Revista Presei – 18 august.“Incompetență sau sabotaj? Stocarea pe hârtie prin hidrocentrale cu pompaj de jumătate de miliard de euro România pompează bani în proiecte, nu apă în lacuri: povestea celor 291,5 MW de stocare care nu stochează….”
| 18/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 18 august! Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică cu averse torențiale însemnate cantitativ, izolat vijelii (viteze la rafală de peste 50 km/h) și grindină de mici dimensiuni (1…2 cm), în Banat, Crișana, Maramureș, vestul Transilvaniei, si în cea mai mare parte a Transilvaniei, Moldova, în zonele montane și submontane și pe arii restrânse în celelalte regiuni. Vremea se va răci accentuat în nord, centru, vest și sud-vest, unde temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 și 28 gr, cu cele mai scăzute valori în nordul Moldovei. Bucuresti: 33/17 gr.C.
“Incompetență sau sabotaj? Stocarea pe hârtie prin hidrocentrale cu pompaj de jumătate de miliard de euro România pompează bani în proiecte, nu apă în lacuri: povestea celor 291,5 MW de stocare care nu stochează România are pe hârtie 291,5 MW de hidrocentrale cu pompaj. În realitate, avem aproape zero capacitate de stocare prin pompaj. România este campioană la o disciplină în care nu există competiție: construim capacități energetice pe hârtie și apoi ne comportăm ca și cum ele ar produce efectiv ceea ce scrie în proiecte și în comunicatele de presă. În statisticile oficiale apar 291,5 MW de capacități hidroenergetice cu pompaj. Tradus în limbajul sistemului energetic, ar putea însemna aproximativ 1.500 MWh de capacitate de stocare. O cifră deloc neglijabilă pentru România. Numai că există o mică problemă: cea mai mare parte a acestei capacități este, practic, inutilizabilă în regim de stocare prin pompaj. Să ne întoarcem în 2014. Atunci, Hidroelectrica inaugura cu surle și trâmbițe ceea ce era prezentat drept „prima Amenajare Hidroenergetică cu Acumulare prin Pompaj din România”. Cinci hidrocentrale de pe Oltul Inferior – Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rușănești și Izbiceni – fuseseră retehnologizate pentru a putea funcționa în regim reversibil, pompă-generator. Capacitatea totală instalată era de aproximativ 200 MW, iar investiția ajunsese la circa 400 de milioane de euro. Discursul oficial era pe măsură. România făcea „istorie”, intra pe „harta energetică a Europei”, iar proiectul urma să demonstreze că țara noastră poate intra în era modernă a stocării energiei. Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica la acel moment, și ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, vorbeau despre importanța strategică a investiției și despre modelul pe care aceasta îl putea reprezenta pentru proiectul de la Tarnița-Lăpuștești. Planul era simplu și logic: ziua, hidrocentralele produc energie; noaptea, când energia este mai ieftină, apa este pompată înapoi pentru a putea fi utilizată ulterior. Urma o perioadă de teste, după care trebuia luată o decizie privind exploatarea comercială. Au trecut însă nu câteva luni, ci 12 ani. Și aici începe partea cu adevărat interesantă. Astăzi, în 2026, același ansamblu de instalații nu reprezintă soluția de stocare prin pompaj pe care România o anunța triumfal în 2014. Cei aproximativ 200 MW de pe Oltul Inferior există pe hârtie și, sperăm, fizic, dar nu funcționează în regim de stocare prin pompaj în maniera în care sistemul energetic românesc ar avea nevoie de ei. Motivul este unul aproape absurd pentru o investiție de asemenea dimensiune: configurația sistemului hidrotehnic nu permite o exploatare economică eficientă în actualele condiții. Rentabilitatea regimului de pompaj ar depinde de realizarea centralei de la Islaz, proiect care apare cu termen de finalizare în jurul anului 2030 în documentele de planificare energetică. Cu alte cuvinte, am cheltuit sute de milioane de euro pentru o instalație care trebuia să rezolve o problemă a sistemului energetic, iar acum ni se explică faptul că ea va deveni cu adevărat utilă când vom mai construi ceva. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Cu încă un val de căldură deja la orizont, problemele energiei nucleare din Europa ar putea fi doar vârful aisbergului .