Revista Presei – 10 noiembrie.”„Am înnebunit la cap!” Stadioane avem în plan. Energie ieftină, nu şi asta pune sub semnul întrebării viitorul industriei româneşti. Cum o salvăm ? VIDEO…..”
| 10/11/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“„Falimentul ne bate la ușă”. Datoria publică a României a ajuns la 240 de miliarde de euro Datoria publică a României a ajuns la 240 de miliarde de euro. Ea are în spate ani buni de deficit imens în care statul s-a întins mai mult decât îi este plapuma, a finanțat la greu consumul, plătind pentru un stat ineficient, obez și resursofag. Din această datorie publică, jumătate este externă, ceea ce arată o dependență imensă și în creștere de cei din afara țării. Datoria României crește astăzi cu aproximativ 300.000 de lei pe minut (circa 60.000 de euro pe minut). Vorbesc doar despre creștere, nu despre datoriile care sunt folosite pentru a le achita. Asta înseamnă cam 400 de milioane de lei pe zi. Povara financiară a acestei datorii publice, pe care o duce astăzi în spate fiecare român, a ajuns la circa 12.000 de euro. Asta înseamnă că fiecare familie cu doi adulți și doi copii are, astăzi, în spate o datorie de aproape 50.000 de euro. O familie cu doi adulți și doi copii, având venituri înjumătățite, deoarece acești copii au vreo 20 de ani. Mai mult, muncim cam 7 ani din 10 să ne plătim taxele către stat, iar doar 3 ani din 10 sunt efectiv pentru noi și familia noastră. Anul acesta estimăm că vom plăti circa 68 de miliarde doar la dobânzi. Asta înseamnă circa 700 de euro/an din buzunarul fiecărui român (incluzând și copiii noștri). Adică, vreo 3000 de euro/an din bugetul fiecărei familii, cu 2 adulți și 2 copii. Din acest motiv trebuie să muncim 7 ani din 10 pentru taxe. Ca să plătim nu pentru educație și sănătate, ci pentru dobânzi. România este astăzi într-un mare impas. Dacă politicienii nu se trezesc și ne împing în continuare pe acest drum al deficitelor și al îndatorării, nu ajungem deloc bine. Falimentul ne bate la ușă. Creditorii ne bat la ușă. Deja, statul împrumută cu aproape 40% mai mult decât sectorul privat din România. …..” Integral: https://republica.ro/
“„Am înnebunit la cap!” Stadioane avem în plan. Energie ieftină, nu şi asta pune sub semnul întrebării viitorul industriei româneşti. Cum o salvăm ? VIDEO Stadioane, săli de sport şi reţele de gaz şi canalizare fără clienţi: acestea sunt, în opinia lui Mihai Daraban, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, investiţiile locale care consumă bani publici într-un moment în care preţul energiei ar trebui să fie prioritatea absolută a ţării. ..…. „Vrem să lansăm către Guvern ideea de a face un moratoriu, mai ales că sunt în faza de făcut bugetul pentru 2027, să existe un moratoriu cu toate UAT-urile din România. Să conştientizăm cu toţii că prioritatea absolută a României acum nu mai e nimic altceva decât preţul energiei“, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, la ZF Live. Potrivit lui, dacă problema energiei nu este rezolvată pe termen scurt şi mediu, industria românească riscă să ajungă de domeniul trecutului. Daraban critică felul în care autorităţile locale îşi cheltuiesc banii: cer branşamente la gaz şi canalizare acolo unde nu există clienţi şi construiesc săli de sport, deşi în mediul rural sunt deja 3.722 de astfel de săli. ….„Ne-am apucat să facem stadioane de parcă organizăm trei ediţii consecutive ale Cupei Mondiale. Am înnebunit la cap? Vrem să convingem autorităţile locale să înceteze cu presiunile către politic. (…) Vor aducţiuni de gaz, canalizare, dar nu au clienţi. Vor săli de sport! Sunt 3.722 de săli de sport la ţară. (…) Haideţi să băgăm toţi banii în energie, să finanţăm Transelectrica, să creeze noi reţele“, a mai spus Daraban la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“România începe să sece. A început o luptă pentru fiecare picătură. Lacurile sunt la jumătate și se pot lua decizii radicale La Vidraru, lacul a rămas înainte de iarnă pe