Revista Presei – 12 octombrie.”11 firme de stat au restanțe la buget de 2.280.000.000 lei. Șase sunt în faliment, banii nu se mai recuperează …..”
| 12/10/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Ne așteaptă o iarnă dificilă și costisitoare. Trei blocaje ale producției de electricitate complică sezonul rece Vestea opririi pentru revizie a unității 6 de la Kozlodui, confirmată joi, 8 octombrie, se adaugă, în ce privește resursele de producție energetică pentru România, unei oferte regionale din ce în ce mai reduse, mai ales pe fondul faptului că ambele reactoare de la Cernavodă sunt încă indisponibile, iar noua centrală de 430 MW de la Iernut încă nu produce. Țara noastră traversează astfel începutul sezonului rece cu o sursă internă importantă oprită, mai puțină energie nucleară disponibilă în vecinătate și o investiție întârziată care ar fi putut acoperi o parte din necesarul de seară. Potrivit unor analize recente realizate de Asociația Energia Inteligentă, presiunea se transmite mai întâi în costurile de achiziție ale furnizorilor, dar ajunge inevitabil, ulterior, în ofertele către consumatori. Dacă la Cernavodă nivelul scăzut al Dunării prelungește blocajul din cauza condițiilor hidrologice, în Bulgaria, un reactor este retras temporar pentru lucrări periodice, iar la Iernut, sistemul așteaptă de ani întregi finalizarea unei centrale noi. Din păcate situațiile acestea se suprapun acum pe o penurie de energie pe piața internă și va trebui înlocuită cu alternative pe piața regională, unde și ceilalți cumpărători au parte de probleme. ….„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași ore în care avem nevoie și noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională crește. Dacă se adaugă vânt slab și indisponibilități la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat”, a transmis Chisăliță. …. „Bulgaria poate continua să exporte electricitate și după oprirea unității 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producția celorlalte centrale și de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are și ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar rețelele trebuie să permită transportul ei până în România”, a punctat Dumitru Chisăliță în analiza AEI. Cu toate că revizia programată pentru reactorul 6 era anunțată, faptul că se suprapune cu oprirea prelungită de la Cernavodă și cu eventuale seri în care vântul produce puțin, face ca rata consumului să crească în același timp în care hidroenergia este cel puțin limitată la noi în țară. …. În plus, Dumitru Chisăliță trăgea un semnal ferm de alarmă în luna august cu privire la faptul că problemele care au apărut la Iernut sunt în mare parte responsabilitatea Romgaz, a contractanților, dar și a conducerilor și ministerelor succesive care au ignorat importanța proiectului, de altfel menit să fie finalizat încă din 2020. „Iernut a revenit în centrul atenției, conducerea Romgaz a fost susținută, iar un nou termen a fost fixat. Este un progres”, relata acesta pe 5 octombrie……” Integral: https://ziare.com/
“”Lia, nu mă suna!” Profesorul Cristian Păun avertizează după decizia CCR privind restanțele magistraților: “Un miliard de euro la Justiție! Bani pe care nu îi avem!” …. Nota de plată pentru contribuabilii din sectorul privat „Un miliard de euro la Justiție! Bani pe care nu îi avem, pe care trebuie să îi stoarcem de la ceilalți. Pentru care nu primim mare lucru, în afară de prescrieri și zero pagube recuperate pe dosare judecate. Un miliard de euro!”, subliniază Cristian Păun pe Facebook, referindu-se la impactul financiar direct asupra bugetului de stat. Profesorul universitar demontează argumentele folosite în culisele guvernamentale pentru a justifica acest efort financiar masiv, pe care le consideră complet deconectate de realitatea economică actuală. Mitul creșterii economice bazate exclusiv pe consum „Evident, pe