Revista Presei – 5 octombrie. “Sărăcia care nu se vede în statistici, dar se simte în fiecare factură: când energia înghite peste 10% din venitul unei gospodării …..”
| 05/10/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 5 octombrie! Meteorologii anunță temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a intervalului, dar și perioade cu precipitații deficitare. Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale în regiunile vestice și sud-vestice, mai scăzute în sud-est, iar în restul țării vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara. Bucuresti: 26/7 gr.C.
“Studiu ASE: Cât au plătit românii pentru sănătate, din propriul buzunar, în 2025 Deși bugetul sănătății a crescut, banii merg în continuare către spitale și medicamente, nu către prevenție, iar pacienții suportă peste un sfert din cheltuielile cu sănătatea. Este concluzia unui studiu realizat de către experți ai ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Potrivit cercetării, cheltuielile curente totale cu sănătatea au ajuns, în 2025, la 127,98 miliarde lei, în creștere cu 29% față de 2023. Pentru prima dată, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) acoperă peste jumătate din acest total, respectiv 51,5%. Raportate la economie, cheltuielile curente cu sănătatea reprezintă 6,68% din PIB și 1.319 euro pe locuitor, sub media europeană de 10% din PIB. Finanțarea publică acoperă aproape 72% din total, iar sursele private aproape 28%. Practic, aproape trei din zece lei cheltuiți pentru sănătate vin din surse private, peste media UE, unde finanțarea publică acoperă 80% din total. Plățile directe ale populației rămân a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS, arată studiul. Jumătate din ele, 16,75 miliarde lei, merg către medicamente și produse farmaceutice, iar 12,6 miliarde lei către servicii în ambulatoriu, inclusiv stomatologie, adică spre zonele în care decontarea publică acoperă cel mai puțin. Peste jumătate dintre români plătesc contribuția la sănătate ….. Consolidarea veniturilor coexistă însă cu un efect secundar al reformei: aproape 3 milioane dintre români sunt neasigurați, cu 511.000 mai mult decât în 2024. Peste 95% dintre aceștia au sub 60 de ani, iar fenomenul privește populația activă (care muncește la negru) și nu categoriile vulnerabile, care rămân protejate prin exceptare. …..” Integral: https://republica.ro/
“„Cea mai gravă disfuncție” pe circuitul banilor din sănătate. Unde se duc banii din Fondul Unic Sumele plătite din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate al CNAS către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale au ajuns la 16,938 de miliarde de lei în 2025. Este o sumă care depășește întregul buget al serviciilor medicale decontate anul trecut în spitalele din România – 14,867 miliarde de lei. …. „FNUASS (fondul în care ajung sumele plătite de români pentru contribuția la asigurările de sănătate – n.red.) ajunge să finanțeze salarii, în loc să finanțeze servicii medicale”, a spus Dragoș Garofil, medic, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și unul dintre autorii raportului, la lansare. …. Problema pornește, potrivit documentului, de la modul în care sunt calculate așa-numitele „influențe salariale”. Pentru fiecare angajat din sistemul public este calculată, conform legii, diferența dintre salariul brut actual și salariul brut corespunzător anului 2016. Diferențele sunt apoi cumulate la nivelul fiecărui spital și decontate lunar de casele județene de asigurări de sănătate. Astfel, orice majorare salarială, promovare, creștere de vechime, acordare de sporuri sau angajare nouă duce automat la creșterea acestor sume, numite „influențe salariale”. „Influențele salariale” nu reprezintă bugetul total al salariilor din spitale, ci doar aceste diferențe, salariile brute corespunzătoare anului 2016 fiind finanțate distinct. …. În anul 2025, suma totală alocată pentru plata influențelor salariale ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, o sumă care depășește întregul buget al serviciilor spitalicești decontate propriu-zis – 14,867 miliarde de lei. De altfel, în unele spitale publice, influențele salariale depășesc 50% din veniturile provenite de la CNAS, conform raportului. …. Una dintre principalele critici formulate în raport este că aceste transferuri cresc independent de volumul serviciilor medicale furnizate de spital. Autorii descriu mecanismul drept o creștere „cvasi-liniară”, determinată de raportarea permanentă la nivelul salarial din 2016. …. Reforma propusă Autorii propun eliminarea treptată a influențelor salariale din bugetul Fondului Unic al Asigurărilor de Sănătate și recalcularea tarifelor decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești, astfel încât acestea să reflecte costurile reale și actualizate ale îngrijirilor medicale. