Revista Presei – 29 septembrie.”Alegerile anticipate ar putea împinge România spre „junk”. Daniel Dăianu: „Ne jucăm cu focul. Prima urgență a țării este să avem guvern” ….”
| 29/09/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Alegerile anticipate ar putea împinge România spre „junk”. Daniel Dăianu: „Ne jucăm cu focul. Prima urgență a țării este să avem guvern” …. „Sunt oameni, lideri din guvernul interimar, care vorbesc despre faptul că este mai bine să lămurim apele prin alegeri anticipate. Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul”, a declarat Daniel Dăianu, miercuri, la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, potrivit Agerpres. …. „Prima urgență a țării este să avem guvern. Și aș mai spune ceva: predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară. Adică de o politică ce va arăta că în România s-a înțeles cât de gravă era situația în 2025 și că vom continua să mergem în direcția bună”, a spus Dăianu. În prezent, S&P menține România la ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar plasa România în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. Următoarea evaluare S&P este programată pentru 2 octombrie. ….„El are nevoie de sprijinul PSD-ului și nu prea a avut o retorică menită să invite la un sprijin din partea PSD-ului. Deci una este să fii politician la Bruxelles, altceva este să fii politician în România”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Un analist avertizează că urmează o săptămână decisivă pentru România. ”Pentru economie, nu contează numele miniștrilor. Contează să avem din nou un guvern” …. ”Miercuri, Parlamentul votează un nou guvern. Vineri, una dintre cele mai importante agenții financiare din lume spune dacă România mai este o țară de încredere pentru investitori. De rezultatul lor depinde cât de scump se împrumută statul și, în final, cât de scumpe vor fi ratele, creditele pe care le luam de la bancă. Pentru economie, nu contează numele miniștrilor. Contează să avem din nou un guvern cu puteri depline, care să poată face bugetul pentru anul viitor. Din mai, de când a căzut guvernul Bolojan, România este condusă cu frâna de mână trasă”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. Acesta mai explică faptul că dincolo de votul din parlament, cel mai important moment este cel de vineri, când S&P anunță ce notă dă României: ”Gândiți-vă la această notă ca la scorul de credit pe care banca îl verifică atunci când cereți un împrumut. Acum, România are cea mai mică notă care o mai păstrează printre țările considerate sigure pentru investiții, iar agenția a pus-o deja sub observație. O singură treaptă mai jos și ajungem în categoria considerată riscantă, numită în limbajul pieței junk”. …. ”Semnalele din ultimele săptămâni nu sunt bune. Pe 24 septembrie, statul voia să împrumute 500 de milioane de lei pe aproximativ opt ani și jumătate, dar a luat doar 290 de milioane, la o dobândă de 7,42% pe an. Băncile erau dispuse să dea mai mulți bani, dar la dobânzi și mai mari, pe care ministerul nu le-a acceptat. Cu câteva zile înainte, la o altă licitație, statul a cerut 800 de milioane de lei, iar băncile au oferit doar 520. La începutul lunii, la 3 septembrie, statul se împrumuta pe zece ani cu 7,09% pe an. În doar trei săptămâni, banii au devenit vizibil mai scumpi”, explică analistul……” Integral: https://ziare.com/
“Cresc ratele și chiriile pentru români. Banca Națională anunță că instabilitatea politică duce la deprecierea masivă a leului Presiunea asupra leului ar putea continua, în condițiile în care instabilitatea politică și incertitudinea economică se reflectă în piața valutară, avertizează purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Euro se menține în jurul nivelului de 5,27 lei, aproape de maximul istoric, iar deprecierea leului poate însemna costuri mai mari pentru românii cu credite sau chirii în euro și presiuni suplimentare asupra prețurilor. “Suntem într-un context social și politic extrem de volatil, extrem de agitat, iar această situație nu are cum să nu se reflecte și