logica experților PSD, cei cu teoria nătângă ”salariile aduc creștere economică”, acești bani vor genera creștere de PIB și dezvoltare economică. Nu deficit mai mare. Nu datorii mai mari. Nu dobânzi mai multe și mai mari pe capul nostru. Crește consumul de un miliard de euro, crește PIB de un miliard de euro, scăpăm de recesiune, ajungem Luxemburg iar la PIB/locuitor”, explică ironic economistul capcana în care riscă să cadă decidenții de la București. În viziunea sa, efectul de domino în economie va fi complet diferit față de cel anticipat în birourile politice, punând o presiune insuportabilă pe companiile private care nu pot ține pasul cu ritmul impus de sistemul public. „Evident, pe aceeași logică nătângă, cei din privat care se vor uita la salariile din Justiție vor crește imediat și ei salariile pentru angajații lor, potențând creșterea economică pe baza salariilor. Dacă mai creștem și salariul minim și mai majorăm niște salarii în bugetar, să nu rămână în urmă față de cei din Justiție, scăpăm clar de recesiune. Schimbăm paradigma”, adaugă Păun. …..” Integral: https://ziare.com/
“Inflația va crește din nou, ușor, până la finalul anului, prognozează BNR .…„Rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului”, conform comunicatului BNR publicat astăzi după decizia de menținere a dobânzii la 6,5%. …. Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior. …. Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului. …..” Integral: https://www.bancherul.ro/
“11 firme de stat au restanțe la buget de 2.280.000.000 lei. Șase sunt în faliment, banii nu se mai recuperează Potrivit ultimelor date obținute de la ANAF, un număr de 11 companii au restanțe la stat de 2,25 miliarde de lei. Unele dintre acestea sunt într-o situația foarte complicată, iar datoriile cu greu pot fi recuperate Firmele care au restanțe uriașe la stat sunt aproape imposibil de executat. Datoriile par că nu mai pot fi recuperate niciodată. ….. Cei mai mari datornici la stat din companiile de stat sunt: “CFR – Marfă Datorii – 469 milioane – NR; Societatea Națională CFR Datorii – 469 milioane Statut – Insolvabil; Complex Energetic Hunedoara Datorii – 418 milioane Statut – Faliment; Societatea pentru Conservarea și Închiderea minelor Datorii – 59 milioane Statut – Faliment; Societatea Cărbunelui Datorii 112 milioane Statut – Faliment; Rafinăria Dărmănești Datorii 248 milioane Statut – Faliment; Societatea Întreținere reprații locomotive și utuilaje CFR Datorii 87 milioane Statut – Faliment ; Termoficare Colterm Datorii 248 milioane Statut – Insolvență; Societatea de Îmbunătățiri Funciare Datorii 76 milioane Statut – Faliment; Romarm București Datorii 36 milioane Statut – Administrare specială Compania Uraniului Datorii 34 milioane Statut – Insolvență….. Newsweek a scris că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare are peste 3.200 de angajați în toată țara. Directorul Agenției este Cornel Popa, aflat în funcție de trei ani. În unele filiale, oamenii de la birou sunt mai numeroși decât muncitorii. Directorul are salariu de 16.000 de lei. față de anul trecut datoriile au scăzut la jumătate. Șeful Uzinei de Armament București e acuzat că a luat șpagă. În cei 9 ani de când este director, compania a reușit să ajungă la datorii record de 143.000.000 de lei. Uzina de Armament (Mecanică) din București se află sub umbrela ROMARM, care – la rândul ei – este coordonată de Ministerul Economiei. