Revista Presei – 15 august. “Criza energetică nu are un singur autor …”
| 15/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Salarizarea nu rezolvă criza din sănătate. Ce sunt centrele de îngrijire de proximitate și cum ar trebui implementate în România. ”O asistentă nu poate fi mutată dintr-o parte în alta” …… ”Marea problemă a sistemului medical românesc vine din lipsa unui număr suficient de asistente specializate. Poate centrele medicale mici trebuie regrupate, nu știu care este soluția exactă, dar este important să ai și servicii medicale de proximitate. Discuția asta este și în Franța de peste 30 de ani. De fiecare dată când se vorbește despre închiderea unei maternități unde se înregistrează mai puțin de 300-400 de nașteri pe an, există foarte mare opoziție și înverșunare din partea populației care nu își dorește să dispară acele maternități de proximitate, dar care până la urmă, multe dintre ele s-au închis. Economia trebuie făcută cumva, dar asta înseamnă să ai posibilitatea de a transporta foarte rapid pacientul dintr-un loc în care nu ai îngrijire medicală de proximitate către un centru mai mare. Toate aceste lucruri ar trebui discutate și în România, dincolo de legea salarizării”, consideră medicul Radu Lupescu. Întrebat despre modul în care s-ar putea reforma sistemul medical românesc în condițiile unei perioade economice tensionate, acesta a explicat că lucrurile ar trebui să fie făcute treptat, pornind de la economii logistice până la sisteme coordonate pe orașe. ”Mă interesasem la un moment dat de spitalele din București, pentru că aici sunt foarte multe spitale care țin de Primăria București și care au secții dublate. Probabil că trebuie să fie în fiecare sector secții, dar nu îmi lasă impresia că există un plan clar de management la nivelul orașului pentru a vedea cum putem să optimizăm ca să fie un număr suficient de secții, dar să nu fie redundante. Cum putem face ca cumpărarea de materiale și a tot ce ține de funcționarea secțiilor să fie făcută la comun pentru toate spitalele, astfel încât să se facă economie?! Cum reușim să mutăm eventual secții dintr-o parte în alta ca să facem secții mai mari și care să meargă mai bine?! Această analiză nu trebuie să o facem doar la nivelul Capitalei, ci și al țării pentru a avea spitale eficiente. Dacă eventual închidem spitalele foarte mici, trebuie să transferăm personal medical și paramedical în centrele mari” mai explică medicul anestezist. …..” Integral: https://ziare.com/
“Un important economist atrage atenția asupra „unei mari erori” pe care ar putea-o face politicienii români în 2027. „Este greu de crezut că România ar putea deveni o „Norvegie a Mării Negre”” …. „O reducere de taxe şi impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanţează şi ar trimite automat România în „junk”. Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raţionament eronat; operează efectul de semnal menţionat şi chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare. Entităţi de stat de importanţă strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt necesare restructurări şi ameliorare de guvernanţă corporativă, că pot avea loc listări parţiale la bursă. În SUA şi Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ţine de ideologie, ci de imperative industriale şi de securitate/geopolitică. Dar România nu are spaţiu fiscal şi are şi problema riscului valutar nefiind în zona euro”, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 22-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Poate Uniunea Europeană avea autonomie tehnologică şi strategică?”. ….Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că dezechilibrele macro ale României sunt rezultatul unor politici macroeconomice prost croite; politici fiscal-bugetare imprudente au condus la deficite bugetare excesive. …..Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează creşterea datoriei publice. Dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Există oboseală în societate şi nemulţumire după doi ani de îngheţare a salariilor bugetarilor şi a pensiilor (ce fuseseră totuşi crescute mult înainte de 2025). De aceea, consolidarea bugetară va include probabil în 2027 o indexare a pensiilor şi salariilor, care însă nu trebuie să devieze traiectoria de control al cheltuielilor publice. Este de văzut ce se va întâmpla cu legea salarizării unitare, ce implică, conform unor declaraţii oficiale, circa 12 miliarde lei pentru aplicare. Pentru protecţia cetăţenilor vulnerabili, este bine că se prelungeşte limitarea adaosului la alimente de bază în 2026″, a afirmat Daniel Dăianu. ……” Integral: https://hotnews.ro/
