Europa: 8 Martie 2013 / Franţa socialista în cadere libera
| 08/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Şomajul din Franţa a atins în trimestrul patru din 2012 cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Rata şomajului din Franţa a atins în ultimul trimestru al anului trecut cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce a crescut de la 10,2% în trimestrul al treilea la 10,6%, potrivit datelor publicate joi de institutul de statistică. Creşterea ratei şomajului a fost determinată de zecile de mii de concedieri făcute de companii pentru a face faţă stagnării 
economiei, transmite Bloomberg. Excluzând teritoriile din afara Franţei, rata şomajului a fost de 10,2%, peste nivelul de 10,1% anticipat de analişti. Companii precum PSA Peugeot Citroen, Renault şi Alcatel-Lucent reduc numărul de angajaţi, din cauza riscurilor ca economia franceză să reintre în recesiune. Acest fapt amplifică presiunile asupra preşedintelui Francois Hollande, care încearcă să păstreze sprijinul sindicatelor, concomitent cu reformarea economiei, a doua ca mărime din Europa. “Este probabil ca şomajul să crească în continuare în lunile următoare, vârful urmând să fie atins la sfârşitul acestui an sau la începutul celui viitor. Economia ar putea să îşi revină într-o anumită măsură în semestrul al doilea, dar insuficient pentru a determina companiile să facă angajări serioase”, a declarat Joost Beaumont, analist la ABN Amro în Amsterdam. Holland, devenit preşedinte în luna mai a anului trecut, a declarat că are ca obiectiv relansarea creşterii economice şi reducerea şomajului, până la sfârşitul mandatului său de cinci ani, prin îmbunătăţirea competitivităţii. Guvernul francez a aprobat miercuri un plan de flexibilizare a legislaţiei muncii, care urmează să fie votat în Parlament în această lună. Mediafax.
Acord între Belgrad şi Pristina, numai cu autonomie pentru sârbii din Kosovo. Serbia admite că a pierdut controlul asupra Kosovo, însă refuză să accepte orice acord cu fosta sa provincie în vederea normalizării relaţiilor bilaterale, atât timp cât Pristina nu va acorda o „putere executivă“ sârbilor care locuiesc acolo. „Este adevărat că Serbia nu mai are putere asupra unei mari părţi din Kosovo. Însă nici Kosovo nu deţine controlul asupra unei părţi din teritoriul său“, în nord, unde sârbii sunt majoritari, a afirmat joi premierul 
sârb, Ivica Dacic, citat de France Presse. Ameliorarea relaţiilor cu Kosovo şi înregistrarea unor progrese în dialogul cu Pristina reprezintă principalele condiţii puse de Bruxelles Serbiei, candidată din martie 2012 la aderarea la UE, pentru stabilirea unei date de lansare a negocierilor de aderare. Dacic şi omologul său kosovar, Hashim Thaçi, s-au întâlnit de mai multe ori cu începere din octombrie, în cadrul dialogului sub egida UE, pentru a încerca să rezolve chestiunile cele mai sensibile referitoare la cetăţenii kosovari. Ultima lor întrevedere, care a avut loc în cursul acestei săptămâni la Bruxelles, s-a încheiat fără rezultate. Cele două părţi nu au reuşit să ajungă la o soluţie privind comunitatea sârbă din nordul Kosovo, ce numără aproximativ 40.000 de locuitori care nu recunosc autoritatea Pristinei, la fel ca Belgradul. Serbia insistă ca o „asociaţie a localităţilor sârbe“, acolo unde sunt majoritare, să beneficieze de o „putere executivă“, a menţionat Dacic. Kosovo acceptă crearea unei astfel de asociaţii, dar refuză să îi acorde „putere executivă“. Belgradul şi-a pierdut orice influenţă asupra Kosovo după o campanie de bombardamente a NATO, din 1999, care a determinat forţele sârbe să înceteze represaliile împotriva separatiştilor albanezi. Serbia refuză cu încăpăţânare să recunoască independenţa Kosovo proclamată în 2008 şi recunoscută până în prezent de circa 100 de ţări, printre care Statele Unite şi majoritatea membrilor UE. De la formarea noului guvern în iulie, Serbia şi-a schimbat radical poziţia în privinţa Kosovo, acceptând numeroase concesii sub presiunea Bruxellesului. Dacic a afirmat într-un articol apărut în ediţia de joi a săptămânalului NIN că sârbii au fost „păcăliţi“ de foştii lor lideri în ce priveşte apartenenţa Kosovo la Serbia. Integral in Adevarul.
