Revista Presei – 26 august. “România riscă să piardă miliarde din PNRR. Dăianu: „Legea salarizării, amânată până în ultima clipă” ….”
| 26/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 26 august! Spre finalul săptămânii, căldura revine treptat, mai ales în vest și sud. Miercuri se produce cea mai importantă schimbare a săptămânii. Temperaturile scad, local chiar semnificativ, mai ales în Maramureș, Transilvania și Moldova. Maximele vor fi cuprinse în general între 21 și 32 gr. În multe regiuni apar averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Cantitățile de apă pot depăși 20-25 l/mp, mai ales la munte, în centrul și estul țării. Bucuresti: 30/19 gr.C.
“România riscă să piardă miliarde din PNRR. Dăianu: „Legea salarizării, amânată până în ultima clipă” .… „Nu poți să fii nonșalant la pierderea a miliarde de euro în asemenea circumstanțe”, a declarat președintele Consiliului Fiscal. Dăianu a explicat că importanța banilor europeni a crescut în contextul multiplelor crize care au afectat economia în ultimii ani: pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și turbulențele de pe piețele energiei și materiilor prime. „Banii europeni cântăresc mult mai mult în aceste circumstanțe”, a spus el. România și-a construit bugetul și pe fondurile europene Potrivit lui Dăianu, problema este cu atât mai importantă cu cât bugetul României a fost construit luând în calcul și fondurile europene. Unele proiecte sunt deja începute și se apropie de finalizare, însă calendarul pentru îndeplinirea jaloanelor este foarte strâns. „Ai proiecte începute, aproape de finalizare, dar care poate că nu se vor bucura de recepție, că ați văzut cât de strâns este calendarul. Le poți amâna, dar este posibil să pierzi din bani”, a avertizat Dăianu. Miza este astfel nu doar finalizarea reformelor, ci și respectarea termenelor care condiționează plata fondurilor europene. Legea salarizării, amânată „până în ultima clipă” Președintele Consiliului Fiscal a criticat și modul în care a fost gestionată reforma salarizării. „Legea salarizării nu este ca un proiect singular. Nu este ca și cum ai construi un spital sau ai construi, nu știu, 50 de creșe. Legea salarizării privește îndreptarea unor mari nedreptăți în sistemul de salarizare și afectează viața familiilor tuturor bugetarilor”, a declarat Dăianu. El a subliniat că proiectul a stat ani de zile la Ministerul Muncii și nu a fost discutat suficient. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Avertisment dur de la BNR. Eugen Rădulescu: „Ne îndreptăm spre dezastru. Vom mânca iarbă și scoarță de copac” …. Rădulescu susține că România riscă să nu mai primească ultimele tranșe din PNRR și avertizează că o eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria „nerecomandată investițiilor” ar putea avea consecințe grave asupra economiei. În urmă cu câteva săptămâni, după evaluarea Fitch, Eugen Rădulescu avertiza deja că România a evitat la limită retrogradarea, dar că pericolul nu a trecut. România a rămas atunci la ratingul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. …. „Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo. Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre – iar asta pentru mulți ani de aici înainte! Jumătate din datoria noastră publică este în valută. La cursul de azi, cam 30% din PIB. Doar că, după ce țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar se va duce de-a berbeleacul, iar datoria în valută se va umfla. Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea – vom mânca iarbă și scoarță de copac. Eu personal nu cred că smintiții care ne împing în această direcție chiar vor câștiga vreodată alegerile. Și dacă o vor face, tot același va fi dezastrul, dacă nu cumva mai mare, pentru că, până la urmă, problema care se pune este: cine plătește? Domnul acela care spunea liniștit că îl doare în organul genital de deficit? Sau șeful acelui partid care se declară „antisistem”, care nu a muncit nici măcar o zi în viața lui şi singurul lucru la care se pricepe este să huiduie? …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Europa nu se mai poate baza pe vechiul său model economic. Lagarde avertizează că UE riscă să piardă și cursa AI Europa nu se mai poate baza pe modelul economic care i-a adus prosperitate în ultimele decenii, iar dacă nu își rezolvă problemele interne riscă să rămână în urmă și în cursa inteligenței artificiale, avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Comerțul mondial devine tot mai fragmentat, energia ieftină pe care s-a bazat industria europeană a dispărut, iar garanțiile de securitate oferite tradițional de Statele Unite nu mai pot fi considerate o certitudine. …. Lagarde a explicat că dezvoltarea economică a Europei de după Al Doilea Război Mondial s-a sprijinit pe trei mari avantaje. Primul a fost extinderea comerțului mondial. Europa a devenit una dintre cele mai deschise economii din lume și a profitat masiv de globalizare. Situația se schimbă însă rapid: numai anul trecut au fost introduse la nivel mondial peste 2.500 de restricții comerciale. Al doilea avantaj a fost industria europeană puternică, ajutată mult timp de accesul la energie relativ ieftină. Și acesta s-a diminuat. China concurează acum direct cu zona euro în aproape 40% dintre sectoarele în care europenii au un avantaj competitiv, față de aproximativ 25% la începutul anilor 2000. În același timp, energia s-a scumpit puternic. Anul trecut, prețurile electricității pentru industriile mari consumatoare de energie din UE au fost, în medie, de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și cu aproximativ 50% peste cele din China. Al treilea avantaj a fost o ordine internațională relativ stabilă, bazată pe reguli și susținută de garanțiile de securitate ale SUA. Acest cadru le-a permis companiilor europene să își construiască lanțurile de aprovizionare în primul rând în funcție de costuri și eficiență. Acum, tensiunile geopolitice schimbă calculele. Dependențele economice pot deveni vulnerabilități, iar companiile sunt mai prudente atunci când decid unde și cât să investească. …. Una dintre soluțiile discutate la nivel european este proiectul „EU Inc.”, prin care o companie s-ar putea înregistra o singură dată și apoi ar putea funcționa în întreaga Uniune după un set comun de reguli. În paralel, UE pregătește reforme pentru integrarea piețelor de capital, astfel încât firmele europene să găsească mai ușor banii de care au nevoie pentru a crește. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Băi, amărâţilor, vă decuplăm! Băi, stresaţilor, nu vă decuplăm! Acesta este modul în care sunt trataţi de mai bine de două săptămâni consumatorii industriali – fabrici, uzine şi combinate – din România Cu mii de angajaţi, cu sume enorme investite în echipamente şi aplicaţii digitale în curs de instalare, cu contracte în derulare, cu lanţuri de aprovizionare cu materii prime şi materiale, cu furnizori în amonte şi clienţi în aval – asta auzim de două săptămâni, ba vă decuplăm, ba nu vă decuplăm. Dacă la noi dialogul ăsta este încadrat la ”încăierare politică”, în alte ţări probabil că ar intra la rubrica ”subminarea economiei naţionale”, pentru că nivelul de incertitudine generat afectează la modul cel mai infernal orice planuri ale fabricilor, uzinelor şi combinatelor din România. Fie că au primit sau nu au primit ”înştiinţare că sunt în normativ” (ce găselniţă o fi asta….?) În industria farmaceutică nu e mare pagubă, imediat apar nişte importatori gata să înlocuiască producţia locală cu producţie de import. Pică la fix, pentru că funcţionăraşii din ”politica medicamentului”, acum că lipseşte ministrul de la birou, fac eforturi chiar mai mari decât de obicei să închidă producătorii de medicamente din România. În celelalte sectoare industriale, la marii energofagi, nici nu vreau să mă gândesc ce este în mintea şi sufletul şefilor de fabrici, uzine şi combinate. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Datele TVA ale firmelor românești ajung în investigațiile europene. Cum vor fi verificate tranzacțiile, importurile și plățile transfrontaliere Parchetul European și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au anunțat că urmează reunească și să poată efectua verificări, dintr-un singur punct de acces, ale informațiilor fiscale și financiare provenite din mai multe state membre, atunci când investighează o posibilă fraudă transfrontalieră cu TVA. Sunt vizate datele de identificare fiscală, livrările și achizițiile intracomunitare, anumite importuri scutite de taxă, precum și plățile transfrontaliere raportate de bănci și ceilalți prestatori de servicii de plată. Pentru România, unde deficitul de conformare la TVA a fost estimat anul trecut la 15 miliarde de lei nerealizați sau pierduți în economie, în pofida creșterii cotei standard de TVA de la 19% la 21% începând din august 2025 și a măsurilor de digitalizare ale ANAF, miza imediată o reprezintă schemele care mută bunurile, facturile și banii între mai multe jurisdicții înainte ca autoritățile naționale să poată reconstitui întregul circuit. …. În ceea ce privește datele care vor putea fi accesate de inspectorii fiscale, sunt în primul rând vizate datele din sistemul VIES, prin care administrațiile fiscale verifică numerele de TVA și schimbă informații despre operațiunile intracomunitare. Într-o investigație, aceste date pot arăta, de exemplu, că o societate din România a declarat o livrare scutită de TVA către o firmă din alt stat, dacă partenerul comercial deținea un cod valid și ce valoare a fost raportată de fiecare verigă a lanțului. Accesul va acoperi și anumite importuri pentru care taxa nu este plătită în statul prin care bunurile intră în Uniune. Este vorba despre importurile legate de regimul IOSS, adică ghișeul unic utilizat pentru vânzările la distanță de bunuri importate, dar și despre procedurile vamale 42 și 63. Mai pe larg, în cazul procedurii 42, bunurile sunt importate într-un stat membru și expediate apoi către altul, plata TVA fiind transferată în țara de destinație. Mecanismul facilitează comerțul legitim, dar poate fi exploatat prin declararea unei livrări intracomunitare care nu are loc sau prin dispariția bunurilor din circuit înainte ca taxa să fie achitată. …..” Integral: https://ziare.com/
“Sorin Pâslaru, ZF: Partea bună a unui guvern fără mandat – legiferarea aparţine exclusiv Parlamentului, iar guvernul face doar administrare. Dragi studenţi la Drept, dacă vreţi să schimbaţi ţara, visul vostru să fie să faceţi legile, adică să deveniţi parlamentari, sau măcar să le aplicaţi, adică să deveniţi judecători sau procurori .... Conform Constituţiei şi normelor statului de drept asimilate de România după 1990, puterea în stat are trei ramuri: puterea legislativă, adică Parlamentul, puterea executivă sau administrativă, adică guvernul, şi puterea judecătorească, prin Înalta Curte şi restul sistemului judiciar plus Ministerul Public prin parchete. Şi guvernul este izvor de drept, însă poate modifica legile doar prin ordonanţe simple sau ordonanţe de urgenţă (OUG). Restul legislaţiei având ca sursă guvernul constă în hotărâri de guvern, memorandumuri sau acorduri, iar la nivelul ministerelor, prin ordine de ministru sau norme de aplicare a unor legi. Şi consiliile locale pot emite hotărâri, care sunt încadrate tot ca izvor de legislaţie în general. …. Printr-un abuz de putere acceptat de toate partidele şi guvernările de după 1990, de-a lungul timpului toate guvernele şi-au exercitat puterea prin ordonanţe de urgenţă fără ca ele să fie cu adevărat necesare, ci doar pentru că le-a fost mai uşor să-şi impună politica odată numite de către parlament. Altfel ar fi trebuit ca proiectele de legi să treacă de Parlament, unde de fiecare dată timpul de dezbatere este mai lung, iar opiniile pot deveni contrare chiar şi în cadrul partidelor sau coaliţiilor. Guvernele au abuzat de aceste ordonanţe de urgenţă în pofida paragrafelor din Constituţie unde se precizează că OUG pot fi date doar în situaţii de urgenţă. …. Guvernele s-au învăţat, prost, ca de fiecare dată când apare o situaţie să