Revista Presei – 13 august. “Dragoş Damian, CEO Terapia: Haideţi să ne lămurim. Liderii din business nu sunt supăraţi pe calitatea liderilor din politică, asta a rămas neschimbată, criză politică sau nu. Liderii din business sunt supăraţi pe ”dezpomenizarea” din ultimul an …. ”
| 13/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Românii au gaură în buzunar. Salariul mediu net a crescut cu 50 lei, 0,9%, în iunie, Inflația, +8,16% ….Câștigul salarial mediu net în România a crescut în iunie 2026 față de luna precedentă cu 50 lei (+0,9%), până la valoarea de 5.734 de lei, în timp ce câștigul mediu brut a înregistrat un avans de 81 lei (+0,9%), arată datele Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, la nivelul lunii iunie din acest an, câștigul salarial mediu brut a fost 9.564 lei. În luna iunie 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și reducerilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației (13.474 lei) și în activități de editare (11.999 lei), iar cele mai mici în alte activități de servicii (2.897 lei) și în pescuit și acvacultură (2.912 lei). …..” Integral: https://newsweek.ro/
“„Băieţii deştepţi” din energie. Ivan: Companii cu doi angajaţi şi trei laptopuri fac bani din criză .… „Sunt companii care, în clipa în care supraproducţia din ţara noastră ajunge să fie vândută cu vecinii noştri din Bulgaria, la preţul de 5, 10, 20 de lei pe megawatt, pentru că este o cantitate uriaşă în piaţă, şi care urmează să fie importată la nivelul ţării noastre, aceeaşi energie aproape ca şi cea pe care am exportat-o în timpul zilei, la preţuri de 1.500, 2.000, 2.500 de lei pe megawatt, cineva câştigă foarte mulţi bani în această activitate de trading, cu doi angajaţi şi trei laptopuri”, a declarat Ivan. Fostul ministru spune că problema stocării nu poate fi tratată ca un moft, ci este o necesitate pentru sistemul energetic românesc. „Când vorbim despre stocare, nu e vorba despre un moft, ci este vorba despre o necesitate pe care România, cum a spus foarte clar, nu cred că a adus lipsă de inteligenţă, ci mai degrabă a avut prezenţă de ticăloşie”, a afirmat Ivan. Întrebat cine sunt „băieţii deştepţi” din energie, Ivan a spus că aceştia profită de lacunele statului român şi de lipsa de coerenţă a autorităţilor. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“INS: Preţurile producţiei industriale au crescut, în luna iunie 2026, cu 0,8% faţă de mai, şi cu 12,7%, comparativ cu iunie 2025. Avans de 41,9% la fabricarea produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului .... Pe secţiuni, se remarcă avansul de 41,9% faţă de iunie 2025 la fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv de 23,32% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, În luna iunie 2026, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,8% faţă de luna mai 2026, cu 1,01% pe piaţa internă şi 0,39% pe piaţa externă. Comparativ cu luna iunie 2025, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 12,7%. Pe piaţa internă avansul a fost de 14,29%, iar pe piaţa externă de 8,8%. În acelaşi timp, indicele preţurilor producţiei industriale a crescut în iunie faţă de mai cu 1,01% la Industria bunurilor intermediare, cu 0,99% la Industria energetică şi cu 0,75% la Industria bunurilor de folosinţă îndelungată. Faţă de iunie 2025, se înregistrează un avans de 24,47% la Industria energetică, 10,17% la Industria bunurilor intermediare şi de 6,38% la Industria bunurilor de capital. ….” Integral: https://www.news.ro/