asupra pieței valutare. Există o zonă de impredictibilitate în ceea ce privește nu doar construcția bugetară, ci și investițiile private, pentru că ele sunt legate unele de celelalte. În consecință, tot ceea ce înseamnă investiții este, relativ, amânat, într-un context în care nici pe plan internațional nu există liniște. Există o volatilitate mare a monedei europene în raport cu moneda americană. Toate aceste evoluții se reflectă și pe piața locală, astfel că faptul că avem mișcări ale cursului euro-leu nu este deloc surprinzător”, a spus Dan Suciu, la Antena 3 CNN. ….Economiștii avertizează că presiunea asupra cursului valutar ar putea avea efecte și asupra prețurilor din economie. Pe viitor ne putem aștepta la prețuri mai ridicate atât la raft, cât și pentru diverse servicii, în contextul evoluției cursului de schimb și al climatului politic incert. …..” Integral: https://ziare.com/
“Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile …. La nivelul anului 2026, puterea în business este deţinută de o serie de executivi şi antreprenori care şi-au început cariera sau afacerile acum 20 sau 25 de ani. Mindsetul lor a fost în toată această perioadă: creştere, deschidere, scalare, câştigarea de oportunităţi. Foarte bine. Ei au dus România de la 100 mld. euro la 400 mld. euro PIB. Dar foarte puţin a fost atent în această perioadă leadershipul românesc de business la dezechilibrele din economie. Bineînţeles, reclamă în ultimii ani tot mai aprig dezechilibrul bugetar, şi pe bună dreptate. Însă dezechilibrul bugetar ascunde în realitate un dezechilibru mai de adâncime care nu poate fi cu una, cu două corectat, şi anume: dezechilibrul între producţie şi consum. România, ca ţară, este din punct de vedere macroeconomic de foarte mulţi ani prizoniera deficitelor gemene: deficitul de cont curent, adică cel cu exteriorul, şi bugetar, adică cel al statului. Aceste deficite se hrănesc unul pe altul şi economiştii stau de zeci de ani la masă să-şi bată capul care pe care determină. Însă este de bun-simţ să constaţi că nu poţi merge la infinit cu importuri mult mai mari decât exporturi şi prin acoperirea deficitului valutar şi financiar creat de această diferenţă din împrumuturi de pe pieţele internaţionale. Nici măcar intrările de fonduri europene nu justifică, spre exemplu, stabilitatea cursului în toţi aceşti ani, în care se acumulează deficit bugetar şi de cont curent de peste 6-7% din PIB. Nu ai cum. La un moment, banii pentru importuri se termină. Şi atunci te întorci la economie şi îţi pui problema cum poţi să devii dintr-o economie de consum şi de import o economie de producţie şi export. Eşti nevoit să o faci. ….Aici nu mai e vorba de naţionalisme şi de paseism. Aici e vorba pur şi simplu de răspuns la întrebarea de unde să ai bani să consumi dacă nu produci. Asta înţelege oricine. ….Şi când spunem producţie, spunem producţie de la un covrig care totuşi are mai mare valoare adăugată decât să exporţi grâu curat, cum facem astăzi, până la un utilaj de 50 de metri diametru folosit în rafinării, pe care îl fabrică astăzi Comes din Neamţ. Producţie şi export înseamnă şi export de soft, şi de turism, şi servicii stomatologice, şi educaţie pentru studenţi străini. …. Nu numai guvernul, care este acţionar la Santierul Naval Mangalia, ar trebui să fie interesat de soarta acestui şantier, care este emblematic pentru industria navală din România, ci şi toate asociaţiile de business. Nu se poate să nu existe piaţă pentru acest şantier, care până acum câţiva ani livra şi repara nave de zeci de mii de tone deadweight, în coordonarea coreenilor de la Daewoo şi apoi a olandezilor de la Damen. Când în strâmtoarea Ormuz sunt zilnic bombardate zeci de nave, iar cererea de transport la nivel mondial este în continuă creştere, este greu de crezut că un astfel de şantier, bine condus, bine finanţat şi cu forţă de muncă deja calificată în zonă, nu poate să aibă un viitor. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“România are cele mai multe ferme din UE, dar terenul este concentrat în tot mai puține mâini. Costurile agricultorilor cresc printre cele mai rapid din Europa România are, de departe, cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană, dar potrivit ultimelor date analizate de Eurostat, aproape 2,6 milioane dintre ele au mai puțin de cinci hectare. Dincolo de această multitudine de gospodării și ferme foarte mici, numai 1% dintre ferme au cel puțin 50 de hectare, dar ele lucrează 53,1% din întreaga suprafață agricolă utilizată a țării. Nuanța din spatele cifrelor ține de faptul că terenul arabil românesc este simultan și mult mai ieftin decât media europeană, adică 8.700 de euro pe hectar, față de 15.224 de euro în UE, potrivit celor mai recente prețuri oficiale comparabile, publicate de Eurostat în ianuarie 2026. Cu toate acestea, exploatarea pământului s-a scumpit puternic, dacă ne uităm la faptul că, în trimestrul al doilea din 2026, prețurile inputurilor agricole au crescut în România cu 11,7% față de anul anterior, al doilea cel mai rapid ritm din Uniune, după Lituania, iar la nivel european, energia și lubrifianții utilizați în agricultură s-au scumpit cu 22%, îngrășămintele și amelioratorii de sol cu 13,4%, în timp ce prețurile cerealelor au coborât cu 5,6%. Pământul este relativ ieftin, dar agricultura competitivă pe acel pământ presupune tot mai mult capital, iar milioane de ferme sunt prea mici pentru a funcționa după aceeași logică economică precum exploatațiile comerciale care lucrează sute sau mii de hectare. O treime dintre fermele Europei se află în România Cele mai recente disponibile privind structura exploatațiilor și publicate de Eurostat în 2026 arată că din 8,8 milioane de exploatații agricole existente în UE, 2,9 milioane sunt românești. Urmează Italia, cu 1,3 milioane, Polonia, cu 1,2 milioane, și Spania, cu aproximativ 800.000. România are, așadar, mai mult decât dublul numărului de ferme al țării aflate pe poziția următoare. Defalcate, datele arată, așa cum am menționat și mai sus pe scurt, că la nivelul UE 62,8% dintre exploatații sunt sub cinci hectare; în România proporția ajunge la 90,2%, adică aproximativ 2,6 milioane de ferme. La cealaltă extremă, 7,6% dintre fermele europene au cel puțin 50 de hectare și lucrează 68,3% din suprafața agricolă utilizată. În România, doar 1% ajunge la pragul de 50 de hectare, dar grupul acesta restrâns ajunge să lucreze 53,1% din teren. …..” Integral: https://ziare.com/
“Curtea de Conturi atenționează: programa școlară din liceu nu are legătură cu piața muncii! Specialist în educație: „Punem la risc viitorul unei întregi generații” .... Auditul Curții de Conturi a încercat să afle dacă liceul îi pregătește pe elevi pentru ceea ce urmează după absolvire. Auditorii au verificat dacă Ministerul Educației știe ce competențe caută angajatorii, dacă folosește aceste informații atunci când schimbă ce se învață la școală și dacă urmărește ce se întâmplă cu tinerii după ce termină liceul. Concluziile sunt simple și grave. Ministerul nu consultă sistematic angajatorii pentru toate filierele de liceu, nu are date complete despre traseul absolvenților și nu analizează, de la o generație la alta, dacă elevii dobândesc competențele de care vor avea nevoie. Auditul a analizat perioada 2022-2024 și a fost realizat în 2025. De ce contează acum? Pentru că reforma curriculară a ajuns în această toamnă la clasa a IX-a. Raportul însuși precizează că reforma a început în timpul misiunii de audit și că noile planuri-cadru urmau să fie aplicate generației intrate în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Auditul nu evaluează noile programe, adoptate după perioada verificată, dar arată că Ministerul a început schimbarea fără să aibă deja un mecanism prin care să-i măsoare rezultatele. „Din raport aflăm că statul nu știe ce fac 60–68% dintre absolvenții de liceu după terminarea școlii. Angajatorii chestionați de Curte spun și că tinerilor le lipsesc și competențele practice și cele interpersonale. Aș îndrăzni să spun că problema e însă mult mai mare și cu implicații mult mai adânci, pentru că miza reală nu