“Prostia energetică românească Bulgaria a înțeles ce înseamnă securitatea energetică. România a înțeles doar ordinul de închidere Bulgaria a făcut ceea ce politicienii români par incapabili să înțeleagă: a tratat energia ca pe o problemă de securitate națională, nu ca pe o temă de bifat în fața Bruxelles-ului. Complexul Maritsa East – minele de lignit, termocentralele, infrastructura de transport și conexiunile la rețea – a fost păstrat ca un sistem energetic și industrial integrat. În loc să condamne centralele pe cărbune la moarte administrativă doar pentru că sunt vechi, bulgarii au investit în reabilitarea grupurilor, creșterea disponibilității, modernizarea instalațiilor și reducerea emisiilor. Mai mult, au construit AES Galabovo, o centrală nouă de 670 MW. Cu alte cuvinte, au modernizat ceea ce aveau, au construit ceea ce le lipsea și au păstrat capacitatea de producție dispecerizabilă de care orice sistem energetic are nevoie. În paralel, Bulgaria și-a dezvoltat nuclearul, hidroenergia și regenerabilele, fără să-și arunce peste bord capacitatea termo înainte de a avea alternative suficient de solide. Aceasta este diferența dintre o politică energetică și o colecție de ordine, lozinci și promisiuni. În România, prea mulți politicieni au confundat decarbonizarea cu dezindustrializarea și tranziția energetică cu închiderea cât mai rapidă a capacităților existente. S-a ajuns astfel la situația absurdă în care un stat cu resurse proprii de cărbune, cu mine, centrale, personal calificat și infrastructură energetică construită în decenii își reduce deliberat capacitatea fermă, în timp ce noile capacități promise întârzie să apară. Bulgarii și-au modernizat activele. Noi le-am trecut în inventarul lucrurilor de care trebuie să scăpăm. Iar nota de plată pentru această miopie politică nu este achitată de cei care au semnat deciziile, ci de economia românească și de consumatorul român. În termeni de PIB nominal, economia Bulgariei reprezintă doar aproximativ 31% din economia României. Cu un PIB de circa 113 de miliarde de euro în 2025, Bulgaria are o economie de 3,3 ori mai mică decât a României, al cărei PIB se apropie de 371 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două economii este de aproape 260 de miliarde de euro. România are o economie de 3,3 ori mai mare decât Bulgaria, dar un sistem electric doar cu aproximativ 27% mai mare ca producție și cu 46% mai mare ca putere instalată. Bulgaria a construit, raportat la dimensiunea economiei sale, un sistem energetic supradimensionat și orientat către export și securitate regională, în timp ce România, deși are resurse și capacități mai mari, își reduce simultan capacitățile termoenergetice înainte ca noile capacități ferme să fie efectiv operaționale. Paradoxul este că România este de trei ori mai bogată decât Bulgaria, dar avantajul său economic nu se reflectă proporțional în capacitatea de producție electrică. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/panouri-solare-si-eoliene.jpg?resize=159%2C88&ssl=1)
“Soluțiile de miliarde de euro care salvează rețelele electrice. Cele 7 mari tehnologii de stocare a energiei utilizate la nivel global și situația din România ....1. Bateriile de dimensiuni foarte mari Bateriile de dimensiuni foarte mari pot răspunde imediat la creșterile bruște ale cererii din rețeaua electrică, au o eficiență ridicată de stocare în raport cu masa și volumul lor și pot crește cu ușurință tensiunea sau capacitatea prin conexiuni în serie și în paralel, ceea ce le face extrem de flexibile și scalabile. Ele furnizează de obicei puterea nominală maximă timp de câteva ore, ceea ce le face extrem de eficiente pentru alimentarea în perioadele de vârf. Sute de sisteme în funcțiune la nivel mondial, însă