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Sărăcia care nu se vede în statistici, dar se simte în fiecare factură: când energia înghite peste 10% din venitul unei gospodării Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici, dar se simte în fiecare factură plătită. Nu este neapărat sărăcie extremă, nu este lipsă totală de venit. Este momentul în care cheltuielile cu energia depășesc 10% din venitul unei gospodării. Din acel prag, energia nu mai este un serviciu, ci devine o povară structurală. În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind „incapacitatea de a încălzi locuința”. Estimările AEI arată că aproximativ 17–22% dintre gospodăriile din UE ar depăși acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constantă asupra bugetului. O Europă împărțită energetică Diferențele sunt frapante. În estul și sud-estul Europei – Bulgaria, România, Grecia – între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Energia poate ajunge la 15–20% din venitul unei familii cu venit redus. ….. În nordul și vestul Europei – Finlanda, Danemarca, Luxemburg – proporția scade la 5–10%, dar nu pentru că energia ar fi ieftină. Din contră, prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide. Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii. Indicatorul care spune mai mult decât „locuința rece” Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva, familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli, precum hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare. O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Iar pe termen lung, această presiune produce vulnerabilitate economică și tensiune socială. ….. O alegere politică, nu doar economică Pragul de 10% este mai mult decât o statistică. Este o linie morală. El pune întrebarea: cât este acceptabil să plătească o familie pentru un serviciu esențial? Energia nu este un bun de lux. Fără ea, nu există locuire decentă, sănătate sau participare economică. Dacă un sfert din gospodăriile europene sunt aproape de acest prag sau îl depășesc, problema nu mai este marginală.…..” Integral: https://republica.ro/
“Bloomberg: Preţurile globale ale produselor agricole cresc cel mai mult din 2022 Preţurile globale ale produselor agricole au consemnat în ultimul trimestru cea mai puternică creştere de după începutul invaziei ruseşti în Ucraina, pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre şi al fenomenelor meteorologice extreme, evoluţie care ar putea complica eforturile băncilor centrale de a-şi atinge obiectivele de inflaţie, potrivit Bloomberg. Indicele Bloomberg Agriculture Spot, care monitorizează 10 culturi agricole importante, de la boabe de soia până la cafea, a avansat cu 13% în trimestrul încheiat la 30 septembrie, cel mai mare salt înregistrat după martie 2022, relatează Bloomberg. În aceeaşi perioadă, preţurile porumbului şi grâului tranzacţionate la bursa de cereale din Chicago au urcat cu 15%, în timp ce soia boabe s-a scumpit cu 13%, informează Bloomberg. Escaladarea confruntărilor dintre Rusia şi Ucraina în ultimele luni a afectat transporturile de produse agricole din regiunea Mării Negre, una dintre principalele surse mondiale de cereale şi seminţe oleaginoase, conform Bloomberg. …. Perturbările aprovizionării şi modificarea fluxurilor comerciale îi determină pe cumpărătorii din întreaga lume să urmărească evoluţiile de pe pieţele agricole, atenţia fiind concentrată inclusiv asupra perspectivelor unei eventuale păci între Rusia şi Ucraina şi asupra viitoarelor achiziţii ale Chinei, conform Bloomberg. Pe frontul meteorologic, fenomenul El Niño, despre care estimările indică faptul că ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, continuă să reprezinte un risc pentru producţia agricolă din mai multe regiuni, potrivit Bloomberg. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“”Moody’s ne trage rău de urechi azi”. Profesorul Cristian Păun avertizează că investitorii străini tratează România ca pe o țară nefrecventabilă. “Suntem în fundul gol” …. „Moody’s ne trage rău de urechi azi. Și nu printr-o angajată obscură. Printr-un raport serios și sec. O oglindă care ne arată lucid și obiectiv că suntem în fundul gol. Ne apune negru pe alb că dacă nu rezolvăm urgent criza politică, revin asupra evaluării”, a explicat Cristian Păun. Această reacție din partea instituției de rating accentuează panica pe piețele financiare, într-un moment în care autoritățile așteaptă cu emoție verdictele agențiilor internaționale. …. „Deja capitalurile străine părăsesc România. Presiunile pe cursul de schimb și cele de pe piața de capital confirmă din plin acest lucru. Indiferent de verdictul din seara asta, investitorii străini ne tratează ca nefrecventabili. Și vina nu este a lor, este a noastră și a politicienilor”, a subliniat analistul economic. Păun consideră că responsabilitatea este împărțită între societate și lideri: „A noastră pentru că am ales niște politicieni de doi bani. A politicienilor că pun interesul lor mai presus de al nostru, cei care i-am trimis acolo sus, în vârf. Să aibă grijă de noi și de banii noștri.” Critici dure la adresa strategiei parlamentare a social-democraților În centrul blocajului actual s-ar afla decizia PSD de a demite precedentul cabinet fără a avea pregătită o alternativă viabilă imediată, o mișcare ce lasă țara fără buget în pragul iernii. „Ca și pentru noi, este de neînțeles de ce PSD a dat jos Guvernul său și de ce nu pune altul rapid în loc, blocând totul. Puteau pune unul măcar până se făceau rectificările pe anul acesta, bugetul pe anul viitor și se mai linișteau piețele. Apoi îl puteau da iar jos, în stilul caracteristic. De neînțeles!”, a conchis profesorul Cristian Păun, evidențiind lipsa totală de strategie economică în gestionarea acestei crize majore. ….” Integral: https://ziare.com/
“România ar trebui îmbrăcată cu cămașa de forță a disciplinei monetar-fiscale, așa cum a făcut Bulgaria în ultimele decenii Rata dobânzii la titlurile de stat americane pe 10 ani a sărit joi de 5,3%. În urmă cu o lună era 4,8%. Adică a crescut cu jumătate de punct procentual. Asta declanșează o „fugă a capitalului” din restul lumii. Toate titlurile de stat își pierd valoarea, dobânzile cresc peste tot. Franța se împrumuta la 4,2% în urmă cu o lună, acum o face la 4,9%. Investitorii fug și de titlurile de stat românești, renunță la active denominate în lei. Foarte important, piața financiară internațională anticipează în lunile următoare continuarea creșterii dobânzilor de către principalele bănci centrale ale lumii, din SUA, Europa, Japonia. Vreau să menționez două aspecte: 1. România continuă să se împrumute la dobânzi mari și în creștere, în loc să se împrumute la dobânzi mai mici, așa cum figura în Planul fiscal-bugetar pe 7 ani. Ghinion. Priviți graficul de mai jos, se pare că se întrunesc toate condițiile asociate cu cel mai prost scenariu. Adică crește riscul de țară, pentru că România ajunge să plătească doar pe dobânzi (3% din PIB și peste) mai mult decât ar trebui să aibă deficitul bugetar maxim! 2. În mod firesc, rata dobânzii ar trebui să crească în România. România ar trebui îmbrăcată cu cămașa de forță a disciplinei monetar-fiscale, așa cum a făcut Bulgaria în ultimele decenii. Desigur, creșterea dobânzilor ar agrava situația economică. Însă situația economică se agravează oricum, important este cine pierde cel mai mult, „de unde tăiem”. Dacă nu se întâmplă asta, atunci ajustarea se face prin cursul de schimb, adică prin scăderea valorii leului. Caz în care socializăm pierderile, toți românii sunt puși la plată. Știți, eterna poveste a non-reformei din România. …..” Integral: https://republica.ro/
“Dosarul ROBOR revine în prim-plan. Consiliul Concurenţei a trimis la bănci raportul final privind investigaţia legată de ROBOR, prin care motivează verdictul de a aplica amenzi record de peste 700 mil. euro. „Există riscul blocării tehnice a mecanismelor legate de stabilirea ROBOR, după ce expiră perioada stabilită. În plus, unele bănci pot lua în considerare retragerea din fixingul ROBOR“, spun surse din piaţa bancară ….. Mai departe, băncile au un termen să schimbe metodologia de tranzacţionare legată de ROBOR. Iar această problemă are implicaţii pe mai multe planuri. Practic, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care „vor elimina practicile anticoncurenţiale“, după cum a susţinut Consiliul Concurenţei. Iar aceste planuri ar urma să fie aprobate de către autoritatea de concurenţă. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Nicușor Dan, principalul vinovat pentru prelungirea crizei politice, susține sociologul Bogdan Ficeac: „AUR, la peste 50%” INTERVIU ….Bogdan Ficeac: Dacă ne uităm la prevederile constituționale și la diversele intervenții în mass-media ale unor foști sau actuali membri ai CCR, vedem că în ceea ce privește mult vehiculata retragere a lui Ilie Bolojan, căruia i se tot cere să plece de la guvernare, nu prea poate să plece. În Constituție se spune foarte clar că guvernul demis pleacă în momentul învestirii noului guvern. Nu există o prevedere constituțională prin care Ilie Bolojan să fie obligat să plece. Adică să vină un prim-ministru interimar, în locul celui deja interimar. Deci că vrea, că nu vrea, Constituția spune prim-ministrului să stea acolo până când vine următorul. Prim-ministrul trebuie desemnat de președinte și apoi votat de Parlament. Vedem că în toată această chestiune, ultima întârziere înainte de Nicușor Dan a fost de 8-9 zile, în perioada lui Traian Băsescu. Dar acum s-a ajuns la ceva inimaginabil. Suntem în a cincea lună de incertitudini, pentru faptul că președintele Dan nu dorește să numească pe altcineva în afară de un reprezentant PNL–USR. Se vehiculează numai nume din acea zonă. Cele mai multe voturi le-ar avea PNL, USR și UDMR. A încercat de atâtea ori și s-a văzut că nu merge. Altă soluție ar fi un independent – cazul lui Nazare. Sau cazul lui Grindeanu, care e președintele partidului care a ieșit pe primul loc. Numai că președintele nu dorește să numească pe cineva din altă zonă, cel puțin până acum. Domnul Nazare nu poate fi chiar independent. E susținut de partea liberală, dar e un specialist în finanțe recunoscut. Dacă ne luăm după Constituție, vedem că spune că președintele ‘poate’ numi. Dar această întârziere se reflectă într-o blocare a mecanismelor economice, financiare, administrative ale statului român. Avem un guvern interimar care nu poate face o mulțime de chestiuni administrative fundamentale pentru funcționarea statului. Așa cum explicau foști membri ai CCR, lucrurile acestea, blocarea funcționării statului, reprezintă o gravă încălcare a Constituției. Dacă ne mai uităm la cartea lui Edward Luttwak – Lovitura de stat, el spune acolo, că în afară de acțiunile violente, un grup restrâns de persoane blochează funcționarea statului pentru a provoca căderea unui guvern, ori venirea la putere a cuiva, și chestiunile acestea se încadrează în categoria loviturilor de stat. Să nu exagerăm totuși, însă fondul rămâne. …. Probabil că este total dependent de alte cancelarii. După cum vedem în ultima declarație, este dependent de bănci internaționale. El ne-a spus că nu vrea să facă alegeri anticipate pentru că așa îi solicită băncile. Deja am ajuns într-o situație halucinantă, în care președintele unei țări spune public că el face ce-i dictează băncile internaționale. Nu judecă cu mintea lui, în favoarea țării lui. Se văd lucrurile astea și din faptul că permanent, cu obstinație, vorbește despre acel „cordon sanitar” cu opoziția. Dar și ăia sunt români. Toată această obstinație a lui, din punctul meu de vedere, a făcut să crească fulminant procentajul AUR. ….” Integral: https://ziare.com/
“O Tempora… O Mores .…Unde sunt timpurile de glorie cînd americanii, ajunşi, în sfîrşit şi într-un prea tîrziu, la Bucureşti, puneau premieri, guverne şi preşedinţi în România, cum pune Mătuşa Tamara borcanele de murături, de gemuri şi dulceţuri pe rafturile din cămară? După cum îi place ei! Doamne, ce-au ajuns şi americanii ăştia! Nu trecură bine nici trei decenii jumătate de cursuri intensive de democraţie şi, în loc să învăţăm noi de la ei, au învăţat ei de la noi toată tehnologia prostologiei politice, de partid şi de stat, toate mişmaşurile aranjate în cotloanele ascuns-întunecoase ale insalubrelor şi secretoaselor instituţii ”de forţă”, toate reflexele autoritariste pe care noi le-am moştenit pe linie moscovită, teoretic, de la Marx, Engels, Lenin şi Stalin şi pe care le-am exersat practic, convingător şi intensiv, pe linie dejist-ceauşistă, de la ocupaţia sovietică şi pînă la Marea Demolare. ….Ipoteza întîi. Fătuca habar n-are ce zice. Vorbeşte ”ca proasta-n tîrg”, ca să se afle-n treabă, umblă gura fără ea cînd stă prea mult la masă de vorbă cu