e doar să pregătim tinerii pentru un anumit job care există pe piața muncii acum, ci să-i pregătim pentru a învăța pe tot parcursul vieții, pentru a se orienta și a alege bine, oricum s-ar schimba lumea. Piața muncii, indiferent cum va arăta ea, va avea nevoie de oameni bine alfabetizați funcțional (literație, numerație, competențe digitale), capabili să gândească critic și să gestioneze complexitatea, adaptabili și rezilienți, ori felul în care este gestionată acum reforma curriculară nu oferă premisele necesare ca asta să se întâmple”, declară pentru Totul Despre Mame Mirela Ștețco. …..” Integral: https://totuldespremame.ro/
“În căutarea unui stăpân. Paradoxal, slugile au mai mare nevoie de stăpâni, decât stăpânii de slugi Nu știm dacă ambasadoarea SUA în Grecia s-a implicat sau nu – și dacă da, în ce măsură – în demiterea guvernului Bolojan. Poate doar s-a lăudat la cina despre care relata Wall Street Journal (oamenilor le place să să dea mai importanți, influenți și puternici decât sunt cu adevărat, iar ea pare să facă parte din această categorie). Piesele de puzzle, așa cum se așază pe axa timpului, par să ofere imaginea unor evenimente care se succed și duc, în cele din urmă, la moțiunea de cenzură soldată cu căderea executivului. Dacă ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și-a băgat nasul direct sau indirect, dacă a insinuat sau nu un sprijin pentru înlăturarea lui Ilie Bolojan, dacă a făcut presiuni pentru Coridorul Vertical și achiziționarea, de către România, a unor cantități importante de gaz lichefiat printr-o firmă grecească, e greu de spus 100% azi. …. Dar este acceptabil să cumpărăm gaz lichefiat la preț de 3 ori mai mare decât cel cu care l-am produce pe al nostru la Neptun Deep, cu pierderi pe care Romgaz le estimează în referatele sale undeva la 300 de milioane de dolari / an în perioada 2030-2040? Sau e mai cinstit să investim masiv în forțele armate, după modelul Poloniei, care se bucură acum și de alocarea unor forțe americane suplimentare foarte importante pe acest flanc? România bifează din nou rușinos la toate capitolele de „transparență”. Ca anularea alegerilor, căderea guvernelor, facerea guvernelor, afacerile dubioase cu gaz sunt jucate într-un număr foarte restrâns de securiști foști și actuali (membri ai acestor structuri niciodată controlate civil cu adevărat), oameni de afaceri, politicieni și consilieri ai președintelui Nicușor Dan. ….” Integral: https://republica.ro/
“Ucraina se pregătește iarna aceasta „pentru cel mai negru scenariu”. Anunțul Kievului …. Într-un interviu acordat postului TSN și difuzat duminică, premierul Serhii Korețki a afirmat că Ucraina recurge la o serie de măsuri pentru a-și proteja infrastructura de comunicații, în contextul în care Rusia continuă să vizeze centrele de date și alte infrastructuri critice. „Amenințarea planează asupra întregii infrastructuri. A existat, există și va continua să existe până la sfârșitul războiului”, a spus Korețki, citat de Kyiv Post. Protecția centrelor de date și a rețelelor de telefonie mobilă a fost discutată în cadrul unei ședințe a Statului Major al Comandantului Suprem, a precizat el. …. Guvernul utilizează o combinație de măsuri pentru a menține rețelele în funcțiune, inclusiv distribuirea infrastructurii critice în diferite locații și utilizarea atât a instalațiilor naționale, cât și a celor străine, a spus Korețki. „Unele elemente ar trebui să fie subterane, altele în cloud, altele în străinătate, unele ar trebui să fie o combinație, iar altele toate trei simultan”, a spus el. „Nu există o singură regulă”, a adăugat oficialul. ….Ucraina se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cea mai grea iarnă de la începutul invaziei din 2022, din cauza amenințării unor noi atacuri rusești de amploare asupra infrastructurii energetice și de încălzire. …. Îngrijorările s-au intensificat după iarna trecută, când temperaturile coborâte prelungite și atacurile rusești au dus la întreruperi de câteva zile ale alimentării cu energie electrică, încălzire și apă în marile orașe. La Kiev, temperaturile au scăzut sub -20 °C, în timp ce unii locuitori din Troieshchina au rămas fără încălzire centralizată. În contextul atacurilor preconizate, ucrainenii își pregătesc deja soluții de rezervă. Unii oameni se mută în locuințe cu încălzire autonomă, cumpără generatoare, haine groase și lemne de foc. Potrivit uneia dintre sursele Bloomberg, prețurile lemnelor de foc au crescut cu aproximativ 70–80% pe parcursul anului. ..…” Integral: https://hotnews.ro/
