Revista Presei – 17 noiembrie. ”Cum a ajuns România să aibă stații de epurare care să evacueze ape mai poluate decât cele intrate…..”
| 17/11/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 17 noiembrie! ANM a emis o informare meteo de intensificări ale vântului; ploi moderate cantitativ; ninsori și strat de zăpadă la altitudini mai mari de 1700 m, valabilă până miercuri, la ora 20.00. Vântul va avea intensificări marți și miercuri (17 și 18 noiembrie) mai ales în vestul și sud-estul țării, precum și în zonele montane. Vor fi viteze de 40…50 km/h, iar la altitudini mari rafalele vor atinge 70…90 km/h. Vor fi ploi moderate cantitativ în sud-vestul, vestul și nord-vestul teritoriului, precum și la munte. Bucuresti: 13/7 gr.C.
“Spitalele europene nu sunt suficient de pregătite pentru crize majore. Comisia Europeană avertizează asupra riscurilor biologice şi a vulnerabilităţilor sistemelor sanitare Sistemele sanitare europene prezintă încă vulnerabilităţi importante în pregătirea pentru situaţii de criză majoră, inclusiv conflicte armate, atacuri asupra spitalelor şi ameninţări biologice sau chimice. Experţi ai Comisiei Europene atrag atenţia asupra noilor ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a necesităţii consolidării rezervelor de medicamente şi echipamente medicale, în timp ce reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi NATO subliniază importanţa pregătirii personalului şi a continuităţii îngrijirilor medicale. …..Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene este creşterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea utilizării abuzive a noilor tehnologii pentru dezvoltarea unor agenţi patogeni periculoşi. .... „Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat şi de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenţei artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta şi persoane rău intenţionate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat oficialul european pentru Euronews. Muschel atrage atenţia că aceste tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru crearea unor virusuri periculoase, motiv pentru care consolidarea biosecurităţii devine o prioritate. În acest context, HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri medicale de răspuns împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Printre soluţiile avute în vedere se numără medicamentele antivirale şi anticorpii cu spectru larg, care ar putea permite iniţierea intervenţiilor medicale înainte de identificarea exactă a agentului biologic implicat. O altă prioritate a Comisiei Europene este asigurarea disponibilităţii medicamentelor, vaccinurilor, echipamentelor de protecţie şi a altor produse medicale esenţiale în situaţii de urgenţă.……” Integral: https://www.news.ro/
“Mugur Isărescu, despre riscul unui împrumut de la Fondul Monetar: „Ţara are nevoie de bani, dar nu de la FMI” Potrivit News.ro, Mugur Isărescu a fost întrebat într-o conferinţă de presă dacă există un risc pentu România de a ajunge la un împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. ”Risc există oricând, dar, pentru că am văzut că s-a creat aşa o discuţie mare cu vine Fondul, un fel de bau-bau pe care l-am mai trăit de câteva ori şi ia măsuri mai aspre, Fondul vine când avem o criză valutară şi nu avem rezerve. Nu e cazul României. Ţara are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, că acolo e vorba numai de un schimb de valute. Noi le dăm lei în contul nostru de la FMI şi ei ne dau bani pentru rezervă valutară, deci valută atunci când nivelul rezervei este scăzut sau când există o criză valutară”, a afirmat Mugur Isărescu. El a precizat că România are nevoie de bani din investiţi străini, din fonduri europene. ”Explic tehnic, ca să ieşim dintr-o discuţie care nu îşi are rostul. Ţara are nevoie de bani, dar din investiţii străine, din fonduri europene, care e bine să fie atrase în mai mare măsură şi din împrumuturi pe pieţele de capital şi aici este riscul cel mare şi eventual şi o conexie cu Fondul, că dacă credibilitatea noastră pe plan internaţional s-ar deteriora într-o asemenea măsură, un acord cu Fondul poate să reducă această credibilitate, dar nu este, nu suntem în situaţia actuală. În situaţia actuală avem acord cu Uniunea Europeană. Avem ţinte de deficit. Trebuie să le îndeplinim şi atunci şi rating-ul şi credibilitatea ţării pot fi menţinute fără acord cu Fondul”, a transmis guvernatorul BNR. ……” Integral: https://stirileprotv.ro/