jumătate de gol, pentru că nu a plouat suficient. Vidraru este unul dintre cele șase lacuri principale ale bazinului hidrografic Argeș–Vedea. Începând cu sfârșitul lunii iulie, când nivelul apei din Vidraru a încetat să mai crească, Apele Române au fost nevoite să evacueze apă într-un ritm accelerat din celelalte cinci lacuri, pentru a asigura necesarul de apă al populației. …. Nivelul de umplere al celor mai importante 40 de lacuri din România este monitorizat constant de Apele Române. Anul trecut, în această perioadă, gradul lor de umplere era de 71%. Anul acesta este la doar 55%. Cu 1 miliard de metri cubi de apă mai puțin.„Reporter: Credeți că veți ajunge la o situație în care veți trebui să alegeți între producția de energie electrică și asigurarea apei potabile? Sorin Rîndașu: Teoretic, există scenariul ăsta. Conform legislației, prioritară este alimentarea cu apă a populației”. …. La Oașa, nivelul apei a scăzut atât de mult, încât, la coada lacului, au ieșit la iveală buturugile arborilor seculari tăiați în anii ’70, când a fost amenajată acumularea. Doi localnici locuiesc de 50 de ani pe malul lacului și este pentru prima dată când pot păși pe fundul acestuia. „Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: Imaginați-vă așa: o secetă foarte pronunțată, care vine după alți 2 ani de secetă. Debitul Dunării care a dus la scoaterea din funcțiune a centralei de la Cernavodă… Reporter: Dacă n-ar fi fost problemele de la Nuclearelectrica, ar fi fost nevoie să scoateți atât de multă apă din lacuri? Ianăș Rădoi: Cu siguranță, nu”. Pentru a conserva cât mai mult din rezervele de apă, Hidroelectrica a ajuns să cumpere curent din alte surse, la prețuri mai mari. …. Lacul Vidra este a treia cea mai mare acumulare din România. Hidrocentrala de la Vidra este a doua după Porțile de Fier. A fost proiectată să producă aproape cât două reactoare de la Cernavodă. Doar că, anul acesta, din cauza secetei prelungite, volumul de apă din lac a scăzut drastic. Aproape jumătate din volum a dispărut. Apa din Lacul Vidra are o singură întrebuințare: producerea de energie electrică. Ca să vă faceți o idee despre cât de mult a scăzut nivelul apei, gândiți-vă că un brad poate ajunge la 20 de metri înălțime. Comparați apoi această înălțime cu cea a malurilor care, în mod normal, ar fi trebuit să fie acoperite de apă. Scăderea nivelului în lac declanșează un fenomen hidraulic care scade din eficiența centralei. …. Ianăș Rădoi, director operațiuni Hidroelectrica: „Hidrologia deficitară din anul ăsta a condus la consumarea accelerată a unor rezerve de care ținem să le conservăm, mai ales că vom intra în iarnă, va urma sezonul rece”. Hidroelectrica intră în iarnă cu o rezervă de energie în marile lacuri cu 1.000 de GWH mai mică decât cea din ultimii 4 ani. Acesta este un grafic intern al companiei. Cu negru este rezerva de energie din octombrie 2024-2026. Liniile colorate reprezintă rezervele cu care am intrat în iarnă în perioada 2022-2025. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Barajele vechi și lacurile colmatate pun în pericol rezervele de apă ale României. Ce a scos la iveală criza de la Paltinu .… Paul Angelescu își începe ancheta jurnalistică la Paltinu, unde o defecțiune nerezolvată a lăsat anul trecut peste 100.000 de oameni fără apă, chiar înainte de sărbători. România are peste 2.000 de baraje și tot atâtea lacuri de acumulare. Ele pot stoca peste 13 miliarde de metri cubi de apă. O rezervă strategică esențială pentru alimentarea cu apă potabilă, producția de energie, irigații și prevenirea inundațiilor. …. Majoritatea barajelor au peste 60 de ani. Nu există riscuri ca ele sa cedeze, însă multe dintre mecanismele și echipamentele din interiorul lor nu au trecut niciodată prin reparații și nu mai funcționează la parametrii pentru care au fost proiectate. Conf. Altan Abdulamit, președinte Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor: „Durata lor de viață, să zicem garantată, era de două ori epuizată. Această durată e undeva la 25-30 de ani”. Iar asta înseamnă de la mai puțină apă stocată și costuri mai mari pentru potabilizare sau pentru producția de electricitate până la sistarea furnizării de apă. România a avut pe masă, începând cu 2021, sume uriașe prin PNRR pentru a le repara, dar a pierdut banii. Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului: „Practic, echivalentul a 300 de milioane de euro care s-au pierdut”. …. Reporter: Ce s-a întâmplat anul acesta pe Dunăre este un eveniment care se produce… Sorin Rîndașu – Departamentul pt. Situații de Urgență Apele Române: O dată la 10.000 de ani. Nivele cele mai mici înregistrate vreodată în zona Cernavodă. Am început filmările la sfârșitul lunii iunie, la Paltinu, un baraj pus în funcțiune în 1971, care nu a trecut niciodată printr-o reparație capitală. Angajații ne arată poze din timpul construcției, ca să înțelegem mai ușor cât de complexă este o astfel de infrastructură. Barajul a fost prevăzut cu trei locuri pentru evacuare a apei. Golirea de fund este situată la 14 metri. Pe aici este principala cale de evacuare a apei din baraj. Și mai important tot pe aici sunt evacuate sedimentele pentru a preveni colmatarea lacului. Priza pentru hidrocentrală este puțin mai sus. Pe aici intră apa necesară producției de electricitate. În fine, golirea de semiadâncime este situată la 65 de metri. Pentru ca barajul să asigure apa și pentru populație, și pentru producerea de energie și în același timp să prevină inundațiile este nevoie că toate trei să fie funcționale. Nu sunt. În 2025 o defecțiune aparent minoră a declanșat la Paltinu un lanț de evenimente care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă. Mai multe spitale au rămas și ele fără apă, dar și rafinăriile din Ploiești, centrala electrică pe gaze de la Brazi și două fabrici strategice de armament. …..” Integral:https://stirileprotv.ro/
“Bucureștiul, expus riscului de inundații, din cauza barajelor Lacul Morii și Buftea. Cum s-au pierdut banii UE pentru reparații ..… Banca Mondială a calculat de câți lei avem nevoie ca să ne aducem la zi toată infrastructura de protecție la inundații. Diana Buzoianu – fosta ministră a Mediului: „În scenariul cel mai limitat. Cel mai de jos posibil, doar pentru lucrările extraordinar de importante de 26,8 miliarde. Iar scenariul ideal, acolo deja urcăm la 40 de miliarde. Pentru următorii 15 ani”. Barajul Lacul Morii face parte din ultima linie de protecție a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Barajul și lacul de acumulare n-au mai avut parte de reparații capitale din 2008. Adică de aproape 20 de ani. Asta deși în ultimii ani multiple rapoarte au consemnat că au apărut tot felul de probleme, atât la baraj cât și la lac, iar acestea au nevoie de investiții urgente. Un raport al Curții de Conturi din 2023 a identificat mai multe probleme nerezolvate. Am mers la Administrația Bazinală Argeș Vedea să întrebăm câte dintre ele s-au remediat în ultimii 3 ani. Reporter: Reabilitarea protecției malului drept al lacului a fost făcută față de momentul 2023? Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Parțial a fost făcut, parțial. Reporter: Cât la sută? Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: 15-20%… Nu. Reporter: Refacerea etanșeității măștii amonte de la barajul de pământ. Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Tot parțial cu surse proprii 15-20% Reporter: Reabilitarea galeriei drenante adiacente barajului de pământ mal stâng. Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Tot așa. Reporter: Sistemul de deviere a plutitorilor în amonte. Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: Nu, nu, nu acesta nu a fost făcut. Mergem și la Barajul Buftea, de pe râul Colentina, tot cu rol de protecție a Bucureștiului la inundații. Barajul a fost construit în perioada interbelică și funcționează cu mecanismele de acum aproape 100 de ani. Peste acest baraj au trecut inclusiv mari cutremure. Cum ar fi cel din 1977. Și mai e o problemă. Angajații Apelor Române reușesc să-l țină în continuare în funcțiune, însă dacă ceva se strică, au mari probleme cu găsirea unor piese noi pentru a înlocui ce a fost făcut în 1936. Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: „Am ajuns și la acel nivel. Ca românul încerci să le adaptezi, că nu mai găsești aceste piese care erau acolo”. Culmea este că Apele Române au avut pe masă bani mulți pentru a le repara. Atât Lacul Morii, cât și Buftea au făcut parte din cele 13 baraje pentru care Comisia Europeană a alocat fonduri prin PNRR încă din 2021. Licitațiile au fost lansate târziu, în ianuarie 2025. Reporter: De ce a eșuat această oportunitate uriașă? Diana Buzoianu – fostă ministră a Mediului: Au fost aproximativ 350 de milioane de euro date pentru 13 poldere, 13 baraje și 400 de diguri. Niciun kilometru de dig nu a fost finalizat. Apropo, digurile fiind practic cele mai simple. 12 baraje au fost pierdute, 12 poldere au fost pierdute. Pur și simplu nu au mai fost acceptate să fie finanțate de către Comisie pentru că comisia nu mai credea că se pot finaliza într-un an de zile și atunci Comisia a cerut să fie dărâmate de la finanțare. Cristian Barbu – șef serviciu Apele Române Argeș-Vedea: „Era evident pentru oricine are o minimă experiență pe proiecte de infrastructură pe fonduri europene că dacă urci ceva pentru zeci de milioane de euro execuție în SEAP, în ianuarie 2025 nu o să fie în vecii vecilor finalizat în august 2026. Nu pot să fiu sigur, sincer”. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“România poate deveni o poveste de succes a Europei …. România, „copilul înzestrat” al Europei: un potențial economic încă insuficient valorificat – Analiza arată că, în pofida provocărilor actuale legate de creșterea economică modestă, inflație și consolidarea fiscală, România dispune de un set rar de avantaje competitive: capital uman talentat, resurse energetice diversificate, o economie digitală puternică, teren agricol fertil și o poziție geografică strategică. Autorii argumentează că principala provocare nu este lipsa resurselor, ci transformarea acestora în rezultate economice sustenabile. – Potrivit analizei, România a recuperat semnificativ decalajele față de Europa Occidentală în ultimele două decenii, nivelul de trai ajungând de la sub 30% din media UE, la aproape 80%, iar productivitatea aproape triplându-se între 2000 și 2024. În același timp, investițiile în infrastructură, energie și digitalizare pot deveni motoare importante de creștere economică în anii următori. – Autorii evidențiază și oportunitățile semnificative care există în atragerea investițiilor străine, dezvoltarea pieței financiare și valorificarea mai eficientă a fondurilor europene. În opinia lor, România are premisele pentru a deveni una dintre poveștile de succes ale Europei, cu condiția să își consolideze încrederea în propriul potențial și să continue procesul de modernizare economică și instituțională. ….” Integral: https://www.bancherul.ro/
“„Acești trădători autointitulați patrioți” își sabotează propria țară prin propagandă prorusă și ură împotriva Europei În Ucraina, la Kiev, încă mor zilnic zeci de oameni perfect nevinovați, uciși pe stradă sau în casele lor, din ordinul unui criminal în masă, al unui scelerat demonizat de ideea refacerii imperiului răului sovietic pe cadavrele celor ce i se opun. Un grotesc și jalnic personaj faustic care mimează credința și interesul pentru ideea de om. La Kiev mame și tați hohotesc de plâns sau tac înmărmuriți de durere deasupra cadavrelor copiilor lor sfâșiați pe trotuar de bombe și de rachetele Satan lansate cu binecuvântarea unui patriarh și a unui sinod care L-au izgonit pe Hristos din Biserica rusă, devenită mâna clericală a dictaturii criminale care a infestat-o. La București există ipochimeni cu statut politic care doar din lașitate se abțin să jubileze, dar care, prin tot ce (nu) spun, aprobă indirect crimele odioase