“Dragoş Damian, CEO Terapia: Haideţi să ne lămurim. Liderii din business nu sunt supăraţi pe calitatea liderilor din politică, asta a rămas neschimbată, criză politică sau nu. Liderii din business sunt supăraţi pe ”dezpomenizarea” din ultimul an …. ”Dezpomenizare” este un cuvânt inventat, evident contrariul termenului ”pomenizare”, nici acesta nu există în Dexonline. Termenul ”pomenizare” comprimă ficţional locuţiunea ”a da pomană”, descriind distribuţia unei mulţimi de alocaţii, indemnizaţii, beneficii, burse, stimulente, sponsorizări, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, vouchere, scutiri, facilitaţi şi amnistii, în ultimii 10-15, la nivelul întregii societăţi. Care a aflat astfel, cu plăcere, că poate primi din banii altcuiva ceva care, meritat sau nemeritat, vine fără să munceşti în plus. Sau chiar fără să munceşti deloc. …. Acelaşi festival de alocaţii, indemnizaţii, beneficii, burse, stimulente, sponsorizări, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, vouchere, scutiri, facilitaţi şi amnistii l-au primit şi mulţi lideri din business. Şi pentru că de vreun an, prin ”dezpomenizare”, au dispărut mare parte a acestor alocaţii, indemnizaţii, beneficii, burse, stimulente, sponsorizări, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, vouchere, scutiri, facilitaţi şi amnistii, liderii din business sunt supăraţi pe liderii din politică. Când liderii din politică dădeau alocaţii, indemnizaţii, beneficii, burse, stimulente, sponsorizări, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, vouchere, scutiri, facilitaţi şi amnistii era în regula. Liderii din politica erau valoroşi. Acum, că le-au tăiat, nu mai este în regulă. Liderii din politica nu mai sunt valoroşi. Când liderii din business vor înţelege că problemele de la rădăcină din mediul de afaceri sunt
1) economia subterană estimată pentru 2025 la 400 de miliarde de lei – tot religia AI spune asta, Meta AI*;
2) companiile de stat cu pierderi enorme care fac concurenţă neruşinată companiilor private; şi
3) dezindustrializarea, fabrici, uzine şi combinate închise în jurul cărora ar fi putut înflori întreprinderile mici, întreprinderile mijlocii şi microîntreprinderile atunci vom vorbi despre un nou început. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Între modelul incluziv și cel extractiv: De ce riscăm scenariul Greciei .… Conceptul de „extracție de rente” a început să fie adoptat de mai multe publicații. Alaltăieri, Dan Tăpălagă l-a folosit într-un articol pe G4Media, demonstrând clar cum o parte a justiției a devenit un vârf de lance al impunității pentru cei care jefuiesc banul public. Citez din articol: „Cel mai bun exemplu este decizia șefei Curții de Apel București, Liana Arsene, de a schimba completul de judecată al dosarului în care primarul sectorului 3, Robert Negoiță, este judecat pentru un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro. G4Media a dezvăluit cum dosarul se reia de la zero după ce a fost în stare de judecată patru ani și riscă să se închidă ca urmare a schimbării completului, cu efectul intervenirii prescripției. Decizia a fost criticată de unul dintre membrii reformiști ai CSM, procurorul Claudiu Sandu, care sugerează că decizia șefei Curții de Apel București s-ar putea încadra la infracțiunea de favorizare a făptuitorului.” Situația este critică. Societatea românească se află în fața unei alegeri fundamentale: continuăm pe calea autodistrugerii, asistând inerți la un jaf endemic? Sau alegem să ne întoarcem spre o societate incluzivă și prosperă? Destul de mulți par resemnați și ar lăsa lucrurile să curgă până la ruina completă, când frâiele vor fi preluate din nou de FMI sau de alte entități externe. Argumentul lor? „Nu putem face nimic prin forțe proprii, jefuitorii sunt prea puternici.” Este aceeași veche resemnare mioritică: „mămăliga nu explodează”. Aceasta este o non-soluție. Dimensiunea dezastrului care ar precede o eventuală schimbare de substanță este greu de imaginat. Vedem nemulțumiri și acum, când salariul mediu depășește 1.100 de euro lunar, iar scăderea puterii de cumpărare a fost moderată în ultimul an. Citesc constant revolta celor care se plâng că plătesc „de trei ori mai mult” impozit pe locuință, deși creșterea reală pentru un apartament mediu echivalează cu costul a doar trei ore de parcare pe lună. Dacă însă vom suferi o retrogradare a ratingului de țară în categoria „nerecomandat investițiilor” (junk), consecințele vor fi imediate. Primul pas va fi fuga capitalului: nu doar a celui străin, ci și a investitorilor români care