“O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creştere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1% …. Chiar înainte de a avea datele defalcate despre evoluţia economiei în T3, care vor fi publicate de INS la 7 decembrie, economiştii au identificat sursa creşterii: fondurile UE şi, mai ales, cele din PNRR. „De unde a venit creşterea? Răspunsul este: din PNRR. Ne aşteptăm să vedem investiţiile (pe 7 decembrie, când sunt publicate datele pe capitole – n. red.), care, într-adevăr, au fost foarte puternice. O creştere de 2,1% trimestru la trimestru este o cifră pe care n-am mai văzut-o de mult timp“, a comentat la ZF Live Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, cheltuielile cu investiţiile pe primele trei trimestre din an au fost de 108 mld. lei (5,2% din noul PIB estimat, de 2.086 mld. lei). Din suma de 108 mld. lei, 71 mld. lei (66% din total) au fost banii UE din PNRR şi fondurile structurale. Aceşti 71 mld. lei de la UE se văd acum în rezultatele din T3. „Este o veste bună, surprinzătoare, pentru că datele din consum nu sunt ce erau în trecut. Explicaţia este că această creştere vine din investiţii şi din PNRR. Dar trebuie să aşteptăm să vedem datele detaliate pe sectoare. Este încurajator pentru 2027, pentru că se pleacă de la o altă bază“, spune profesorul de economie Aurelian Dochia. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nicuşor Dan, un link şi o poză care arată ce înseamnă să ai o strategie de diplomaţie economică. Cu o strategie de diplomaţie economică vom avea creştere în fiecare trimestru, nu numai în T3 – apropo, în T3 nu am avut Guvern Recent, Nicuşor Dan, Preşedintele României, candid, aşa cum îl ştim, a recunoscut că nu avem o strategie economică coerentă în activităţile internaţionale: …… Da, aşa este, toţi exportatorii ştiu, nu avem o strategie de diplomaţie economică. De exemplu, economiştii şi finanţiştii de pe lângă Preşedinte ar fi trebuit să îi spună că unul dintre cei mai mari exportatori către Ucraina este o fabrică de medicamente din Cluj-Napoca. Ori nimeni nu s-a dus nici măcar o dată să întrebe fabrica cum poate s-o ajute să exporte mai mult. Dar de ce ne mirăm, de fapt nimeni nu a avut o strategie să ajute Dacia să performeze mai bine – a trebuit ca Mihai Bordeanu să iasă în presă şi să spună că e cam nasol. Şi de fapt nimeni nu a avut nici o strategie de a discuta cu exportatorii, niciodată. În schimb, e plin de importatori în topul celor mai admiraţi CEO. În general nu am avut niciodată nici o strategie de diplomaţie economică de a promova la export fabricile, uzinele şi combinatele de la noi; te şi întrebi atunci, cum de executivul român este condus tocmai de foşti membri ai diplomaţiei? Îl asigur pe Preşedinte că nim/ănui din conducerea ţării nu-i pasă de exporturile României, nimănui nu-i pasa de promovarea României pe pieţele internaţionale şi că nimănui nu-i pasă dacă deficitul de balanţă comercială ajunge la 50-100-150 de miliarde de Euro. …. Ce este important este să se rezolve cauzele, care sunt 1) dezindustrializarea, producem şi exportăm tot mai puţin pentru că nu mai avem fabrici, uzine şi combinate; 2) festivalul de pomeni date fără nici o noimă din banii plătitorilor de taxe, impozite şi contribuţii; şi 3) economia subterană, o grosolănie de 400 de miliarde de lei pe an care pur şi simplu strangulează economia reală. ….Pentru a creiona o strategie îl rog pe Preşedintele României să se uite pe linkul şi poza de mai jos. Premierul Donald Tusk este alături de reprezentaţii Polpharma, cel mai mare producător de medicamente din Polonia. Poza este făcută pe 22 octombrie la forumul de afaceri polono-indian din New Delhi, unde Donald Tusk s-a dus însoţit de 100 de reprezentanţi ai mediului de afaceri. Asta este strategia care a propulsat Polonia în clubul select al ţarilor cu un PIB de peste 1.000 de miliarde de Euro, în grupul tarilor puternic exportatoare de produse cu valoare adăugată mare şi în echipa puterilor industriale cu o economie bazată pe fabrici, uzine şi combinate. .….” Integral: https://www.zf.ro/
“INS: Resursele de energie primară au scăzut cu 8,2%, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, faţă de perioada similară din 2025 / Consumul final de energie electrică, mai mic cu 4,1%, raportat la 2025 Resursele de energie primară au scăzut cu 8,2%, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, iar cele de energie electrică au crescut cu 0,3%, faţă de perioada similară din 2025, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). Principalele resurse de energie primară, în primele nouă luni din acest an, au totalizat 23,36 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2,07 milioane tone faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Producţia internă a cunoscut o scădere de 