Revista Presei – 19 octombrie.”Șeful ENGIE avertizează că liberalizarea prețurilor la gaze pentru români va dubla factura ….”
| 19/10/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 19 octombrie! Ploua în Moldova, Dobrogea, jumătatea de est a Munteniei şi Transilvaniei până marți noaptea. Se vor acumula cantităţi de apă de 10…20 l/mp şi izolat de peste 30…35 l/mp, anunță meteorologii. Un cod galben de vânt a fost emis de ANM pana luni, ora 21:00, când vântul va avea intensificări severe de 50…70 km/h în Moldova și local în Dobrogea. Rafale puternice de până la 70…90 km/h se vor înregistra la munte, în special în zona înaltă din Munții Banatului și din Carpații Meridionali și de Curbură. Meteorologii anunță că la altitudini mari, de peste 2000 de metri, precipitațiile vor fi predominant sub formă de ninsoare Bucuresti: 19/12 gr.C., ploi seara.
“Record al datoriei publice în România. A depășit pragul de 60% din PIB Datoria administrației publice a ajuns la aproape 1.205 miliarde de lei în iulie 2026, în creștere cu aproximativ 8 miliarde de lei față de luna precedentă, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a urcat la 60,4%, depășind pragul de 60% prevăzut de regulile fiscale europene. Datoria guvernamentală pe termen mediu și lung a ajuns la 1.144 de miliarde de lei în iulie, față de 1.142 de miliarde de lei în iunie. În schimb, datoria pe termen scurt a crescut de la 54,52 miliarde de lei la 60,54 miliarde de lei, o majorare de aproximativ 6 miliarde de lei într-o singură lună. Cea mai mare parte a datoriei publice era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 961,41 miliarde de lei. Împrumuturile se ridicau la 219,4 miliarde de lei. În funcție de moneda în care au fost contractate, datoriile însumau 536,23 miliarde de lei în moneda națională, echivalentul a 539,9 miliarde de lei în euro și 125,79 miliarde de lei în dolari americani. ….Din datoria externă, 590,7 miliarde de lei reveneau administrației publice centrale, iar 6,91 miliarde de lei administrației publice locale. …..” Integral: https://ziare.com/
“Șeful ENGIE avertizează că liberalizarea prețurilor la gaze pentru români va dubla factura …. „Este important să vorbim despre ce se va întâmpla cu prețul consumatorilor casnici după această iarnă. Chiar dacă de ani de zile spunem că ajutorul trebuie țintit spre consumatorii vulnerabili, cred că de data asta ar trebui să fie prelungită schema actuală la gaze”, a subliniat Richard. În prezent, prețul gazului pentru populație este reglementat de stat, majoritatea consumului având un tarif de 110 lei/MWh (aproximativ 21 de euro), gazul provenind în principal de la producători români. Însă odată cu planificata liberalizare din 1 aprilie 2027, ENGIE și alți furnizori vor fi nevoiți să achiziționeze gaze la prețul pieței. În acest moment, cotațiile pentru livrările din al doilea trimestru al anului 2027 depășesc deja 60 de euro/MWh (în prezent, plătim pe kilowat în jur de 30 de bani), ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra consumatorilor. „În ceea ce privește prețul final, vorbim de o dublare a prețului. Din cauza asta nu cred că este pertinent pentru nimeni, în contextul dat, să fie eliminată reglementarea actuală”, a punctat Richard. El a adăugat că este esențial ca autoritățile să anunțe din timp deciziile privind viitorul pieței gazelor pentru a permite actorilor implicați să se pregătească adecvat. „Deciziile trebuie să fie anunțate din timp și trebuie să existe reguli coerente, pe care azi nu le avem”, a mai spus CEO-ul ENGIE România. …. „Creșterea economică a României este extrem de modestă, ceea ce înseamnă că motorul, care era consumul, nu mai merge, așa că nu mai trebuie să lovim puterea de cumpărare. Știm foarte bine că factura la gaz este mult mai importantă, ca sumă, în comparație cu factura la electricitate”, a declarat Richard. Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea ca deciziile privind reglementările să fie luate din timp, pentru a permite atât furnizorilor, cât și producătorilor să își pregătească strategia. Întârzierile ar putea afecta negativ nu doar consumatorii casnici, ci și pe cei non-casnici. „Dacă nu vom lua o decizie înțeleaptă în zilele în care vor veni, probabil prețul pentru consumatorii non-casnici va fi mai mare”, a avertizat el. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Autosabotajul energetic al României și modelul războiului hibrid .… Cea mai eficientă operațiune de demoralizare a unei populații rămâne atacul sistematic asupra infrastructurii energetice. Lecția primei ierni de război din Ucraina s-a transformat, în ultimii ani, într-o doctrină executată cu precizie chirurgicală. Frecvent am ridicat întrebarea – și am argumentat-o public în articolele despre ”Partida Rusă din Energie” – dacă nu cumva România este deja pe harta acelorași ținte strategice ale Federației Ruse. O analiză comparativ-istorică asupra industriei energetice (domeniul meu de expertiză) conduce la o concluzie pe cât de neplăcută, pe atât de fermă: suntem victimele ideale ale unui război hibrid. …. Radiografia unui dezastru – 17 ani fără strategie, decizii de amatori și active abandonate În urmă cu aproximativ 12 ani, luam parte la o întâlnire la care participa și un europarlamentar român. Discursul său de atunci a lăsat întreaga audiență perplexă: ne asigura senin că România va deveni un importator net de energie, deoarece producția eoliană din nordul Europei – referindu-se la fermele de pe litoralul Atlanticului, Mării Baltice și Mării Nordului – va fi într-atât de ieftină încât va scoate din uz orice capacitate autohtonă. Uimirea generală venea nu doar din absurdul prognozei, ci din faptul că vorbitorul era de profesie inginer, detaliu de la care așteptai, în mod rezonabil, un minim de alfabetizare privind sistemul energetic național. Astăzi, o privire retrospectivă asupra ultimilor 20 de ani confirmă că acea declarație nu era o simplă rătăcire individuală, ci simptomul unei degradări structurale sistemice. România a funcționat timp de 17 ani, din 2007 încoace, fără o Strategie Energetică aprobată și asumată. O succesiune continuă de miniștri s-a perindat la conducerea portofoliului fără ca vreunul să fie capabil să redacteze și să treacă prin Parlament un document-cadru de securitate națională. În tot acest timp, domeniul a fost supus unor „restructurări” falimentare, prin crearea de companii monocombustibil total nepotrivite pentru un mix echilibrat și rezilient de producție. S-au închis precipitat minele și capacitățile pe cărbune, fără a pune în funcțiune nicio alternativă capabilă să asigure energia de bandă și securitatea sistemului. Resursele primare au rămas hiper-concentrate, cu petrolul monopolizat de OMV și gazele împărțite între OMV și Romgaz, în timp ce statul a rămas captiv într-un paradox: deține peste 75% din producția electrică, dar exercită un management incapabil și orbește subordonat. Mecanismele de protecție au cedat și ele pe parcurs. Distribuția a fost în mare parte privatizată, iar ANRE s-a transformat dintr-un arbitru ferm într-un spectator pasiv al pieței. În paralel, capacități majore de producție hidroelectrică au fost lăsate să funcționeze sub parametrii proiectați din cauza lacurilor de acumulare colmatate și a unor retehnologizări amânate sau executate de mântuială. Peste toate aceste vulnerabilități tehnice s-a suprapus o deprofesionalizare agresivă: consiliile de administrație, directoratele și conducerea ministerului au fost umplute sistematic cu oameni lipsiți de orice pregătire în domeniu. ….. Seceta endemică a prăbușit producția hidroelectrică și a forțat opriri la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Marile retehnologizări la termocentralele pe cărbune și gaz au fost abandonate, iar centrala de la Iernut a rămas un monument al impotenței administrative, imposibil de pus în funcțiune după ani de întârzieri. În paralel, rețelele de transport al energiei electrice au fost lăsate să se degradeze fără investiții serioase de modernizare. Efectele acestei combinații toxice dintre criză globală și indolență locală se văd în timp real. În chiar momentul scrierii acestui articol, Sistemul Electroenergetic Național funcționează la limita avariei, privat dintr-o dată de o capacitate uriașă de producție: 1.400 MW indisponibili la Cernavodă, 285 MW opriți la Turceni și alți 185 MW nefuncționali la CET Vest (ELCEN). Așa se traduce, în cifre seci, vulnerabilitatea strategică a unei țări care a ales să ignore avertismentele. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Pensiile magistraților au costat într-un singur an 2.075.652.178 lei. Banii, împărțiți de 5.875 pensionari …. Pensiile magistraților au costat într-un singur an 2.075.652.178 lei. Banii, împărțiți de 5.800 pensionari Într-un raport al Curții de Conturi se specifică faptuil că pensiile speciale ale magistraților au costat peste 2 miliarde de lei în anul 2024. ….Din auditarea categoriei de operațiuni economice „Pensii serviciu acordate magistraților” pentru care, în anul 2024, s-au efectuat plăți în sumă totală de 2.075.652.178 lei, au fost delimitate riscuri, având în vedere analiza preliminară a categoriei de operațiuni, respectiv drepturi restante acordate magistraților integral de a bugetul de stat și care trebuiau corelate cu punctajul obținut din contributivitate, precum și pensii de serviciu netrecute din oficiu la pensii limită de vârstă la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege:” În continuare, Curtea de Conturi menționează în raportul ei că s-au plătit cu aproape 3.000.000 de lei mai mulți bani pensionarilor din magistratură decât era legal. Vina aparține Casei de Pensii care a acordat unor „magistrați pensii de serviciu fie restante, dar necorelate cu punctajul obținut din contributivitate, fie menținute eronat în plată deoarece beneficiarii îndeplineau condițiile de trecere la pensia pentru limită de vârstă”. …. Potrivit Casei de Pensii, pensia medie în magistratură a fost în septembrie de 25.686 de lei net. Din această sumă, 18.000 de lei a fost partea necontributivă, adică suportată de stat. Putem spune că doar 30% din pensiile magistraților reprezintă partea contributivă. Reamintim că o decizie luată ieri de Înalta Curte obligă Guvernul să plătească magistraților restanțe salariale de 1.000.000.000 de euro. Imediat. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Reformele pe care le așteaptă economiștii de la Guvernul Niculescu-PSD: ”Asta înseamnă, de fapt, reformă” .… Radu Nechita este pesimist cu privire la „reformele” promise de către Sorin Grindeanu, președintele PSD. „Foarte ușor. Vor face ceea ce au făcut înainte. Împrumuturi fără jenă, adică aruncarea poverii pe umerii copiilor și împrăștierea lor țintită, sub forma pomenilor electorale, votanților, ciocoimii bugetare și ‘privaților’ selectați și mufați la bugetul de stat, adică sub forma pomenilor mari mascate în grija simulată pentru oamenii cu adevărat necăjiți”, a declarat Radu Nechita. Profesorul universitar a prezentat o listă de măsuri care în opinia sa ar face curat în finanțele publice și ar eficientiza statul. „Mai greu ar fi tocmai păstrarea politicilor și amplificarea lor în direcția privatizărilor, dereglementărilor, privatizării sau închiderea prăpăstiilor fără fund a firmelor de stat falimentare, austeritate pentru stat, nu iar și din nou tot numai pentru sectorul privat, reducerea numărului angajaților la stat, a sinecurilor, privilegiilor nesimțite prezentate ca drepturi câștigate, cum sunt convinși toți ‘specialii’. Adică… tocmai ce nu le-a convenit, nu că ar fi fost făcute pe bune, ci doar că au fost amintite sau parțial și timid începute de guvernul pe care ei și AUR l-au dat jos”, a comentat analistul. Radu Nechita susține că economia României are nevoie de mai puțin intervenționism guvernamental. „Nu mă aștept la reforme, pentru că eu prin reformă înțeleg să mergi în direcția bună: cură de slăbire a statului și reducerea domeniilor de intervenție a statului în economie, adică în viața, proprietatea și libertatea oamenilor. Eu mă tem că, în cel mai bun spre iluzoriu caz, vom avea păstrarea unui status quo în liniile esențiale”, a mai punctat cadrul universitar, pentru