Revista Presei – 11 noiembrie.”Semne ale traiului pe datorie în unele ţări dezvoltate. Cazul României…..”
| 11/11/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/11/neel-560x420.jpg?resize=169%2C95&ssl=1)
“Interzicerea importurilor de gaze rusești rusești, din 2027 încolo, va pune presiune pe sistemele energetice din regiune – Franck Neel, FPE ….„Avem o altă provocare anul viitor, pe care nu trebuie să o uităm: interdicția gazelor rusești din 2027, care va avea un impact important asupra acestei regiuni, deoarece avem încă țări precum Ungaria, Slovacia, dar și Grecia, unde există contracte pe termen lung pentru gazele rusești. Aceste volume vor lipsi anul viitor”, a declarat Franck Neel, la Romanian International Energy Conference. El a mai spus că schimbările de pe piața regională ar putea reprezenta o oportunitate pentru producătorii români de gaze naturale, în contextul gazelor noi care vor intra din Marea Neagră, dar vor genera și presiuni suplimentare asupra sistemului energetic. „S-ar putea spune că, pentru un producător român, aceasta este mai degrabă o veste bună. Totuși, va pune presiune pe sistem. De aceea, trebuie să analizăm cum putem să ne dezvoltăm mai repede și cum putem aduce mai multe capacități pe piață”, a afirmat președintele FPE, care este și membru al directoratului OMV Petrom. „Ne bucurăm să vedem că noi resurse devin disponibile, gazele din Marea Neagră și capacități suplimentare de producere a energiei electrice. Vedem că în fiecare an intră în sistem tot mai mulți megawați. Dar, să fim sinceri, ritmul nu a fost unul bun. Dacă ne uităm la Neptun Deep, de la descoperire până la primele gaze au trecut peste 15 ani”, a declarat Neel, punctând întârzierile în ceea ce privește punerea în operare a noilor capacități de generare de energie electrică. …..” Integral: https://www.economica.ne
“Semne ale traiului pe datorie în unele ţări dezvoltate. Cazul României Ceea ce se întâmplă în întreaga lume în prezent are cauze multiple şi multe dintre aceste cauze nu sunt noi. Una dintre acestea s-ar putea numi eufemistic „traiul pe datorie”. Într-un limbaj rural, acest termen poate fi uşor tradus şi asimilat cu „traiul pe caiet”, expresie atât de mult frecventată în lumea satelor din ţara noastră. Marea majoritate a ţărilor lumii, începând cu ţările dezvoltate cum ar fi SUA, Japonia, Marea Britanie, Franţa şi altele, trăiesc pe datorie de mulţi ani. Există însă o diferenţa între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sau ţările cu economii emergente. Primul grup de ţări are încă o capacitate mai mare de a rambursa/reînnoi datoriile contractate pe plan extern la termenele contractuale datorită PIB-urilor (Produsul Intern Brut) şi rezervelor internaţionale mult superioare unei ţări ca România. Mai mult, unele dintre aceste ţări fac parte din uniuni monetare cum este cazul celor din zona EURO, care zonă are în spate o puternică bancă centrală şi anume Banca Centrală Europeană (BCE). Până în ultimii ani, aceste ţări au beneficiat de stabilitate politica relativ bună, deşi lucrurile s-au deteriorat semnificativ după ianuarie 2025 când noua Administraţie americană a preluat controlul. Se poate spune că haosul geo-politic, războaiele din Ucraina (agresiune a Federaţiei Ruse începută încă din februarie 2022 şi fără previziuni certe de încheiere, deşi este mediată de SUA) şi Iran (2026) şi inflaţia persistentă au condus la creştere gradului de nemulţumire a populaţiilor din ţările respective. De asemenea, preţul petrolului a crescut evident mai mult după începerea ostilităţilor în Iran, dar trebuie menţionat că Europa a început să simtă efectul după 2022 când petrolul şi gazele ruseşti nu au mai fost acceptate. În schimb s-a importat această marfă la un cost dublu din surse americane, norvegiene şi altele. …. Cazul Franţei, unde demonstraţiile studenţilor nemulţumiţi iniţial de condiţiile de educaţie, au degenerat în jefuiri de magazine, incendieri de maşini etc., este cel mai ilustrativ din acest punct de vedere. ….. România a continuat să împrumute în ultimii opt ani bazat pe programe care nu erau adecvate, nu erau canalizate în mod corect şi/sau care au fost abandonate în mod frecvent odată cu desele schimbări de guverne. În ciuda unui nivel bun al rezervelor internaţionale (EUR 64,8 miliarde la sfârşitul anului 2025, dar în scădere la EUR 60,1 miliarde la 30 septembrie 2026) şi a unor deţineri bune de rezerve de aur (103,6 tone în valoare de EUR 12,3 miliarde la aceeaşi perioadă, la preţurile curente), ţara a plătit dobânzi mai mari comparativ cu alte ţări din regiune. O altă problemă fundamentală a fost că fondurile împrumutate din străinătate erau direcţionate mai degrabă către consum şi nu către investiţii. În prezent, datoria externă a României a depăşit nivelul de 60% din PIB-ul său, nivel considerat ridicat după analizele făcute de organizaţiile financiare internaţionale şi agenţiile de rating internaţional. Emigrarea forţei de muncă a tinerilor români (circa 5 milioane au părăsit România după Decembrie 1989, dintre care cei mai mulţi în ultimii 10 ani) a dat o lovitură puternică potenţialului economic al ţării. Populaţia României a scăzut de la 23,2 mln la 1 iulie 1990 la 19 mln de rezidenţi la 1 ianuarie 2026, după datele publicate de INS. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“OPINIE Ştefan-Radu Oprea şi Dan Luca: Apărarea Europei, o oportunitate economică pentru România ..… România porneşte de la câteva atuuri importante. Poziţia la graniţa estică a Uniunii, apartenenţa la flancul estic al NATO şi importanţa strategică a Mării Negre îi conferă un rol relevant în arhitectura de securitate europeană. Dar relevanţa geopolitică trebuie dublată de capacitate economică şi industrială. Altfel, riscăm să rămânem doar un beneficiar al investiţiilor şi deciziilor luate în alte state europene. Miza este să devenim şi un participant activ la aceste proiecte. Politica de apărare are efecte mult dincolo de sectorul militar. Investiţiile în mobilitate militară înseamnă drumuri, căi ferate, poduri şi infrastructură logistică modernizate. Consolidarea securităţii energetice înseamnă noi interconectări şi surse de aprovizionare mai diversificate. Iar dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare duală, de la inteligenţă artificială şi comunicaţii securizate până la robotică şi sisteme autonome, poate crea pieţe noi pentru companiile europene şi româneşti. Cu alte cuvinte, investiţiile în apărare pot deveni investiţii în dezvoltare. Pentru România, acest lucru presupune însă o schimbare de abordare. Nu este suficient să alocăm mai multe resurse pentru achiziţii de echipamente. Trebuie să ne asigurăm că o parte cât mai consistentă din valoarea acestor investiţii se întoarce în economie, prin producţie locală, parteneriate industriale, transfer de tehnologie şi cercetare. Avem deja instrumente importante pentru a face această schimbare. Strategia Naţională pentru Industria de Apărare 2024–2030 şi legea privind cooperarea tehnologică şi industrială creează cadrul prin care achiziţiile de echipamente militare pot deveni un motor de dezvoltare pentru industria românească. Ideea este simplă: atunci când România investeşte în apărare, beneficiile nu trebuie să se limiteze la echipamentele livrate. Aceste investiţii trebuie să genereze şi producţie în ţară, transfer de tehnologie, capacităţi industriale noi şi locuri de muncă. Cu alte cuvinte, fiecare achiziţie importantă trebuie privită şi prin prisma valorii economice pe care o poate crea în România. Avem nevoie de o industrie de apărare modernă, capabilă să lucreze împreună cu marile companii europene şi să participe la proiecte comune. Companiile româneşti, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii, trebuie să poată intra în lanţurile europene de furnizori. Pentru aceasta, sunt necesare investiţii, acces la finanţare, competenţe specializate şi o colaborare mai strânsă între industrie, universităţi şi centrele de cercetare. …. O atenţie specială trebuie acordată regiunii Mării Negre. Importanţa sa pentru securitatea europeană este în creştere, iar România poate contribui nu doar prin poziţia geografică, ci şi prin infrastructură, logistică, capacităţi industriale şi expertiză regională. Astfel, o responsabilitate de securitate se poate transforma într-un avantaj economic şi diplomatic pe termen lung. Toate aceste obiective trebuie urmărite în complementaritate cu NATO. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ursula, bitte sag den rumänischen Politikern, dass Deutschland ein starkes Land ist, weil es Fabriken, Werke und Kombinate hat. Außerdem sagt der KI-Assistent, dass Rumänien der beste Ort für Investitionen in der Europäischen Union ist Doamnă Preşedintă von der Leyen, bine aţi revenit în România. Noi, românii, ne simţim foarte apropiaţi de germani, ne bucuram când ne vizitează un german şi suntem siguri că altfel ar fi arătat România dacă ne conducea un german căruia i-ar fi plăcut să muncească. Şi nu vă luaţi după tot ce se aude sau se spune despre noi. Românii nu au un conflict cu germanii de la Rheinmetall, care are doar probleme de aprovizionare – dar cei care nu lucrează