5,8% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, iar importul a fost mai mic cu 10,3%. În scădere a fost şi consumul final de energie electrică, care a cunoscut un recul de 4,1%, comparativ cu primele nouă luni din 2025. “În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 8,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 0,3%, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, au totalizat 23362,9 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2073,2 mii tep faţă de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025. Producţia internă a însumat 11593,6 mii tep, în scădere cu 715,7 mii tep (5,8%) faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, iar importul a fost de 11769,3 mii tep, în scădere cu 1357,5 mii tep (10,3%)”, arată, luni, INS într-un comunicat de presă. Potrivit datelor INS, în acelaşi interval, resursele de energie electrică au fost de 51501,4 milioane kWh, în creştere cu 172,2 milioane kWh faţă de perioada similară din 2025. Producţia din termocentrale a fost de 11768,9 milioane kWh, în scădere cu 394,8 milioane kWh (3,2%). ….INS precizează că exportul de energie electrică a fost de 11816,8 milioane kWh, în creştere cu 1296,0 milioane kWh. …..” Integral: https://www.news.ro/
“Cum a ajuns România să aibă stații de epurare care să evacueze ape mai poluate decât cele intrate Într-o comună din Argeș, instalația dată în folosință în urmă cu 9 ani nu a funcționat niciodată la parametrii proiectați. Acum, statul alocă pentru reparații mai mult decât a costat construcția. Iar la Ploiești, lucrările la noua stație au fost oprite din 2013, iar în cea veche muncitorii scot mizeria cu măturile. Asta în vreme ce oamenii achită servicii, iar cu banii lor instituțiile plătesc amenzi uriașe. Un cerc vicios, din care toată lumea iese în pierdere. În studiul Sinteza Calității Apelor făcut în 2024, autorii scriu că 66% din cele 3.184 de stații de epurare aflate în întreaga țară nu funcționează corespunzător, adică e depășită o limită de emisie pentru cel puțin un indicator. O altă cercetare făcută pe un număr important de localități arată cifre la fel de îngrijorătoare. Ne mutăm în comuna Brăduleț, județul Argeș. Stația de epurare a fost construită în trei ani, iar recepția la terminarea lucrărilor a fost semnată pe 5 iulie 2017. Instalația a fost proiectată pentru o încărcare echivalentă cu cea produsă de 600 de locuitori și un debit mediu de 80 de metri cubi pe zi. Deși a fost dată în folosință, potrivit expertizei tehnice, stația nu a funcționat niciodată la parametrii pentru care a fost proiectată. …. Apele uzate erau preluate și de o conductă mai veche, de la o altă stație, și ajungeau în pârâu neepurate. Noua stație ar fi trebuit să evacueze ape epurate corespunzător, având în vedere investiția de peste un milion și jumătate de lei. Garda de Mediu a descoperit însă nereguli la fiecare control. …. La Ploiești, e un caz școală despre cum își bat joc autoritățile de sănătatea oamenilor. De ani de zile, stația de epurare funcționează ca în anii ’70. Oamenii scot cu măturile mizeriile din treapta de epurare mecanică, iar apele deversate în râu sunt mai poluate decât cele intrate în stație. La Ploiești, construirea unei noi stații de epurare a început în 2008. Investiția făcea parte dintr-un proiect de modernizare a canalizării și epurării apelor uzate, aprobat în 2006. Finanțarea cheltuielilor eligibile trebuia asigurată în proporție de 75% de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului, și 25% din bugetul local. ….La Slobozia, Brăduleț și Ploiești, oamenii plătesc pentru epurarea apelor, iar din bugetele publice se achită penalități pentru poluare și se alocă alți bani pentru instalații care ar fi trebuit să funcționeze deja. Între investițiile ratate și reparațiile promise, apele uzate continuă să ajungă în râuri insuficient epurate. .…..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“România ”bechtelită” de americani le-a mai şi plătit despăgubiri …. Contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania, atribuit în 2003 companiei americane Bechtel, rămâne unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din istoria postdecembristă a României. Negociat într-un context în care Bucureştiul urmărea aderarea la NATO şi consolidarea relaţiilor cu Statele Unite, acordul a fost încheiat fără licitaţie internaţională şi a generat cheltuieli de aproximativ 1,4 miliarde de euro. La rezilierea contractului, în 2013, numai 52 de kilometri din cei aproximativ 415 prevăzuţi iniţial fuseseră deschişi circulaţiei. Cazul Bechtel ilustrează modul în care interesele comerciale ale unei