Revista Presei de la RFI.
The Times. Corpul lui Chavez va fi îmbălsămat, la fel ca Lenin
Sicriul de cristal cu trupul preşedintelui decedat al Venezuelei va fi amplasat şi expus permanent într-un muzeu dedicat revoluţiei socialiste a lui Hugo Chavez, a anunţat preşedintele în exerciţiu. Nicolas Maduro spune că fostul preşedinte, îmbrăcat în ţinută verde-măsliniu de luptă şi cu bereta roşie de paraşutist pe cap, va putea fi văzut de doritori încă cel puţin o săptămână, urmând ca mai târziu să fie mutat la Muzeul Revoluţiei.La ceremonia funerară de vineri sunt aşteptaţi sute de mii de venezueleni şi mai mulţi lideri, mai ales din America de Sud.
Ziarul Le Monde aminteşte în context de expulzarea, cu puţin timp înainte de anunţul decesului, a doi militari americani, acuzaţi de autorităţile de la Caracas de conspiraţie. Cei doi au fost acuzaţi că ar fi contactat mai mulţi lideri militari din Venezuela, pentru a le propune “proiecte care să destabilizeze ţara”. Cât priveşte moartea lui Hugo Chavez, vicepreşedintele s-a şi grăbit să spună că boala de care suferea ar fi rezultatul unui atac din partea dusmanilor săi. Le Monde aminteşte că şi alţi lideri sud-americani de stânga suferă de cancer: fostul preşedinte al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, preşedintele Paraguayului, Fernando Lugo, cel al Uruguayului, Jose Mujica şi preşedinta Argentinei, Cristina Kirchner.
The Telegraph. Schimbările bancare ar putea costa miliarde
Băncile ar putea pierde miliarde de lire sterline, făcând schimbările cerute în gestionarea portofoliilor şi bunurilor deţinute. Cerinţa ar trebui să facă sistemul bancar mai puţin vulnerabil la o nouă criză, dar este puternic criticat 
de bancheri. Băncile britanice vor fi obligate să recunoască mai devreme faptul că ar putea înregistra pierderi şi să nu încerce ascunderea acestora în faţa acţionarilor. Acum, schimbările posibile ar obliga băncile să-şi crească rezervele şi capitalul, lucru greu de acceptat într-o situaţie de criză, scrie The Telegraph. Criticii acestor noi măsuri spun că modificările vor aduce o nesemnificativă îmbunătăţire a transparenţei sectorului bancar şi o mai mare volatilitate în domeniu.
Le Figaro. Primul sondaj înainte de scrutin
Un prim sondaj înainte de alegerile municipale din Franţa, despre care nu se ştie exact când vor avea loc, dar se crede că cele două tururi de scrutin vor fi 
organizate peste un an, arată că dreapta nu profită de actualele dificultăţi ale forţelor de stânga. Le Figaro scrie că intenţiile de vot pentru primul tur ar fi de 42% în favoarea stângii. Astfel că şi pentru partidele de stânga şi pentru cele de dreapta, alegerile municipale înseamnă şi motive de speranţă, dar şi de teamă. Stânga nu pare a observa, scrie Le Figaro, sancţionarea electorală a scăderii vertiginoase de popularitate a Guvernului, în timp ce dreapta încă mai caută motive pentru o victorie. Sondajul mai demonstrează că francezii cred în mare parte că alegerile municipale vor fi decise doar de problemele locale, în timp ce numai şapte procente cred că alegerile vor fi un vot de susţinere pentru preşedintele Francois Hollande.
