Revista Presei – 21 octombrie.”Analistul Andrei Caramitru prevestește un război total pe bani în noul Guvern. “Am făcut chimioterapie, dar n-am făcut operația”…..”
| 21/10/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“„România a avut rareori o fereastră în care un șoc să se estompeze înainte de apariția următorului”. Avertisment de la vârful unei mari bănci …. România nu a mai arătat ca o economie supraîncălzită de mai bine de doi ani. Creșterea economică a stagnat, creșterea salariilor a încetinit brusc, veniturile reale sunt sub presiune, iar politica fiscală s-a înăsprit, arată într-o analiză economistul șef al ING Bank România, Valentin Tătaru. Cu toate acestea, spune el, inflația de bază rămâne încăpățânat de ridicată în raport cu restul Europei și cu obiectivul Băncii Naționale a României (BNR). Această deconectare dintre o economie care se răcește și inflația persistentă reprezintă povestea centrală a economiei României. „Deși țara se află încă într-o convergență a veniturilor și a prețurilor cu zona euro, această recuperare a fost acoperită de forțe mult mai puternice. Anii în care veniturile nominale și cererea internă au depășit capacitatea productivă au fost urmați de o succesiune de șocuri suprapuse, fiecare influențând salariile, serviciile și așteptările pe termen scurt înainte ca șocul anterior să aibă timp să se estompeze”, se arată în analiza citată. ….Șocul pandemiei a fost urmat de criza energetică din 2022. Plafonarea prețurilor la energie a atenuat lovitura inițială asupra gospodăriilor, dar doar a amânat ajustarea; anularea ulterioară a acestora a fost urmată de creșteri ale TVA-ului și accizelor în 2025, resetând din nou nivelul prețurilor, spune Tătaru. Înainte ca aceste efecte să se poată reflecta în salarii și contracte, un nou șoc energetic a apărut în 2026. Raportul privind inflația din august al BNR a menționat tensiunile geopolitice care implică Iranul și nivelurile scăzute ale Dunării – care au limitat producția hidro și nucleară – printre factorii care au împins creșterea costurilor combustibililor și electricității, determinând banca să își majoreze prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 la un nivel optimist de 6,1%. ….Alimentele și energia reprezintă o pondere mai mare din cheltuielile gospodăriilor – iar energia reprezintă o pondere mai mare din costurile de producție – decât în Europa de Vest. Prin urmare, același șoc global al materiilor prime lovește România mai puternic atât din punct de vedere matematic, cât și psihologic. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Analistul Andrei Caramitru prevestește un război total pe bani în noul Guvern. “Am făcut chimioterapie, dar n-am făcut operația” Analistul economic Andrei Caramitru anticipează declanșarea unui scandal de proporții în interiorul viitorului Guvern condus de Luca Niculescu, argumentând că apetitul tradițional al PSD pentru pomeni electorale se va izbi frontal de realitatea unei vistierii complet goale. Economistul susține că liderii social-democrați refuză să înțeleagă gravitatea indicatorilor financiari actuali și avertizează că România nu va avea nicio șansă să evite un acord de salvare extrem de sever cu FMI și Troica instituțiilor europene în cursul anului viitor. Minciunile politice din spațiul public ascund o vulnerabilitate majoră legată de dobânzile colosale pe care statul le plătește în acest moment pentru a supraviețui pe piețele externe, susține Caramitru, care mai spune că presiunea ratelor de împrumut plasează România într-o zonă de risc mult mai mare decât cea a unor țări retrogradate deja la statutul de investiții nesigure. ….„Și acum ce se întâmplă anul viitor va fi mai greu decât anul ăsta. Nu o să fie subit creșteri economice, bani de aruncat în stânga-dreapta, în niciun caz. Deci avem așa, doar ca să-i luăm pe rând: avem suma asta, care este o bătaie de joc inimaginabilă, care trebuie plătită la magistrați. Este enormă. O să fie bani mai puțini pe PNRR, deci PNRR-ul nu mai e, deci banii europeni intră mai puțini, dobânzile sunt mai mari decât la începutul acestui an, prețul la energie crește și e mai mare decât la începutul anului”, a detaliat Caramitru, trecând în revistă indicatorii de criză. ….” Integral: https://ziare.com/