vină cu o ordonanţă de urgenţă şi nu să administreze cât mai eficient pe baza legislaţiei anterioare, dată în Parlament. Nu mai vorbeşte nimeni acum de restructurarea aparatului administrativ, de limitarea cheltuielilor cu bugetarii, de eficientizarea actului de guvernare. Dimpotrivă, deşi până în urmă cu 2-3 luni se vorbea doar de necesitatea de a face economii, guvernul actual insistă pentru creşterea salariilor demnitarilor în mod substanţial, şi nu pentru medici şi profesori, categoriile de bugetari cu adevărat aflate în linia întâi şi defavorizate de-a lungul timpului în grila salarială. De unde sunt bani pentru creşterea salariilor preşedintelui, premierului, miniştrilor şi parlamentarilor, dacă până acum trei luni şi tot anul 2025 …..” Integral: https://www.zf.ro/
“România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță România nu riscă să piardă următorul val de investiții pentru că nu ar fi pe hartă. Riscă să îl piardă pentru că, odată intrată pe hartă, trebuie să și livreze. Înainte de următorul sezon de bugete și decizii de investiții, întrebarea nu este dacă România mai este atractivă, ci dacă poate livra. Până nu demult, argumentele erau simple: costuri competitive, proximitate față de Vest și forță de muncă disponibilă. Astăzi, investitorii întreabă cât de sigură este locația, cât de repede poate livra și dacă există oameni capabili să susțină proiecte complexe. Ne-am obișnuit să discutăm despre atractivitate ca și cum ar fi o destinație. De fapt, este doar începutul conversației. Nu mai vorbim doar despre lipsa oamenilor, ci despre capacitatea României de a rămâne relevantă într-o economie europeană care se reindustrializează sub presiunea geopolitică. România concurează acum cu Polonia, Cehia sau Ungaria pentru proiecte care cer stabilitate, competențe tehnice și viteză. Vulnerabilitatea nu este lipsa interesului. Investiția se câștigă în boardroom, dar se poate pierde pe linia de producție, când apare întrebarea practică: cine proiectează, cine operează, cine certifică și cine livrează la timp? …. Mai importantă este structura investițiilor. Proiectele de extindere au urcat de la 31 în 2024, la 60 în 2025 și reprezintă 55% din totalul proiectelor anunțate. Investitorii care au testat deja România aleg să își mărească expunerea aici – un vot de încredere mai relevant decât simpla intrare pe piață. Totuși, același studiu arată și limita momentului: doar 52% dintre investitori se așteaptă ca atractivitatea României să se îmbunătățească în următorii trei ani, față de 58% în ediția anterioară și 67% în 2024. România este pe hartă, dar nu este automat și în proiect. Atractivitatea deschide ușa; capacitatea de a duce lucrurile până la capăt decide dacă investiția rămâne aici. …..” Integral: https://republica.ro/
“Las Londra în fiecare vară pentru satul în care m-am născut. Aici liniștea pare că a dispărut: tractoare la 5 dimineața, manele, ATV-uri și motocositori E liniștea satului românesc actual, unde abia aștept să ajung vara. Abia aștept să mă trezească dimineața, pe la patru și jumătate-cinci, huruitul tractoarelor vecinului care pleacă la câmp. Are firma lui și toate utilajele le ține în curte, că așa e normal. Curtea e sediul unei firme, indiferent dacă e în centru sau în periferie. Le turează mai multe minute, pentru a încălzi motoarele și a ieși din ogradă. Adorm fericit că a plecat, dar doar până pe la șase, când un alt vecin a început să taie iarba cu motocositoarea, iar din apa Putnei încep să trosnească bolovanii concasați de stația de sortare instalată în albie. Nu departe, în grădina din spate, dar și într-o altă curte din față, alte cositori își fac de cap cu o nervozitate care arată abnegația muncii și dorința de a termina iarba cât mai repede. Nu o termină decât pe la șapte, când sunt deja în grădină și beau cafeaua sub nuc. Câteva păsărele ciripesc vesele, un guguștiuc se chinuie și el să comunice cu un altul, chinuit de gâjâitul traficului stradal care și-a început activitatea pe șosea, cu cei care pleacă la muncă pe la