doar 13 sunt instalații de dimensiuni foarte mari, cu o capacitate de stocare de peste 1.000 MWh. Capacitatea totală a României este în jur de 2.000 MWh. 2. Hidrocentralele cu acumulare prin pompare Hidrocentralele cu acumulare prin pompare implică construirea a două rezervoare la altitudini diferite. Principiul constă în pomparea apei din rezervorul inferior în cel superior pentru a stoca surplusul de energie electrică în perioadele în care cererea din rețeaua electrică este scăzută, iar apoi în a lăsa apa să curgă înapoi pentru a genera energie electrică atunci când cererea de energie crește. Este aceeași metodă ca și generarea de energie hidroelectrică, ce transformă energia potențială a apei în energie electrică, dar diferă prin faptul că repetă ciclul de „trimitere în jos și aducere în sus” a apei. 95% din capacitatea mondială de stocare a energiei în rețea se face astfel. România încă nu deține așa ceva. 3. Stocarea cu aer comprimat Stocarea cu aer comprimat folosește surplusul de energie pentru comprimare, apoi îl eliberează pentru a acționa o turbină și a genera electricitate atunci când este necesar. Prima instalație înființată în 1978 în Germania stoca aer comprimat la o presiune de până la 71 de atmosfere într-o cavernă de sare săpată în rocă subterană. În ianuarie anul acesta, cea mai mare instalație din lume, capabilă să stocheze până la 1.500 MWh de energie electrică prin aer comprimat în două caverne de sare cu un volum total de aproximativ 700.000 ㎥, a început să funcționeze comercial în Yingcheng, China. Printre soluțiile ingenioase se numără îngroparea rezervoarelor de înaltă presiune sub pământ sau reutilizarea puțurilor miniere sau a tunelurilor abandonate. 4. Stocarea aerului lichid Stocarea aerului lichid implică răcirea criogenică la -195 °C. Când acest aer lichefiat, stocat în containere izolate sub vid, este vaporizat, se dilată până la aproximativ de 700 de ori volumul său inițial, acționând o turbină pentru a genera energie electrică. Aceste sisteme permit capacitate și densitate mai mari în comparație cu sistemele bazate pe baterii. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Criza energetică nu are un singur autor …. Realitatea este mai incomodă pentru toată lumea: criza actuală nu este opera exclusivă a unui partid, a unei ideologii sau a câtorva manageri incompetenți. Este rezultatul unui eșec de politici publice acumulat timp de decenii și al unui consens tacit, acceptat într-o formă sau alta de aproape toate guvernările: amânăm deciziile dificile, subvenționăm pierderile, politizăm conducerile, schimbăm strategiile odată cu miniștrii și sperăm că nota de plată va ajunge după încheierea mandatului nostru. Înainte de 1989, cărbunele nu era tratat ca o simplă afacere care trebuia să producă profit. Era una dintre bazele industrializării forțate a țării, adică ale proiectului de modernizare al epocii — aproximativ ceea ce digitalizarea și tranziția tehnologică reprezintă astăzi. Faptul că exploatările erau adesea ineficiente nu poate fi explicat numai prin calitatea managerilor. Ineficiența era înscrisă în structura sistemului: prețuri stabilite administrativ, obiective de producție decise politic, absența concurenței, investiții făcute fără calcularea costului real și imposibilitatea de a sancționa economic deciziile greșite. …. PSD poartă o răspundere majoră pentru clientelizarea și conservarea artificială a unor structuri ineficiente. Dar PNL, partid care pretinde că reprezintă competența managerială, inițiativa privată și disciplina economică, a participat la guvernări, a numit conduceri și a girat suficiente amânări pentru a nu putea poza acum în procurorul exclusiv al dezastrului. La rândul său, discursul progresist a confundat uneori adoptarea obiectivelor europene cu existența capacității administrative de a le realiza. Iar suveranismul transformă costurile sociale reale ale tranziției într-un pretext pentru negarea realității economice. Comparația dintre Mintia și Iernut este, în acest sens, stânjenitoare. La Mintia, un grup privat irakian cu sediul la Amman derulează o investiție estimată la 1,2–1,4 miliarde de euro într-o centrală de aproximativ 1.700 MW, proiectul