în fabrici, uzine şi combinate nu înţeleg ce înseamnă asta. Românii iubesc maşinile germane chiar dacă piaţa este invadată de maşini din afara uniunii – se vede cu ochiul liber, pe stradă este plin de Porsche, Audi, Mercedes, BMW; iar românii cu mai puţine posibilităţi conduc VW. Românii nu sunt mai săraci decât germanii; ca dovadă, săptămâna trecută, de Black Friday, au scos din buzunar mult mai mult decât anul trecut, în ciuda inflaţiei. Multe dintre cele cumpărate vin, desigur, din Germania. Din păcate, doamnă Preşedintă, economia României este condusă din spatele politicienilor, de mai bine de 5 ani, de acelaşi mediu de afaceri fără ambiţii care, în loc să accelereze industrializarea, fabrici, uzine si combinate, la fel ca în Germania, au accelerat economia de consum de importuri, imobiliare şi divertisment. Astfel încât, Pech, am ajuns la deficite, datorii şi descreştere. Este simplu, ”von nichts kommt nichts”. Doamnă Preşedintă, ştiţi asta foarte bine, România devine în următorii 5 ani cel mai atractiv loc din uniune pentru investiţii industriale. O simplă interogare prin asistentul AI, precum cea de mai jos, oferă pe loc 10 argumente pentru a investi în România – bonus, asistentul AI trage şi o concluzie, fără să-i fi fost ceruta prin prompt…. 1. Costuri salariale competitive în UE Salariul mediu net ∼1.100 euro, costul total al angajatorului de 2-3 ori mai mic decât în Germania sau Franţa. Forţă de muncă calificată, cu 5,5 milioane de angajaţi, 45% în industrie şi servicii tehnice. 2. Poziţie geografică strategică La intersecţia UE – Marea Neagră – Ucraina – Turcia. Portul Constanţa, cel mai mare la Marea Neagră, cu acces direct pe Dunăre – Coridorul Rin-Main-Dunăre până la Rotterdam. 3 coridoare TEN-T trec prin ţară. 3. Piaţă de 19 milioane + acces la 450 milioane consumatori UE România e a 6-a piaţă din UE ca populaţie. Din Bucureşti ajungi în 2 ore de zbor la orice capitală europeană. Produs aici = “Made in EU”, fără taxe vamale. 4. Ajutor de stat generos ….” Integral: https://www.zf.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2FMircea-Miclea-la-Aletheea-1640x1094-1.jpeg?resize=154%2C87&ssl=1)
“Mircea Miclea: Cei care au pus politica deasupra educației au distrus-o! Mircea Miclea răspunde criticilor referitoare la faptul că a prezentat în Parlament cum trebuie modernizată educația din România, țară aflată pe ultimele locuri în UE în toate testările internaționale, la invitația partidului extremist AUR. „Interpretarea în cheie politică pe care au făcut-o unii e detestabilă. Arată îngustimea minții lor, incapacitatea de a gândi altfel decât în cheia unui parti-pris ideologic. Oamenii aceștia, care au pus politica deasupra educației, au distrus educația. Nu am nici cea mai mică prețuire pentru ei”, a declarat fostul ministru Mircea Miclea, într-o declarație pentru Edupedu.ro. „Constat că o serie de de persoane (un rector de la SNSPA și alții cu CV profesional subțire, nomina odiosa) critică faptul că am prezentat în Parlamentul României, la invitația AUR, o serie de idei despre modernizarea educației, dar nu am fost la întâlnirea de la Ministerul Educației. Pasămite am răspuns solicitării unui partid parlamentar și nu am dat curs unei invitații de la minister, ceea ce ar fi de rău, politic incorect. Aș fi prezentat aceleași idei dacă mă invita PNL, USR, UDMR, PSD sau oricine altcineva. Pentru că gândesc liber. Iar explicația de ce nu am fost la minister e atât de simplă: tatăl meu are mari probleme de sănătate, care m-au reținut la Cluj. În plus, vinerea am cursuri la UBB. Verificați. Punct. Dar interpretarea în cheie politică pe care au făcut-o unii e detestabilă. Arată îngustimea minții lor, incapacitatea de a gândi altfel decât în cheia unui parti-pris ideologic. Oamenii aceștia, care au pus politica deasupra educației, au distrus educația. Nu am nici cea mai mică prețuire pentru ei.” ….” Integral: https://www.g4media.ro/
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/08/populatie-romania-4354678-540x420.jpg?resize=149%2C84&ssl=1)