multinaţionale, relaţiile diplomatice şi deciziile politice interne se pot intersecta într-un proiect strategic, cu efecte de durată asupra finanţelor publice. Bechtel nu a reprezentat doar un contract de construcţii. Pentru România anilor 2000, proiectul Autostrăzii Transilvania a fost asociat şi cu apropierea de Statele Unite, într-o perioadă în care guvernul condus de Adrian Năstase promitea să consolideze poziţia internaţională a ţării. Compania americană era deja unul dintre cei mai importanţi constructori de infrastructură din lume, cu proiecte în energie, transporturi şi apărare, dar şi cu legături istorice cu administraţiile de la Washington. Această combinaţie între puterea economică şi relaţiile politice a alimentat întrebări privind motivele pentru care România a ales atribuirea directă a unuia dintre cele mai mari contracte publice din istoria sa recentă. Contractul din 2003, atribuit fără licitaţie în contextul aderării la NATO În 2003, guvernul Adrian Năstase a decis atribuirea directă către Bechtel International a contractului pentru proiectarea şi construirea Autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş, cu o lungime prevăzută de aproximativ 415 kilometri. Valoarea iniţială a proiectului era estimată la 2,2 miliarde de euro, iar lucrările ar fi urmat să fie finalizate până în 2012. Contractul a fost atribuit prin negociere cu o singură sursă, în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 120 din noiembrie 2003, care permitea derogarea de la procedurile obişnuite de achiziţii publice. Potrivit unei retrospective publicate de Economica.net în decembrie 2013, decizia autorităţilor române a provocat obiecţii din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a Fondului Monetar Internaţional, în special din cauza lipsei unei proceduri competitive. …. Kosovo, Albania şi România: contracte controversate în Europa de Sud-Est Cazul Autostrăzii Transilvania nu a fost singular în activitatea Bechtel din regiune. Investigaţia Foreign Policy din 2015 a identificat controverse similare în proiectele rutiere dezvoltate de compania americană în Kosovo, Albania şi Croaţia. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Analiză Noul hub de securitate maritimă din Marea Neagră va îmbunătăți monitorizarea amenințărilor, dar nu va putea proteja navele comerciale. Explicațiile unui expert .…. Un mecanism de monitorizare a activităților maritime există deja în România, însă acesta urmărește în principal traficul comercial și activitățile care țin de ordinea publică. Ministerul Afacerilor Interne are la Constanța un centru care monitorizează navele ce intră în Marea Neagră, traseele acestora și porturile în care ajung. Informațiile sunt comunicate între statele riverane, cu excepția Rusiei. Problema, explică Hari Bucur-Marcu, este că sistemele existente nu sunt suficiente pentru detectarea amenințărilor de natură militară, în special a dronelor. Monitorizarea unei nave comerciale de mari dimensiuni este diferită de identificarea unui aparat fără pilot, care poate avea o amprentă mult mai mică și poate fi mult mai greu de detectat. „Una este să fie o ambarcațiune de 10.000 de tone și alta este să fie o dronă de 500 de kilograme”, explică expertul. În opinia sa, noul hub ar trebui să răspundă tocmai acestei lacune, prin dezvoltarea unor capacități suplimentare de supraveghere, inclusiv senzori și monitorizare prin satelit. Scopul ar fi ca statele riverane să nu depindă exclusiv de informațiile raportate de administrațiile portuare sau de alte autorități, ci să poată verifica direct ce se întâmplă în regiune. Expertul consideră că suma de 50 de milioane de euro poate permite achiziționarea unor servicii utile de monitorizare, însă nu poate contracara atacurile. …..„O dronă de război radioelectronic îți poate perturba toate convorbirile, toți senzorii electronici. Chiar și pentru o jumătate de oră, o oră sau două, pot exista pierderi masive”, avertizează Hari Bucur Marcu. …. Hari Bucur Marcu subliniază că protejarea căilor de navigație comerciale necesită resurse militare considerabile, de la nave și submarine până la aviație și sisteme complexe de supraveghere. El oferă ca exemplu capacitatea Statelor Unite de a proteja transportul maritim în Golful Persic, prin desfășurarea unor forțe navale și aeriene numeroase. Un asemenea model nu poate fi replicat de România și Bulgaria, consideră expertul, care atrage atenția că statele riverane nu dispun de resurse comparabile. „Nu avem cum să ajungem să avem o forță navală de tipul acesta. Nu avem resursele necesare. Iar dacă este mai puțin de atât, este ineficient”, afirmă acesta, referindu-se la protecția militară directă a traficului comercial. …. Finanțarea europeană este binevenită, însă efectele ei nu trebuie supraestimate, avertizează expertul. Hub-ul va avea nevoie de timp pentru a deveni funcțional, iar mecanismele de cooperare dintre state trebuie testate și exersate. Banii alocați nu pot înlocui acest proces și nici nu rezolvă, prin ei înșiși, problemele de securitate din regiune. „Din punct de vedere tehnic și militar, nu e mare lucru. Nu putem spune că am rezolvat toate problemele în Marea Neagră pentru că au dat cei 50 de milioane de euro”, subliniază Hari Bucur Marcu. ……” Integral: https://adevarul.ro/