“”Este ireal!”. Cristian Păun desființează ultimele declarații ale lui Daniel Zamfir pe tema multinaționalelor: “Foamea este imensă. Ăștia ar cânta la masă orice” …. Economistul a taxat schimbarea radicală de discurs a parlamentarului, reamintind inițiativele legislative din ultimii ani care au lovit direct în stabilitatea financiară a țării. Virajul ideologic al politicianului este privit ca o dovadă a disperării bugetare, în contextul în care guvernul caută disperat resurse de finanțare. Criticile vin pe fondul unor proiecte trecute care au eșuat repetat la verificarea de constituționalitate. „Este ireal! Să îl auzi pe Zamfir, cel mai mare ”dujman” declarat al băncilor din Parlamentul României, un individ care a lovit sistemul bancar constant cu tot felul de aberații picate pe bandă rulantă la CCR (plafonarea dobânzilor este un exemplu), despre cum o să dea băncile credite și garanții în stânga și dreapta și cum o să ia companiile credite ca să fie apoi jupuite de stat. Nu mai e vorba acum de cămătari? Cum așa? Individul ăsta ar trebui să își facă întâi ”mea culpa”. Să își pună cenușă în cap. Să recunoască faptul că el a greșit și noi am avut dreptate când i-am atras mereu atenția că fără bănci nu poți să te dezvolți. Și că, lovind în bănci, lovești în economie”, a tunat analistul economic într-o postare publică. …. „Să îl aud pe individul ăsta cum vrea investiții străine directe mai multe. El? Păi mesajele lui din ultimii ani este unul constant împotriva investițiilor străine directe. Împotriva multinaționalelor, împotriva capitalului străin care ne jupoaie, ne ține în genunchi, ne suge de sevă. Acum nu a mai este despre cum cară firmele străine profitul de pe aici? Despre câinele și măcelăria lui?”, a continuat Cristian Păun, subliniind contradicțiile flagrante din mesajul public al senatorului …..” Integral: https://ziare.com/
“Johan Norberg, istoric, scriitor şi cercetător, invitatul special la Gala ZF 2026, luni 23 noiembrie. Marile civilizaţii depind de comerţ. „Cei patru călăreţi ai Apocalipsei sunt războiul, ciuma, foametea şi barierele comerciale” .… Monte Testaccio – „dealul ceramicii sparte” – a fost clădit pe baza schimburilor internaţionale. La fel a fost şi Roma antică. Oratorul grec Aristide afirma că, pentru a vedea toate produsele lumii, aveai două variante: să vizitezi întreaga lume sau, pur şi simplu, să mergi la Roma. „Căci tot ceea ce se cultivă sau se fabrică de orice popor se găseşte negreşit aici, în orice moment şi din abundenţă”, scria el, „astfel încât oraşul pare a fi un fel de centru comercial comun al întregii lumi.” …. Un observator din epoca medievală descria lumea arabă în timpul „epocii sale de aur”: „Tot ce dă pământul se găseşte acolo. Căruţe transportă nenumărate mărfuri către pieţe, unde totul este disponibil şi ieftin.” În Hangzhou, cândva capitala Chinei din timpul dinastiei Song, Marco Polo a observat pieţe legate între ele prin canale, precum şi depozite care „le aprovizionează cu orice produs şi-ar putea dori cineva”. În mod similar, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, un scriitor englez îşi exprima uimirea faţă de prosperitatea Republicii Olandeze. Pământul acesteia, scria el, nu producea „nici cereale, nici vin, nici ulei, lemn, metale, piatră, lână, cânepă, smoală, aproape nimic de folosinţă; şi totuşi, constatăm că nu există aproape nicio altă naţiune în lume care să se bucure de toate acestea într-o măsură atât de vastă, şi totul datorită comerţului.” Comerţul nu este un efect secundar al măreţiei, ci însăşi fundaţia acesteia. …. Explozia creativă a Italiei renascentiste a fost alimentată de comerţul cu lumea musulmană, de unde negustorii au preluat cunoştinţe ştiinţifice, inovaţii financiare şi cifrele indo-arabe. Deşi papii condamnau frecvent comerţul cu „necredincioşii”, unii italieni replicau: „Comerţul trebuie să fie liber şi neîngrădit, chiar şi până la porţile Iadului”. …. Aşa cum deschiderea conferă forţă naţiunilor, izolarea le face fragile. Cei patru călăreţi ai Apocalipsei sunt războiul, ciuma, foametea î şi barierele comerciale. În perioada sa târzie, Imperiul Roman şi-a subminat economia comercială prin centralizare, reglementări excesive şi devalorizarea monedei. Califii abbasizi din ultima perioadă a dinastiei au militarizat economia, încercând să smulgă controlul din mâinile negustorilor dominanţi. Confruntaţi cu tarifele vamale impuse de alte state, olandezii au sfârşit prin a introduce propriile lor restricţii. ....Lecţia este clară: protecţionismul poate părea un scut, dar se transformă cu uşurinţă într-o cuşcă. Este o modalitate de a izola o naţiune de resursele intelectuale şi competenţele lumii, pierzând astfel nu doar bogăţie, ci şi energia şi reînnoirea continuă care fac civilizaţiile să strălucească. …..” Integral: https://www.zf.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.economedia.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2FEconomie-Germania-dreamstime.jpg?resize=163%2C92&ssl=1)