Ziare.com. …. Bogdan Glăvan acuză pesediștii de discurs demagogic, începând cu creșterea pensiilor. „Ce spune Grindeanu nu este o inovație. Nu e ceva original. Creșterea pensiilor e o chestiune stabilită de mult timp. Dacă Bolojan ar fi rămas la putere, Bolojan ar fi spus că el le-a crescut. Pensiile nu mai pot fi înghețate în 2027. Oricine ar fi venit la putere ar fi crescut pensiile. Iar în cazul de față, cei care spun acum că vor mări pensiile, doar vor ceda presiunii publice și vor respecta un calendar stabilit cu mult timp în urmă. Nu e nimic extraordinar. Nu mai puteau fi ținute înghețate pensiile. Se știa asta de doi ani de zile. Măsuri precum înghețarea salariilor sau a pensiilor nu sunt de durată. Orice politician știe asta. Sigur, domnul Grindeanu are motivația să ne facă să uităm că PSD, împreună cu PNL, USR și UDMR majorarea taxelor”, a declarat cadrul universitar …..” Integral: https://ziare.com/
“Funeriu, despre concursul pentru directori: A avut un rol simplu – să-i elimine pe cei pe care nu-i duce capul să rezolve chestii elementare de gândire. Din milă faţă de proşti şi contestarea pentru orice a autorităţilor ajungem să fim conduşi de proşti ….”Filosofia concursului, în general, nu e cea optimă. (…). Acest mult discutat prim examen (să o recunoaştem, uşor) a avut un rol simplu: să-i elimine pe cei pe care nu-i duce capul să rezolve nişte chestii elementare de gândire. Un prieten (care mi-a declanşat curiozitatea despre subiect) mi-a spus brutal: «examenul ăsta i-a eliminat pe proşti». Nu sunt total de acord cu el, dar nu putem să ne plângem la infinit că directorii sunt slabi şi atunci când facem o triere să spunem că nu e bine”, afirmă Daniel Funeriu pe pagina sa de Facebook, în legătură cu prima parte a concursului de directori de şcoli. Fostul ministru al Educaţiei spune că este “pentru prima dată” când vede “o distribuţie firească a notelor”. “Habar nu am cine din minister a făcut testele, dar cu certitudine a făcut bine ce i s-a cerut. Felicitări pentru modul în care a conceput dificultatea. Aş lua în considerare ca acea persoană să se implice mai mult în organizarea celorlalte examene”, consideră Funeriu. El adaugă că nu ştie cum a fost organizat totul, dar i se pare “ridicol” “să te plângi că nu ai avut ciornă la întrebări atât de simple”. “Acest examen (înţeleg că primul dintr-o serie) nu este diagnostic dacă ai fi sau nu un bun director. E un diagnostic dacă te duce sau nu capul suficient pentru un asemenea post”, afirmă Funeriu, adăugând: “Din milă faţă de proşti şi contestarea pentru orice a autorităţilor ajungem să fim conduşi de proşti”. Ministerul Educaţiei a anunţat, marţi, că rata de promovare la proba de competenţe din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiei de director sau director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat este de 69,05%, din totalul celor 6.684 de candidaţi prezenţi, înaintea contestaţiilor. 34 de candidaţi au obţinut nota 10, iar 4 nota 1,5 şi 17 nota 2. Judeţele Călăraşi şi Mehedinţi au cea mai mică rată de promovare, în timp ce în judeţele Cluj, Covasna şi Sălaj peste 80% dintre candidaţii prezenţi au obţinut note de trecere. …..” Integral: https://www.news.ro/
“Lupta Europei pentru „spargerea“ dominaţiei Chinei în domeniul materialelor critice nu merge bine Ar fi trebuit să fie calea de scăpare a Europei din strânsoarea supremaţiei chineze în domeniul materialelor critice, însă la doi ani după ce legea UE privind materiile prime vitale a intrat în vigoare, lucrurile nu merg aşa cum ar fi trebuit. Doar unu din patru proiecte din domeniu care au căpătat statut special sub incidenţa legii este pe cale să fie finalizat la timp, relevă o analiză citată de Politico. O nouă listă de proiecte în domeniu care vor primi acces privilegiat la finanţare, autorizare accelerată şi ajutor din partea Bruxelles-ului în a găsi cumpărători urmează să fie publicată. …. „Cel puţin unu din trei proiecte strategice fie înregistrează întârzieri, fie este blocat, în pericol sau nu mai există, doar un sfert dintre acestea înregistrând