“Cum a reușit o defecțiune Microsoft să blocheze instituții-cheie din întreaga lume: pericolul dependenței de o singură companie O pană majoră a serviciilor Microsoft 365 a provocat perturbări în întreaga lume, afectând activitatea școlilor, spitalelor, instanțelor judecătorești, instituțiilor guvernamentale și a numeroase companii. Milioane de angajați și utilizatori au rămas, începând de joi, fără acces la instrumente esențiale de comunicare, precum Outlook, Teams și Copilot. Incidentul, care s-a prelungit până în a doua zi, a readus în atenție riscurile dependenței de un număr restrâns de companii tehnologice. Problemele au început să fie raportate în timpul programului de lucru de vineri, în țările din Asia și Oceania, apoi s-au extins în Europa și America de Nord, pe măsură ce tot mai mulți utilizatori au încercat să acceseze serviciile Microsoft. Problemele au afectat servicii precum Outlook, Microsoft Teams, SharePoint, OneDrive și Copilot ….. În Australia, școli, magazine, instanțe judecătorești și instituții medicale au raportat probleme. Au fost afectate inclusiv examene și programări pentru consultații. O persoană a declarat presei australiene că investigațiile medicale la care trebuia să fie supusă au fost anulate deoarece nici ea, nici clinica nu au putut accesa documentele de trimitere prin e-mail sau fax. În Japonia, oficialii guvernamentali au anunțat că și platformele instituțiilor publice au fost afectate. Angajații au fost nevoiți să folosească telefoanele și aplicațiile de chat, întrucât nu mai puteau accesa Outlook. Probleme importante au fost raportate și în Marea Britanie. Mai multe structuri de poliție au anunțat că nu pot primi sesizări online privind infracțiunile din cauza indisponibilității serviciilor Microsoft. Liniile telefonice pentru urgențe și sesizările care nu reprezintă urgențe au rămas însă funcționale. Au fost afectate și unele servicii ale sistemului public de sănătate britanic, NHS, inclusiv cabinetele medicilor și activitatea spitalelor. Sindicatul GMB a avertizat că angajații serviciilor medicale 111 și 999 nu mai pot face trimiteri de pacienți în condiții normale, ceea ce generează un blocaj important în sistem. …. În Germania, compania feroviară Deutsche Bahn a anunțat că problemele serviciului de e-mail restricționează grav transmiterea orarelor de călătorie. În Olanda, instanțele judecătorești, administrațiile locale și organizațiile media au raportat dificultăți de comunicare, iar în Franța au fost semnalate probleme în cadrul unor agenții de sănătate și administrații locale. …. Consultantul în securitate și conformitate Davi Ottenheimer a criticat situația, făcând trimitere chiar la denumirea serviciului Microsoft 365. „Se numește literalmente 365. Această denumire presupune o anumită responsabilitate. Nu poți vinde o sticlă goală pe care scrie «Sticlă cu apă»”, a comentat acesta. …. Mai mulți oficiali din diferite țări au cerut reevaluarea relațiilor cu marii furnizori de servicii digitale și dezvoltarea unor alternative independente. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Blănuri și la nunta fetei lui Bolojan! Un pesedist însoțit de amantă greșise localul! .…. De intrare s-a apropiat un baștan cu amanta plină de blănuri și de figuri. Dar, surpriză. Nu era un invitat de-ai lui Bolojan, ci un pesedist care mergea la o nuntă din aia nesimțită, ca botezul lui Simonis de la Timișoara, dar pesedistul cu amanta greșiseră localul. …. Totul a ieșit la iveală când s-au dus la recepție și nu erau pe listă. Pesedistul a avut un șoc când a auzit că nu e pe listă, pentru că așa lucrează PSD, cu liste, pentru că individual n-ar avea nicio șansă de reușită, și lista e secretul promovării lor, prin corupție și nepotism, la vârful politicii. ….Din fericire, pesedistului i-a sunat telefonul și a fost instruit de prefect unde să vină, adică la localul ăla nesimțit de la marginea orașului, unde își fac pesediștii nunțile de obicei. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
