-Peter Friedrich.
Die Zeit. Mitingul secuilor şi zvonurile alarmiste. Circa 5000 de etnici maghiari din România au demonstrat duminică, la Târgu Mureş, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, fluturând steagurile secuilor şi Ungariei, scrie în această dimineaţă ediţia electronică a săptămânalului german Die Zeit, preluând o ştire de trei rânduri difuzată de France Presse. Tot 5000 sunt pomeniţi şi în Liechtensteiner Vaterland, în vreme ce organizatorii vorbesc de 30.000 de participanţi, informaţie preluată de ziarul ungar de limbă germană Pester Lloyd. “Veştile despre o posibilă perturbare, eventual coordonată de stat, a mitingului, colportate în prealabil de organizatori, nu s-au adeverit”, continuă Pester Lloyd, notând, totodată, că mitingurile de solidaritate au adunat la Budapesta circa o mie de oameni în vreme ce în faţa unor consulate ale României din Europa şi America au fost prezente “grupuri mici”. Într-un interviu citat de publicaţia budapestană, ministrul ungar de Externe, Janos Martony, a vorbit despre dorinţa unei mai largi autonomii pentru secui dar a exclus categoric o posibilă “reunificare” a Transilvaniei cu Ungaria. În schimb, preşedintele Parlamentului, Laszlo Köver, membru FIDESZ şi coleg de partid cu Martonyi, aprecia recent că “peste tot unde trăiesc unguri este Ungaria”. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata,
se pare ca Ungaria este o mare problema pt. UE , dar nici Romania nu ramane prea in urma, doar ca n-a apucat inca sa legifereze infamiile.
In legatura cu alegerea papei, eu cred ca va fi imposibil ca vreunul din cei care vor urma sa atinga statura papei Ioan Paul a lI-lea. Nici conditiile istorice nu mai sunt aceleasi.
Cat despre un Papa -General Manager, pot veni sa ia lectii de la conducerea actuala BOR.
Despre Mali, nu cunosc situatia in detaliu dar, se pare ca Hollande are “mana buna” si in interior si in exterior.
Bna Dimineata Cedric,
daca te intereseaza ce se intampla in Mali, ai un articol pe care l-am publicat si aici si pe Contributors:
http://politeia.org.ro/international/razboaiele-africii-mali-operatiunea-serval/4947/
Multumesc, Theophyle.
Am gasit in Capital un articol, tot despre ce zice Deutsche Welle despre situatia noastra si a Ungariei, care aduce completari la cele discutate mai sus:
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/deutsche-welle-179354.html
Articolul poate fi citit direct pe site-ul Deutsche Welle, dar mi s-a parut ca subiectul e tratat ceva mai extins in Capital.
Oricum, viitorul nostru e sumbru.
Cedric,
nu pot sa-ti raspund decat parafrazandu-mi bunicul: ” Mai baiete daca nu iti bagi mintile in cap o sa fie rau”! Cam asa e si cu noi!
Expresia asta o foloseau si parintii mei! Mi-ai adus aminte acum . Dar niciodata nu m-am gandit pe unde or fi fost mintile de “trebuiau bagate in cap”. Tot era bine ca ei sperau ca mai avem ce baga in cap, nu le pierdusem definitiv!
Cedric,
cred ca “mintile” se regaseau in cei 7 ani de-acasa, educatia de dupa, si bunul-simt.