progrese clare“, arată Diego Marin, din cadrul European Environmental Bureau. Un raport în acest sens urmează să fie publicat către finalul acestei luni. Obstacole financiare, de reglementare şi de natură politică blochează proiectele miniere europene, spune industria, în pofida obiectivului legii UE de a accelera implementarea acestora. Unele companii cred că anunţarea de noi proiecte strategice va crea şi mai multe probleme, însă Comisia respinge acest lucru. UE a anunţat 47 de proiecte în martie 2025, acoperind 14 dintre cele 17 materiale critice desemnate drept strategice de către bloc. Printre acestea se numără şi 13 proiecte din afara blocului. Acestea erau menite să ajute UE să-şi atingă ţintele din domeniu: până în 2030, blocul vrea să extragă cel puţin 10%, să proceseze 40% şi să recicleze 25% din propriile nevoi. Eliminarea dependenţei Europei de China pentru metale cheie se află în centrul acestei strategii. …. „Dacă nu se va întâmpla ceva absolut neprevăzut astăzi, vom fi departe, foarte departe de atingerea ţintelor“, arată Jan Mostrom, fost CEO al gigantului minier suedez LKAB. UE este sub presiune suplimentară în condiţiile în care o pauză asupra controalelor la export decise de China cu privire la pământurile rare va expira în ianuarie. Think tank-ul global ODI a găsit în iunie că din 60 de proiecte, 14 nu vor avea probabil o contribuţie până în 2030 pentru că momentul estimat al producţiei lor cade între 2029 şi 2031 şi că trei din patru fie sunt în întârziere sau imposibil de verificat. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Armand Goșu, avertisment pentru România: „Acolo se joacă soarta noastră” (Video) Istoricul Armand Goșu avertizează, într-un interviu pentru SpotMedia, că viitorul securității României depinde în mare măsură de evoluția războiului din Ucraina și de felul în care se repoziționează Statele Unite față de Europa. „Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”, afirmă Goșu, care critică presiunile administrației Donald Trump asupra Kievului și atrage atenția asupra riscurilor pe care le-ar avea pentru România o eventuală pierdere a regiunii Odesa de către Ucraina. Istoricul pune sub semnul întrebării și reacția autorităților române la incidentele cu drone și spune că România are nevoie de o poziție mai fermă. Armand Goșu consideră că lipsa unei reacții rapide și clare a autorităților române după incidentele cu drone ridică semne de întrebare. El compară răspunsul de la București cu reacțiile venite din Franța și Republica Moldova și se întreabă de ce alte state au putut comunica public înaintea României. „Ar trebui o reacție ceva mai fermă din partea României în aceste cazuri”, spune istoricul. În opinia sa, absența unei comunicări clare afectează imaginea autorităților și pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a înțelege și gestiona evenimente care se petrec în apropierea teritoriului românesc. „Asta sugerează că România nu-i prezentă acolo. Litoralul românesc, zona economică liberă a României e un fel de sat fără câini, în care se plimbă cine vrea, cum vrea și face ce vrea”, afirmă Goșu. Inclusiv prin comparație cu reacția altor state, atitudinea autorităților de la București este greu de înțeles: „Au francezii date înaintea noastră despre ce se întâmplă pe teritoriul României? Maia Sandu are date pe ce se întâmplă în apele teritoriale ale României și noi nu avem?”. …. „Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”, afirmă Goșu. El consideră că relația dintre Trump și Putin s-a desfășurat în defavoarea Ucrainei. „Raportul între Putin și Trump este: Putin îl folosește pe Trump. N-a fost niciodată invers, în nicio secundă.” ….