… Energia nucleară este prezentată adesea drept una dintre cele mai eficiente alternative la surse mai poluante, precum cărbunele și gazele naturale. Susținătorii industriei consideră că extinderea capacității nucleare este esențială pentru reducerea emisiilor și limitarea efectelor schimbărilor climatice. Dar valurile de căldură tot mai intense scot la iveală o vulnerabilitate importantă: centralele nucleare au nevoie de cantități mari de apă pentru a-și răci reactoarele. În Europa, temperaturile record au contribuit la scăderea accentuată a nivelului marilor râuri. Situația afectează direct centralele care folosesc apa râurilor pentru sistemele de răcire. În timp ce secarea râurilor oferă arheologilor ocazia de a descoperi ruine și artefacte ascunse de secole, pentru operatorii centralelor nucleare nivelul scăzut al apei reprezintă o problemă serioasă. Ungaria încearcă să protejeze centrala Paks În Ungaria, centrala nucleară Paks, cu o capacitate de aproximativ 2 gigawați, s-a apropiat de situația în care ar fi trebuit să își reducă drastic producția, după ce nivelul scăzut al Dunării a amenințat capacitatea instalației de a asigura răcirea reactoarelor. Centrala este esențială pentru sistemul energetic al Ungariei. Într-un an obișnuit, Paks produce aproape jumătate din energia electrică a țării. …. România, în fața unei situații similare Problemele nu se limitează la Ungaria. În România, producătorul de energie nucleară de stat a fost nevoit să oprească complet ultimul reactor aflat în funcțiune, pe fondul scăderii nivelului Dunării. …. Franța se confruntă cu seceta și meduzele Și Franța a fost afectată de condițiile extreme. Seceta, combinată cu apariția repetată a unor roiuri de meduze care pot ajunge în sistemele de admisie a apei, a contribuit la reducerea producției de energie nucleară cu aproximativ 20%. Franța are însă un sistem energetic mai diversificat, astfel încât impactul este mai ușor de absorbit decât în cazul Ungariei sau României. Problema fundamentală rămâne însă aceeași: centralele nucleare construite în apropierea râurilor sau a altor surse de apă sunt vulnerabile atunci când temperaturile cresc, iar resursele de apă se reduc…….” Integral: https://ziare.com/
“RAPORT DNSC: Atacurile ransomware au crescut cu peste 150% în 2025, iar instituţiile publice şi infrastructura critică au devenit ţinte sistematice. Ransomware-ul a lovit 22 de instituţii publice, 119 firme şi 115 persoane fizice. Ce companii de stat şi private au căzut în plasa atacatorilor Numărul atacurilor de tip ransomware înregistrate în România a crescut cu peste 153% în 2025 faţă de 2024, potrivit raportului anual de activitate al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Aceste atacuri au afectat 22 de instituţii publice, 119 firme şi 115 persoane fizice care au cerut sprijinul instituţiei ♦ Victimele din 2025 sunt din sectoare-cheie ale statului: distribuitorul de energie Electrica, Complexul Energetic Oltenia, Administraţia Naţională Apele Române – blocată aproape o săptămână -, centrele de transfuzie sanguină din Maramureş şi Craiova şi fabrica de armament Tohan, parte a grupului industrial ROMARM. ♦ În paralel, atacatorii au mutat accentul de la atacurile „de masă” către atacuri ţintite, care vizează direct banii şi identitatea utilizatorilor: fraudele au crescut cu 91%, compromiterea conturilor cu 353%, iar phishingul – în urcare cu 70,6% – a devenit principalul tip de atac. Atacurile DDoS şi bruteforce au scăzut, în schimb, cu peste 50%, respectiv 70%. ♦ Concluzia autorităţii este fără echivoc: „Administraţia publică este ţinta sistematică a atacurilor cibernetice”, iar sectorul energetic rămâne „un obiectiv prioritar pentru atacatori”. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Nu ştiu cât vor mai creşte preţurile, dar mai mult ca sigur nu vor scădea Că tot vine toamna, lumea se întoarce din vacanţă, începe şcoala, vor veni şi studenţii, deci piaţa imobiliară rezidenţială va deveni agitată: cresc chiriile şi, de ce nu, vor creşte în continuare preţurile apartamentelor, cel puţin cele din Bucureşti, nu cu mult, dar tot cresc. Cu toţii auzim şi citim că este criză, că economia României se duce de râpă, că mergem într-o direcţie greşită, dar la polul opus piaţa rezidenţială nu are aceeaşi părere: în loc să scadă, că e criză, că suntem în recesiune, că inflaţia este mare, preţurile apartamentelor cresc în continuare. Conform ZF Index Imobiliar, realizat în parteneriat cu SVN România, broker şi firmă de consultanţă imobiliară, preţul mediu cerut pentru un apartament vechi cu trei camere din Bucureşti a urcat în iulie la aproape 144.000 de euro, în creştere cu 2.000 de euro faţă de iunie, adică 1,4%, şi în creştere cu 11,7% faţă de iulie 2025. Deşi tranzacţiile scad, preţurile nu au aceeaşi traiectorie, ci dimpotrivă, cresc. …. În acest moment, nu există vreun eveniment major care are puterea de a crea o criză pe piaţa imobiliară rezidenţială, care să ducă la scăderea preţurilor. Chiar dacă 1% de la o lună la alta pare o creştere insignifiantă, într-un an se adună o creştere a preţurilor apartamentelor, cel puţin în Bucureşti, de 10-15%. Dacă dezvoltatorii nu mai vând atât de repede apartamentele construite, perioada medie de vânzare urcând de la 3-6 luni la 9-12 luni, asta nu înseamnă că scad preţurile. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“31 de miliarde lipsă la bugetul de pensii și ajutoare sociale în 2026. Se mai pot indexa pensiile? …. La 1 septembrie 2024 a intrat în vigoare noua lege a pensiilor, moment în care au fost recalculate aproximativ 4,6 milioane de pensii. Creșterea medie a fost de 520 de lei, iar aproape 3,8 milioane de pensionari au primit pensii mai mari. În schimb, aproximativ 800.000 de pensii au rămas la același nivel. …. Potrivit raportului BNR, majorările acordate în ultimii ani au schimbat radical dimensiunea obligațiilor financiare pe termen lung ale statului. „Creșterea substanțială a pensiilor în ultimii ani în România a condus la dublarea valorii drepturilor cumulate de pensie ale populației. Acest indicator cuantifică totalul veniturilor viitoare din pensii (în prețuri curente), pe baza proiecțiilor de creștere economică și de longevitate. Aceste venituri viitoare ale populației reprezintă o datorie implicită pe termen lung a sistemului de pensii publice, a cărei sustenabilitate necesită o finanțare adecvată.” Cu alte cuvinte, prin majorările de pensii, statul și-a asumat obligația de a plăti în viitor sume mult mai mari către pensionari. …. „Începând cu anul 2008, bugetul asigurărilor sociale de stat a necesitat în mod constant volume semnificative de subvenții de la bugetul de stat. Cuantumul transferurilor de echilibrare s-a redus însă brusc în anul 2018, în contextul reașezării contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. Ulterior, transferurile au revenit rapid la valori semnificative, recent amplificate sub efectul noii legi a pensiilor, care a condus la creșteri importante.” Practic, contribuțiile sociale colectate nu acoperă integral plata pensiilor și a altor drepturi din sistemul de asigurări sociale. Diferența este completată anual prin transferuri din bugetul de stat. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Cine se teme de aderarea României la zona euro? ….Un fapt este cert, în momentul de faţă România nu îndeplineşte niciun barem( deci nu putem trece nici cu un 5 de mila!) dintre cele prevăzute de Tratatul de la Maastrich referitoare le convergenţa nominală: deficit bugetar sub 3%, rata inflaţiei sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, cursul de schimb stabil. Acum 11 ani îndeplineam aceste condiţii, dar s-a considerat că nu este momentul potrivit pentru o astfel de trecere la moneda euro. S-a invocat atunci că deşi stăm bine cu convergenţa nominală, avem restanţe majore la convergenţa reală, mai concret aceste cifre macroeconomice nu au corespondent la nivel microeconomic, la bunăstarea cetăţeanului. …. Ce efecte negative poate avea aderarea la zona euro asupra României şi asupra finanţelor publice? România va pierde prin aderarea la euro, autonomia politici monetare, aceasta se va muta de la Banca Naţională a României la Banca Centrală Europeană, ceea ce înseamnă că este o cedare a suveranităţii economice. România nu