își vor pune economiile la adăpost în afara țării. Acest lucru va declanșa evaporarea rezervelor valutare, o depreciere vertiginoasă a leului, inflație masivă, prăbușirea producției și șomaj. Salariile și pensiile din sectorul public nu vor mai putea fi plătite la timp, iar retragerile din bănci vor fi limitate. Este exact scenariul trăit de Grecia după ce populismul radical a câștigat alegerile cu promisiuni fantasmagorice. În final, au ajuns la cel mai dur program de austeritate din istoria modernă a Europei. La două decenii de la declanșarea crizei, PIB-ul pe locuitor al Greciei abia a revenit la nivelul inițial. Două decenii de privațiuni și sărăcie. …..” Integral: https://republica.ro/
“BCE avertizează: Criza climatică și degradarea naturii amenință stabilitatea financiară a Europei …. Frank Elderson spune că frecvența tot mai mare a dezastrelor naturale provocate de încălzirea globală reprezintă o amenințare clară la adresa stabilității financiare. În același timp, el atrage atenția că riscurile generate de degradarea ecosistemelor sunt mai greu de evaluat decât efectele unui singur eveniment extrem, deoarece economia depinde de numeroase servicii furnizate de natură. Aceste servicii includ, de exemplu, utilizarea apei ca materie primă, sursă de energie sau cale de transport, dar și rolul ecosistemelor acvatice în producția de hrană și în activitățile recreative. Potrivit oficialului BCE, deteriorarea acestor resurse naturale poate influența riscul de credit al băncilor, ritmul de creștere economică, inflația și, în cele din urmă, stabilitatea întregului sistem financiar. În acest context, BCE a lansat un program prin care analizează modul în care degradarea ecosistemelor s-ar putea transforma în pierderi pentru băncile din zona euro. O analiză dedicată acestui subiect urmează să fie publicată până la sfârșitul anului. ….„Dacă distrugi natura, distrugi fundamentul de care depind economiile noastre. Acest lucru a atras atenția oamenilor. Nu este un exercițiu de tip «flower power» sau de îmbrățișat copacii. Este vorba despre economie în sensul cel mai fundamental. Este vorba despre stabilitatea financiară și despre stabilitatea prețurilor”, a declarat el. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Șeful Portului Constanța, 35.000 lei salariu. A luat și 23.900 lei/lună de la ROMATSA. A terminat „Agronomia” Mihai Teodorescu este Directorul General al Portului Constanța de unde ia un salariu de 35.000 lei salariu. El a primit anul trecut și 23.500 lei/lună de la ROMATSA unde este în Consiliul de Administrație. Este absolventul Facultății de Agronomie. …. Potrivit declarației de avere depusă chiar în luna ianuarie, 2026, Teodorescu a încasat anul trecut următoarele sume de bani: 422.391 lei pe an ca Director al Portului Constanța, adică 35.199 lei/lună NET. 285.813 lei pe an ca Membru în Consiliul de Administrație ROMATSA, adică 23.917 lei net /lună. 33.510 lei pe an ca Membru în Consiliul de Administrație Telecomunicații CFR, adică 2.792 lei/lună … Teodorescu nu mai apare în Consiliul de Administrație al ROMATSA în acest moment. ….. Mihai Teodorescu spune în CV că a terminat Facultatea de Management, lnginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală la Universitatea de Științe Agronomice si Medicină Veterinară. Are și un Master în Management Agroturistic și Alimentație Publică. Are un master în drept și unul în finanțe la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir. În 2017 a devenit șeful controlorilor RATB, În 2019 ajunge în Consiliul de Administrație al Companiei Municipala Eco Igienizare București SA, București. Între 2018 și 2022 a fost Director Executiv în Direcția Transporturi, Primăria București. Din 2024 este Director General interimar al Portului Constanța. …..” Integral: https://newsweek.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/masini-tramvai-bucuresti-romania.jpg?resize=157%2C87&ssl=1)
