Revista Presei – 2 septembrie. “Peste 108 miliarde de lei cheltuite într-un singur an pentru sănătate. Pacienții au scos din propriile buzunare aproape un sfert din sumă …..”
| 02/09/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/sanatate-bani-cheltuiti-envato.jpg?resize=152%2C84&ssl=1)
“Peste 108 miliarde de lei cheltuite într-un singur an pentru sănătate. Pacienții au scos din propriile buzunare aproape un sfert din sumă Cheltuielile naționale pentru sănătate au crescut cu peste 18% într-un singur an, depășind pragul de 108 miliarde de lei în 2024. În timp ce majoritatea banilor vin din asigurările publice de sănătate, românii continuă să plătească sume uriase din propriul buzunar pentru consultații, analize și medicamente. Iată unde s-au dus banii, conform celor mai noi date ale Institutului Național de Statistică (INS). 1 din 5 lei vine direct din buzunarul pacientului Cifrele oficiale ale Sistemului Conturilor de Sănătate, de la INS, arată o dependență uriașă de fondurile publice, dar și un efort financiar considerabil suportat direct de cetățeni. Deși peste trei sferturi din suma totală (77,3%) este acoperită din fonduri publice, românii plătesc în continuare scump pentru a se trata: 68,31 miliarde de lei reprezintă fondurile colectate prin asigurările sociale obligatorii de sănătate (CASS), adică 63,1% 15,42 miliarde de lei vin din bugetul de stat și din bugetele locale, adică 14,2% 23,81 miliarde de lei reprezintă plățile directe făcute de populație, respectiv 22,0%. Practic, aproape un sfert din tot ce înseamnă sănătate în România este achitat pe loc de pacienți, la farmacie, în clinici sau pentru investigații private. Doar 0,7% din cheltuieli vin din asigurări private de sănătate sau facilități oferite de angajatori. Spitalele și medicamentele înghit cea mai mare parte din buget Când vine vorba de servicii medicale, grosul banilor se duce pe tratarea bolilor existente și pe menținerea spitalelor în funcțiune. Practic, spitalele rămân principalul consumator de resurse, absorbând 42,5% din fonduri (46,05 miliarde de lei), urmate de farmacii cu 26,9% și cabinetele/policlinicile din ambulatoriu cu 17,7%. ….Și în 2025, spitalele înghit bani mulți. Potrivit, vicepreședintei CNAS, Larisa Mezinu- Bălan din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, au mers către spitale 34,73 miliarde de lei, jumătate din bugetul spitalelor s-a dus către „influențe salariale”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Financial Times pune la colţ România: ”Societatea românească percepe vechile elite politice nu doar ca fiind din ce în ce mai nedemocratice, ci şi profund iresponsabile. Se ceartă de luni întregi pentru putere şi influenţă într-un moment critic pentru ţară şi sunt incapabile să restabilească stabilitatea elementară tocmai când este cel mai mult nevoie de ea” .… Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro anual, în timp ce sindicatele influente din România continuă să solicite majorări despre care analiştii avertizează că ar fi nesustenabile, în condiţiile în care Bucureştiul încearcă să-şi redreseze finanţele publice după ce deficitul bugetar a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB. Agenţiile de rating urmăresc îndeaproape situaţia, datoria suverană a României aflându-se în continuare cu numai o treaptă deasupra categoriei „junk”, nerecomandată investiţiilor. Małgorzata Krzywicka, director asociat pentru Europa de Est în cadrul Fitch, a declarat că leadershipul politic va rămâne probabil slab pe termen scurt, după ce agenţia a menţinut în iulie România la cel mai redus calificativ din categoria recomandată investiţiilor. „Actuala criză politică se desfăşoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist în cadrul centrului de reflecţie OSW din Varşovia. El a indicat presiunile economice, ameninţarea de securitate reprezentată de războiul Rusiei în Ucraina — inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina — şi creşterea preţurilor la energie provocată de războiul din Iran. „Societatea românească percepe vechile elite politice nu doar ca fiind din ce în ce mai nedemocratice, ci şi profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „se ceartă de luni întregi pentru putere şi influenţă într-un moment critic pentru ţară şi sunt incapabile să restabilească stabilitatea elementară tocmai când este cel mai mult nevoie de ea”. Relaţiile dintre PSD şi formaţiunile de centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult, încât niciuna dintre tabere nu este dispusă să refacă vechea coaliţie, ceea ce a dus la blocarea parlamentului. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că va desemna un alt prim-ministru doar dacă acesta va dispune de suficient sprijin pentru a obţine votul de încredere. Declanşarea alegerilor anticipate ar fi dificilă, au afirmat analiştii, subliniind că România nu a mai organizat un scrutin parlamentar anticipat de la căderea comunismului, în 1989. Cel mai probabil rezultat ar fi un guvern minoritar sau formarea unei majorităţi fragile prin racolarea unor parlamentari din alte partide, au adăugat aceştia. Potrivit unor persoane familiarizate cu poziţia preşedintelui, Nicuşor Dan consideră că alegerile anticipate reprezintă o linie pe care nu este dispus să o treacă. Principala sa îngrijorare este că partidul de extremă dreaptă AUR, cotat în sondaje la 35-40%, ar avea cele mai mari şanse să câştige un nou scrutin. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Orașul cu doar 5.000 locuitori. Dă 2.500.000 lei pe salarii și ajutoare sociale. Face 2.000.000 lei „profit” Reforma administrativă nu s-a făcut în România, astfel încât localități cu mult mai puțin de 10.000 de locuitori sunt declarate orașe. Negru Vodă are doar 5.000 de locuitori și dă 2.500.000 lei pe salarii și ajutoare sociale. Are și 2.000.000 lei excedent. Lipsesc investițiile. Numărul uriaș de orașe și comune din România toacă sume uriașe de bani. Newsweek a scris că peste 75% dintre localitățile din România nu pot supraviețui fără un ajutor de la guvern. Un număr 119 localități au fost declarate orașe în mod ilegal. Au sub 10.000 de locuitori, numărul minim pentru a devenit orașe. … Potrivit unui document al Curții de Conturi, un număr de 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Unul dintre cele mai mici orașe din România este Negru Vodă. Acesta are un paradox. Deși departe de a fi un oraș modern, Negru Vodă are excedent, singura explicație fiind aceea că nu a reușit să cheltuiască sumele de bani pentru investiții. Negru Vodă are un buget de comună, nu de oraș. Are venituri de numai 10,7 milioane de lei și cheltuieli de 8,71 milioane de lei. Astfel încât i-a rămas un excedent de 2,1 milioane de lei. Orașul cheltuie suma de 1,2 milioane de lei pe salarii și aproape la fel de mult pe ajutoare sociale și de invaliditate – 1,19 milioane de lei. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Şeful Băncii Angliei avertizează G20: AI-ul nu mai este doar o ameninţare pentru locurile de muncă sau pentru securitatea cibernetică. Inteligenţa artificială ar putea amplifica riscul unei crize financiare globale ….Potrivit lui Bailey, companiile financiare şi grupurile de tehnologie trebuie să fie pregătite inclusiv pentru scenarii în care mai multe instituţii sunt afectate în acelaşi timp, în special atunci când acestea folosesc aceleaşi infrastructuri sau furnizori tehnologici. …. Avertismentul vine pe fondul unor incidente recente în care modele dezvoltate de companii precum Anthropic şi OpenAI au demonstrat tentative de a compromite sisteme externe şi de a crea identităţi false pentru a-i induce în eroare pe cei care le evaluau. Bailey susţine că riscurile generate de atacurile cibernetice asistate de AI se adaugă unor vulnerabilităţi deja existente în sistemul financiar. Printre acestea se numără presiunile inflaţioniste generate de energie, dobânzile ridicate, creşterea gradului de îndatorare al investitorilor şi evaluările ridicate de pe pieţele de acţiuni. „Pieţele rămân vulnerabile la o corecţie dezordonată, care s-ar putea răspândi peste graniţe”, a avertizat Bailey. Preşedintele Donald Trump a semnat recent un ordin executiv care nu oferă guvernului american autoritatea de a bloca lansarea unui model AI, dar instituie un cadru voluntar prin care agenţiile guvernamentale pot evalua modelele de frontieră înainte de lansare. În acelaşi timp, administraţia americană a impus la începutul anului restricţii privind modelele de frontieră dezvoltate de Anthropic, pe fondul temerilor că acestea ar putea fi folosite pentru exploatarea unor vulnerabilităţi cibernetice din infrastructuri esenţiale. Restricţiile au fost eliminate în iulie, după ce compania a acceptat să introducă măsuri suplimentare de protecţie. Bailey a mai cerut instituţiilor financiare să dezvolte sisteme de rezervă „bare metal”, complet separate de reţelele principale. Acestea ar permite restaurarea operaţiunilor IT în cazul unui atac cibernetic major. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Orașele care nu mai vor să hrănească AI. Apa, curentul și liniștea, prețul ascuns al revoluției tehnologice Inteligența artificială pare să trăiască undeva în cloud. În realitate, are nevoie de clădiri uriașe, mii de servere, cantități enorme de electricitate și, în unele cazuri, de foarte multă apă pentru răcire. Iar oamenii care se trezesc cu această infrastructură lângă casele lor încep să spună „nu”. În comunități rurale, suburbii și orașe, centrele de date construite pentru boom-ul AI provoacă o revoltă neașteptată. Oamenii se tem de facturi mai mari la electricitate, de presiunea asupra resurselor de apă, de zgomot și de dispariția terenurilor agricole. Fenomenul este deocamdată cel mai vizibil în Statele Unite, unde a căpătat și o dimensiune politică surprinzătoare: într-o țară profund polarizată, centrele de date reușesc să aducă de aceeași parte oameni care aproape niciodată nu votează la fel. Alegători ai lui Donald Trump protestează alături de ecologiști. Fermieri conservatori ajung să aibă aceleași revendicări ca activiștii de stânga. Iar politicieni republicani și democrați, care până de curând se întreceau să atragă investițiile Big Tech, încep să dea înapoi. …. Motivele sunt foarte concrete: terenuri agricole care ar putea dispărea, presiune asupra resurselor de apă, consum uriaș de electricitate și teama că o parte din costuri va ajunge în facturile oamenilor. „Nu este vorba despre albastru versus roșu”, spune Samantha Barncastle Salopek, politician republican din New Mexico, referindu-se la culorile tradiționale ale democraților și republicanilor. …. Când Gallup i-a întrebat pe cei care nu vor centre de date în comunitatea lor de ce se opun, răspunsurile au fost mult mai prozaice: consumul de apă și electricitate, poluarea, zgomotul, schimbarea caracterului comunității și posibilitatea creșterii facturilor. În SUA funcționează deja aproximativ 4.000 de centre de date, potrivit unei analize Axios. Iar cursa abia accelerează. Amazon, Microsoft, Google, Meta și Oracle ar urma să cheltuiască anul acesta împreună peste 750 de miliarde de dolari pentru investiții de capital, cea mai mare parte a banilor fiind legată de infrastructura necesară AI. Centrele de date consumau aproximativ 4,4% din electricitatea Statelor Unite în 2023. Până în 2030, ponderea ar putea ajunge aproape de 12%. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“„Concluzia este îngrijorătoare”: economiştii BCE văd paralele între boom-ul AI şi marile bule tehnologice din istorie. Momentul actual seamănă cu boom-ul feroviar, revoluţia electricităţii şi bula dotcom, evenimente care au fost urmate de corecţii puternice …. „Cercetările economice privind revoluţiile tehnologice din trecut duc la o concluzie îngrijorătoare: o corecţie a evaluărilor actuale de pe piaţa de acţiuni este probabilă”, au scris economiştii BCE într-o analiză publicată luni. Potrivit acestora, există două scenarii prin care boom-ul bursier alimentat de AI s-ar putea încheia. Primul este cel clasic, în care investitorii devin prea optimişti şi împing preţurile acţiunilor mult peste valoarea fundamentală a companiilor. În momentul în care entuziasmul dispare, evaluările se ajustează rapid, iar piaţa poate intra într-o perioadă de scădere accentuată. Al doilea scenariu este mai complicat: chiar dacă preţurile actuale reflectă corect potenţialul inteligenţei artificiale de a transforma economia globală şi de a creşte profiturile companiilor, o corecţie poate apărea în continuare. Economiştii BCE au identificat paralele cu boom-ul feroviar din secolul al XIX-lea, extinderea electricităţii şi radioului în anii 1920 şi revoluţia internetului din anii 1990. În toate aceste cazuri, investiţiile masive într-o nouă tehnologie au generat creşteri puternice ale preţurilor activelor, urmate ulterior de perioade de ajustare. Pe măsură ce inteligenţa artificială este adoptată pe scară largă, incertitudinea asociată acestei tehnologii se poate extinde la nivelul întregii economii. Dacă apar probleme majore legate de tehnologie sau dacă rezultatele economice ale investiţiilor în AI dezamăgesc, efectele nu s-ar limita la companiile din sectorul tehnologic. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Georgiana Bălan, Coordonator al Practicii de Drept Imobiliar, D&B David şi Baias: Noul Cod al Urbanismului: promisiunea reformei sau iluzia schimbării? ….Să privim mai atent situaţia legislaţiei pe care Codul promite să o înlocuiască. De la data adoptării şi până în prezent, Legea 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a suferit peste 80 de modificări legislative, dintre care 28 de modificări numai din 2020 până în prezent. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului stă puţin mai bine, cu 38 de modificări de la adoptare, dintre care doar 12 modificări din 2021 până acum. Legislaţia în construcţii a fost de-a lungul vremii, corectată, modificată, înnoită, schimbată şi republicată în repetate rânduri. Ori, unul dintre dezideratele de bază ale mediului de afaceri şi ale cetăţeanului este însăşi stabilitatea legislativă şi predictibilitatea. Rămâne de văzut dacă noul Cod va trece proba timpului sau dacă, aşa cum s-a întâmplat adesea în trecut, va fi urmat de o nouă serie de prorogări, ajustări şi modificări succesive. O altă problemă ţine de modul în care noul Cod va fi aplicat în practică. România nu a suferit până acum de lipsa normelor legale, ci de dificultatea aplicării lor. Textul legislativ este rezultatul unui proces de elaborare care s-a întins pe mai bine de cinci ani, tezele prealabile fiind aprobate încă din martie 2021. Legiuitorul şi-a acordat timpul necesar pentru a construi, rafina şi consolida această reformă. Cu atât mai surprinzător este contrastul dintre perioada îndelungată dedicată redactării Codului şi timpul extrem de redus acordat celor chemaţi să îl pună în aplicare. Legea nr. 169/2026 pentru aprobarea Codului a fost publicată în Monitorul Oficial la 10 august 2026, iar cea mai mare parte a dispoziţiilor sale intră în vigoare la doar 15 zile de la publicare. Este greu de imaginat cum mii de funcţionari publici, arhitecţi-şefi, specialişti din administraţie şi practicieni din domeniu vor putea să se familiarizeze cu noile concepte, proceduri şi responsabilităţi în numai câteva zile. Riscul este ca viteza intrării în vigoare să transforme o reformă menită să aducă predictibilitate într-o nouă sursă de incertitudine şi blocaj, cel puţin în primele luni de aplicare. Mai mult, reducerea termenelor de emitere a unui act administrativ nu înseamnă automat că administraţia va fi şi capabilă să-l respecte. În ceea ce priveşte digitalizarea prevăzută de cod, aceasta nu înseamnă implementarea imediată şi fără dificultăţi a unei infrastructuri digitale funcţionale, a personalului instruit sau a interoperabilităţii între instituţii. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Oana Munteanu, Director, Workforce Services Leader, PwC România: Decalajul dintre educaţie şi cerinţele de pe piaţa muncii devine o problemă economică importantă. Ce e de făcut? Multă vreme, diploma a deschis uşa primului loc de muncă, învăţându-i pe tineri o profesie, însă inteligenţa artificială (IA) schimbă regulile jocului. Competenţele cerute la început de carieră se schimbă mai repede decât reuşesc şcolile şi universităţile să elaboreze cursuri pentru ele, arată raportul Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work (”Inteligenţa Artificială şi viitorul muncii la început de carieră”), publicat de Forumul Economic Mondial împreună cu PwC. Aproximativ 39% dintre competenţele cerute pe piaţa muncii se vor schimba până în 2030, sub influenţa IA şi a altor macrotendinţe. Mai mult, în ocupaţiile cele mai expuse la IA, competenţele necesare pentru rolurile de început de carieră se schimbă într-un ritm aproape dublu faţă de cele asociate poziţiilor ocupate de angajaţi cu experienţă. Cercetări citate în raport estimează că eliminarea nepotrivirii dintre educaţie şi nevoile de competenţe ar putea creşte productivitatea ţărilor OECD cu 3 – 4%. Nealinierea educaţiei la cerinţele pieţei muncii devine o problemă macroeconomică Tendinţa firească pentru această situaţie este să dăm