va mai putea să folosească politica monetară în funcţie de problemele cu care se confruntă. Nu va mai fi posibilă utilizarea deprecierii monedei pentru ajustarea unor dezechilibre. Dezechilibrele vor fi mai vizibile, este aproape imposibil să mai ascundem gunoiul sub preş. Facilitatea pe care o aveam de a folosi cursul de schimb ca instrument de ajustare va fi eliminată….. Ce efecte negative are aderarea la zona euro pentru cetăţeanul de rând? În perioada de tranziţie unele preţuri vor fi ajustate. Există riscul de rotunjire în sus a preţurilor pe care o pot practica unii comercianţi. Necesitatea unei perioade de adaptare la noua unitate monetară. Nu euro scumpeşte produsele, ci oportunitatea care i se oferă comerciantului. Plecând de la problemele cu care s-au confruntat şi celelalte ţări care a trecut la euro în ceea ce priveşte scumpirile, este posibilă perceperea unei scumpiri mai mari decât cea efectivă. Ce pierd politicienii în urma aderării la moneda euro? Aderarea la zona euro externalizează o parte din deciziile economice către instituţiile europene. Politicienii trebuie să renunţe la statutul de semizei în diriguirea banului public. Constrângerile vor fi mari, banii vor fi mai puţini şi mai bine monitorizaţi. Rămân puţine pârghii prin care filotimul politician mai poate lua decizii magice, cu accent populist. Deficitele vor fi atent monitorizate de instituţiile comune europene. Deprecierea monedei naţionale nu mai poate fi supapa pentru lipsa de performanţă din economie. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Președintele la mănăstire, școala sub cădelniță. Credința e liberă, rolul public nu e opțional .… Două imagini din aceeași zi spun ceva important despre România. În prima, președintele țării lipsește de la ceremoniile de Ziua Marinei și merge, pentru al doilea an consecutiv, la mănăstire. În a doua, elevii cu cele mai bune rezultate la examenele naționale sunt premiați la hramul Mănăstirii Putna, în decorul unei ceremonii religioase. Imaginile AICI. Nici mersul la biserică, nici faptul că Biserica recompensează elevi nu reprezintă, în sine, o problemă. Problema apare când ritualul religios ajunge să înlocuiască ceremonia civică, iar opțiunea personală a unui demnitar trece înaintea rolului său instituțional. Comandantul Armatei lipsește de la Ziua Marinei Nicușor Dan a petrecut sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Dejani, în apropiere de Făgăraș, unde s-a întâlnit cu credincioșii, a discutat și s-a fotografiat cu aceștia. …. Conform Constituției, președintele României este comandantul forțelor armate și conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Participarea la Ziua Marinei nu este o obligație juridică expresă. Este însă una dintre cele mai clare obligații simbolice ale funcției. Ceremonia de la Constanța trebuia să aibă prioritate. Vizita la mănăstire, dacă președintele și-o dorea, putea fi programată după îndeplinirea obligațiilor oficiale. Prezența șefului statului ar fi transmis respect pentru militari și pentru instituția pe care o conduce și reprezintă. Ar fi însemnat și curajul și asumarea de a apărea în fața oamenilor într-o perioadă tensionată social, inclusiv cu riscul de a fi criticat sau huiduit. Un președinte nu participă numai la evenimentele confortabile. Uneori, simplul fapt că se prezintă, ascultă nemulțumirile și își asumă reacțiile publicului face parte din funcție. Cu atât mai mult într-un moment în care războiul continuă lângă România, Marea Neagră a devenit un spațiu de confruntare, iar drone și fragmente de drone sunt descoperite pe teritoriul țării și pe litoral zilnic. Ziua Marinei nu mai este doar o sărbătoare, ci un eveniment cu o semnificație directă pentru securitatea națională. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“„Spiritul de la Anchorage” un an mai târziu: diplomația fără strategie a lui Trump ..