“Ruptură în istoria economică a Europei: Cum și-a schimbat industria germană poziționarea față de China .... Cele două acorduri din 5 și 15 octombrie 2026, care consacră voința comună a Parisului și Berlinului de a consolida protecția economică a Uniunii Europene în fața practicilor comerciale neloiale ale Chinei, marchează o ruptură în istoria economică a continentului. Negociată timp de luni întregi între cele două capitale, această convergență de poziții reprezintă, în primul rând, un succes al dialogului franco-german. Ea nu ar fi fost însă posibilă fără o schimbare majoră de poziție a Germaniei: recunoașterea faptului că liberul schimb, doctrina fundamentală a economiei sale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și-a atins limitele. Această conștientizare a venit chiar din interiorul industriei, confruntată cu o prăbușire fără precedent a cotelor sale pe piețele de export în sectorul auto, în industria chimică și în construcția de mașini, cele trei domenii de excelență ale produselor „made in Germany”. Schimbarea de poziție a fost cea mai spectaculoasă în sectorul construcției de mașini-unelte, în care Germania s-a aflat mult timp în fruntea pieței mondiale. „Ani la rând, am avut cu China o relație bazată pe o complementaritate foarte pronunțată. Știam că, mai devreme sau mai târziu, una dintre mașinile noastre avea să fie copiată, dar ideea dominantă era că industria germană acumulase atât de multă expertiză, încât câteva copii nu ar fi fost suficiente pentru a o amenința”, amintește Oliver Richtberg, purtătorul de cuvânt pentru comerț exterior al VDMA, federația constructorilor de mașini-unelte, un sector alcătuit din întreprinderi de dimensiune intermediară, printre cele mai atașate de libera concurență. Iluzia unei superiorități eterne s-a spulberat brusc în 2022. Când inginerii germani și-au reluat deplasările în China după pandemia de COVID-19, au constatat că rivalii lor recuperaseră decalajul într-un timp fulgerător. Nu numai că metodele chineze de dezvoltare și producție fuseseră optimizate, permițând economii la o scară până atunci de neimaginat, dar regimul de la Beijing începuse să subvenționeze masiv industria. Rezultatul: grupurile chineze reușesc să fabrice mașini de înaltă tehnologie, de o calitate echivalentă cu cea a produselor germane, la aproape jumătate de preț, constată VDMA. …..” Integral: https://economedia.ro/
“Contextul economic al revoltelor din Franţa: salariile, ajustate la inflaţie, scad din 2019, carburanţii se scumpesc, dobânzile urcă, şomajul creşte Începând din 2019, salariile reale din Franţa sunt în scădere – un fenomen rar -, însă, pentru o lungă perioadă, acest lucru a fost compensat de transferurile sociale şi de veniturile din active. În 2025 şi 2026 echilibrul a fost rupt. Drept urmare, puterea de cumpărare scade de doi ani. Ţara s-a mai confruntat cu astfel de situaţii de doar două ori după 1960. Franţa trece printr-o criză istorică a puterii de cumpărare, iar pentru gospodării şocul este brutal, după cum scrie Le Monde. Potrivit calculelor Institutului Francez pentru Economie, scăderea puterii de cumpărare începând din 2024 echivalează cu o pierdere de 1.200 de euro (în termeni reali, ajustaţi în funcţie de inflaţie) pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii. Pentru un adult, pierderea este de 600 de euro. Din 2019, preţurile au crescut cu 21,3%, în timp ce salariile s-au majorat cu doar 18,7%. De atunci, au fost atâtea crize cărora economia franceză, a doua ca mărime din UE, le-a rezistat exemplar în comparaţie cu vecinii. Dar acum Franţa nu mai are noroc. Imaginea macroeconomică este întunecată. În decurs de doar câteva luni, prognoza de creştere economică a fost revizuită în scădere de trei ori, ajungând, în cele din urmă, să fie redusă la jumătate. ….. Cel mai îngrijorător aspect este că acest declin nu poate fi pus în întregime pe seama circumstanţelor externe. Războiul din Orientul Mijlociu, preţurile ridicate ale energiei, incertitudinea geopolitică şi ratele mari ale dobânzilor – toate marile economii europene se confruntă cu aceste provocări. Cu excepţia Spaniei, niciuna