“România, pe lista celor mai periculoase țări din Europa în care să fii șofer: 68 de morți pe șosele la un milion de locuitori .…România, pe locul al treilea, în topul celor mai periculoase țări pentru șofat Țara noastră ocupă locul al treilea, cu 68 de decese rutiere la un milion de locuitori. Chiar dacă poziția este una îngrijorătoare, datele arată și o evoluție pozitivă față de anul anterior. În clasamentul precedent, România se afla pe locul al doilea, cu 77 de decese rutiere la un milion de locuitori. De altfel, la nivel european, România a fost anul trecut țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere. În 2025, România a raportat 1.296 de decese rutiere, la o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori. Rata mortalității rutiere din România este cu 58% peste media UE, potrivit datelor analizate în raport. Există însă și un indicator care arată că lucrurile s-au îmbunătățit pe termen lung. Comparativ cu 2015, numărul deceselor rutiere din România a scăzut cu 32%. România nu este însă țara care a înregistrat cea mai mare reducere în ultimul deceniu. Lituania conduce acest clasament, cu o scădere de 43%, urmată de Letonia, cu 37%, Bulgaria, cu 36%, Grecia, cu 35%, și Ungaria, cu 30%. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Polonia și statele baltice securizează baraje, terminale petroliere. Un atac hibrid al Rusiei, iminent .…Polonia și statele baltice își consolidează securitatea în jurul barajelor, centralelor electrice și infrastructurii de gaze, pe fondul îngrijorărilor că Moscova ar putea pune în scenă un atac „sub steag fals” folosind drone ucrainene capturate. …. „Nu suntem naivi, vedem informațiile, citim printre rânduri și ne facem temele”, a declarat ministrul Apărării al Lituaniei, Robertas Kaunas, pentru Reuters, citat de European Pravda. „Creștem securitatea infrastructurii noastre critice, facem schimb constant de informații între serviciile noastre despre ce trebuie făcut în continuare”, a adăugat el. Luna trecută, Lituania a desfășurat trupe pentru a ajuta poliția antirevoltă să protejeze infrastructura energetică critică: terminalul de import de gaze naturale lichefiate, terminalul de produse petroliere, o legătură energetică cheie cu Polonia și Centrala de Stocare prin Pompare Kruonis. „Semnalăm clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra”, a spus Kaunas. Letonia a sporit securitatea în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv barajul de pe râul Daugava, lângă Riga, și instalația subterană de stocare a gazelor Inčukalns, a declarat prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, pentru Reuters. „O potențială amenințare hibridă este mai probabilă decât era înainte”, a spus el. ….În iulie, operatorul rețelei electrice din Polonia și o unitate a forțelor armate au început să intensifice securitatea în jurul interconectorului de energie electrică cu Ucraina, ceea ce contribuie la stabilizarea sistemului energetic al Ucrainei pe fondul atacurilor susținute ale Rusiei. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Ciucu explică parcarea de 500 de locuri din Herăstrău: „De-aia se cheamă parc, că parchezi în el” Ciprian Ciucu este efectiv uluit de reacția bucureștenilor la anunțul său că va construi o parcare de peste 500 de locuri în parcul Herăstrău. „Atâta lipsă de logică și rațiune n-am văzut în viața mea. Pe ce planetă trăiesc oamenii care au o problemă cu construirea de parcare în parc?”, a răbufnit azi primarul general al Capitalei. „Păi dacă Herăstrăul ar fi zonă de plimbare”, a continuat Ciprian Ciucu, „s-ar numi plimb, nu parc. La fel, dacă pe acolo ar trebui să avem iarbă, nu beton, i-ar fi zis iarb. Doar că se numește PARC. Parc, de la parcare! Să vă intre bine în cap, Herăstraul e spațiu gândit pentru a parca mașina. Ce-i atât de greu de înțeles?” …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Nota de plată pentru PNRR vine la final de august: câți bani a încasat până acum România și ce sume mai sunt în joc….”
https://hotnews.ro/nota-de-plata-pentru-pnrr-vine-la-final-de-august-cati-bani-a-incasat-pana-acum-romania-si-ce-sume-mai-sunt-in-joc-2317994