Der Spiegel. Lăcustele domeniului imobiliar
Oamenii de afaceri din Germania şi nu numai au cheltuit miliarde de euro pentru a pune mâna pe locuinţe ieftine în Berlin. Anchetele la faţa locului 
demonstrează însă că investitorii nu profită prea mult de pe urma banilor cheltuiţi, cel mai mult având de câştigat imigranţii săraci din Europa de Est şi Sud Est. Der Spiegel a analizat investiţiile de la Berlin ale marilor companii, cu sedii la Bruxelles, Londra sau Geneva şi care acum au şase mii de locuinţe în capitala Germaniei. Într-una dintre acestea locuieşte o familie de romi venită din România. Plăteşte în fiecare lună, pentru o singură cameră, o chirie de 700 de euro, fără încălzire. Banii nu ajung însă la proprietarii imobilului, scrie Der Spiegel, ci la o asociaţie care pretinde că se ocupă de imigranţii romi. Sursa: RFI
Grecia a declarat război demnitarilor şi politicienilor care fac evaziune fiscală. Un procuror grec a acuzat trei foşti miniştri de evaziune fiscală, unul dintre ei fiind ministru de finanţe când Grecia a intrat în zona euro în 2001 şi suspectat că a ascuns în conturi din străinătate câteva milioane de euro. Acuzaţiile vin într-o perioadă în care statul se luptă să combată evaziunea, iar populaţia este tot mai furioasă la adresa clasei politice corupte, scrie agenţia Thomson Reuters. Cei trei demnitari nu au putut să justifice 
sursa averii lor în faţa autorităţilor. Ei sunt Yannos Papantoniou, fostul ministru de finanţe din perioada în care Grecia a aderat la zona euro în anul 2001, George Voulgarakis, fost ministru de interne, şi Petros Doukas, fost viceministru de finanţe. Papantoniou riscă să fie condamnat pentru că nu a declarat în 2008 suma de 2,2 milioane euro depozitată într-un cont al băncii elveţiene HSBC pe numele soţiei sale, iar Voulgarakis este acuzat că a omis să includă în declaraţia de avere pe anul 2007 un depozit al soţiei sale de 117.000 euro de la o bancă din străinătate. Cei doi au negat acuzaţiile care se bazează pe probe din aşa-numita „listă Lagarde“ a evazioniştilor greci. Publicarea listei a declanşat o serie de proteste ale cetăţenilor greci indignaţi şi furioşi pe clasa politică, pe care o învinuiesc că au adus ţara în pragul falimentului. Atât Papantoniou, cât şi Voulgarakis au afirmat în faţa unei comisii parlamentare care analizează lista cu numele a 2.000 de persoane cu conturi în străinătate că banii aparţin de fapt doar soţiilor lor. Petros Doukas, membru în partidul conservator, a fost de asemenea acuzat de încălcarea legii penale după ce autorităţile au refuzat să-i accepte explicaţia cu privire la dispariţia a un milion de euro din contul său bancar în 2010, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Demnitarul grec a negat că a comis o infracţiune şi a menţionat că banii au fost transferaţi într-un cont de investiţii pe care l-a inclus în declaraţia de avere. Politicienii greci sunt obligaţi să declare originea averilor lor din anul 2010, când parlamentul a înăsprit legislaţia la scurt timp după declanşarea crizei datoriilor. Acestea nu sunt însă primele cazuri în care politicienii greci sunt anchetaţi pentru delapidare sau evaziune fiscală. Tot săptămâna aceasta, o instanţă de la Atena l-a condamnat pe fostul ministru al apărării Akis Tsohatzopoulos la opt ani de închisoare cu executare şi la plata unei amenzi de 520.000 de euro, aceasta fiind una dintre cele mai grave condamnări ale unui demnitar grec din ultimele decade. Integral in Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