“Un document intern scurs în presă dezvăluie avertismentul rece din centrul UE cu privire la America lui Trump …. Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei a avertizat într-un mesaj intern că Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump nu mai sunt un aliat de încredere și i-a îndemnat pe oficiali să cultive relații cu oponenții acestuia pentru a proteja interesele țării, arată un document citat de Financial Times. Guvernul belgian a elaborat o strategie pentru a „calibra” relațiile cu Washingtonul, cu scopul de a proteja interesele țării, dar evitând în același timp să fie perceput ca „ostil”. Strategia, dezvăluită de un document intern citat de Financial Times, a fost comunicată pe fondul răcirii relațiilor dintre SUA și Europa. …. Documentul solicită o „reevaluare aprofundată a relației dintre Uniunea Europeană și Belgia, pe de o parte, și SUA, pe de altă parte”, adăugând că „dinamica actuală din Statele Unite este susceptibilă să compromită mai multe interese vitale ale Belgiei și ale Uniunii Europene”. De la revenirea la Casa Albă, Trump a declanșat un război comercial cu UE, a amenințat că va invada o parte din teritoriul blocului – Groenlanda – și a croit o strategie de securitate națională în care avertizează asupra „dispariției civilizaționale” a Europei. …. Documentul belgian precizează că „un angajament cu actuala administrație americană rămâne indispensabil”, iar dialogul cu nivelurile inferioare guvernului federal ar trebui „consolidat semnificativ”, inclusiv cu statele republicane și democrate și cu primarii marilor orașe. De asemenea, acesta recomandă menținerea discuțiilor cu opoziția democrată, colaborarea cu Congresul și „identificarea noilor generații de elite bipartizane care ar putea juca un rol în America de mâine”, mai m menționează documentul – datat 27 octombrie 2025, la aproximativ opt luni după preluarea puterii de către guvernul prim-ministrului Bart De Wever. …. „Diversificarea parteneriatelor” Documentul prezintă patru teme-cheie de angajament: relațiile economice, cheltuielile militare, migrația și lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate. În ceea ce privește relațiile economice și comerțul, documentul avertizează că „intensificarea angajamentelor noastre ar putea spori vulnerabilitatea noastră față de potențiale puncte de fricțiune care ar putea declanșa noi amenințări sau restricții protecționiste”. Prin urmare, „diversificarea parteneriatelor noastre este mai esențială ca niciodată”, concluzionează documentul. Documentul mai spune că lupta împotriva terorismului a fost „politizată” în SUA și că există un „tabu în jurul extremei drepte, o toleranță față de discursurile ostile (online) și dezinformarea, precum și încercări de ingerință străină, toate sub pretextul libertății de exprimare”. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“România-Bosnia se va juca fără public, ca să fim siguri că nu e Ianis Hagi nici măcar în tribună .… „Faptul că joacă fotbal ca un cartof e doar jumate din problemă. Pentru ceilalţi jucători, e suficient să-l vadă pe Ianis în public ca să se demoralizeze – şi atunci joacă toţi ca nişte cartofi. E ca un vampir din ăla energetic! Noroc că avem pretextul ăsta cu decizia TAS, cu Kosovo, cu ce-o fi ea, şi putem să închidem uşa”, a declarat selecţionerul Gică Hagi. Fără Ianis Hagi pe teren sau în galerie, România e cotată nu neapărat cu prima şansă, dar măcar cu o şansă la victorie, acolo, cât de cât, arată site-urile principalelor case de pariuri sportive. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