nu înregistrează o evoluţie de invidiat, însă toate reuşesc să facă faţă situaţiei, fie şi într-o măsură modestă. Franţa, în schimb, stagnează. Ţara suferă, de asemenea, de slăbiciuni specifice, pe care climatul economic tot mai nefavorabil nu face decât să le agraveze. Din cauza reducerii puterii de cumpărare, consumul stagnează, iar investiţiile companiilor au început, din nou, să se diminueze. Cel mai îngrijorător simptom este scăderea investiţiilor. …. Franţa a intrat într-o capcană. Trebuie să investească mai mult pentru a relansa creşterea, reducând, în acelaşi timp, un deficit public ce îi limitează spaţiul de manevră. Cele două imperative se anulează reciproc. Urmează dezbateri bugetare, negocieri pentru salarii şi alegeri pentru preşedinte. Societatea fierbe şi este polarizată. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Umbre ale trecutului Vineri, cu două zile înainte ca sancţiunile prevăzute de Legea Graham să intre în vigoare, Donald Trump a suspendat-o prin decret executiv. Votată de Congres, legea viza sectoarele energetic şi de apărare ale Rusiei, pe Vladimir Putin şi pe alţi înalţi oficiali, şi impunea taxe vamale menite să reducă veniturile din care Moscova îşi finanţează războiul. Era cea mai importantă măsură prin care legislativul american încercase, de la revenirea lui Trump la Casa Albă, să pună presiune pe Kremlin. Cu o săptămână înainte, acelaşi Trump încheiase cu Putin o înţelegere care permite Statelor Unite să importe motorină rusească. …. Ucraina a plătit imediat preţul, cu cincisprezece infrastructuri energetice lovite chiar în acea zi. Preţul instituţional se va plăti mai târziu, pentru că o lege menită să limiteze puterea executivului a fost suspendată chiar de cel pe care trebuia să-l constrângă. Promulgată la jumătatea lui septembrie, legea este blocată de un singur om, printr-un act unilateral, la nici o lună distanţă, în condiţiile în care-şi pierduse încă din iulie autorul şi principalul apărător. Decretul prezidenţial a fost semnat când în Senat nu mai avea cine să ridice vocea. Aşa că nu politica faţă de Rusia s-a schimbat în acest weekend, ci locul de unde se decide aceasta. În august 1939, pactul dintre Germania şi Uniunea Sovietică a fost posibil pentru că de o parte şi de alta nu exista nimeni care să-l poată opri. …. Protocolul secret prin care Hitler şi Stalin îşi împărţeau Europa de Est a rămas ascuns chiar şi propriilor instituţii. Moscova l-a negat o jumătate de secol, deşi conţinutul lui se putea observa pe hartă încă din 1940, când Polonia a fost împărţită, statele baltice ocupate şi Basarabia anexată. Lecţia acelui august nu ţine de ideologie. Două regimuri opuse s-au înţeles perfect tocmai pentru că amândouă concentraseră decizia în mâinile unui singur om. …. Nici Hitler, nici Stalin nu deţineau Polonia sau statele baltice. Şi-au recunoscut doar unul altuia libertatea de a dispune de ele. O sferă de influenţă nu înseamnă altceva decât promisiunea de a nu te amesteca acolo unde celălalt vrea să ia. Trump nu a renunţat la Groenlanda, vorbeşte despre Canada ca despre un viitor stat american şi tratează Mexicul ca pe o anexă a propriei securităţi. Putin nu are nimic de cedat în emisfera vestică, dar poate oferi exact ce îi trebuie partenerului său, adică acceptarea principiului că marile puteri îşi rânduiesc vecinătatea după bunul plac. Acelaşi principiu face din Ucraina, Moldova şi Georgia curtea din spate a Moscovei. Ordinea construită după 1945 avea tocmai scopul de a face imposibile asemenea aranjamente. Suveranitatea statelor mici, frontierele care nu se schimbă prin forţă şi alianţele care îi leagă pe cei puternici de cei slabi sunt reguli născute din amintirea lui 1939. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Financial Times: Lumea se apropie de un posibil Al Treilea Război Mondial. Europa, în fața unui pericol major Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, Iran și Coreea de Nord sporesc riscul unei confruntări globale. Financial Times avertizează că incertitudinea privind reacția SUA ar putea încuraja noi agresiuni. …. Potrivit datelor International Crisis Group, citate în analiza FT, la nivel mondial sunt în desfășurare 65 de conflicte armate, un număr prezentat drept cel mai ridicat de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei durează de peste patru ani și jumătate, iar estimările autorităților britanice indică aproximativ 1,5 milioane de militari ruși morți sau răniți de la