vina pe inerţia sistemelor educaţionale, însă raportul arată un blocaj pe două paliere. Pe de o parte, sistemele educaţionale funcţionează după reguli gândite pentru stabilitate, nu pentru viteză: curricula şi acreditările se definesc cu ani înainte, ceea ce face aproape imposibilă adaptarea la o tehnologie care se reinventează la fiecare câteva luni. Pe de altă parte, noutatea este că nici angajatorii nu ştiu încă ce să ceară, fiind în proces continuu de experimentare a inteligenţei artificiale, în paralel cu remodelarea modului de lucru. ….. Diploma nu mai este de ajuns Diplomele rămân apreciate în multe domenii, dar tot mai mulţi lideri le consideră insuficiente ca indicator de pregătire pentru muncă. Angajatorii caută experienţă aplicată, expunere la contexte reale de lucru şi dovezi de adaptabilitate la transformarea impusă de tehnologie. Spre exemplu, în Statele Unite, în rolurile de debutanţi cele mai afectate de IA, angajatorii cer astăzi cu aproximativ 40% mai multe competenţe noi decât în meseriile puţin afectate de AI. ….. ” Integral: https://www.zf.ro/
“Raport la Taipei despre o China tot mai „imprevizibilă”: Încercuiește Taiwanul, în timp ce studiază problemele SUA și războaiele de pe glob …. În raportul său anual privind amenințarea militară a Chinei, Ministerul taiwanez al apărării spune că situația de securitate regională „continuă să escaladeze” și că în procesul decizional de la Beijing există o „imprevizibilitate crescândă” din cauza unei epurări „fără precedent” în rândul ofițerilor militari superiori. Conform raportului, China integrează în antrenamentele și exercițiile sale lecțiile învățate din războaiele din Ucraina și din Golf, în special aspecte referitoare la eficiența roiurilor de drone ieftine din conflictul dintre Rusia și Ucraina. …. „Conflictul SUA-Israel-Iran a scos în evidență probleme precum consumul rapid de muniție, presiunea asupra sistemelor de interceptare ale apărării antiaeriene, mobilizarea industrială și fragilitatea cooperării aliate”, se arată în raport. În ceea ce privește amenințarea directă la adresa Taiwanului, raportul menționează că exercițiile desfășurate de China în jurul insulei în ultimii ani s-au concentrat pe „blocada/controlul comun” al căilor maritime externe ale Taiwanului, în timp ce Beijingul nu are capacitatea de a lansa un atac amfibiu. În timpul acestor exerciții, China folosește aeronave și nave militare, precum și nave ale pazei de coastă pentru a „crea condiții favorabile pentru o invazie a Taiwanului… cu scopul de a tăia rutele noastre de transport externe și de a forma o postură de încercuire”. …. China consideră că Taiwanul guvernat democratic este teritoriul său și nu a exclus posibilitatea de a folosi la utilizarea forței pentru a aduce insula sub controlul său și își trimite aproape zilnic armata în spațiul aerian și apele Taiwanului. Guvernul Taiwanului respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului, susținând că numai poporul insulei își poate decide viitorul. Statele Unite furnizează arme Taiwanului, menținând în același timp o politică de ambiguitate cu privire la posibilitatea de a interveni militar pentru a apăra insula. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Prinși cu înjurăturile, românii au ratat un jalon de rugăciuni și Dumnezeu nu mai coace prunele .… „Toamna asta nu voi mai coace prunele! Vă blestem pe toți să beți doar apă!”, a tunat Dumnezeu la adresa românilor. Disperați, concetățenii noștri au încercat să dea de Patriahul Daniel, în speranța că acesta ar putea să-l îmbuneze pe Dumnezeu, dar din păcate acesta se afla cu iahtul BOR într-o zonă fără semnal și nu a putut fi contactat. Degeaba au încercat românii să compenseze greșeala din lunile de vară – s-au spovedit cu sutele de mii în această dimineață, au rostit de zeci de ori fiecare rugăciunea „Coace, Doamne, prunele”, au ridicat câteva zeci de biserici și multe, multe altele – că Dumnezeu a rămas de neînduplecat. „Beți apă, nerecunoscătorilor!”, i-a mai blestemat încă o dată Dumnezeu pe români. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Cristi Danileț, despre sentința lui Clotilde Armand: “Se șterge totul ca și cum nu ar fi fost” …..” https://ziare.com/clotilde-armand/cristi-danilet-demoleaza-mitul-condamnarii-fostului-primar-sector-1-2033055