… Pe 15 august 2025, președintele rus, deja urmărit atunci de Curtea Penală Internațională și evitat în mare parte din Occident, a pășit pe pământ american, a primit o primire pe covor roșu și a stat alături de președintele american ca un egal. Ucraina a lipsit. Sprijinirea Kievului părea costisitoare; negocierea cu Moscova era prezentată drept mai pragmatică. Summitul nu a produs nici încetarea focului, nici un acord de pace, însă Putin a obținut o reabilitare publică fără să facă vreo concesie. Un an mai târziu, Rusia a transformat summitul într-un produs propriu. A fost chiar depusă o cerere de înregistrare a mărcii pentru un parfum numit „Spiritul de la Anchorage„- aceasta este eticheta preferată de Kremlin pentru acea înțelegere la care susține că au ajuns Trump și Putin în Alaska. Și totuși, nu exista niciun acord care să fie îmbuteliat, nicio pace de comemorat și nicio breșă strategică de păstrat – doar o atmosferă. Pe măsură ce substanța s-a evaporat, Rusia a păstrat mirosul. Întrebarea nu este acum dacă Trump s-a mutat de la Putin la Zelenski. Nu a făcut-o. Întrebarea este ce poate oferi fiecare parte unui președinte care vrea să transforme politica externă într-o tranzacție pe care s-o poată încheia. Moscova oferă acces, energie și târguri geopolitice. Kyivul oferă tehnologie testată în luptă și know-how industrial. Ambele îi pot fi utile lui Trump; niciuna dintre părți nu ar trebui însă să confunde utilitatea cu angajamentul. Înainte de a se întâlni cu Putin, Trump încadrase deja relațiile SUA–Ucraina în termeni comerciali. La începutul lui 2025, a făcut presiuni asupra Kyivului să semneze un acord privind resursele minerale, care ar fi asigurat Statelor Unite un câștig concret în schimbul sprijinului acordat. În Ucraina, propunerea a stârnit temeri că țara va fi tratată din nou în principal ca furnizor de materii prime, nu ca participant la lanțuri de producție cu valoare adăugată mai mare. Relația de apărare care se conturează urmează aceeași logică, dar schimbă ceea ce poate oferi Ucraina. Kyivul aduce sisteme testate în luptă, date obținute pe câmpul de bătălie și un ciclu de inovare modelat de adaptarea permanentă la contramăsurile rusești – capacități pe care Statele Unite nu le dețin încă la o viteză sau o scară comparabilă. Cele două țări avansează planuri de producție comună de drone, inclusiv o fabrică pe teritoriul american care va folosi tehnologie ucraineană. Șase producători ucraineni s-au alăturat programului Drone Dominance al Pentagonului, în cadrul căruia sistemele lor vor fi testate în raport cu cerințele americane și, pentru comenzile viitoare, vor fi fabricate prin parteneriate cu firme din SUA. Ucraina estimează că va produce între șase și șapte milioane de drone mici de atac în 2026. Până în februarie 2027, programul Pentagonului, în valoare de 1,1 miliarde de dolari, va fi comandat sub 200.000. Statele Unite își păstrează avantaje covârșitoare la capitolul capital, componente și capacitate industrială, dar rămân cu ani în urma Ucrainei în privința producerii acestei categorii de armament în ritm de război. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Eroul și lașul planetei Mereu am scris că Volodimir Zelenski este un erou. Mereu i-am admirat curajul. Mereu i-am admirat dârzenia, verticalitatea, patriotismul demonstrat prin fapte, nu prin declarații și cuvinte goale. Vă amintiți cu toții ce a răspuns când i s-a promis un avion, care să îl ducă departe și în siguranță pe el și familia lui, după ce Rusia lui Putin a invadat Ucraina!? Eu îmi amintesc. A cerut arme, a ales să rămână alături de poporul său, căruia i-a jurat credință la investire, și a ales să lupte. L-am admirat în Biroul Oval, când a fost umilit, supus unii atac de neimaginat în lumea democrației, libertății și diplomației și el a rezistat neclintit și demn în fața unor șacali, care cereau resursele Ucrainei și îl forțau să accepte o pace nedreaptă, care ar fi făcut să se răcească în pământ toți eroii morți pentru patria lor. …. Și a doua fața a monedei… Aflu știrea că Donald Trump – doritorul de premiu Nobel, măscăriciul portocaliu, omul care una zice seara și alta dimineața, omul care a făcut să se zgâlțâie planeta atacând Iranul, fără a se sfătui cu nimeni – s-a strecurat din avionul prezidențial in alt avion, folosind un container de catering, când a aflat că Iranul are în plan un atentat. Știți ce e monstruos aici!? Și-a lăsat întreagă echipă, care îl însoțea la Londra, să zboare cu un avion care putea fi doborât de un atentat. Și-a salvat doar trupul lui “neprețuit” și pe ceilalți – membri din guvern, diplomați, ziariști – i-a lăsat să se ridice în aer, spre o posibilă moarte. Ce om mic! Asta e marea diferența dintre el și Zelenski. Unul a ales să fie lângă poporul lui. De patru ani și jumătate, își conduce soldații și bărbații țării într-un război crud, nemilos și încă luptă, încă stă vertical și viteaz în fața unui imperiu. Altul s-a furișat că un laș să se salveze și și-a lăsat tovarășii de drum să zboare spre o posibilă moarte. …..” Integral: https://republica.ro/