ajungând în 2026 la peste 80% realizare și intrând în etapa testelor. La Iernut, Romgaz încearcă de aproape un deceniu să finalizeze o centrală de 430 MW și aproximativ 269 de milioane de euro, rămasă la circa 98%, după rezilieri, reluări și noi termene de finalizare. Acest contrast nu demonstrează că orice proprietar privat este competent și orice companie de stat este condamnată la eșec. Ar fi o concluzie la fel de superficială precum aceea că statul trebuie să controleze totul. Demonstrează însă importanța guvernanței: un proprietar clar, finanțare asigurată, termene, responsabilitate contractuală, stimulente și consecințe pentru neîndeplinirea obligațiilor. În proiectele publice românești, răspunderea este atât de fragmentată între minister, companie, consiliu de administrație, management, contractori și guverne succesive, încât la sfârșit nu mai răspunde nimeni. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Greșeala „fundamentală” făcută după Revoluție, din cauza căreia ne adâncim în criză energetică. Un expert în energie explică reformele pe care trebuie să le facem …. „Pentru a nu mai ajunge în aceeași situație în verile următoare, trebuie să pornim de la greșelile fundamentale făcute în ultimii 20-30 de ani și să le corectăm înainte de a stabili priorități. În primul rând, este esențial să restabilim un coordonator general la nivel național, similar cu fostul RENEL, care să stabilească direcția sistemului energetic și să supravegheze îndeplinirea acesteia, mai ales că separarea societăților pe forme de energie din 1998 a dus la dispariția acestui coordonator tehnic și economic. În al doilea rând, trebuie să fim onești în ceea ce privește soluțiile propuse, abandonând abordările de marketing energetic și adoptând o analiză tehnico-economică riguroasă, astfel încât deciziile să nu fie doar oportuniste sau interese locale. În al treilea rând, este necesară regândirea sistemului de prețuri, pentru ca energia să devină accesibilă atât pentru populație, cât și pentru industrie, deoarece securitatea energetică trebuie să meargă mână în mână cu prețuri suportabile, care să fie realmente sustenabile pe termen lung”, a precizat expertul în energie. ….. „Deși se înregistrează o scădere a capacității față de acum două luni, principala problemă nu este neapărat utilizarea apei pentru energie, ci necesitatea de a prioritiza apa pentru consumul populației, pentru industrie și pentru localități, existând astfel un echilibru fragil între aceste nevoi. Hidroenergia este, în general, rezervată pentru acoperirea vârfurilor de consum și a scenariilor cele mai dificile. Chiar dacă seceta va reduce în continuare resursele de apă, estimările arată că la orele de vârf vom avea peste 1500-1600 MWh pe oră, ceea ce nu indică o situație extrem de îngrijorătoare. Totuși, este un factor important care trebuie luat în considerare și monitorizat cu atenție”, a precizat acesta. Chisăliță a subliniat însă că factorii cu adevărat critici sunt oprirea centralei nucleare, temperaturile foarte ridicate care determină un consum crescut de energie, dificultățile din regiunea Balcanilor care reduc posibilitățile de import și, mai ales, modul defectuos în care, începând din anul 1998, a evoluat întregul sector energetic național. …..” Integral: https://ziare.com/
“Europa nu mai poate extinde doar graniţe. Trebuie să extindă competitivitatea …. Războiul din Ucraina a schimbat profund paradigma europeană. Extinderea nu mai este doar un proiect economic sau instituţional, ci a devenit şi un proiect de securitate, legat de influenţă, stabilitatea continentului şi capacitatea Europei de a răspunde într-o lume în care marile puteri îşi construiesc rapid propriile zone de interes. Dar există o întrebare pe care Europa trebuie să o formuleze cu sinceritate: o Uniune mai mare va fi automat şi o Uniune mai puternică? …. Europa nu are astăzi o problemă de dimensiune. Are o problemă de competitivitate. Are o industrie puternică, dar se confruntă cu costuri energetice ridicate. Are cercetare de calitate, dar încă produce prea puţine companii globale noi. Are oameni bine pregătiţi, dar şi administraţii care, în multe situaţii, se adaptează mai