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Analiză Miza unui proiect controversat: Statul ar putea pune mâna pe fabrici și centrale ale firmelor cu datorii. Ce avertizează economiștii Statul ar putea prelua fabrici, rafinării sau centrale electrice de la companii private care au datorii la buget, dacă acestea sunt considerate importante pentru economia României. Un proiect de lege depus la Senat prevede că valoarea activelor preluate ar putea fi folosită pentru stingerea datoriilor, iar unele dintre acestea ar putea fi administrate temporar de firme controlate de stat și vândute ulterior. Măsura ar putea salva locuri de muncă și capacități industriale, dar ridică și întrebări privind costurile pentru contribuabili și protecția proprietății private. Proiectul legislativ, înregistrat la Senat cu numărul B562/2026, propune instituirea unor mecanisme prin care autoritățile să poată interveni pentru protejarea unor capacități economice considerate esențiale. Măsurile ar putea fi aplicate în situațiile în care dificultățile financiare ale unei companii pun în pericol continuitatea activității, iar dispariția unui activ ar putea afecta aprovizionarea, infrastructurile critice sau funcționarea unor sectoare importante pentru economia națională. …. Ce companii ar putea fi vizate de proiect Lista domeniilor considerate strategice cuprinde industria extractivă, industria prelucrătoare, industria națională de apărare, tehnologia informației și telecomunicațiile, industria maritimă și portuară, industria aeronautică, sectorul farmaceutic, infrastructura de transport de interes național, producția și furnizarea energiei, transportul și stocarea energiei și combustibililor, industria alimentară și infrastructura de alimentare cu apă. În practică, măsura ar putea viza, de exemplu, o fabrică de oțel, o unitate de producție din industria de apărare, o rafinărie sau o centrală energetică, dacă activul respectiv îndeplinește criteriile prevăzute de proiect și dacă pierderea sa ar avea consecințe importante asupra economiei. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“35.000.000.000 € investește Polonia în Armată, sub 8 miliarde România. Marea problemă a achizițiilor noastre În timp ce Varșovia construiește cea mai puternică armată terestră din UE și fortifică granițele cu Scutul Estic, Bucureștiul se chinuie cu achiziții blocate și deficit de personal. Cum arată decalajul de securitate între cei doi piloni ai Flancului Estic? Modelul polonez înseamnă viteză, achiziții masive și producție locală. Polonia își accelerează agresiv programul de reînarmare, ducând bugetul Apărării la un nivel record de 5% din PIB. Strategia Varșoviei se bazează pe achiziții directe de tehnică grea (tancuri Abrams și K2, obuziere K9, avioane FA-50 și F-35), dublate de un proiect gigantic de fortificații, la frontiera cu Belarus și Rusia – programul „Scutul Estic” (East Shield)…… Spre deosebire de alte state europene, Polonia nu s-a limitat la cumpărarea de echipamente, ci a condiționat contractele-gigant de transferul de tehnologie și asamblarea locală a tehnicii militare. Unde șchioapătă România? La licitațiile amânate și la birocrație. În comparație directă, deși România s-a angajat teoretic să aloce 2,5% din PIB pentru Apărare, execuția bugetară și ritmul de înzestrare rămân mult în urmă: Întârzieri pe tehnică grea: Programele critice pentru corvete multifuncționale au fost anulate după ani de blocaje, iar achizițiile pentru blindate și sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă avansează lent. Criza de personal: Armata Română se confruntă cu un val masiv de pensionări și demisii în rândul cadrelor active, în timp ce legea privind pregătirea populației pentru apărare trennează în Parlament. Lipsa fortificațiilor pe Marea Neagră: În timp ce Polonia sapă rețele de tranșee, buncăre și bariere anti-tanc la graniță, infrastructura militară și defensivă de la Marea Neagră și Delta Dunării depinde aproape exclusiv de prezența grupurilor de luptă NATO. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Analiză De ce se teme România de alegerile anticipate. Soluția politică obișnuită în Europa, evitată la București .