“Cod roşu pentru populaţia României – Prăbușirea demografică continuă, date oficiale de la INS despre sporul natural. Ce se va întâmpla …. Numărul naşterilor şi cel al deceselor înregistrate au scăzut în luna septembrie a acestui an, iar sporul natural s-a menţinut negativ, în condiţiile în care numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare. ….Specialiştii spun că nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion. …. Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România, la 1 ianuarie 2026, în număr de 3,903 milioane de persoane, reprezentând 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19,041 milioane de persoane), arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii – 1,555 milioane de persoane – reprezentau 16,7% din totalul de 9,298 milioane de persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce, femeile – 2,349 milioane de persoane – reprezentau 24,1% din totalul de 9,744 milioane femei rezidente, scrie Agerpres. …. În profil teritorial, în totalul populaţiei vârstnice – de 65 ani şi peste – cele mai mari ponderi le deţin regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), Bucureşti-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%). Regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroşi vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest şi Centru (peste 20%), Nord-Est şi Nord-Vest (peste 19%). Cea mai „tânără” regiune este Bucureşti-Ilfov (18,1%). …..” Integral: https://www.economica.net/
“Câţi dintre tinerii care pleacă la studii în străinătate se mai întorc în ţară? De ce s-ar mai întoarce? ….Conform previziunilor, România va avea nevoie, în următorul deceniu, de tot mai mulţi specialişti în domenii precum administrarea afacerilor, IT şi sănătate, dar şi de angajaţi în servicii, transporturi şi industrie. Potrivit unui raport realizat de Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, una dintre agenţiile descentralizate ale Uniunii Europene), până în 2035, cererea de forţă de muncă se va schimba semnificativ. În timp ce unele sectoare îşi vor extinde nevoia de personal, agricultura şi construcţiile sunt printre domeniile care ar putea pierde din pondere. Dintre categoriile de ocupaţii analizate de Cedefop, specialiştii sunt cei care vor înregistra cea mai mare creştere până în 2035. Este vorba despre angajaţi cu studii superioare – de pildă cercetători, medici, profesori, avocaţi, ingineri, artişti, jurnalişti şi manageri de business. Numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, faţă de 1,4 milioane în 2026. Creşterea de aproximativ 25% indică una dintre cele mai importante transformări structurale anticipate pentru piaţa muncii din România. … „Observăm o schimbare de mentalitate care este din ce în ce mai pregnantă de la an la an. Tinerii încep să treacă de la «ţara preferată» la «ţara potrivită». Nu mai pornesc neapărat de la ideea că trebuie să studieze într-o anumită destinaţie pentru că aceasta este populară în generaţia lor, ci caută universitatea şi programul care răspund profilului lor academic, intereselor şi planurilor profesionale. Este un semn al unei abordări mai mature a unei decizii care le poate influenţa următorii ani de studiu şi, ulterior, cariera”, spune Alexandra Bădescu, deputy general manager al IntegralEdu. Potrivit ei, diversificarea se vede şi în diferenţa dintre ţările selectate iniţial în dosarele de aplicaţie şi destinaţiile în care tinerii ajung să se înregistreze la finalul procesului. În topul opţiunilor iniţiale se află Olanda, Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania, în timp ce clasamentul înregistrărilor finale concrete este condus de Olanda, urmată de Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa. Cert este că o parte însemnată a acestor tineri nu se mai întorc să profeseze şi să trăiască în România, iar exodul creierelor continuă, aceasta fiind doar una dintre căi. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Bulgarii care au primit 10 milioane EUR din PNRR-ul României vor să preia afaceri românești, prin noul lor fond de până la 150 milioane EUR .… Într-un comunicat transmis, luni, comunității antreprenoriale StartupCafe, investitorii bulgari de tip growth equity au anunțat că noul lor fond, BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund II SCSp (BPSEEF II) a adunat deja 125 de milioane de euro și începe să facă investiții în firme private din România și din regiune începând din anul 2027. Ajuns în stadiu de first close (prima închidere) la 125 de milioane de euro, fondul are o țintă de 150 de milioane de euro și un hard cap de 200 de milioane de euro, iar închiderea finală (final close) este estimată pentru 2027. Cu sediul central în Luxemburg, BPSEEF II va acorda finanțări între 7 și 20 de milioane de euro per tranzacție unor companii cu creștere rapidă din Europa de Sud-Est. În schimbul capitalului pe care îl va oferi, fondul va prelua participații minoritare semnificative sau pachete majoritare. Investitorii subliniază că vor lucra în parteneriat cu fondatorii firmelor în care investesc, contribuind cu capitalul, rețeaua de contacte și expertiza de care