lent decât ritmul economiei mondiale. În acest context, extinderea poate deveni una dintre cele mai importante decizii strategice ale următorului deceniu, dar numai dacă este gândită diferit faţă de trecut. Europa nu mai poate privi aderarea ca pe un simplu proces în care o ţară adoptă reguli, închide negocierile şi abia apoi începe adevărata integrare. Lumea s-a schimbat, iar competiţia globală este prea rapidă pentru ca acest model să mai fie suficient. Viitoarea extindere europeană ar trebui să introducă un criteriu suplimentar: competitivitatea economică. Nu în locul criteriilor politice şi instituţionale, ci alături de acestea. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Cum au pornit SUA marea schismă a politicilor valutare şi monetare din lumea occidentală În urmă cu puţin mai mult de o săptămână s-a întâmplat ceva serios pe piaţa valutară internaţională, ceva poate la fel de important ca războiul taxelor vamale dezlănţuit asupra lumii de preşedintele SUA Donald Trump. Trezoreria americană, sub conducerea lui Scott Bessent, om de afaceri cu vastă experienţă de speculator, a intervenit pentru a frâna plonjonul yenului, moneda Japoniei. A fost prima intervenţie coordonată americano-niponă pe piaţa valutară din ultimii 30 de ani. Dar Washingtonul a vândut euro pentru a finanţa achiziţiile de yeni, într-un mod de joc pe care traderii îl credeau dispărut din anii 1990. Nici până astăzi analiştii şi participanţii la piaţă nu şi-au dat seama exact ce înseamnă această manevră şi de ce a fost făcută. Acest lucru a creat loc speculaţiilor. Se vorbeşte de avertismente, de război valutar, de jocuri de putere, de vulnerabilităţile SUA şi de declinul dolarului, dar şi de crize în Japonia şi Asia. Aproape cert este că nici autorităţile americane şi nici cele nipone nu au informat BCE că vor folosi euro. Nu s-au coordonat cu baca centrală a zonei euro pentru această intervenţie, după cum scrie Financial Times. Lipsa de coordonare evidenţiază natura neobişnuită a primului efort comun al perechii Washington-Tokyo de a stimula yenul din ultimele trei decenii. În mod normal, ar fi de aşteptat ca pentru astfel de manevre SUA să folosească dolari. Oficiali de top ai BCE au considerat decizia SUA de a utiliza euro ca o încălcare fără precedent a convenţiilor de lungă durată privind cooperarea dintre autorităţile monetare occidentale, scrie FT, citând surse apropiate situaţiei. De la cel de-al Doilea Război Mondial, băncile centrale occidentale şi ministerele de finanţe au subliniat încrederea reciprocă şi consultarea, intervenţiile anterioare pe pieţele valutare având loc de obicei în mod coordonat. Vânzările de euro ale Washingtonului, efectuate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei SUA, au fost „foarte izbitoare“ şi „triste“, a declarat una din sursele FT. „Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată.“ De aceea, tradiţia construită în decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au promovat stabilitatea financiară şi creşterea economică, ar putea fi ameninţată. Intervenţia a fost făcută în condiţiile în care yenul a ajus faţă de dolar la cel mai scăzut nivel de după 1986. ……” Integral: https://www.zf.ro/
“Noua oligarhie americană: Cum au ajuns miliardarii să ocupe centrul puterii politice în America lui Donald Trump .…. Sub administraţia Donald Trump, miliardarii nu se mai limitează la finanţarea campaniilor sau la lobby, ci ocupă funcţii publice, consiliază Casa Albă şi influenţează direct politicile privind tehnologia, fiscalitatea şi reglementarea. Potrivit unei estimări citate de Financial Times, membrii cabinetului lui Donald Trump au o avere cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de dolari, ceea ce face actuala administraţie cea mai bogată din istoria Statelor Unite. Dacă este inclus şi preşedintele, suma ajunge la aproximativ 14 miliarde de dolari. Criticii susţin că această concentrare a averii este însoţită de o consolitare tot mai acerbă a influenţei politice. Deputatul democrat Ro Khanna afirmă că marii miliardari nu se mai mulţumesc să influenţeze guvernul din exterior, ci „intră chiar ei în guvern”. Politologul Jeffrey Winters vorbeşte despre o formă