…„În Spania, demisia Guvernului Sánchez și izolarea sa practică de către clasa politică au fost completate de alte mecanisme constituționale și legislative bine puse la punct, care au facilitat organizarea alegerilor anticipate. În România, alegerile anticipate au fost mereu tratate doar ca o ipoteză, fără o perspectivă reală de a se produce. Politicienii români au privit întotdeauna alegerile anticipate ca pe un aspect rușinos al democrației românești. Pentru noi, declanșarea alegerilor anticipate reprezintă un fel de rușine națională, în timp ce în alte state europene există mecanisme mult mai clare pentru declanșarea acestora și o atitudine mult mai firească față de acest act democratic, care, până la urmă, este un instrument de deblocare a situațiilor de criză”, a precizat Emanuel Cernat…..„Principalul exemplu clar de stat care a dat dovadă că înțelege necesitatea alegerilor anticipate este Bulgaria, care a organizat șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii ani. Nu este neapărat un model pe care să ni-l dorim sau să îl impunem, dar iată că, în ciuda momentelor dificile de instabilitate politică, bulgarii au reușit să își atingă principalele obiective. Au adoptat moneda euro în acest an, în pofida instabilității politice și a schimbărilor succesive de guvern. De asemenea, au reușit să intre în Schengen în același timp cu noi. În acest moment, din multe puncte de vedere, putem considera că sunt mult mai avansați decât România în ierarhia economică a regiunii”, a declarat Emanuel Cernat.…. Lista statelor UE care au organizat cel puțin un scrutin parlamentar anticipat din 1989 până în prezent este formată din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Datoria SUA ascunde o „bombă cu ceas”: ce s-ar putea întâmpla cu economia Statelor Unite în următorii trei ani Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, cel mai mare fond speculativ din lume a lansat un nou semnal de alarmă privind sustenabilitatea finanţelor americane. El vertizează că Statele Unite se îndreaptă spre o criză a datoriei care ar putea apărea în următorii trei ani, pe fondul nivelului uriaş al datoriei naţionale şi al ritmului în care aceasta continuă să crească, scrie Business Insider. Investitorul a declarat într-un interviu acordat Bloomberg Television că anticipează o criză a datoriei „în următorii trei ani”, ceea ce ar însemna cel mai târziu până în toamna lui 2029. Dalio, autorul cărţii „How Countries Go Broke”, spune că dimensiunea datoriei americane şi viteza cu care aceasta se acumulează arată că Statele Unite „se află pe buza prăpastiei”. Datoria SUA a depăşit pragul de 40.000 de miliarde de dolari în august, în creştere cu peste 10.000 de miliarde de dolari, respectiv cu peste 33%, faţă de nivelul din 2019. Problema nu este însă doar valoarea datoriei, ci şi costul tot mai mare al finanţării acesteia. Plăţile pentru dobânzi depăşesc 1.000 de miliarde de dolari pe an şi reprezintă aproape o cincime din bugetul federal american, bani care nu mai pot fi direcţionaţi către domenii precum securitatea socială, sănătatea, apărarea sau educaţia. …. Investitorul consideră că situaţia este complicată şi de tensiunile geopolitice, care au temperat cererea altor ţări pentru datoria americană. În paralel, boom-ul inteligenţei artificiale a fost finanţat în mare parte prin datorie, ceea ce ar putea restrânge accesul la credit pentru categorii mai riscante de împrumuturi, precum cele auto. Dalio spune că inclusiv marile companii de tehnologie care operează infrastructură AI încep să întâmpine probleme în accesarea creditului şi că vede deja „aceste limite fiind atinse”. În opinia sa, companiile din industria AI investesc masiv pentru a se asigura că vor rămâne competitive într-o piaţă viitoare incertă, ceea ce ar putea alimenta o bulă tehnologică. O astfel de bulă poate deveni o problemă atunci când companiile şi investitorii au nevoie de lichidităţi pentru a-şi achita datoriile. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Noua strategie a Rusiei: slăbirea economiei care susține războiul Ucrainei. Kievul are nevoie de zeci de miliarde de euro de la UE Atacurile rusești asupra infrastructurii industriale amenință tot mai mult capacitatea Ucrainei de a-și finanța efortul de război, în contextul în care economia încetinește, iar cheltuielile pentru apărare cresc. Potrivit unei analize publicate de Centrul Carnegie, în Krivoi Rog, centrul industrial al Ucrainei, unitățile miniere ale producătorului internațional de oțel ArcelorMittal sunt inactive, iar alte mari întreprinderi funcționează la o fracțiune din capacitatea de dinaintea războiului. …. Atacurile rusești afectează tot mai mult economia Ucrainei, oprind activitatea industrială și amenințând exporturile, locurile de muncă și veniturile bugetare. În paralel, Rusia și-a extins atacurile asupra infrastructurii energetice și de transport, inclusiv prin folosirea dronelor cu reacție. Deși Ucraina a provocat la rândul său pagube economiei ruse prin atacuri cu drone, aceste operațiuni nu compensează costurile tot mai mari pe care le suportă economia ucraineană. Proiectul bugetului Ucrainei pentru 2027 arată amploarea dificultăților financiare ale țării. Acesta prevede alocări pentru securitate și apărare în valoare de 104 miliarde de dolari, echivalentul a 43,8% din PIB-ul prognozat și a aproximativ două treimi din cheltuielile totale. Chiar și această sumă este sub estimarea completă a armatei privind costurile războiului. ….În același timp, Rusia intenționează să aloce 203 miliarde de dolari pentru apărare în 2027, o sumă record de la începutul invaziei la scară largă. Chiar dacă sumele nu reflectă perfect capacitatea militară, cheltuielile Moscovei evidențiază presiunea asupra Kievului. ….Uniunea Europeană va trebui să găsească cel puțin 70 de miliarde de euro în finanțare suplimentară pentru Ucraina, pe fondul unui deficit bugetar estimat la 30–35 de miliarde de dolari în 2027. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Surse. Luca Niculescu va face la Guvern cam ce-a făcut Hagi la Națională Surse din negocieri au anunțat vineri că Luca Niculescu va fi trimis la Guvern cu mandatul pe care Gheorghe Hagi l-a avut la echipa națională: să intre, să fie recunoscut din tribună, să aprindă speranțele românilor și să plece înainte ca tabelul să confirme așteptarea. Formula nu prevede goluri sau victorii, pentru că nu astea sunt importante. Importantă este reconstrucția. Pe același tipar, premierul va ține o conferință de presă înaintea bornelor importante pe care economia României trebuie să le depășească și îți va exprima încredere că „băieții noștrii” vor face față provocării. După un 0-6 sau un 0-8 cinstit, premierul va ieși din nou în conferință de presă să explice cum „am avut niște ocazii să redresăm economia, n-am avut noroc și nici Comisia Europeană n-a fost favorabilă, asta e, ne regrupăm pentru meciul viitor și cred că mai avem șanse”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://hotnews.ro/interviu-video-generalul-roman-care-a-fost-reprezentant-al-comandamentului-nato-vorbeste-deschis-despre-un-scenariu-al-unui-atac-al-rusiei-asupra-europei-da-sunt-doua-2372938
“…– Care dintre aceste axe ne privește pe noi?
– Din păcate, cea care trece prin zona Mării Negre: România, Bulgaria, sud-estul. Nu întâmplător cele două baze ale scutului antirachetă sunt amplasate în Polonia și în România…”
“Ziariştii îşi dau palme la scenă deschisă. Dedesubt, politicienii…..”
https://www.bursa.ro/ziaristii-isi-dau-palme-la-scena-deschisa-dedesubt-politicienii-24475066
“Liniile roşii pe care liderii politici şi le-au tatuat pe piept au ajuns să ţină economia, businessul şi România prizonieri într-o criză politică care ne va îngropa cu totul…..”
https://www.zf.ro/opinii/liniile-rosii-pe-care-liderii-politici-si-le-au-tatuat-pe-piept-au-ajuns-sa-tina-economia-businessul-si-romania-prizonieri-intr-o-criza-politica-care-ne-va-ingropa-cu-totul-23257793