“Atenţie la dinţi! Fragmente de dronă prăjite, găsite într-un cornet cu hamsii la Venus ….. Reprezentanţii lanţului de tonete cu hamsii „Gigelone Impex 4000” spun că nu îşi explică cum a putut ajunge piesa metalică în bucătărie şi, de acolo, în cornetul turistului. „Noi hamsiile le luăm congelate, de la Metro, deci ori nu le-au ales ei bine, ori a scăpat un pescăruş bucata de dronă în friteuză când nu eram atenţi”, spune Hanibal Diculescu, bucătar de hamsii şi văr cu patronul. Având în vedere că a simţit fragmentul de dronă la timp şi nu a muşcat din el, turistul spune că nu va depune plângere. „Ba chiar l-am spălat, îl lustruiesc un pic, îi dau o gaură şi îl pun pe sfoară ca să-l port de gât. E mai interesant decât scoicile. O amintire frumoasă de la mare”, a transmis acesta. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Cristi Danileț, despre „eminențele cenușii” după decizia CCR în cazul lui Fritz: Cine va fi desemnat „să facă un contorsionism să ne convingă că albul e negru”…..”
https://hotnews.ro/cristi-danilet-despre-eminentele-cenusii-dupa-decizia-ccr-in-cazul-lui-fritz-cine-va-fi-desemnat-sa-faca-un-contorsionism-sa-ne-convinga-ca-albul-e-negru-2326918
Sarut mana!
Decizie 375/2005 pomenita de Danilet e de manual, atunci CCR s-a opus schimbarii “din mers” a mandatelor sefilor de Curti de Apel pusi de CSM-ul iliescian. Si era perfect intemeiata constitutional, chiar daca a pus frana reformei justitiei: mandatele in curs nu puteau fi atinse, legea nu se aplica retroactiv.
Acum va veni CCR-ul din 2025 si va zice ca legea se pate aplica retroactiv (daca cel careia i se aplica e un “reformist”).
Pentru ca asa functioneaza Sistemul: contorsioneaza Constitutia ca sa se ingroape orice incercare de a fi reformat.
Cand va veni Apocalipsa (cea adevarata, adusa de Dumnezeu), probabil ca CCR-ul de atunci o va declara neconstitutionala si va spune ca ea nu este opozabila Sistemului. Si ca toate privilegiile se pastreaza, fiind “drepturi dobandite”. (Gluma/Mistou)
“INVESTIGAȚIE Atacul cibernetic care a blocat o lună piața imobiliară din România a fost anticipat de existența pe internet a mii de parole de notari, avocați, ingineri și funcționari publici…..”
https://hotnews.ro/investigatie-atacul-cibernetic-care-a-blocat-o-luna-piata-imobiliara-din-romania-a-fost-anticipat-de-existenta-pe-internet-a-mii-de-parole-de-notari-avocati-ingineri-si-functionari-publici-2326527
https://www.g4media.ro/democratia-iliberala-razboiul-hibrid-dus-de-psd-si-ccr-impotriva-statului-de-drept.html
“…Azi e Dominic Fritz. Ieri a fost PNL, al cărui congres a fost practic anulat de rețeaua Savonea. Mâine poate fi oricare dintre cei care nu înțeleg că libertatea de mișcare politică e limitată. Că firmele de stat trebuie controlate de sistem. Că afacerile în energie trebuie vămuite de sistem. Că marionete politice precum Dăncilă, Veștea, Ciolacu, Ciucă sunt executanți perfecți pentru planurile sistemului.
Așadar, decizia e una politico-instituțională. Fritz, la fel ca și Bolojan, trebuie scoși în afara vieții politice. Ambii au avut tupeul să anunțe public că deciziile în USR și PNL vor fi luate de respectivele partide, nu în alte birouri (a se citi la servicii sau la Cotroceni). Autonomia politică e marea sperietoare a Sistemului peste care Nicușor Dan se crede șef. Operatori politici cu autonomie mare precum Corneliu Coposu, Emil Constantinescu ori Traian Băsescu (până la un punct) sunt coșmarurile sistemului de putere construit în jurul PSD. Și miza e eliminarea autonomilor de pe scena politică. Aneantizarea lor….”
Exact asta este.