de „oligarhie” comparabilă cu cea din perioada marilor industriaşi americani ai secolului al XIX-lea. …. În alegerile din 2010, cei mai bogaţi americani au contribuit cu aproximativ 31 de milioane de dolari, potrivit Americans for Tax Fairness. În ciclul electoral din 2024, cele mai mari 100 de familii de miliardari au donat 2,6 miliarde de dolari. Doar Elon Musk, Miriam Adelson şi Timothy Mellon au reprezentat peste o treime din cele aproximativ 1,5 miliarde de dolari cheltuite pentru alegerea lui Trump. În paralel, averea celor mai bogaţi 400 de americani a crescut puternic în ultimele trei decenii, în timp ce ponderea averii deţinute de jumătatea cea mai săracă a populaţiei s-a redus. Administraţia Trump respinge însă acuzaţiile privind formarea unei oligarhii şi susţine că politica sa este pur şi simplu mai favorabilă mediului de afaceri. …. Influenţa marilor averi nu este însă exclusiv republicană. Partidul Democrat are la rândul său o reţea extinsă de donatori miliardari, printre care Reid Hoffman, George Soros, Michael Bloomberg, Dustin Moskovitz şi Laurene Powell Jobs. Jeffrey Winters subliniază că şi campania Kamalei Harris a atras miliarde de dolari de la donatori foarte bogaţi. Diferenţa, spun criticii actualei administraţii, este gradul de acces direct şi vizibilitatea acordată miliardarilor în procesul decizional. Oameni de afaceri din Silicon Valley au ocupat funcţii oficiale sau de consiliere, au influenţat politica privind AI şi criptomonedele şi au beneficiat de dereglementări sau de contracte publice importante. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Ţiriac, nevoit să dărâme vila fiului său după ce un sărac şi-a parcat Loganul în faţa ei …. Potrivit lui Ţiriac, vila fiului său a fost compromisă total, existând oricând riscul să apară poze cu aceasta în care ar fi vizibil vehiculul în valoare de 1000 de euro. Persoana în cauză ar fi ignorat în totalitate semnele cu „Parcarea interzisă de la Aston Martin în jos” de pe gard, dar acest lucru nu îi poate fi imputat, a oftat Ţiriac. „Cel mai probabil, nu ştia să citească, e o consecinţă destul de frecventă a sărăciei. Teribilă boală.” Deoarece terenul a fost contaminat definitiv cu sărăcie, Ţiriac adaugă că, cel mai probabil, va construi pe el un bloc cu 200 de apartamente luxoase, penthouse-uri, spa şi alte facilităţi pentru săraci, fiindcă „e un teren şi nu poate fi aruncat la porci”. …..” Integral; https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună ziua
Curentul electric .
In oricare țară falită și/sau eșuată, curentul electric vine cu mari probleme la consumatori .
Și dacă e și scump ( ca în România sau Italia ) se închid fabrici sau se mută pe alte meleaguri.
Trăim in o civilizație bazata pe curent electric. Peste tot și oriunde. Ca urmare , un curent electric abundant și ieftin e condiție elementară de dezvoltare.
Strategiile UE, a acelei Dăncilă nemțoaice numita Ursula , au pus pe butuci economia uniunii.
Basca au sărăcit populația prin creșteri mari de prețuri la energie.
In cazul mioritic , lipsa totala de oricare strategie energetică combinata cu ” soluții” comice ca dinamitarea stâncii și scufundarea barjelor, nu rezolva absolut nimic. Se trage de timp in speranța unor îmbunătățiri climatice.
Remarc că articolele pe acest subiect propun de toate . Mai puțin soluții sigure și de durată.
In multe cazuri , inclusiv datele prezentate sunt ” din pix” sau umflate cu pompa.
PS.
Reactorul 1 de oprește în 2027 pentru reparație capitală planificată.
Ce vom pune în locul celor 700 MW a reactorului ?
Nimeni nu zice nimic că e clar un haos total în ministerul de resort.
Alta ” normalitate” tipică a statului eșuat.
“Bolojan, în plină criză energetică: Nu e o problemă că e susținut politic, e o problemă să fii incompetent! Trebuie modificate toate contractele de mandat la companiile strategice din energie. Numiri pe bază de competențe și nu pe bază de clientelism politic!…..”
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/bolojan-plina-criza-energetica-e-problema-e-sustinut-politic-e-problema-fii-incompetent-modificate-toate-contractele-mandat-companiile-strategice-energie-numiri-baza-competente-baza-clientelism-22632103