aceștia au nevoie pentru a-și „transforma afacerile în lideri regionali și globali”. Fondul va face investiții în firme din piețe principale ca Bulgaria, România, Croația, Slovenia și Serbia. De asemenea, în funcție de oportunitățile care apar, fondul va investim și în afaceri din restul Europei Centrale și de Est, inclusiv în Polonia, Ungaria, Slovacia, Statele Baltice și alte țări din Balcanii de Vest pe lângă cele menționate ca piețe principale. …. BPSEEF II beneficiază de sprijinul investitorilor-ancoră ai BPSEEF I, care revin și în noul fond, printre care Fondul European de Investiții („FEI”), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erste Asset Management și International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale dedicată sectorului privat. ….” Integral: https://startupcafe.ro/
“Securitatea României, în joc la negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: Putin vrea un „Yalta 2.0” …. România se numără printre țările pentru care o eventuală renegociere a prezenței militare aliate ar avea implicații directe. Înaintea invaziei din februarie 2022, Rusia a cerut NATO să renunțe la desfășurările militare realizate în statele care au aderat la Alianță după 1997. România a devenit membră NATO în 2004, iar pe teritoriul nostru se află atât militari aliați, cât și elemente ale sistemului de apărare antirachetă. Practic, solicitările formulate atunci, dar și acum de Kremlin echivalau cu retragerea efectivă a NATO din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și țările baltice sau cu anularea automată a garanțiilor oferite de articolul 5, pentru ca dictatorul de la Kremlin să-și poată extinde influența cu forța asupra Europei de Est. ….Un alt punct de interes pentru țara noastră este securitatea Mării Negre. România pregătește începerea producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep în 2027, ceea ce adaugă o componentă energetică discuțiilor privind stabilitatea regională. Protecția infrastructurii maritime și riscurile asociate dronelor și altor amenințări militare sunt relevante pentru exploatările offshore. …. Donald Trump a declarat săptămâna trecută că negocierile ar putea conduce la un „acord foarte important”, care să „implice întreaga Europă”, fără să prezinte condițiile unei asemenea înțelegeri. Declarațiile au readus în atenție ultimatumul transmis de Rusia înaintea invaziei din 2022, când Kremlinul solicita reducerea prezenței NATO în Europa de Est. Serghei Riabkov, diplomatul rus implicat în formularea acelor cereri, face parte din delegația Moscovei la Abu Dhabi, condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin. Participarea sa intervine în contextul în care Washingtonul discută posibilitatea unui acord care să includă și viitoarele relații de securitate dintre Rusia și statele europene. Jared Kushner a declarat luni că un acord de pace va necesita negocieri directe între Moscova și Europa „cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care le afectează”. …. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit expresia „Yalta 2.0”, evocând Conferința de la Ialta din 1945, când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice au discutat organizarea Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Avertismentul său privește riscul ca deciziile referitoare la viitorul unor state europene să fie negociate de marile puteri fără participarea directă a țărilor vizate. …. Presa americană a relatat și despre presupuse discuții privind acorduri comerciale importante între Statele Unite și Rusia, purtate în afara cadrului oficial al negocierilor de pace. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“S-a lansat „Ciolacula”, povestea vampirului care a supt 60 de miliarde din fondul de rezervă ….. Ciolacula este un personaj cu puțină carte, dar cu o sete nestăvilită de supt bani, atât pentru el, cât și pentru cei din anturajul său. În perioada sa de glorie, Ciolacula ajunge liderul unei organizații de vampiri specializați în suptul banilor publici. În perioada cu Ciolacula lider, organizația sa efectiv face prăpăd. Numai Ciolacula singur reușește performanța să sugă peste 60 de miliarde din banul public, dar dacă îi luăm în considerare și pe cei din organizația lui, suma suptă trece lejer de 100 de miliarde. Chiar dacă aruncă cu bani în stânga și-n dreapta, lipsa de carismă a lui Ciolacula îl împiedică să ajungă domnitor în țara sa, așa că se retrage în județul medieval Buzău, unde își ia o amantă și își linge rănile sugând bani din consiliul județean. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