primărie sau mai departe, prin satele și orașele dimprejur. E liniște la țară și de asta mă și întorc anual acasă, din Marea Britanie. Să ascult bubuiturile instalației de speriat păsările pusă în livada de cireși aflată la vreo 100 de metri. Nu chiar dimineață, pe la nouă începe și continuă cu pocnituri ca de pușcă din 20 în 20 de secunde, pentru că păsările sunt nesimțite și vor să se hrănească din munca omului, a celui care a făcut plantația de cireșe în sat și nu poate fi deranjat, că e prieten cu primarul. La fel cum prieten cu primarul era și cel care făcuse padoc de câini tot în centrul satului și a cărui hărmălaie nu se oprea nici ziua, nici noaptea. Dar am scăpat de lătrături și-am dat de împușcături. …. – Fer! Fer! Feeeeerrr cumpărăăăăm! se aude de departe, într-un crescendo lent, megafonul cu vocea târăgănată, a unui „antreprenor” care a luat satul de la un capăt și continuă încet, dar sigur în sus, pe strada principala. – Televizoare, aragaze, frigidere, mașini de spălaaaat luăăăm… Fer cumpărăăăăm! …..” Integral: https://republica.ro/
“Șefa Curții Penale Internaționale avertizează asupra riscului de „dispariție a statului de drept internațional”, după sancțiunile SUA …. ONU, UE și Japonia au condamnat sancțiunile Mai multe organizații și guverne au reacționat după anunțarea sancțiunilor americane, exprimându-și sprijinul pentru conducerea CPI. Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a cerut Statelor Unite să retragă ceea ce a calificat drept sancțiuni „inacceptabile” împotriva președintei Curții și a unui membru al parchetului. La rândul lor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-au exprimat „puternicul” sprijin pentru Tomoko Akane și au subliniat că aceasta trebuie să își poată exercita funcția „cu deplină independență și fără presiuni externe”. Japonia, principalul contributor financiar al CPI și unul dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite, a calificat sancțiunile drept „foarte regretabile”. Ministerul japonez de Externe a reafirmat sprijinul Tokyo pentru CPI și pentru activitatea acesteia de investigare și urmărire penală a celor mai grave crime care afectează comunitatea internațională. Franța a condamnat, de asemenea, „toate formele de amenințări și măsuri coercitive” îndreptate împotriva Curții, a angajaților săi și a organizațiilor societății civile care o susțin, reafirmându-și sprijinul pentru independența sistemului judiciar. …. Conflictul dintre Washington și CPI este strâns legat de ancheta privind acțiunile Israelului în războiul din Gaza. În noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului său ministru al Apărării Yoav Gallant, în legătură cu presupuse crime comise în conflict. După anunțarea sancțiunilor americane, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio, afirmând că acesta a condus eforturile administrației Trump împotriva a ceea ce premierul israelian a numit „abuzurile ilegitime ale CPI”. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Revoltă la un all inclusive bulgăresc! Turiștii români au distrus restaurantul pentru că nu avea merdenele .… Și nu doar că nu existau merdenele, la fel de grav este și faptul că existau croissante cu unt – sfidare care a pus capac pentru turiștii români. …..Un român care a intuit că se va ajunge aici a avut o idee care l-a ajutat să facă o mică avere: el a adus din România o dubă plină cu merdenele și le-a vândut în fața hotelului bulgăresc cu 5 euro bucata. Chiar și la acest preț piperat, turiștii români s-au îmbulzit să le cumpere. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Generalul american care pune întrebarea dacă Putin „va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje”. Plus comparația incomodă cu anexarea din 1938
….Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin se va mulțumi, cu adevărat, cu atât.
„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. …..”
https://hotnews.ro/ketih-kellogg-fostul-emisar-special-al-lui-trump-in-ucraina-avertizeaza-ca-putin-nu-se-va-opri-la-donbas-2333363