începutul invaziei. În Orientul Mijlociu, confruntarea dintre Statele Unite și Iran amenință securitatea întregii regiuni, în timp ce China își extinde capacitățile militare și intensifică presiunile asupra Taiwanului. …. Una dintre schimbările majore ale mediului internațional de securitate este apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state care contestă, în forme și grade diferite, influența Statelor Unite și ordinea internațională susținută de Washington. În 2024, Moscova și Phenianul au semnat un tratat care include angajamente de asistență militară reciprocă. Relația a căpătat o dimensiune directă pe câmpul de luptă, după implicarea militarilor nord-coreeni în operațiunile desfășurate împotriva forțelor ucrainene din regiunea rusă Kursk. La rândul lor, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat, în februarie 2022, un parteneriat bilateral despre care au afirmat că „nu are limite”. China a continuat să reprezinte un partener economic și tehnologic important pentru Rusia, contribuind la menținerea capacității economiei ruse de a susține efortul de război, în pofida sancțiunilor occidentale. Moscova este, de asemenea, suspectată că ar fi furnizat Iranului informații care ar putea facilita identificarea unor obiective militare americane din Orientul Mijlociu. Aceste suspiciuni nu echivalează însă cu o confirmare publică a unei asemenea cooperări operaționale. Gideon Rachman atrage atenția și asupra modificării raportului de putere economică la nivel mondial. În 1989, economiile statelor G7 reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor coborâse la circa 43%, potrivit cifrelor prezentate în analiză. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Un general în rezervă al SUA lansează un avertisment sumbru despre posibilul acord Trump-Putin pe seama Ucrainei …. Într-un interviu acordat televiziunii NewsNation, generalul Wesley Clark a spus că Trump ar putea căuta ajutorul lui Putin pentru a exercita presiuni asupra Teheranului în legătură cu programul său nuclear, în timp ce Moscova ar putea cere în schimb concesii privind Ucraina. „Dacă reușește să provoace eșecul Ucrainei, atunci va preda (țara) lui Putin”, a spus Clark, citat de Kyiv Post. …. Întrebat dacă crede că Putin se oferă să-l ajute pe Trump să rezolve conflictul cu Iranul în schimbul Ucrainei, Clark a răspuns: „Exact. Exact asta reiese.” Clark nu a oferit dovezi directe ale unui astfel de acord, prezentând scenariul ca pe propria sa interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. „Aceasta este o înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, a spus Clark. „Președintele Statelor Unite ar trebui să fie liderul lumii libere. Trebuie să se comporte ca atare și să nu se apropie prea mult de Putin”, a spus el ….. „Am mai văzut această scenă: Münchenul din 1938. Marile puteri s-au întâlnit cu Adolf Hitler”, a spus Clark. „Au renunțat la Cehoslovacia, iar asta nu a împiedicat izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat el. Clark a susținut că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care Statele Unite le-au apărat de-a lungul istoriei. …. „Regula de bază în acest sens este că ești liderul lumii libere. Te opui agresorilor”, a spus el. „Nu spui că cel mai important lucru este să oprești un război. Nu este așa. Cel mai important lucru este să menții dreptul națiunilor de a fi ferite de invazie.” …….” Integral: https://hotnews.ro/
“De teama unor eventuale proteste, Mega Image le-a luat bodyguarzilor bastoane noi …. Bastoanele au două întrebuințări: îi ajută pe paznici să se deplaseze de două ori mai repede și le oferă o armă dacă vreun protestatar se apropie de scaunul lor. Se discută și despre investiția în ochelari de distanță, deși unii nu văd rostul: „La ce să văd departe? Cu bastonul oricum dau doar de aproape.” Nici casierițele nu vor rămâne nepregătite. Ele vor fi instruite ca întrebarea „Doriți pungă?” să servească doar la distragerea atenției, în timp ce scot spray-ul lacrimogen de sub tejghea. La casele self-scan, AI-ul va fi folosit pentru intimidarea clienților: mesajul „Finalizează și plătește” va deveni „Predă-te și plătește”, iar „Așteptați asistența unui angajat” se va schimba în „Rămâneți pe loc, vin întăririle!”. ….Se ia în calcul chiar și mobilizarea generală a populației: orice tânăr de peste 65 de ani poate fi chemat să-și apere Mega-ul din cartier. …..” Integral: Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