„Tipul ăsta de politică probează și o degradare a capacităților intelectuale ale lui Trump de a înțelege situația și de a reacționa corespunzător”. În plus, mesajele lui Trump despre Ucraina au și o miză politică internă: „Donald Trump promovează propriul narativ în ideea că păcălește electoratul.” …El subliniază și că rezistența societății ucrainene nu trebuie subestimată: „Ăsta nu e un popor pe care să-l manipulezi atât de ușor.” …. „Noi avem cea mai lungă graniță cu Ucraina. Problema noastră de securitate e dramatică. Ucraina să nu cumva să piardă regiunea Odesa”, afirmă istoricul. Apropierea forțelor ruse de granița României ar schimba radical mediul de securitate al țării. „Dacă Rusia apare aici, lângă România, la granița cu România, nu cred că ne va fi bine”, spune Goșu. În această logică, sprijinul pentru Ucraina nu este doar o chestiune de solidaritate internațională, ci și una care privește direct interesele de securitate ale României. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Un comandant ucrainean explică ce ar putea determina Rusia să negocieze încheierea războiului.…. „Trupele ruse se vor opri, frontul se va stabiliza, iar o soluție militară va deveni imposibilă. După o anumită perioadă, Rusia se va așeza la masa negocierilor”, a afirmat Butusov. Acesta a oferit drept exemplu operațiunea ofensivă „Vivaldi”, desfășurată în patru etape de militarii Corpului al Treilea de Armată al Ucrainei. Potrivit lui Butusov, forțele ucrainene au reușit să preia inițiativa la nivel operativ și tactic, să oprească înaintarea trupelor ruse spre Liman și să le blocheze. Ulterior, armata ucraineană a lansat contraatacuri și o ofensivă de amploare. Comandantul a susținut că, pe acest sector al frontului, forțele ucrainene au distrus complet grupările ruse pregătite pentru atac și au provocat pierderi importante în rândul comandamentului militar rus. „Atunci când același tip de planificare, organizare și comandă va fi aplicat la scară largă, de-a lungul întregii linii a frontului, inamicul va fi constrâns să negocieze”, a adăugat el. …. Butusov a afirmat că ritmul operațiunilor ofensive rusești este în prezent mai lent decât anul trecut, dar rămâne mai ridicat decât în 2023. Forțele ruse continuă să exercite presiune asupra pozițiilor ucrainene, în pofida succeselor revendicate de Kiev în anumite sectoare ale frontului. Potrivit datelor prezentate despre operațiunea „Vivaldi”, armata ucraineană a eliberat 16 sate și a îndepărtat trupele ruse de pe o suprafață de 277 de kilometri pătrați. …..” Integral: https://ziare.com/
“Rușine, Nicușor Dan! Iohannis punea 4 premieri PSD până acum, nu se câcâia șase luni, ca tine! De la Aristofan încoace satira n-a putut anticipa nașterea acestui Lisan al Ghaib al ridicolului, acest Mesia al trădării, numit Nicușor Dan, acest bufon la care simțul ridicolului pare să-i fi fost extirpat și înlocuit cu dosarul de securist al lui Pahonțu. Este imposibil să-l iei la mișto pe Nicușor Dan, pentru că omul e un cuirasat al nesimțirii, impenetrabil, invulnerabil la bășcălie, oricât de groasă sau de fină ar fi tușa. Dar, Nicușor Dan, trebuie să recunoști că la capitolul coabitare cu PSD ești un impotent dacă te comparăm cu Klaus Iohannis. Recunoaște că ți-a luat fața, fraiere! Neamțul tot neamț, nu umbla cu jumătate de măsură! În aceste cinci luni de când ai dat jos Guvernul Bolojan, Iohannis ar fi numit patru premieri de la PSD, nu s-ar fi câcâit atâta ca tine. Politic vorbind, ai metabolismul unui șarpe constrictor, curajul unui vultur hoitar și inteligența unui struț, care are viteză bună, dar aleargă în cerc. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“100 de zile critice. România, în ochiul furtunii
Cu un guvern PSD, corupt și “infectat” de MAGA, a se vedea cazurile Zampolli și Kimberly Guilfoyle, cu un președinte fără viziune, prins în plasa intereselor de afaceri ale familiei Trump, România va rămâne instabilă, fragilă și vulnerabilă în fața atacurilor Rusiei. …. Prăbușirea susținerii pentru președintele SUA, considerat vinovat pentru instabilitate economică și scăderea nivelului de trai, dar și pentru eșecuri majore în politica externă, indică faptul că democrații vor câștiga majoritatea locurilor din Camera Reprezentanților, dar și că au peste 50% șanse să obțină și controlul Senatului, conform mai multor sondaje de opinie. ….”https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/100-de-zile-critice-romania-in-ochiul-furtunii