comise de cel mai mare dușman istoric al României și al Europei civilizate, pe care ei, acești inepți moral și parveniți în foruri publice, ar dori-o slabă și dezmembrată în numele unei patologii politico-religioase numite „suveranism” (în realitate, autarhism sinucigaș și anticreștin). Niciodată, ca și ridicolii adversari ai unei fictive „centrale de propagandă”, ai jurnaliștilor și intelectualilor publici, inși camuflați în „oameni de bine”, niciodată, niciun cuvânt despre crimele în masă de la granița României! Doar minciuni despre imaginare persecuții împotriva românilor de peste graniță. Ura lor se îndreaptă, în realitate, spre Uniunea Europeană, pe care dau diabolic vina pentru război, pe care o acuză că are îndrăzneala să se apere preventiv, ajutând o țară care luptă pentru toți împotriva unei invazii demente și a extinderii răului bolșevic, ca și cum acestea, nu libertatea, pacea și prosperitatea, ar trebui scuzate și apărate. …..” Integral: https://republica.ro/
“EFE: Rusia consideră împărţirea zonelor de influenţă cu SUA şi China mai importantă decât negocierile de pace din Ucraina Împărţirea sferelor de influenţă între Federaţia Rusă, Statele Unite şi China, în cadrul apropiatului summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), reprezintă o miză mult mai importantă decât negocierile pentru o încetare a focului în Ucraina, a afirmat duminică Piotr Tolstoi, noul preşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, relatează agenţia de presă EFE. …. „Dacă ei (rusul Vladimir Putin, americanul Donald Trump şi chinezul Xi Jinping) reuşesc să abordeze garanţiile de securitate necesare pentru lume, împărţirea zonelor de influenţă, asta va fi mai important decât încercările privind o încetare a focului în Ucraina. Aceasta va însemna că vom discuta direct cu SUA şi China despre construirea securităţii globale în viitor”, a afirmat Piotr Tolstoi. Parlamentarul rus, membru al formaţiunii pro-prezidenţiale Rusia Unită, a argumentat că mizele globale de securitate au constituit chiar fundamentul declanşării conflictului armat. „Tocmai aceste preocupări au stat la originea operaţiunii militare speciale. Şi dacă acest lucru va fi discutat sau chiar decis parţial în cadrul acelei reuniuni, va fi mai important decât nenumăratele încercări ale lui Trump de a iniţia negocieri cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Eu nu cred în ele”, a adăugat oficialul rus. …. În timp ce partea rusă doreşte redefinirea arhitecturii de securitate şi a dosarului ucrainean, Donald Trump a reiterat necesitatea negocierii unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea acordului START III – temă pe care Beijingul evită să o prioritizeze în prezent. Perspectiva acestui summit a generat comparaţii în rândul analiştilor cu Conferinţa de la Ialta din 1945, oferindu-i liderului de la Kremlin oportunitatea de a depăşi izolarea diplomatică şi de a discuta direct cu Washingtonul şi Beijingul, ocolind capitalele europene, notează EFE. La rândul lor, Uniunea Europeană şi conducerea de la Kiev au respins ferm orice tentativă de redesenare a zonelor de influenţă în absenţa lor. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Victorie pentru șoferi. Anii petrecuți la Valea Cascadelor vor fi calculați la pensie …. Un purtător de cuvânt al ministerului a precizat că orele petrecute la volan în condiții de congestionare vor fi asimilate orelor de muncă, în limita unui plafon anual. Casa de Pensii a confirmat că se lucrează la normele de aplicare și că primele cereri vor putea fi depuse începând cu luna viitoare. Autoritățile au recomandat prudență în completarea declarațiilor, precizând că vor fi efectuate verificări aleatorii, pentru a se confirma dacă beneficiarul a stat în mașină în zonă așteptând să se elibere o bandă sau doar căscau gura la trafic de pe trotuar. Un an de stat în trafic la Valea Cascadelor este considerat un punct de pensie. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