paharul, ori trage cîte ceva, discret, pe nas. La figurat, desigur! Zice şi ea ceva, ca să pară interesantă. Altminteri, oricum, nu o ia nimeni în seamă ca ”persoană diplomatică”. Dacă a zis-o, probabil şi-a închipuit că face un mare serviciu Americii lui Trump. Adică: iaca ce poate muşchii noştri cînd vine vorba să facem jocurile, acolo unde şi cînd avem interes să facem jocurile! Chestia e, dar distinsa diplomată nu are cum şi de unde să ştie, că n-a absolvit cu certificat nici măcar ”patru clase primare diplomatice”, Statele Unite se ocupă, neoficial, dar consistent, cu operaţiunile de ”schimbare de regim politic” nu de ieri de azi, ci încă de cînd Allan Dulles a introdus fără nici o aprobare oficială a Congresului sau a instituţiei Preşedintelui, dar altfel cît se poate de oficial, operaţiunile speciale cu finalităţi politice, în panoplia de activităţi a CIA. Imediat după încheierea celui de al doilea război mondial, după restructurarea OSS şi unificarea cu CIG, adică 1947. …..Ipoteza a doua. ”Tăntilica-oracol din Atena” ştie totuşi ceva şi a luat-o gura pe dinainte. Tot ce se poate. Guvernul Bolojan este perceput şi nu tocmai fără temei, ca unul pro-Bruxelles şi, pe cale de consecinţă, în actualul context politic, anti-american. Cum România este deocamdată arondată, puţintel, SUA, devine că era un pic incompatibil. Guvernul Bolojan cu Capitala de referinţă, vreau să zic! S-a trecut, prin urmare, la măsuri de corecţie. Vine cumva şi supra-compatibilizarea? Oricît ar putea să pară de ”neobişnuit”, la noi ”flamura Trump-MAGA” este purtată, chiar dacă neoficial, de AUR şi alde Georgescu. Un guvern MAGA la Bucureşti înseamnă un guvern cu AUR. AUR şi mai cine? Ghici ciupercă, ce-i? Cu PSD, că altcineva nu mai există. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Diplomații occidentali pregătesc în secret mutarea ambasadelor din Kiev, în timp ce Rusia lovește infrastructura strategică. Planurile de rezervă .…Diplomații occidentali aflați la Kiev își pregătesc discret variante pentru o eventuală relocare a ambasadelor, în condițiile în care atacurile rusești au început să afecteze tot mai multe obiective și infrastructuri importante din capitala ucraineană. Potrivit The Guardian, planurile prevăd mutarea misiunilor diplomatice la Lviv sau în estul Poloniei dacă situația din Kiev se va agrava. …. „Situația se deteriorează rapid”, a spus unul dintre aceştia, explicând de ce se ia în calcul relocarea. În ultima săptămână, atacurile rusești cu rachete și drone au lovit mai multe obiective din Kiev, printre care clădiri de birouri, centre de date, un spital și o școală. Au fost afectate și infrastructuri esențiale pentru deplasarea prin capitală, inclusiv două dintre principalele poduri ale orașului. … De la începutul invaziei ruse din 2022, autoritățile ucrainene au luat în calcul riscul unor atacuri asupra celor opt principale poduri rutiere și feroviare ale capitalei, considerate importante pentru transport și logistică. Vineri, primăria a impus restricții de circulație și pe podurile Paton și Métro, fără ca asupra acestora să fi fost raportate atacuri. Presa internaţională a relatat, de asemenea, restricții temporare pe podul Darnitski. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Reforma administrativă. Județele Olt și Teleorman se unesc și devin județul Teleolt După modelul Republicii Moldova, care renunță la 30 de raioane și le comasează în trei regiuni, județele României au început să se combine, desigur pe afinități istorice. Primele care au luat decizia de a se uni sunt județele Olt și Teleorman, care devin o singură entitate administrativă, numită Teleolt. Locuitorii se vor numi teleolteni, mai ales că oricum apăreau des pe la televizor, la reportaje despre crime, furturi și incesturi. Capitala noului județ va fi la Roșiori de Vede, pentru că acolo există suficienți șomeri care să ocupe noile posturi de conducere. Fostele capitale, adică Slatina și Alexandria, vor rămâne în activitate, pentru că e păcat să dai atâtea mii de oameni capabili afară. După modelul Teleoltului urmează ca și județele Gorj și Dolj se unesc într-un mega-județ care se va numi Glojd. Sunt tentați și vâlcenii să se bage în combinația cu unirea, cu condiția ca reședința noului județ să fie la Râmnicu-Vâlcea, blazonul să includă un mic de Dedulești și noul județ să se numească Vlojd. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
